Sunteți pe pagina 1din 17

1

Fusta clos se recomanda persoanelor subtiri


Fusta trei sferturi clos se recomanda persoanelor subtiri si mai pline
Fusta semiclos se recomanda persoanelor subtiri, dar in special celor mai pline

Pin-ups Gil Elvgren - tema croitorie

Bust - Talie - Sold

In continuare vom explica cum ne putem croi singure aceste fuste.
Atentie! Inainte de a va decide ce tip de fusta doriti sa croiti, cititi cu atentie toate explicatiile.
Mai intai, haideti sa invatam: Cum se iau masurile?
Masurati direct peste lenjeria de corp. Tinuta trebuie sa fie dreapta.
A Circumferinta bustului
Centimetrul se petrece in fata peste partea cea mai proeminenta a bustului, trece sub brat si urca
usor la spate.
B Circumferinta taliei
Centimetrul se aseaza orizontal, in partea cea mai ingusta a taliei si se masoara circumferinta.
C Circumferinta soldului
Centimetrul se petrece orizontal, peste partea cea mai lata a soldului si se masoara circumferinta.


Fusta Clos (in forma de cerc full circle swing skirt)
Pentru o fusta clos pana la genunchi, ne trebuie un material cu aproximativ urmatoarele dimensiuni:
2m latime si 2m lungime (cereti la mercerie material pentru fusta clos)
Pentru ca fustele rockabilly croite in clos sa aiba un aspect placut, recomand materiale subtiri,
materiale moi, care sa cada singure, uneori pot fi si elastice, dar in nici un caz materiale tari sau
groase.
Urmatorul pas, dupa alegerea materialului, este luarea masurilor si construirea tiparului.

Fusta clos (full circle swing skirt) - hisgirlfriday.net

2

Construirea tiparului
Fusta clos este foarte larga in partea de jos.
Avem nevoie sa stabilim lungimea fustei si grosimea taliei. Pentru fusta clos nu este necesara
masurarea soldurilor, deoarece fusta este suficient de larga pe linia soldurilor.
Consideram Xcm grosimea taliei si Ycm lungimea fustei. Recomand ca lungimea fustei sa fie intre
50-70cm.
Atentie! Daca aveti probleme cu greutatea, va recomand ca talia sa fie croita cu elastic, astfel, luati
masuratorile pentru o talie mai mare.

Tipar fusta clos
Se traseaza o linie orizontala de lungime nedefinita, se imparte in doua, iar mijlocul se noteaza cu A.
Din punctul A se coboara o perpendiculara de lungime nedefinita. Cele doua unghiuri drepte formate
se impart in doua prin doua linii punctate nedefinite, formandu-se astfel 4 unghiuri de 45 grade.
Se calculeaza urmatoarea dimensiune: X:8 + 2cm, unde X este grosimea taliei. Se masoara aceasta
distanta incepand cu punctul A, pe lungimea celor 5 semidrepte si se noteaza cu A1, A2, A3, A4, A5,
punctele care masoara aceasta distanta, incepand cu punctul A pana la talie.
Din punctele A1, A2, A3, A4, A5 se aplica spre stanga, spre dreapta, in jos si pe bisectoarele
unghiurilor lungimea Y a fustei, conform masuratorii, plus 3-4cm rezerva la cusut. Se noteaza cu B1,
B2, B3, B4, B5 punctele de pe linia inferioara a rotunjimii fustei. Linia tivului se va duce prin aceste
puncte.
Croitul si cusutul
Folosind tiparul de mai sus, fusta se poate confectiona cu o singura cusatura la spate, de sus pana
jos sau cu doua cusaturi pe lateral. Pentru croit, materialul se pune cu firul de lungime in sus. Firul
de lungime (liziera materialului), va trebui sa se suprapuna exact peste indoitura, respectiv sa aibe
aceleasi dimensiuni. Daca lungimea fustei nu intra pe latimea materialului, se pot face innadiri, asa
cum se indica pe tipar prin linia punctata, cu conditia respectarii stricte a directiei firului, pana cand
lungimea este egala cu latimea. (vezi desenul de mai sus)

