coala de la Chicago

Studii clasice
coala de la Chicago
Cunoscuta pentru:
Sociologie si ecologie urbana
Interactionism simbolic
1910 - 1940, University of Chicago
Studiaza in special comportamente si grupuri
deviante, probleme sociale
Un alt fel de hri ale oraului hri sociale ale
comportamentelor sociale (delincven, sinucidere,
srcie, prostituie, imigrani)
coala de la Chicago
Metoda: studiul n teren, observaie participativ,
integrarea n comunitatea studiat, culegerea
datelor dura ani de zile (cercetare de tip
antropologic)

Antropologia, ca stiinta despre om, a fost preocupata pna n
prezent cu studiul oamenilor primitivi. Dar omul civilizat este este la
fel de interesant ca obiect de investigatie. Viata urbana si cultura
sunt mai variate, mai subtile si mai complicate. Aceeasi metode de
observatie rabdatoare pe care antropologi precum Boas sau Lowie
le-au folosit pentru pentru studiul vieii si a manierelor Indienilor
Americani pot fi folosite cu mai mult succes n investigarea
obiceiurilor, credintelor, practicilor sociale si a conceptiilor generale
despre viata predominante in Mica Italie sau in North Side in
Chicago. (Robert Park)
1918 -1920
4 pri:
1. descrierea a societii rurale poloneze
2. analiz a scrisorilor dintre imigranii polonezi n SUA i rudele
de acas
3. descriere a proceselor de dezorganizare social cu care se
confrunt n SUA
4. analiz a noii generaii, de polonezi americani (intersecie
ntre cele dou culturi) i explicaie pentru lipsa de integrare a
acestora
I. The Polish Peasant in Europe and
America - Thomas & Znaniecki
I. The Polish Peasant in Europe
and America - Thomas & Znaniecki
o Primele generatii de migranti supravietuiesc socului
cultural, se integreaza (legturile n comunitatea de
origine sunt vitale)
o A doua generatie, copiii migrantilor predispusi spre
devianta
o Explicatia: ruperea legaturilor sociale, familiale, comunitare,
slabirea controlului social
o Tinerii se socializau pe idealuri poloneze nepotrivite
societatii americane
II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Autorul Anderson insusi a fost un hobo
A ajuns doctorand la Chicago

Ce e hobo:
Muncitor migrant, nascut in America,
fara planuri fixe.
Muncitor in constructii, lucrator in
silvicultura
Zilier, munci temporare

Apariia hobo-ului e legat de
generalizarea cailor ferate
A creat o forta de munca mobila pentru
orase si ferme noi, pentru industriile noi
II. The Hobo - Nels Anderson, 1923
Chicago era capitala muncitorilor
migranti
Anderson estima ca intre 300.000
si 500.000 de hobo circulau prin
Chicago anual
Fluxul depindea de anotimp si de
piata muncii
In timpul iernii erau mai multi
Exista in permanenta intre 35.000
si 70.000 de hobo in oras
Hobo calatoreau ilegal cu trenurile,
Chicago era capat de linie
Ocupantii ai zonei de tranzitie
unde exista cazare ieftina si
institutii pentru personaje urbane
tranzitorii
Aveau adaposturi in apropierea
cailor ferate
Cinci tipuri de hobo
1. muncitorul agricol transhumant,
2. hobo la prima migratie, care nu
avea alte experiene de migratie
3. lucratorul urban fara casa, care se
deplasa ntre slujbe prost platite
4. vagabondul cersit si furt;
5. boschetarul nu muncea
De ce migrau
Restrngeri ale pietei de munca,
pierderea slujbei
Dezorganizare familial
Erau n cutare de experiente noi
II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Existau si hobo in rndul femeilor
Dansatoarele din saloanele de dans,
dansatoarele din cluburile de noapte sau
prostituatele.
Unele dezvoltau relatii stabile cu alti hobo, altele
aveau relatii tranzitorii

Institutii care sustineau viata populatiei de hobo
agentiile de resurse umane,
casele de amanet,
restaurantele ieftine,
hotelurile ieftine,
scolile de frizerie care aveau nevoie de subiecti
pe care sa practice.
Se mai converteau la religie in schimbul unui
pat si pentru mncare
II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Gastile sunt fisuri si rupturi in structura organizarii
sociale. Gasca poate fi privita ca un element
interstiial in cadrul societatii, iar teritoriul gastilor
sint o regiune interstitiala in organizarea orasului.

