Sunteți pe pagina 1din 6

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN BIHOR




Proiect de lecie
Tema: Calitatea stilului de viata
Subiect: Ce este stresul?
Grup tinta: CLASA XI-a
S30
Obiective:
1. Interes pentru nvare permanent
2. Orientare spre o via de calitate.
3. Recunoasterea semnelor stresului si descifrarea semnificatiilor acestora.
Metode si procedee: conversatia, explicatia, exercitiul
Mijloace si materiale de lucru:coli flipchart, carioci, chestionare, fisa de lucru Semnele
stresului.
Forme de organizare : frontala, individuala.
Scenariul activitatii:
1. Exercitiu de spargere a ghetii:Voi lua un pahar de apa si ma voi plimba prin sala...in liniste.
Toata lumea astepta o intrebare de genul - este pe jumatate plin sau pe jumatate gol. La un
moment dat s-a oprit, a ridicat paharul si si-a intrebat auditorii : " Cat de greu este acest
pahar cu apa ".Fiecare va face unele aprecieri.
Raspunsul va fi urmatorul : Greutatea absoluta nu conteaza. Conteaza cat timp il vei tine
ridicat. Un minut - nici o problema. O ora - o durere de brat . O zi - iti paralizeaza bratul. In
fiecare din aceste 3 cazuri greutatea paharului nu se schimba. Se schimba doar timpul ... si
cu cat e mai lung, cu atat mai greu este. Stresul si grijile din viata sunt asemenea paharului
cu apa. Daca te gandesti putin la ele ...nu se intampla mare lucru. Daca te gandesti mai mult
la ele...incepe sa te doara sufletul. Daca te gandesti tot timpul la ele - iti paralizeaza
mintea...nu mai poti sa faci nimic.
De aceea este important sa te eliberezi de stres. Cand ajungi acasa pe seara...lasa-ti grijile
deoparte. Nu le purta cu tine in noapte.
Pune paharul jos !
2. Se prezinta elevilor coala de flipchart cu definitia stresului si informatii generale despre
stress. Se cere elevilor sa identifice modul in care stressul le poate afecta viata .
3. Se prezinta elevilor pe coala de flipchart faptul ca sursele de stress sunt diferite de la individ
la individ si ca este important modul in care fiecare interpreteaza evenimentele din viata
personala.
4. Se aplica chestionarul -Rezistenta la stress.
5. Se explica elevilor ca atunci cand ne confruntam cu o problema care ne afecteaza cel mai
bine este sa ne canalizam energia pe gasirea unei solutii si nu pe accentuarea emotiilor
negative. Ne putem influenta modul de a reactiona la stress printr-o atitudine pozitiva, axata
pe solutii. Se cere unor elevi sa mearga prin clasa cu umerii lasati in jos, cu capul aplecat si
privirea in pamant. Sunt intrebati cum s-au simtit? Dupa care sunt rugati sa mearga cu capul
sus si privirea inainte. Se va face o paralela intre cele doua situatii.
6. Pentru rezolvarea unor probleme , de multe ori avem nevoie de timp. De multe ori avem
impresia ca nu-l avem. Vom face un mic experiment ca sa vedem de unde putem gasi timp
in plus. Se ia un borcan mare, pe care il vom umple ncet, cu pietre de dimensiuni mai mari.
Apoi ii voi intreba pe elevi , dac borcanul este plin. Voi lua pietricele mai mici pe care le voi
turna n borcan, scuturndu-l uor. Voi lua apoi de pe mas nisip, pe care il voi turna
printre pietrele i pietricelele din borcan, scuturndu-l uor. Nisipul va umple spaiul rmas
liber.Nisipul reprezint lucrurile cele mai mrunte, care completeaz restul din cele dorite.
Dac vei pune n borcan mai nti nisipul, nu va mai rmne loc pentru pietrele mari i
pietricele. La fel si n viata, daca ti irosesti tot timpul si energia pentru lucrurile mici, nu vei
avea niciodata timp pentru lucrurile importante pentru tine.











Informatii generale

Stres definitie
Stresul este un raspuns al organismului la confruntarea persoanei cu situatii si
sarcini pe care le percepe ca fiind dificile sau amenintatoare.
Etimologia cuvantului stres
Cuvantul stres vine de la vechiul cuvant francez estrece sau ingustime,
opresiune, el insusi provenind din latinescul stringere care inseamna a
strange. Cuvantul a traversat Canalul Manecii pentru a desemna
constrangerea. Astfel este denumita presiunea la care sunt supuse anumite
piese mecanice (precum o grinda sau un arc de pod). Incepand cu secolul al
XVI-lea, gasim cuvantul stres in limba engleza pentru a desemna incercarea sau
mahnirea.
Stres si factori de stres
De multe ori, se utilizeaza un acelasi cuvant pentru a desemna mai multe
realitati. Astfel, se vorbeste deseori despre stres pentru a desemna, de fapt,
cauzele stresului: un calculator in pana, un sef dificil nu constituie un stres, ci
sunt factori de stres. Stresul sau, mai exact, reactia de stres reprezinta
ansamblul de manifestari care au loc in interiorul, nostru ca urmare a actiunii
factorilor de stres.
Componentele stresului
1. Sursele de stres sunt evenimente/situatii externe sau interne, sau
conditii ale mediului, suficient de intense sau frecvente care solicita
reactii de adaptare din partea individului.
Categorii de surse de stres
Scoala- schimbarea scolii, inceputul sau sfarsitul scolii;
Familia- probleme de comunicare in familie, divortul, decesul unui
membru al familiei, conflicte cu fratii, violenta in familie;
Propria persoana- nemultumirea fata de aspectul fizic, de anumite
caracteristici de personalitate;
Decizia pentru cariera;
Starea de boala fizica sau psihica;
Situatie financiara precara;
Pierderea locului de munca;
Dezastre naturale;
Lipsa de prieteni, singuratatea, conflicte;
Abuz fizic, emotional sau sexual.
Nota: Lista poate continua

















