Subiectul 20

1.Putrefactia: Este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care

substantele organice (mai ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice. Ea continua autoliza,
aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind de conditiile de mediu in care se gaseste cadavrul.
Modificarile pe care le imprima cadavrului devin, de regula, vizibile in 2-3 zile postmortem. La exterior, primul
semn al putrefactiei este reprezentat de pata verde de putrefactie: - de regula, aceasta apare pe abdomen in
dreapta.
- se extinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui. - aparitia ei se datoreaza degradrii sub aciunea enzimelor
microbiene. Mucoasa cecal, permeabilizat !n urma autolizei, permite trecerea "2 # rezultat din degradarea
aminoacizilor !n vase, unde se combin cu $emoglobina, duc%nd la formarea de #"b &i #met"b, ambele de
culoare verde. 'lterior, prin eliberarea (e din "b rmas se formeaz $ematina, care !n combinaie cu "2#
formeaz (e#3 de culoare cenu&iu-verzuie. )e asemenea, la exterior apar dungi subcutanate, perivenoase,
cafenii-violacee, dispuse in special pe membre si in *urul plagilor, realiz%nd in ansamblu asa-zisa"circulaie
postum". (ermentatia glucidelor in prezena +2 duce la formarea de gaze de putrefactie. ,rocesul are loc
datorita microbilor aerobi. -azele rezultate destind stomacul, intestinele, scrotul .care atinge dimensiunile
capului unui fat/, penisul, abdomenul impinge in sus diafragma, comprima cordul .care se goleste de singe/,
pulmonii .determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea este interpretata gresit ca
semn al edemului pulmonar acut/, determina patrunderea continutului gastric in caile respiratorii au scurgerea
lui la exterior prin gura si nas, expulzia de materii fecale si de urina, s expulzia fatului .nastere in sicriu/. 0ulele
de gaze impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive, patrund in singe si invadeaza pe aceasta cale tot
corpul, dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul plagilor. 1cumularea
subcutanata a gazelor realizeaza bule de putrefactie, iar in organe duce la instalarea emfizemului de putrefactie.
(aza gazoas este urmat de faza de lic$efiere &i topire a organelor, care treptat setransform !ntr-o magm
negricioas. Factorii care influenteaza putrefactia sint reprezentati in primul rind de factorii de mediu. 1stfel: -
temperatura ridicata accelereaza putrefactia .regula Devergie: iarna, cifra care indica zilele corespunde cifrei
care indica orele, vara/2
- excesul de oxigen care are rol favorizant2 - mediul .regula Casper: 3 saptamina de putrefactie in are 4 2
saptamini de putrefactie in apa 4 5 saptamini de putrefactie in sol/2 - felul si adincimea solului in care s-a produs
in$umarea- imbracamintea de cauciuc, lina, matase, intirzie putrefactia.
#e descriu doua feluri de putrefactie: aeroba: - determinata de microbii din caile aeriene superioare- glucidele
sunt metabolizate la 6+ 2 , apa, acid lactic, acid butiric, alde$ida
acetica, alcool etilic .este inutila determinarea alcoolemiei/ anaeroba:- este determinata de microbii din colon-
proteinele sunt metabolizate la amoniac, 6+2 , acizi organici, amine cadaverice7 ptomaine .$istamina,
putresceina, cadaverina/, "2#, mercaptan- ptomainele pot orienta gresit examenele toxicologice- se poate
produce alcool etilic .pina la 89- 399 mg:/, cianuri .urme/ ,utrefactia poate distruge anumite toxice:
cloral$idrat, nitrit de sodiu, aconitina2 produsele toxice volatile se volatilizeaza. Multe toxice ramin insa
nemodificate: antidepresive triciclice, barbiturice.
2.Moartea subita.Def.Clasif: 1. Definiie: este moartea survenit brusc, nea&teptat, la o persoan !n plin stare
de sntate aparent, sau la o persoan cu o anumit suferin !n a crei evoluie nu era prevzut sf%r&itul letal-
M.#. se caracterizeaza prin: - durata scurta de timp dintre aparitia simptomelor si deces .secunde, minute, ore/2 -
caracterul imprevizibil, adica faptul ca apare in plina sanatate aparenta sau la o persoana bolnava care, in orele
sau zilele precedente, nu a acuzat simptome care sa tradeze o agravare a bolii de baza sau evolutia spre o
complicatie mortala2 de aceea, ea survine in cele mai variate locuri .domiciliu, mi*loace de transport, in drum
spre spital, drumuri si localuri publice, la locul de munca etc/2 - instalarea ei poate sa fie .sau nu/ precedata de
acuze prealabile2 atunci cind acestea exista sint, de regula, minore si nespecifice2 - cauza precisa- autopsia
relevind totdeauna o cauza tanatogeneratoare, prin care moartea subita apartine mortilor neviolente. ;n aceste
cazuri autopsia medico-legala este obligatorie pentru a o delimita de moartea violenta. 6auzele mortii subite
apartin practic intregii patologii. Ea atinge cu predilectie virstele extreme. La copii, cele mai frecvente cauze sint
reprezentate de bolile respiratorii, pentru ca odata cu inaintarea in virsta sa predomine cauzele cardio- vasculare2
la batrini, alaturi de bolile cardio-vasculare se intilnesc frecvent si boli ale aparatului respirator.
2. Clasificare (dup Simonen): 1. M# cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiac
- ruptura de anevrisme 0. M# cu leziuni organice cronice- ciroza $epatica- ateromatoza generalizata sau
localizata- moartea subita funcionala: leziuni organice de fond < factor favorizant 6. M# cu leziuni nespecifice
pentru o anumita boal: staza sang$ina, sufuziuni sang$ine subseroase &.a.