3

Inainte ca materialul sa se taie cu foarfeca, trebuie verificat daca s-a tinut cont de rezervele pentru
cusaturi.
La croit se lasa urmatoarele rezerve: pe linia taliei 1cm (aici se poate adauga ulterior un elastic si
se recomanda o rezerva mai mare), pe linia cusaturii 2cm (aici se va adauga un fermoar), pe linia
de rotunjime a fustei 3 sau 4cm.
Cand se lasa 2cm pe linia cusaturii, respectiv in dreapta ori stanga sau in amandoua partile, trebuie
tinut cont de acest lucru cand se incepe tiparul.
Dupa croit, fusta se prinde de umeras pentru cateva ore, fixandu-se chiar si o greutate pe linia firului
inbie. Dupa ce fusta s-a intins, se aplica din nou tiparul pe material si se rotunjeste fusta pe linia
tivului. Se coase tivul cu punct ascuns sau in cruciulite.
Inainte de a coase la masina materialul, el se coase superficial de mana (se insaileaza), se prinde
cu ace cu gamalie si se probeaza.

Fusta clos (full circle swing skirt) - hisgirlfriday.net
Elasticul din talie se poate baga prin betelie. In acest caz, betelia trebuie sa fie dubla.
Ce este betelia? Este fasia ingusta, cusuta in partea de sus a fustei sau pantalonilor. Este o tivitura
facuta pentru a se trece prin ea un siret.
Ce este firul in bie? Este diagonala materialului. Croit pe bie inseamna croit pe diagonala
materialului, respectiv pe diagonala firelor de urzeala, la 45 de grade fata de cum sunt orientate

4

firele din care este croit materialul. Cand ne uitam frontal la fusta, firele materialului trebuie sa fie
orientate la 45 de grade.
O metoda foarte simpla pentru croiul unei fuste clos este folosirea unei fete de masa rotunda. De
multe ori vom gasi fete de masa din materiale cu imprimeuri deosebite.

exemple fusta clos din fata de masa


Fusta Semiclos
Pentru o fusta clos pana la genunchi, ne trebuie un material cu aproximativ urmatoarele dimensiuni:
1.5m latime si 2.2m lungime (cereti la mercerie material pentru fusta semiclos)
Pentru ca fustele rockabilly croite in semiclos sa aiba un aspect placut, recomand materiale subtiri,
materiale moi, care sa cada singure, pot fi si elastice, dar in nici un caz materiale tari sau groase.
Urmatorul pas, dupa alegerea materialului, este luarea masurilor si construirea tiparului.
Construirea tiparului
Avem nevoie sa stabilim lungimea fustei si grosimea taliei. Pentru fusta semiclos nu este necesara
masurarea soldurilor, deoarece fusta este suficient de larga pe linia soldurilor.
Consideram Xcm grosimea taliei si Ycm lungimea fustei. Recomand ca lungimea fustei sa fie intre
50-70cm.
Materialul de impatureste in doua, cu indoitura in sus.

