Sunteți pe pagina 1din 4

ILUMINISMUL SI IDEILE ILUMINSMULUI

- curent ideologic şi cultural caracterizat prin profunde schimbari in structura


societatii, determinate de ascensiunea burgheziei care se afirma in numele unei noi
conceptii despre lume, natura si societate, ca si prin efervescenta de idei produsa de
cercetarile din domeniul matematicii si fizicii, secolul al XVIII-lea pune in cele mai
multe tari europene nazuinta puterica de innoire, existenta pe toate planurile culturii
- în multe tari europene, secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor, pentru a
se defini specificul unei epoci in care s-a pus accentul deosebit pe dezvoltare si
raspandirea cunostiintelor culturale, pe ideea "luminarii maselor".
- Iluminismul sau luminismul este un curent de gandire, cu multiple consecinte pe
plan politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din pozitia rigida in care
il fixase filozofia traditionala, pentru a-l face obiectul propriei sale activitati: prin
munca si cultura, omul este perfectibil ca si societatea pe care el o construieste.
TRĂSĂTURILE ILUMINISMULUI
- are un caracter antifeudal si antidespotic.Toate institutiile feudale erau supuse unei
critici severe: monarhia absoluta bazata pe ideea dreptului divin, biserica, justitia,
scoala. Ganditorii iluministi cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii
monarhului si acordarea de libertati sociale si politice intregului popor.
- spiritul său rationalist, materialist si laic. In secolul XVIII s-a afirmat ratiunea,
fenomenele vietii au cunoscut o interpretare materialista iar problemele culturii si ale
stiintei au inceput sa se separe de cele ale religiei, combatand fanatismul si
misticismul.

- militeaza pentru emanciparea poporului prin cultura.


- încurajeaza tratarea problemelor sociale in literatura.
- genereaza o literatura cu caracter moralist.

IDEILE ILUMINSMULUI
a)RATIUNEA este considerata ca un dat specific omului.
b)iluminismul proclama EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai este
unsul lui Dumnezeu si doar primul slujitor al statului preocupat de siguranta supusilor
sai. Negandu-se ierarhia sociala feudala, societatea va trebui structurata pe baza unui
contract social intre om si semenii sai.
c)MONARHUL ILUMINAT reprezinta idealul politic al epocii care inlocuia
perimatul monarh absolutist. Treabuia sa fie un filozof inzestrat cu o capacitate de a
intelege mecanismele societatii si de a mediatiza si armoniaza relatiile dintre clasele
sociale.
d)Orasul imaginat de iluminist ca sediu pentru "CETATEANUL UNIVERSAL" este
"CETATEA UNIVERSALA-COSMOPOLISUL", loc in care razboiele ar disparea
iar prejudecatile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. Cercetatorii au plasat aparitia
unui astfel de oras in 2440.
e)Idealul uman al acestei epoci este FILOZOFUL - figura care inlocuia cavalerul si
sfantul Evului Mediu.
f) Reprezentantii iluminsmului au militat pentru revolutionare sistemului educational
si introducera invatamantului in limbile nationale.
ILUMINISMUL ROMANESC

- se identifica in mare masura cu Scoala Ardeleana.

- acest iluminism a stat in serviciul idealului national, la a carui fundamentare a


contribuit hotaritor, prin demersul la istorie, la istoria limbii si a poporului.

- iluminismul romanesc va recurge, la rindul sau, la argumentele istorice in favorea


unor revendicari politice.

- Scoala Ardeleana a fost un amplu proces de afirmare nationala si culturala a


romanilor din Transilvania in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si la
inceputul secolului al XIX -lea. Carturarii acestei scoli au adus argumente
stiintifice, pentru apararea drepturilor romanilor din Transilvania. Activitatea lor
stiintifica s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filozofic, literar.

- Scoala Ardeleana cunoaste doua directii importante:


1.Prima direcţie are un pronuntat caracter iluminist urmarind emanciparea
poporului, mai ales a taranilor. S-au infiintat numeroase scoli in limba romana
(Gh. Sincai a infiintat aprox. 300 scoli), s-au scris abecedare,aritmetici, catehisme,
carti, manuale de economie, etc.
2. A doua directie e erudita si cuprinde tratate de filologie si istorie.

- prin studiile istorice si filologice, reprezentantii miscarii au urmarit in primul rind


dovedirea originii romane a poporului roman, a continuitatii lui in Ardeal si a
unitatii sale etnice.

- progresul miscarii nationale poate fi urmarit in incercarea de reunire a celor doua


biserici, in 1789. In general se remarca un proces general de afirmare a ideii de
natiune romana si in provinciile din afara Ardealului incluse in Ungaria. Treptat,
incepind cu ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, afirmarea constiintei
nationale in partile vestice ale spatiului romanesc alimenteaza un program politic
cuprinzator, incluzind scoala, biserica, aspectele general-culturale si, in primul
rind, cultivarea limbii.