1313 gsti identificate n ora.
majoritatea gastilor se formau in zona de tranzitie
membrii variau foarte mult la vrsta, de la 6 la 50 de
ani, desi majoritatea erau adolescenti

Surse: articole de ziar, observatii personale,
documente elaborate de observatorii gastilor
Se mprietenea cu ei performind tot felul de
smecherii de magician.
III. The Gang Frederic Thrasher, 1927
Majoritatea gastilor aveau
caracter etnic
erau polonezi, italieni,
irlandezi si negri; mult mai
putini germani, evrei sau
suedezi.
Gasca nu era doar un grup de
conflict; se angajau si in activitati
precum excursii, sporturi, mersul
la teatru de comedie.
Dominati de dorinta de
independenta
III. The Gang Frederic Thrasher, 1927
III. The Gang Frederic Thrasher, 1927
n funcie de organizare se mpreau n:
tipul difuz gasca rudimentara locuiau
in acelasi cartier si uneori se ciocneau, fara
insa avea structura interna puternica
tipul solidificat masina de lupta, cod
strict de loialitate, ritualuri
Unele se transformau in cluburi, devenind
conventionale
Unele erau legate de politica: ofereau
suportul in schimbul patronajului
politicienilor
Altele erau deviante, mafiote, mai degraba
orientate ctre crime si furt
Diviziunea muncii instrumentala si
expresiva:
Roluri din gasca: liderul, baiatul simpatic,
fricosii, tupeistul, mascriciul

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance
Hall,1932

Cercetare intre 1925 si 1932
Studiu despre dansatoarele platite

Slile de dans erau situate in zone cu chirii
scazute, cu rooming-house
In apropierea zonei centrale a orasului, tot n
zona de tranziie de cele mai multe ori
Slile de dans combinatie de coli de dans si
protodiscoteci deschise pentru ambele sexe.
Comercializau compania feminina: elevii scolii
doreau sa danseze cu instructoarele dincolo de
pragul pentru care aveau nevoie de lectii
Multi nu aveau partenere (protoclub pentru
oameni singuri )
IV. Paul Cressey The Taxi-Dance
Hall,1932
Instructoarele aveau intre 15 si 27
de ani
Multe dintre ele erau poloneze,
cteva evreice
Luau nume frantuzesti sau anglo-
saxone.
Codul de conduita creat de fete era
in concurenta cu cel impus de
management
Pentru clientii simpatici acordau
dansuri libere o practica interzisa
de management.
Patronii trebuiau, din punctul lor de
vedere, exploatati
IV. Paul Cressey The Taxi-Dance
Hall,1932
Clientii slilor de dans
oameni de afacere aflati in trcere prin oras,
oi negre din familii bune
hobo, muncitori
Imigrani (greci, italieni, asiatici)
Motive:
sa treaca timpul mai usor pentru cei aflati in
treacat prin oras,
companie pentru tinerii ai caror grupuri etnice
aveau o supraveghere stricta a femeilor (grecii,
italienii),
Companie pentru grupurile etnice stigmatizate
(asiaticii).
Uneori se dezvoltau in contacte mai intime:
relatii de o noapte
fata devenea amanta pentru o perioada;
Uneori grup poliandric mai multi barbati
sustineau o fata, stiind unii de altii sau chiar
devenind prieteni si
casatorie

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance
Hall,1932
Proprietate condiionat etnic toate erau proprietatea imigrantilor
greci in Chicago
Dupa ce au devenit o afacere de succes, a inceput un fenomen de
nlocuire etnic - au fost preluate de negri
Cauza: fiind situate la marginea respectabilitatii si a legalitatii, erau
vulnerabile la presiuni administrative, operate de grupuri cu legaturi
politice mai puternice.

Traseu decadent pentru slile de dans i pentru instructoare:
de la o sala bun, la una mai putin bun,
de la clienti de prestigiu, la clienti stigmatizati,
apoi la un cabaret detinut de populatia de culoare,
Pentru ca n final multe s ajung implicate n prostitutie