5


Tipar fusta semiclos
Tineti cont de rezerva de 2cm pe linia cusaturii din dreapta (vezi mai jos Croitul si Cusutul)
Se deseneaza un unghi drept cu varful in punctul A. Din punctul A, mergand pe laturile unghiului,
spre stanga si in jos, se marcheaza punctele B1 si respectiv B3, la o distanta calculata dupa
urmatoarea formula: 1/4 din grosimea taliei + 5cm. Punctele B1 si B3 se unesc printr-o linie
punctata. Apoi se imparte acea linie punctata in doua. Marcajul de la jumatarea segmentului B1-B3,
il vom nota cu A1. Se traseaza din punctul A prin punctul A1, o linie punctata nedefinita. Se masoara
din punctul A spre punctul A1: 1/4 din grosimea taliei + 5cm si se marcheaza acel punct cu B2. Se
unesc punctele B1, B2 si B3 printr-o linie arcuita.
Pe laturile unghiului A, respectiv din punctul B1, B2 si B3, se masoara in jos si la stanga, lungimea Y
a fustei pe care o dorim. Notam cu C1, C2 si C3 punctele care delimiteaza lungimea fustei in partea
inferioara. Prin punctele C1, C2 si C3 se traseaza o linie usor arcuita, care va da rotunjimea fustei.
Croitul si cusutul
Folosind tiparul de mai sus, fusta se poate confectiona cu o singura cusatura la spate, de sus pana
jos. Pentru croit, materialul se pune cu indoitura (firul de latime) sus. Firul de lungime (liziera
materialului), va trebui sa se suprapuna exact peste indoitura, respectiv sa aibe aceleasi dimensiuni.

6

Daca lungimea fustei nu intra pe latimea materialului, se pot face innadiri, asa cum se indica pe tipar
prin linia punctata, cu conditia respectarii stricte a directiei firului, pana cand lungimea este egala cu
latimea.
Inainte ca materialul sa se taie, trebuie tinut cont de rezervele pentru cusaturi.
La croit se lasa urmatoarele rezerve: pe linia taliei 1cm (aici se poate va adauga ulterior un elastic
si se recomanda o rezerva mai mare), pe linia cusaturii 2cm (aici se va adauga un fermoar), pe
linia de rotunjime a fustei 3 sau 4cm.
Cand se lasa 2cm pe linia cusaturii, respectiv in dreapta, trebuie tinut cont de acest lucru cand se
incepe tiparul.
Dupa croit, fusta se prinde de umeras pentru cateva ore, fixandu-se chiar si o greutate pe linia firului
in bie. Dupa ce fusta s-a intins, se aplica din nou tiparul pe material si se rotunjeste fusta pe linia
tivului. Se coase tivul cu punct ascuns sau in cruciulite.
Inainte de a coase la masina materialul, el se coase superficial de mana (se insaileaza), se prinde
cu ace cu gamalie, iar apoi se probeaza.
La acest tip de fusta se poate crea si betelie.
Ce este betelia? Este fasia ingusta, cusuta in partea de sus a fustei sau pantalonilor. Este o tivitura
facuta pentru a se trece prin ea un siret.
Ce este firul de bie? Este diagonala materialului. Croit pe bie inseamna croit pe diagonala
materialului, respectiv pe diagonala firelor de urzeala, la 45 de grade fata de cum sunt orientate
firele din care este croit materialul. Cand ne uitam frontal la fusta, firele materialului trebuie sa fie
orientate la 45 de grade.

Fusta semiclos - Half (semi) Circle Skirt
Tiparul fustei semiclos se poate taia in orice numar de clini. In acest scop, linia taliei si a rotunjimii
fustei, se impart in parti egale, punctele de diviziune se unesc si tiparul fustei demisolei se taie in
clini pe aceste linii.

7

La croit se lasa rezerve pentru cusaturi pe ambele parti ale fiecarui clin. In felul acesta, la croitul
fustei semiclos in clini, se elimina partial directia absolut pe bie a materialului, deoarece materialul
se intinde la purtat.


Fusta Trei Sferturi Clos
Pentru o fusta clos pana la genunchi, ne trebuie un material cu aproximativ urmatoarele dimensiuni:
1.5m latime si 2m lungime (cereti la mercerie material pentru fusta trei sferturi clos)
Pentru ca fustele rockabilly croite in semiclos sa aiba un aspect placut, recomand materiale subtiri,
materiale moi, care sa cada singure, uneori pot fi si elastice (atunci cand materialul nu are un aspect
elastic), dar in nici un caz materiale tari sau groase.
Urmatorul pas, dupa alegerea materialului, este luarea masurilor si construirea tiparului.
Construirea tiparului
Fusta clos este larga in partea de jos.
Avem nevoie sa stabilim lungimea fustei si grosimea taliei. Pentru fusta clos nu este necesara
masurarea soldurilor, deoarece fusta este suficient de larga pe linia soldurilor.
Consideram Xcm grosimea taliei si Ycm lungimea fustei. Recomand ca lungimea fustei sa fie intre
50-70cm.

