ARTICULATIA UMARULUI

Articulatia umarului, denumita si articulatia scapulo-humerala face parte din articulatiile membrului
superior. Este articulatia care leaga extremitatea libera a membrului superior de centura scapulara.
Este formata din:
- componenete osoase: capul humeral cu forma sferica, neteda, reprezentand 2/3 dintr-o sfera.
Acesta prezinta in partea mediala o suprafata articulara convexa, neteda prin care se articuleaza cu
cavitatea glenoida a scapulei, cu forma ovalara, concava, cu axul mare vertical. oata cavitatea
glenoida se articuleaza doar cu !/3 din capul humeral, ceea ce il confera articulatiei umarului cea mai
mare libertate de miscare. "n luxatiile umarului, labrumul este desprins odata cu capsula articulara si
cu periostul, capul humeral intr-un buzunar format, anterior, din capsula si muschi si posterior de
scapula. "n luxatiile recidivante de umar, labrumul impreuna cu capsula articulara se reinsera la
marginea cavitatii glenoide.
- componente cartilaginoase: cele doua componenete osoase sunt acoperite de cartilaj articular, o
structura dura, neinervata, nevascularizata cu grosime de cativa mm. Acest cartila#, prin lipsa
inervatiei, asigura o mobilitate nedureroasa. $oeficientul de frecare la nivelul articulatiei umarului este
aproape egal cu %, si datorita lichidului sinovial care se gaseste in mod normal intre cele 2 suprafete
articulare. $ontactul dintre cele doua oase fiind redus, ca sa nu fie predispusa la accidentari,
articulatia umarului este stabilizata de labrumul glenoidal, o banda inelara de tesut cartilaginos, pe
sectiune triunghiulara, situata pe marginea cavitatii glenoidiene.
- mi#loace de unire: capsula articulara este un manson cilindric, fibros, lax, situat in #urul capetelor
osoase, asigurand libertatea necesara miscarilor si indepartarea suprafetelor articulare cu cca 2% de
mm. Este formata din fibre superficiale longitudinale si circulare mai profunde. $apsula porneste de la
nivelul scapulei si se insera pe capul humerusului, astfel incat cei doi tuberculi humerali raman inafara
cavitatii articulare. &artea inferioara a capsulei este subtire si laxa, aceasta zona generand o incidenta
crescuta a luxatiilor antero-inferioare de umar. 'easupra capsulei se gaseste muschiul supraspinos,
anterior muschiul subscapular, posterior muschii infraspinos si roatund mic. &ractic in #urul ei se
gaseste coafa rotatorie. $apsula articulara este strabatuta de capul lung al muschiului biceps brahial,
care trece prin articulatie si se insera pe scapula. Ligamentale articulare: sunt benzi fibroase
considerate ingrosari ale capsulei articulare. 'intre ele amintim: ligamentele glenohumerale (superior,
mi#lociu, inferior) situate pe fata anterioara a articulatiei, ligamentul coracohumeral, ligamentul
coracacromial.
*ata interna a articulatiei umarului este tapetata de membrana sinoviala. Aceasta are mai multe
prelungiri: teaca sinoviala a tendonului lung al muschiului biceps brahial (inveleste ca un manson
tendonul in cavitatea articulara), bursa subacromiala, bursa subcoracoidiana, bursa subdeltoidiana,
bursa scapulara. &atologia care poate sa apara la acest nivel este foarte variata si poarta numele de
periartrita scapulo-humerala.
+a nivelul acestei articulatii exista miscari de: flexie sau proiectia inainte a bratului (!%% grade),
retroflexie (3, grade), abductie: indepartarea bratului de trunchi (-% grade), adductie: apropierea
bratului de trunchi si poate merge pana la !% grade in directia opusa, rotatia interna (.% grade) si
rotatie externa (,%-/% grade).