1. Semifabricatele din carne sunt produse complet pregatite pentru prelucrarea termica.

Sunt
solocitate de consumatori datorita proprietatilor nutritive si gustative inalte, comoditatii si
rapiditatii in prelucrarea culinara. Producerea si comercializarea semifabricatelor a capatat o
importanta deosebita avind in vedere dezvoltarea si schimbarea preferntelor consumatorilor.
Clasificarea: in func ie de metoda de pregatire: naturale, panate, pelmeni, tocaturi; n func ie de
tipul materiei prime: de bovine, porcine, ovine, vi ei , carne de pasare, subproduse.
Calitatea: trebuie s aib form i grosime anumit. Consisten a sa fie elastic, la cele din
carnetocatomogen, bine amestecat. Sem. panificate trebuie sa fie acoperite cu un strat sub ire
de pesme i i culoare galbendeschisa la aurie.!oate trebuie sa aiba gust placut i arom
specific, fr mirosuri straine. Semifabricatele necongelate in re eaua de comer incepind de la
transportare pstrare si comercializare se pastreaza n dependen de tip nu mai mult de "# ore
$panificate%" ore, tocate 1" ore, fr oase & "# ore'. !ermenul ma(im de pstrare a sem
congelate n blocuri a)unge i p*n la 11 luni n depende de tip i regim de pstrare.
Produsele culinare din carne & produse de carne pregtite n prealabil i supuse prelucrrii
termice p*n la finisarea pentru consum. Clasificarea: dup tipul materiei prime: din carnea
animalelor sacrificare, pasre i iepuri, subproduse; dup metoda prelucrrii prealabile: naturale
i tocate; dup metoda prelucrrii termice: pr)ite, coapte, fierte i afumate. Se pstreaza la temp.
+ p*n la #,C.
%. Produse acidolactice sunt
-. .ndici de calitate a mobilierului
". Cerintele de durabilitatea a mrfurilor nealimentare caracterizeaza
/. Comertul cu ridicata are menirea de a oferi servicii i siguran partenerilor de afaceri,
antrena i n circula ia mrfurilor i de a asigura sistemul de facilit i pentru realizarea unui nalt
grad de profitabilitate pentru toti agen ii presupu i de un circuit commercial care s cuprind
productorul, comerciantul cu ridicata, comerciantul cu amnuntul i consumatorul final.
0unc iile: crearea unor stocuri de mrfuri pt asigurarea echilibrului dintre oferta si cererea de
mrfuri de pe piat. & cumprarea mrfurilor de la productori n cantit i mari i transferal
acestora n depozitele comer ului angrosist pt pstrare, preambalare, etc. & fractionarea loturilor
de mrfuri n cantit i necesare pt aprovizionarea com cu amnuntul. & contribuie la transferal
mrfurilor spre zonele mai indeprtate. & crearea condi iilor de realizare a actului de v*nzare
cumprare.
1. 2otarea magazinului cu utila)e comerciale se face n func ie de profilul unit ii, de dimensiunile
acesteia i de posibilit i. Utilaje de prezentare i desfacere a mrfurilor: utilaje de baz ale
slii de v*nzare: case de marcat, mi)loace de transport; utilaje specifice sectorului nealimentar:
aparate pentru ncercat 3i verificat articolele electrocasnice, baterii, becuri, aparate de msur,
standuri de ncercri, pupitre pentru audi4ii muzicale, ma3ini pentru clcat, refri3at, fasonat, festonat,
cusut 3i brodat articole de confec4ii, 4esturi, perdele, covoare, mochete, len)erie de pat etc; utilaje
specifice sectorului alimentar: vitrine frigorifice, ma3ini pentru tiat, c*ntrit, ambalat, marcat.
Casele de marcat sunt echipamente de baz ale slii de v*nzare, prin intermediul lor realiz*nduse
ncasarea contravalorii mrfurilor. Procesul de preluare a banilor trebuie s se deruleze c*t mai
operativ 3i corect, cumprtorii apreciind buna func4ionare a magazinului 3i dup felul n care se
desf3oar acesta
Mijloacele de transport n interiorul magazinului sunt reprezentate de diverse echipamente
manevrate manual sau automatizat care au rolul de a transporta unit4i de ncrct variabile pe
anumite distan4e, n condi4ii de protec4ie a mrfurilor, reduc*nd efortul fizic al lucrtorilor 3i
cresc*nd productivitatea muncii.