Tipar fusta trei sferturi clos
Se traseaza o linie orizontala de lungime nedefinita, notandu-se pe ea punctul A. Din punctul A se
coboara o perpendiculara de lungime nedefinita.
Pentru linia taliei se calculeaza urmatoarele distante:
b = X(grosimea taliei):4 4cm

8

c = X(grosimea taliei):8 + 1cm
Din punctul A, se traseaza orizontal spre dreapta distanta c, notandu-se punctul terminal cu A4. Din
punctul A4, se construieste o perpendiculara in acest punct pe linia orizontala trasata initial, cu o
distanta tot de c. Se noteaza acest punct cu A3. Prin punctele A si A3 se construieste o linie
punctata de lungime nedefinita.
Tot din punctul A, se traseaza orizontal spre stanga distanta b, notandu-se punctul terminal cu A1.
Din punctul A, se traseaza perpendicular pe linia orizontala trasata initial, o linie punctata de lungime
nedefinita, marcandu-se cu A2 distanta b de la punctul A.
Linia taliei se traseaza printr-o linie arcuita, incepand cu punctul A1, apoi prin A2 si terminandu-se in
A3.
Din punctele A1, A2 si A3 se traseaza spre exterior, in jos, la dreapta si la stanga fustei Ycm + 3 sau
4cm rezerva de cusut si astfel se va forma in partea exterioara o linie arcuita ce va defini tivul prin
punctele B1, B2 si B3.
Croitul si cusutul
Folosind tiparul de mai sus, fusta se poate confectiona cu o singura cusatura la spate, de sus pana
jos, sau cu doua pe lateral. Pentru croit, materialul se pune cu indoitura (firul de latime) sus. Firul de
lungime (liziera materialului), va trebui sa se suprapuna exact peste indoitura, respectiv sa aibe
aceleasi dimensiuni.
Inainte ca materialul sa se taie, trebuie tinut cont de rezervele pentru cusaturi.
La croit se lasa urmatoarele rezerve: pe linia taliei 1cm (aici se poate va adauga ulterior un elastic
si se recomanda o rezerva mai mare), pe linia cusaturii 2cm (aici se va adauga un fermoar), pe
linia de rotunjime a fustei 3 sau 4cm.
Cand se lasa 2cm pe linia cusaturii, respectiv in dreapta, trebuie tinut cont de acest lucru cand se
incepe tiparul.

9


Fusta trei sferturi clos
Dupa croit, fusta se prinde de umeras pentru cateva ore, fixandu-se chiar si o greutate pe linia firului
in bie. Dupa ce fusta s-a intins, se aplica din nou tiparul pe material si se rotunjeste fusta pe linia
tivului. Se coase tivul cu punct ascuns sau in cruciulite.
Inainte de a coase la masina materialul, el se coase superficial de mana (se insaileaza), se prinde
cu ace cu gamalie, iar apoi se probeaza.
la acasta fusta se poate crea si betelie.

10

Ce este betelia? Este fasia ingusta, cusuta in partea de sus a fustei sau pantalonilor. Este o tivitura
facuta pentru a se trece prin ea un siret.
Ce este firul de bie? Este diagonala materialului. Croit pe bie inseamna croit pe diagonala
materialului, respectiv pe diagonala firelor de urzeala, la 45 de grade fata de cum sunt orientate
firele din care este croit materialul. Cand ne uitam frontal la fusta, firele materialului trebuie sa fie
orientate la 45 de grade.