3.Def reactiei vitale si semnificatie: ;n intelesul cel mai larg, reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor
generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura .mecanica, fizica,
c$imica/. =eactiile vitale se clasifica in locale si generale. ;n cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul
$emoragic, coagularea, retractia tesuturilor, inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile
$emoglobinei si modificarile enzimatice. =eactiile vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare,
embolia .grasa, gazoasa, tisulara/, modificarile sistemului nervos central, modificarile circulatorii, modificarile
endocrine, umorale si dismetabolice.
4.Obiectivele EML in impuscare:3.)g lez de impuscare22.+rificul de intrare7de iesire23.distanta de la care s-a
efectuat tragerea2>.directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corp.canalul/28.pozitia
victimei in momentul executarii focului2?.tipul armei folosite2@.autoimpuscare7$eteroimpuscare25.cauzele
mortii2A.evaluarea lez traumatice specifice impuscarii.nr,succesiunea impuscaturilor/ si delimitarea lor de alte
lez traumatice239.dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea lez traumatice.nr zilelor de ingri*iri med/.
.actorii suplimentari!sec" ai impuscarii:fum,gaze fierbinti,flacara,particule de pulbere nearsa.
!.#nto$ cu CO%DML: :Efectele 6+ asupra org uman depinde de:conc 6+ si timpul de expunere: -o expunere
de 39 min la o conc a 6+ de 378999vol det cefalee pulsatila si astenie2 dc expunerea continua ast$enia se
accentueaza si apar greturile si varsaturile2 la o conc de >9-89B "b6+ individual isi pierde constiinta,iar peste
89B coma,tulb vegetative grave,convulsii,moarte2 iar la o conc a 6+ in aer de 37399 vol,sunt suficiente 3-2 resp
pt pierderea constientei si moarte.
".DML la alcool metilic:adult:39-399ml.conc serica de 39-59mgB alcool metilic/.Exista o mare variabilitate
individuala a rezistentei la efectele toxice:sunt persoane care au decedat la doze de @-5 ml metanol,doza la care
altele nu prezinta nici un sCmptom clinic.Luand in considerare aceste aspecte,ma* autorilor considera ca doza
toxica este de 8-39ml metanol,ingerarea a 38ml metanol producand cecitate.
#.Def. pruncuci&erii:obiectivele EML:Def$.art. 3@@ 6,/D'ciderea unui n-n,savarsita imediat dupa nastere de
catre mama,aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastereD%biec&ive:-starea de nou-nascut2 -varsta
intrauterina,dc nu s-a nascut la termen2 -viabilitatea nou-nascutului2 -dovezi de instalare a vietii intrauterine2
-durata vietii extrauterine2 -dc s-au acordat ingri*iri medicale necesare imediat dupa nastere2 -cauza mortii nou-
nascutului.
'.Sit in care autopsia ML este obli'atorie in (om.Moartea violenta:3.moartea violenta2 2.cauza mortii nu
este cunoscuta2 3.circumstantele mortii sunt suspecte.moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin
natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei
intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul
politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau sc$eletizate,decese
survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale
sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp
dupa o interventie dg sau terapeutica medico-c$irurgicala.
#dr tanatogeneratoare in mortile violente:-zdrobirea unui organ vital2E66 cu lez grave intracraniene si tulb
neurologice grave2socul traumatico-$emoragic,socul $emoragic si7sau $em insotita de exsanguinare,socul
postcombustional,embolia traumatica,asfixia mecanica.
1(.Certificatul ML:parti componente%conclu)ii:3.,artea introductiva.date personale,istoricul faptei,date
medicale in relatie cu agresiunea suferita/. 2.,artea descriptive.consemnarea aspectelor lezionale
obiective,consemnarea acuzelor subiective,solicitarea unor consultatii de specialitate/ 3.6oncluziile:-realitatea
traumat2-mecanismul de prod2-natura ag traumatic2-data probabila a traumat.2-aprecierea gravitatii traumat
exprimata prin durata tratam medical.nr de zile de ingri*ire medicala/.