5. 0actorii ce formeaz calitatea confec iilor te(tile sunt: materia prim, procesul tehnologic de
ob inere, calitatea e(ecutrii elementelor de d6cor. 7ateria prim in dependen de prevenien
$animalier, vegetal, chimic' trebuie sa fie de calitate, bine prelucrat8..
#. Caracteristica merceologica a incaltmintei de iarna pentru dame din piele naturala
1.9rasimile hidrogenate sunt grasimi solide ob inute din grasimile lichide n urma hidrogenizrii.
Sunt materii prime pentru producerea margarinei, grasimilor culinare i de cofetrie, spunului.
Pot fi: de origine vegetal $ob inute din uleiuri vegetale lichide', animal $grasimi lichide de
animale: mamifere marine i pe ti'. :ecesitatea de transformare a grasimilor lichide in solide
este conditionata de cererea acestora. Calitatea grasimilor este determinant n mare msur de
temperatura de topire a lor, aceasta caracterizeaz plasticitatea, procentul de asimilare i duritatea
grsimii hidrogenate. Se pastreaza la loc racoros.
%. ;nzarea prin deposit se practica8
-. Principalele cerin e de calitate a oricror confec ii te(tile se pot mpr i n trei grupe: estetice
i de prezentare, de durabilitate, fiziologice i de confort. Caracteristicile estetice 3i de
prezentare ale confec4iilor sunt hotr*toare n decizia de cumprare; ele se modific rapid n timp
3i terbuie s fie adaptate sezonului 3i grupelor de v*rst, se( 3i destina4iei de utilizare.
<daptarea confec4iilor la linia modei reprezint o condi4ie hotr*toare pentru satisfacerea
preferin4elor foarte diverse ale cumprtorilor. 2e aceea, la realizarea confec4iilor n serie mare
trebuie s se aleag din mod ceea ce corespunde nevoilor, obiceiurilor 3i e(igen4elor actuale din
punct de vedere estetic, al confortului 3i purtabilit4ii8. 2e baladit.
". .n definirea si aprecierea valorii de intrebuintare si a calitatii tesaturilor, intereseaza
proprietatile: fizico-mecanice: latimea, grosimea, desimea, masa, rezistenta si alungirea la
rupere, rezistenta la frecare - igienico-sanitare: absorbtie si cedarea umeditatii, permiabilitatea la
aer si vapori,capacitatea de izolare termica, capacitatea de impurificare si retinere a prafului.
estetice: aspectul, draparea $mulaea', contractia, rezistenta vopsililor si imprimarilor
proprietati ecologice: tesaturile pot contine o serie de substante nocive $care pot afecta
sanatatea omului', fie datorita unor substante chimice folosite la finisarea lor, fie provenite de la
fibrele folosite.
/ fraze de serviciu pt cerinte de calitate: Calitatea confec iilor te(tile trebuie sa corespund
cerintelor standardului, materia prim, procesul tehnologic, proprieta ile produsului finit
trebuie sa corespunda doc norm tehnice, forma, decorul, culoarea, trebuie sa corespunda
produsului etalon, nu se admit defecte ce influenteaza destinatia, defectele ce nu influenteaza
destina ia produsului duc la scaderea gradului de calitatea i ieftinirea acestuia.
/. .erarhizati: lactoza +,11; glucoza & +,5"; zaharoza & 1; fructoza & 1,-
1. !ipuri de transport a mrfurilor: auto $rutier', feroviar. Poae fi transport direct de la productor
la unitate comerciala, sau prin intermediar $productorfurnizor unitate de comert'.