Am gasit scoala din intamplare, dupa ce fusesem la o scoala de cartier, unde nu mi-a placut
profesoara, care lucra prea mult 'din experienta proprie' si ce facea nu iesea f. bine.
Rasfoind de curand cartile lor ca sa gasesc tiparul de fusta am vazut ca fac ceva ceea ce se face
numai in croitoria de clasa. Vorbesc despre metoda in care (numai) la cuta din mijloc sau la slitz
se adauga de ambele parti 0.5 cm, ceea ce se numeste 'walking ease' ('surplusul de mers'). Eu
raman sa-i zic tot asa, 'surplus de mers', desi pe blogul Ancai am citit ca ar trebui sa zic 'adaos de
lejeritate de mers'.


Fuste facute de Sandra Betzina pentru Vogue(V1292)
Despre acest mic detaliu am invatat de la Marcy Tilton, Sandra Betzina si dintr-o carte de
Roberta Carr "Couture, The Art of Fine Sewing" (care se vinde pe Amazon.com, dar nu e
interesanta decat pentru cine vrea sa afle mai mult despre croitoria de mare casa de moda).
Acum insa tiparul.




Tipar Vogue V8773 (cu talie ridicata)




11












MASURILE NECESARE
Aveti nevoie de urmatoarele masuri (pe care le ilustrez cu masurile mele de pe vremea cand am
invata sa fac tiparul, pentru ca tiparul pe care il discut este un scan din caietul meu de scoala.
Masurile mele nu mai sunt de multisor aceleasi!!!).

Imaginea de mai sus, din care vedeti cum se masoara, este de la Threads Magazine, din articolul
"How to Measure Up". Este excelenta ideea cu elasticele de 1 cm (nu mai late) care iti
marcheaza liniile de grosime si sa te ajute sa determini inaltimea primei linii de sold (cea de sus)
si si a liniei a doua a soldului, cea care se foloseste la determinarea marimii de tipar pentru fusta
sau pantaloni. Cu conditia sa nu folositi elastice stranse, ci intinse numai atat ca sa nu alunece de
pe corp. Altfel te strang si schimbi dimensiunile, deci masori alte grosimi. (La MyLabel trebuie
neaparat sa folosesti marcatul cu elastice ca mai sus).
Gasesc insa ca elasticele care arata perimetrele soldului sunt prea sus puse. Ambele.

12

In poza din profil eu as masura de acolo de unde se vede ca incepe piciorul, iar inaltimea din talie
pana unde au pus ei elasticul ar fi dupa mine lungimea pensei, care se opreste mereu deasupra
varfului protuberantei respective. Sunt curioasa ce zice Anca despre poza asta.

Masurile pe corp

Grosimea taliei (perimerul taliei) / Talie = 67 cm
Grosimea mica a soldului / Sold 1 = 92 cm
* se masoara perimetrul soldului la 10-12 cm de sub talie
* notati distanta dintre talie si elasticele de pe sold: in general este de 12 cm sau de 10 cm (pentru
personele mai mici sau cu soldurile mai rotunde)
Grosimea soldului in partea ca mai accentuata / Sold 2 = 102 cm
* se masoara cam la 22 cm, dar distanta dintre talie si linia asta de sold poate fi mai mica sau mai
mare, depinde de corp.

IMPORTANT:
* Trebuie sa masurati lungimile Talie-Sold1 si Talie-Sold 2 pe corpul pentru care faceti tiparul.
Masurati inaltimile soldului exact asa cum sunt la ea, chiar daca nu sunt cele standard. Altfel iese
rotunjimea soldului prea sus si trebuie sa lungiti sau scurtati fusta pe sold.
* Tineti seama ca persoanele mai plinute pot avea alte lungimi decat cele standard sau ca
lungimile soldului se pot schimba pe parcurs. La mine din 12 si 22 cm au ajuns la 10 si 19 cm!!
(masurat recent tot de o profesoara de lucru cand am luat lectii despre PatternMaker7).