Democratia moderna

Democratia liberara clasica – Sistemele democratice care sunt intilnite in zilele noastre isi
au radacinile catre sfirsitul secolului XVIII – inceputul secolului XIX sub influenta
directa si multilaterala a liberlismului. Meritele liberalismului in dezvoltarea gindirii atit
politice cit si democratice este destul de mare. Aceste idei politice au aparut sub lozincele
libertatii individului si separarea ei de tirania statala. Liberalismul pentru prima oara in
istoria gindirii social-politice a separate individual de societate si stat separindule in doua
sfere autonome: statul si societatea civil, a limitat sfera constitutional si sfera
institutionala a actiunilor statului asupra cetatenilor si a vietii lor personale, a aparat
autonomia si drepturile minoritatii in comparative cu majoritatea, a propus egalitatea
politica a tuturor cetatenilor. Patria ideilor liberale in primul rind este Anglia. Inca din
secolele medievale cind pe continenta Europei era la putere absolutismul englejii au
reusit sa limiteze puterea monarhului. Punctul de pornire a liberalismului englez dateaza
inca din anul 1215 cind in Anglia a aparut prima schita a constitutiei: “Magna Charta
Libertatum”. Aceasta carte insa era inca departe de democratie si limita puterea
monarhului doar in folosul aristrocratiei. Dar in ea se prevedea si dreptul cetatenului la
libertate si securitate – “ nici un om liber nu trebuie arestat, inchis sub paza, deposedat de
bunurile personale, injosit, prigonit sau pedepsit cu alte mijloace decit cele prevazute de
lege”. De acum in secolul XIV in Anglia exista parlamentul care in anul 1689 odata cu
adoptarea ……… a primit definitive drepturi legale de activitate. Dar acestei tari iau
trebuit inca 200 de ani pentru democratizarea parlamentului. Ideile si practicile
liberalismului mult timp nu au convins cu democratia ca teorie si miscare. Ideologii
liberaliosmului timpuriu ca Jhon Lock, Charl-lui, Montesques si altii erau concentrati nu
in a obtine si a asigura toti cetatenii cu drepturi politice egale ci se staruiau sa izoleze si
sa micsoreze clasa proprietarilor si aristrocratia de la inlfuenta asupra deciziilor luate de
catre monarh. Atitudinea luata de catre liberalism fata de masele popularea afectat
desigur denocratia liberala de limitare a puterii cu ajutorul drepturilor individuale si
principiul democratic al suveranitatii poporului. In intregime acest model de democratie
in variant lui clasica (sec.XIX – inc.sec.XX) are urmatoarele trasaturi caacteristice: 1)
Identificarea poporului ca subiect al puterii si in special barbatii, excluzinduse paturile jos
in primul rind muncitorii inaimiti dar totodata si femeile din numarul cetatenilor cu drept
de vot.im mai multe sisteme democratice din west in prima jum. a sec. XX sau pastrat
bogatiile si alte valori ca conditii necesare fara care omul nu avea dreptul la vot. 2)
Indivinualitatea, recunoasterea personalitatii ca primul, sic el mai important izvor al
puterii, prioritatea individului asupra legilor de stat. Dreptul la personalitate in intregime
este continut in constitutie, indeplinerea carei este controlata de curtea suprema. 3)
Caracterul democratic formal cu inteles politic ingust, intelegerea libertatii ca lipsa de
obligatiuni. Spre deosebire de democratia antica libertatea aici se interpreteaza nu ca
egala libertate de a active la viata politica a statului dar ca un drept individual pasiv de a
fi protejat de implicarea din partea statului si a altor persoane straine. 4)
Parlamentarismul, ca forma de conducere si influenta politica. Dupa cum scria D. Acton,
lectia data de democratia ateniana ne “invata ca conducerea intregului popor, conducerea
de intrega clasa numeroasa si atotputernica este la fel de rea ca monarhia absoluta”• 5)
Limitarea competentei si sferei de actiuni a statului in privinta securitatii si ordinei
publice securitatea si dreptul cetateanului , neimplicarea lui in treburile comunitatii
publice, economice, sociale si procelele religioase. 6) Impartire puterii, formarea 7)
Limitarea puterii majoritatiii asupra minoritatii, asigurarea autonomiei si libertatii
individuale si colective. Minoritatea este obligata sa se supuna majoritatii doar in limitele
unor situatii in rest ea este complet libera. Minoritatea are dreptul la opinia proprie care
nu incurca la luarea deciziilor de catre majoritate. Aceste si alte trasaturi a demcratiei
liberale ne demonstreaza ca ea a facut un pas in eliberarea omului si recunoasterea
drepturilor lui. Dar in acelasi timp acest model de democratie in varianta lui clasica este
departe de democratia ideala. In calitate de neajunsuri ale democratiei clasice de obicei se
evidentiaza: 1) Limitarea claselor sociale. Asemanator cu democratia antica, ea nu se
bazeaza pe majoritatea locuitorilor: proletari, alte paturi sociale joase, femei – si de aceia
nu este puterea poporului in intregul sens a cuvintului. 2) Formalitatea si ca urmare
declarea democratiei pentru saraci paturilor sociale neasigurate, transformarea ei din
puterea poporului in intrecerea sacilor cu bani. Nebazarea democratiei pe procesele
economice si sociale duce la sporirea conflictelor sociale si nu satisface interesele
cetatenilor. 3) Limitarea cetatenilor in participarea la viata politica a statului