5.:itri ii au efect to(ic asupra organizmului nsa acesta este cumulativ datorita posibilitatii de
trasnformare a nitra ilor in nitriti. Principalul mod de actiune a acestora este o(idarea puternica a
hemoglobinei cu formarea methemoglobinei. Sindromul methemoglobinic se manifesta prin
cianoza fe ei iar ulterior i a e(tremit ilor; tahicardie, agita ii, convulsii, diaree sau constipa ie.
#. ;aloarea energetica a unui litru de lapte: 1+=$%,/=>,-?",5=",1?-,#=",1'@ /#1Acal.
1. Bombajul chimic este produs ca urmare a coroziunii cutiilor imperfect cositorite . Bombajul
biologic apare datorita dezvoltarii bacteriilor in continutul conservei producand alterarea
continutului insotita de formrea unei cantitati mari de gaze. <par din cauza sterilizarii
necorepunzatoare $timp, temperatura, presiune'microorganismele termostabile nu au distruse in
timpul sterilizarii; materia prima a fost contaminate cu flora bacteriana iar sterilizarea a fost
defectuoasa, Bombajul fizic reprezinta bombarea de natura abiotica a consrvelor si este
observabila la nivelul capacelor de inchidere din urmatoarele cauze: infundarea tablei
conservelor dar fara crearea vreunui orificiu; bomba)ul fizic apare datorita neambalarii
recipientelor de conserva sub presiune cu vid;
%. Brinzeturile tari se caracterizeaza printro consisten a tare sau foarte tare a pastei, cu un
con inut mare de substan uscat i o durata lunga de maturare. Se pot clasifica n: brnzeturi
cu maturarea propionic i cu formarea puternic a ochiurilor; br*nCeturi cu ochiuri sau ochiuri
pu ine. Pentru evaluarea calit ii se apreciaz gustul i mirosul, consisten a, desenul, culoarea,
aspectul e(terior, ambalarea i marcarea dup sistemul de 1++ puncte. 2efecte: crparea co)ii
datorat nerespectrii temperaturii i umidit ii adecvate, mucegairea, desenul pastei
necorespunCtor sortimentului. 7arcarea include: data producerii, nr partidei prin presarea
cifrelor din masa plastica sau de cazeina, marca de producer ce consta in notarea cant de grasime,
nr intreprinderii, abrevierea tarii productoare. Dn unitatile de comert se pstreaza in vitrinele
frigorifice, sau in frigiderul predestinat $la +8# grade pentru o perioada de /1 luni'.
-. Cerintele de calitate a mrfurilor metalice (vesela) spectului e!terior trebuie s fie plcut,
suprafa4a trebuie s fie neted, curat, fr ondula4ii, ciupituri sau turtiri; s nu prezinte e(folieri
ale stratului de email, pete de ru)in, por4iuni neacoperite cu zinc sau corsitor 3i nici scurgeri sau
ngro3ri ale stratului protector, ncheierea, fl4uirea 3i nituirea s fie fcute corespunztor
$etan3', roluirea marginilor s fie uniform 3i complect nchis pe ntreaga circumferin4.
<rticolele destinate pentru pstrarea lichidelor $gle4i, ligheane, cazane, bidoane etc' nu trebuie
s curg. Capacile trebuie s adere bine la bordura vasului pe ntreaga lor
circumferin4.Planietatea suprafe4ii de sprigin trebuie sa nu prezinte denivelri.;erificarea
etan3eit4ii se e(ecut prin probe cu ap. 2up ce vasele vor fi 4inute un timp de 1+ & 1/ mm cu
ap, se observ dac ele prezint scurgeri, respectiv lcrimeaz $transpir' 3i dac pere4ii 3i
fundul vasului, n e(terior, sunt umezi."erificarea rezisten#ei toartelor $mnerilor' se face prin
atrnarea de toart sau de mner a unei greut4i, care trebuie s corespund unei cantit4i de ap,
de trei ori mai mare dect cantitatea vasului. 2up efectuarea a dou ncercri, la interval de /
minute, toartele, respectiv, mnerele, nu trebuie s se deformeze sau s se desprind de corp.