La fusta clasica dreapta se aduga un suplus (adaos de lejeritate) de cam 2 cm in talie si 4-6 cm
pe sold 2 (grosimea cea mai mare a soldului).
* Cu cat sunt soldurile mai proeminente, cu atat ai nevoie de mai mult surplus, fiidca ai nevoie
de material in plus cand te asezi. Cine intra in categoria asta stie deja despre ce vorbesc si stie cat
de incomoda devine o fusta care nu are surplus suficient, desi e OK cand stai in picioare. Numai
dupa ce te-ai convinsa ca fusta nu se ridica foarte mult in sus cand persoana sta pe scaun, esti
sigura ca ai masurat bine grosimea soldului si ai ales surplusul bine. Ceva cute sunt normale.

Dupa ce am adaugat surplusul obtin masurile pe care le folosesc la facutul tiparului.
Talie = 69 cm (67 + 2)
Sold 1 = 98 (92 + 6)
Sold 2 = 108 (102 + 6)
Inaltimea T-S1 = 12
Inaltimea T-S2 = 22

13


Pe o linie verticala se masoara din punctul D (al doilea de sus in poza - nu se vede clar, asa ca
voi mentiona mereu despre care litera vorbesc, cel mai de sus e de fapt D') inaltimea soldului 1
si 2 (12 si 22) si se marcheaza cu literele G (litera de sus) si G' (a doua de sus).
DG = 12 cm
DG'= 22 cm
Tot din D masurati lungimea fustei (asta are 60 cm). Marcati punctul J.
DJ = 60 cm
* E mai bine sa iti faci tiparul pentru o fusta mai scurta, pentru ca e mai usor de desenat linia
tivului.

Din G, G' si J trasati perpendiculare pe linia verticala DJ.

14

Pe linia G' (soldul 2 / mare) masurati 1/2 din grosimea soldului (cea la care s-a adaugat surplus,
aici 54 cm, adica 108:2) si puneti punctul H'.
Masurati aceeasi distanta pe liniile din G si J. Obtineti:
G'H' (soldul 2) egala cu GH (soldul 1) egala cu JK (tivul) = 54 cm
Observati ca in talie nu avem inca o linie orizontala.

Din punctul D ne ridicam cu 1,5 cm si obtinem punctul D'.
* DD" este diferenta de inaltime dintre linia verticala din talie in mijlocul fetei pana la pamant si
cea verticala din talie urmand linia soldului pana la pamant.

Din D' (deci deasupra punctului de mijloc al fetei de pe talie!) desenam o perpendiculara pe
DJ pe care masuram iar grosimea soldului plus surplus de 54 cm. Aceasta este linia D'E'
ajutatoare pentru desenatul liniei de talie.

Linia D'J este mijlocul fetei , iar linia E'K este mijlocul spatelui.

Din E' coboram iar 1,5 cm si marcam punctul E (mijlocul spatelui pe talie).
* Pentru un spate cabrat trebuie masurat ceva mai mult.

Acum trebuie sa impartim dreptunghiul cu o linie verticala (I'L pe tipar) ca sa obtinem doua
tipare: spatele si fata. Cum se imparte?
* Sunt sisteme de facut tipare care impart linia soldului (54 cm) in doua parti egale. Sistemul
Danckarts face fata cu 1 cm mai lata decat spatele. Acelasi principiu l-am gasit si la Elizabeth
Allemong, care zice ca face tipare dupa traditia europeana.
Incercati ambele metode is vedeti ca ce vi se pare mai frumos si hotarati-va ce sistem folositi.
* Latimea fetei pe sold = 1/2 Sold 2 + 1 cm = 28 cm [(54:2) + 1]
* Latimea spatelui pe sold = 1/2 Sold 2 - 1 cm = 26 cm [(53:20 - 1 cm]

Din punctul G' masor 28 cm si marchez punctul I'. Acelasi lucru il fac si pe linia tivului JK,
unde pun punctul L la 28 cm de J.
Uniti punctul L cu punctul I' si prelungiti linia verticala ca sa intersecteze linia ajutatoare D'E' de
sus. Punctul de intersectie este F. Am obtinut linia de separatie FL a tiparului de fata cu cel de
spate.