Chestionar: Ce i d viaa peste cap?
Stresul este aa de nrdcinat n viaa noastr, nct toat lumea l simte. Multe persoane susin c
au experimentat un nivel foarte riscat de stres majoritatea timpului. Stresul ridicat ne afecteaz
sentimentul de fericire, productivitatea i performana la locul de munc. Totui, de multe ori
facem ca nivelul de stres s creasc fr a fi necesar din cauza percepiilor noastre despre lumea
din jur. Acest chestionar te va ajuta s afli unde greeti n acest sens.
Citii cu atenie afirmaiile de mai jos i notai pe scal ct de mult v identificai cu
fiecare:Acordati-va urmatorul punctaj pentru fiecare afirmatie:
1- nu; 2-nu prea; 3- nu foarte mult; 4- putin; 5- da.
1. Orice faci, trebuie fcut bine.
2. Dac nevoile celorlali le consider mai importante dect ale mele, voi putea s apelez
la ei atunci cnd am nevoie de ajutor.
3. Dac lucrurile nu se ntmpl cum mi doresc, devin imediat nerbdtor(oare)
4. Nu merit s te dai peste cap pentru a-i atinge scopul.
5. Trebuie s fiu o persoan util, creativ, productiv sau viaa mea nu are sens.
6. Nu suport s fac o greeal.
7. Nu pot avea realizri importante fr s muncesc foarte mult.
8. Dac ceea ce fac nu d rezultate imediate, renun.
9. Fiecare trebuie s aib un plan rezonabil, nainte de a demara un proiect.
10. Sunt departe de a fi perfect().
11. Modul n care m vd depinde n mare msur de ceea ce cred alii despre mine.
12. Ceilali tiu c trebuie s mi reaminteasc ce trebuie s fac, pentru ca eu s fac acel
lucru.
13. Vreau s am controlul la ceea ce se ntmpl n jurul meu.
14. Deseori m ntreb ce ar spune ceilali despre ceea ce fac.
15. Dac fac o greeal este posibil ca oamenii s cread ce este mai ru despre mine.
16. Ceea ce cred ceilali despre mine este mai important dect ceea ce cred eu.
17. Nu pot fi fericit dect dac i fac i pe ceilali fericii.
18. Oamenii trebuie s se simt jignii de critici.
19. Ar trebui s mi pot rezolva problemele repede i uor.
20. Dac nu am succes, oamenii nu m plac.
21. Este imposibil s gseti timp pentru planificare.
22. Planificarea personal este inutil;
23. Este ntotdeauna necesar s ncerci s gseti cea mai bun soluie.
24. Pentru a fi fericit() trebuie s fiu recunoscut() de cei din jur




80-120:.Poi fi stresat() doar pentru c insiti s fii bun() la toate. Eti prea
dur() cu tine i i stabileti obiective superioare doar acestea te mulumesc.
Urti greelile i faci tot posibilul s le evii; n mod ironic, acest lucru are chiar
efectul opus. Cu siguran gndurile de tipul "mi doresc s nu o fi fcut" sau
"nu pot numi asta un succes", nu i sunt strine.
56-79 ncearc s nu fii aa dur() cu tine, fii mai calm(). Concentreaz-te pe
lucrurile la care eti bun() cu adevrat i, cel mai important, scap de
obiectivele prea pretenioase. Nu trebuie s fii perfect(), este suficient s fii
bun(). Dac greeti ceva, gndete-te doar c fiecare poate face o greeal,
este perfect normal. n loc s i par ru pentru greelile tale, ar trebui s fii
mai atent() la succesele pe care le ai. Greelile sunt ca s nvei din ele.

24-55:O mare parte din ceea ce te deranjeaz este i se datoreaz. Devii
stresat() deoarece amni problemele i ncerci rezolvarea lor atunci cnd este
prea trziu. Ai tendina de a rezolva lucrurile n ultimul moment, mereu n
grab. Dac este posibil, ncerci s evii situaiile dificile i chiar dac observi c
problemele se agraveaz, nu ncerci s le rezolvi dect prea trziu. Planificarea
nu este punctul tu forte; se pare c tu consideri c nu are rost s planifici
pentru viitor din moment ce va exista mereu ceva ce va schimba situaia.
Consideri c ceea ce nu este urgent nu merit atenie, de aceea caui soluii
mai trziu, cazi prad presiunii i i irii pe cei din jur. n astfel de condiii, este
greu s lucrezi eficient, performana ta poate scdea substanial i totul se
adun i te oblig s trieti sub un stres continuu. ncearc s i ordonezi
puin viaa, f ceva la timp s-ar putea s i plac.