". Materialele de finisare sunt mortarele, lacurile i vopselele, plcile i foile de cptu eal
Mortarele folosite in construcitii sunt amestecuri bine omogenizate de liant apa si agregat
marunt care se aplica intrun strat subtire pe o suprafata oarecare pe care adera si conlucreaza in
e(plotare. $acurile sunt solutii de rasini natural ,sintetice, derivati celulozizici sau de bitum in
diferiti solventi cu sau fara adaos de uleiuri vegetale pot fi incolore sau colorate formeaza o
pelicula adenrenta , complete, dura, lucioasa, transparent . Eacurile sunt destinate pentru
timplarile , pentru interior, pentru e(terios si la lac slefuit. "opseaua este o suspensie
de pigmen i , coloran i , minerali sau organici, dispersa i fin ntrun liant $firnis, lac, ulei sicativ,
ap .a.', care dup uscare d o pelicul de rezisten , elasticitate i luciu diferite. ;opselele sunt
colorante i acoperitoare, adic au proprietatea de a colora suprafa a pe care sunt aplicate, astfel
nc*t aspectul ini ial al acesteia s nu mai fie vizibil.
/. 2ecorul marfurilor din sticla la rece include
1. Comertul cu ridicata, cu amanuntul, electronic. Comertul cu ridicata consta n
achizitionarea de marfuri n partizi mari si desfacerea acestora n partizi mici catre
comerciantii cu amanuntul sau catre productiaintermediara% <ctele de v*nzarecumparare au
loc ntre ntreprinderi economice si nu se ncheie circuitul economic al marfurilor, ci
mi)loceste doar legatura dintre productie si comertul cu amanuntul. !rec*nd prin veriga
comerciala cu ridicata, marfurile ram*n o perioada de timp mai ndelungata n sfera
circulatiei av*nd astfel o viteza de circulatie mai lenta. Comertul cu amanuntul este format
din reteaua de magazine $un grup de unitati comerciale amplasate n teritoriu' si detailisti
$persoane sau firme care v*nd cumparatorului final produse destinate de obicei uzului personal'.
Comer ul electronic este activitatea de cumprare sau v*nzare prin intermediul transmiterii de
date la distan , activitate specific politicii e(pansive a marAetingului companiilor comerciale.
Prin intermediul internetului se dezvolt o rela ie de servicii i schimb de mrfuri ntre ofertant i
viitorul cumprtor.
5. Compozitia chimica a celulei de microorganism: apa, lipide.
#. .ndici de calitate a fainii: .ndici generali: gustul, mirosul, lipsa scr netulu in timpul
mestecrii,culoarea, umiditatea, fine ea, continutul de cenu a, con inutul de cenu a de impurit i,
infectarea, aciditatea..ndicii specifici se folosesc pentru eviden ierea unor propriet i
merceologicotehnologice: calitatea si cantitatea glutenului crud, elasticitatea si plasticitatea
aluatului, indicii biochimici $activitatea autolitic, capacitatea de a forma zaharuri,de a se umfla
in solutii acide, de a forma si retine gaze'.
1. Principalele familii de pesti. &amilia acipenseridae, pestii de mai numesc sturioni $cu icre
negre'. <u corpul alungit in forma de fus, acoperit cu / rinduri de placi osoase, botul alungit,
prevazut cu " must i. Scheletul este cartilaginous, ma)oritatea triesc in mare. 0amilia
Ciprinidae, ma)oritatea pestilor din apele dulci: crapul, pltica, linul. Crapul are corpul acoperit
cu solzi mari la baza crora se afl cite o pata neagra, fiecare solz are pe margina puncte negre.
0amilia 'socidae: tiuca, trie te n toate apele dulci i este cel mai temut rapitor din acele ape.
<re corpul alungit, turtit lateral, i cu gura mare n forma de cioc de ra a, cu din i puternici.
%. Fleiuri nerafinate: in, porumb.
-. Continutul de nitriti este reglementat
".7etode de evaluarea a calitatii produselor cosmetice: organoleptice $miros, consistenta',
fizicochimice sau de laborator.
/. 7icroorganisme ce provoaca into(icari alimentare: clostridiile $clostridium botulinium',
mucegaiurile, aspergillus niger