De o parte si de alta a punctului F se masoara 3 cm, ca sa se poata desena linia rotunjita a
soldului. Danckarts foloseste punctele F' (pt fata) si f (pentru spate).
* In metoda Mller&Fiul se calculeaza destul de complicat distanta F'-F si F'-f, pe cand in
metoda olandeza se foloseste constant 3 cm. In ilustratia din cartea germana distanta folosita este
de 3,5 cm, deci iti iese un sold mai rotunjit.
* Daca va uitati bine la tiparul de mai sus vedeti ca liniile F'I' si I'f formeaza un fel de
pensacare face ca materialul sa cada in linie dreapta peste sold, pastrandu-se directia firului si
integritatea tiparului.
* Se stie ca o pensa devine cu atat mai dificil de cusut cu cat este mai mare. E adevarat ca aici ai
un avantaj din faptul ca mijlocul pensei este pe o cusatura (linia soldului), dar oricum...


15

Ca sa desenezi rotunjimea soldului mai bine te ajuti cu masura soldului (Sold 1) pe linia la
12 cm din mijlocul fetei /talie. Imparti si aici aceasta masura in 4 [98:4 = 24,5 cm]. Masuram 1/4
+ 1 cm in fata si 1/2 - 1cm in spate. In tiparul de mai sus avem
GI (fata) = 25,5 cm [(49:2) + 1]
iH (spatele) = 23,5 cm [(49:2) -1]

* De fapt de punctul asta nu ai avea strict nevoie, pentru ca poti sa desenezi curbura soldului si
fara el. In cele mai multe metode de facut tipar de fusta nici nu se foloseste grosimea de sus a
soldului (Sold 1). Eu o gasesc o dimensiune utila, mai ales daca faci un tipar pentru cineva care
are o alta curbura a soldului decat cea standard (ca sa zic in mod elegant ca are 'pernite' pe sold).
Apoi te ajuta sa gasesti punctul de plasare a primei pense de la spate, ca sa te avatajeze si te ajuta
si sa plasezi mai avantajos pensa de la spate.
Se deseneaza curbura soldului, ca in tiparul de sus.

Acum calcularea penselor.
Se uneste punctul D cu punctul F' si apoi punctul f cu punctul E, desenand o linie usor
curbata, care este linia de talie.
Masurati linia curba DF" si fE punand panglica metrica (centimetrul) pe muchie dealungul
liniei.
* Eu nu mai am masurile mele si nici centimetrul la scala, pe care il foloseam pe vremuri la
desenatul tiparelor pentru cursuri (acum folosesc computerul). Asa ca nu mai pot ilustra cu cifre.
Dar sistemul ese asta.

PENSA/PENSELE DIN FATA:
Talia in fata la fusta cusuta trebuie sa fie 1/4 din Grosimea taliei + 1 cm [aici (67:4) + 1 cm] =
16,75 + 1 = 17,75
Linia desenata DF' si masurata are dimensiunea X [aici... ???], care este mai mare decat cei
17,75 cm care trebuie sa imi ramana.
Din X se scade 1/4 Talie + 1 cm (care la mine este de 17,75 cm).
Diferenta este cata lungime trebuie scoasa prin pense.
* Daca diferenta este mai mare de 2,5 cm se deseneaza 2 pense (se imparte dierenta in doua).
Asta este valabil pentru persoane cu talia mica si solduri (relativ) largi.
* Pana la 2,5 cm nu aveti nevoie decat de o pensa.
Eu am avut nevoie de 2 pense din cauza taliei mici.

Prima pensa (mijlocul pensei) se pune la 6 cm de punctul soldului
* Inginerul asta foloseste semne de notare foarte tehnice F', F", etc. Avantajul este ca pricepi
simetria, dar sunt mai putin folosite in desenul tiparelor.
In stanga si in dreapta acestui punct se masoara 1/2 din latimea primei pense.

Linia de mijloc al pensei se deseneaza perpendicular pe linia de talie.
* In alte metode se deseneaza paralel cu mijlocul fetei. Se pare ca o pensa usor oblica, cum iti
iese aici te avantajeaza mai mult. Elizabeth Allemong le deseneaza intai vertical si pe urma muta
punctul / varful pensei can la 1,5 cm spre sold. Rezultatul este acelasi ca in metoda Danckaerts.
Ambele sisteme vin din croitoria de la 1900.

16

Pensa astfel plasata este orientata ca directie dupa linia soldului, ceea ce pur din punct de vedere
estetic e mai frumos.

A doua pensa - daca aveti nevoie de ea - are mijlocul la 11 cm de la sold, masurat ca si cum
prima pensa nu ar exista. Deci sa nu faceti ce am facut eu in prima lectie pt acasa sa masor
tinand seama de prima pensa (ceea ce mi-a dat un punct la 11 cm + dimensiunea primei pense)!.

Lungimea pensei sau a ambelor pense din fata este de 8 cm, dar pentru cineva cu putina
burtica pensele pot fi mai scurte. Vedeti cand probati.

PENSA/PENSELE DIN SPATE:
Calculati de cate pense aveti nevoie si cat de largi trebuie sa fie pensele (sau pensa!) in acelasi fel
ca la fata. Comparati lungimea reala a liniei Ef cu dimensiunea taliei in fusta finisata (1/4 Talie -
1 cm).

Dupa ce aflati cate pense trebuie sa desenati si de ce marime le plasati asa:
Prima pensa (mijlocul pensei) se pune la 1/10 din dimensiunea Sold 1, masurata de la
mijlocul spatelui:
Aici la 98:10 = 9,8 cm in punctul E".

A doua pensa se pune la 1/2 din dinstanta fE" (adica la jumatatea distantei dintre sold si
mijlocul primei pense).

Pensele din spate au linia de mijloc (verticala) perpendiculara pe linia ajutatoare de talie si
pe liniile soldului.
* Liniile de pensa care se vad pe fusta sunt astfel paralele cu mijlocul spatelui, mai bine zis cu
cusatura din mijlocul spatelui.
* Si asta se poate explica prin faptul ca o linie paralela cu o linie foarte vizibila pe haina (cum ar
fi linia de cusatura din mijlocul spatelui) e mai bine plasata si nu distoneaza de linia dominanta
ca o linie care ar lua-o intr-o alta directie, cum ar fi linia soldului. Linii in prea multe directii
creeaza haos estetic pe haina. Cu cat e mai multa armonie, cu atat e haina mai reusita.
* Personal sunt pentru linia de pensa din fata oblica si linia de pensa din spate dreapta.

Lungimea penselor se face in raport cu linia de Sold 1.
* Pensa cea mai aproape de mijlocul spatelui trebuie sa aibe punctul la 1
cm deasupra acestei linii.
* A doua pensa se opreste la 2 cm deasupra ei.

Taiati tiparul pe linia I'L ca sa obtineti cele doua parti (fata is spatele).
Si in cele din urma, inca cateva observatii.
* In metoda germana care nu foloseste dimensiunea Sold 1 pensele din spate
se plaseaza asa:
- o singura pensa, mijlocul ei se plaseazape linia Ef la jumatatea distantei

17

- pentru doua pense se foloseste aceeasi metoda ca mai sus,. Singura diferenta
este ca ei folosesc pentru prima pensa 1/10 Talie, pe cand Danckaerts foloseste
1/10 din sold 1. Eu as fi avut dupa metoda germana prima pensa la 6,9 cm de
la mijlocul spatelui, pe cand in metoda Danckerts o am la 9,8 cm.
* Vedeti singure care din distante este mai avantajoasa si va place mai mult,
mai ales intr-un material in care pensele se vad, cum ar fi un material uni.
In cele imprimate cred ca e mai putin important, ca tot se pierde pensa in
imprimeu.