Arsuri

boala chirurgicala cu manifestari locale si generale produse de actiunea unui agent termic asupra
organismului uman
caldura devine lezanta pentru tesuturile vii atunci cand > 45
0
C
este una dintre cele mai grave, epuizante si mutilante agresiuni,
necesit un tratament rapid si bine condus
prognosticul depinde de precocitatea si corectitudinea masurilor terapeutice
Etiologie
Agenti FIICI
!ichide fierbinti
Aburi supraincalziti
Flacari
"aze inflamabile
Corpuri vascoase topite #ceara, bitum$
raze %
Curent electric,
Iradierea
Agenti C&I'ICI #substante chimice cu actiune coroziva$(
Acizi si derivati
)aze si derivati
Fosfor, magneziu
FII*+A,*!*"I-
Arsura ,ca leziune locala si generala, produce o serie de perturbari locale si generale prezente in
toate etapele evolutive ale bolii, a caror intensitate este in raport de gravitatea agresiunii si de
rezerva functionala a organismului ce asigura compensarea
!-I./-A !*CA!A 0- A12.1A
1ezultat al in3uriei termice, leziunea locala de arsura este o plaga reprezentand o intrerupere a
continuitatii de cauze e4trinseca ce realizeaza o comunicare directa intre tesuturi si mediul
e4terior5
!eziunea locala de arsura este rezultatul unui transfer de caldura asupra tesuturilor5 -ste evident
ca gravitatea leziunilor ce se vor instala in tesuturi va fi proportionala cu gradientul termic
#diferenta de temperatura dintre tesut si agentul vulnerant$ si timpul de actiune5
!eziunea locala de arsura este o entitate dinamica5 /egli3ata la inceput ea se poate aprofunda5 .n
tratament corespunzator general si local ii poate diri3a evolutia pe un drum mai scurt spre
vindecare5 'area ma3oritate a perturbarilor instalate in organismul arsului pot fi diminuate prin
inchiderea plagii de arsura5
!eziunea locala de arsura a fost schematizata inca din 6758 de catre 9ac:son, ca reprezentand
zone concentrice de gravitate diferentiate5
1A2+./2.! 2I2,-'IC !A A"1-2I./-A ,-1'ICA
*rganismul arsului,direct proportional cu amploarea leziunii locale,declanseaza reactii de
adaptare care,la randul lor,pot stimula sau intretine noi mecanisme patogenice5
1eactia generala a organismului la agresiunea termica este denumita boala arsilor.-a se
declanseaza in momentul accidentului si se manifesta la un pacient cu leziuni in suprafata de
apro4imativ ;0< si de profunzime medie5
)oala arsului are o evolutie dinamica,stadiala,ce poate fi influentata5 +reventia este garantia
unei bune evolutii,iar un tratament necorespunzator sau neaplicat in timp util poate determina o
evolutie grava5
Fiecare stadiu de boala poate fi caracterizat prin(
prezenta mai multor sindroame
conduita terapeutica specifica
anumita evolutie
complicatii specifice
Stadiul 1
primele trei zile,perioada socului postcombustional5
2e caracterizeaza prin grave pierderi si dislocari lichidiene5
2anctiunea corecta,la timp si eficienta este conditia esentiala a supravietuirii5
0aca tratamentul este corect, la finele acestei perioade bolnavul trebuie sa prezinte(
parametrii circulatori si respiratori cat mai aproape de normal
constienta prezenta,absenta agitatiei psihomotorii
diureza restabilita#50ml=h$
tranzit intestinal reluat
2tadiul ;
zilele 4>;6,perioada metaagresionala,dismetabolica5
-ste caracterizat de un catabolism care se desfasoara in conditii de hipo4ie,organe suprasolicitate
si in prezenta unor reziduuri to4ice provenite direct din leziunea locala sau din metabolismul si
epurarea deficitara5
Aceasta perioada este caracterizata printr>o serie de etape deosebite(
zilele 4>?>remiterea edemelor,daca bolnavul a fost corect ingri3it ,determina criza
poliurica#atentie la sustinerea cordului si a functiei renale$
ziua 7>este ziua in care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunii locale5
ziua 6;>poate caracteriza#dupa perioada socului cu I1A functionala$debutul decompensarii renale
complicatii digestive,&02,pot apare in orice moment pentru bolnavul cu arsuri grave
CI0,complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intind si dupa perioada
celor ;6 zile5
!a finele acestei perioade,bolnavul ars trebuie sa se prezinte astfel(
arsurile de gradul 8 vindecate #cele superficiale s>au vindecat de3a in primele ; saptamani$
escarele de gradul 4 detersate complet si inceperea constituirii unui pat granular apt de a primi in
zilele urmatoare grefa de piele
2tadiul 8
zilele;6>?0>perioada chirurgicala.
in conditiile in care bolnavul a fost corect ingri3it atat local cat si general,intra intr>o perioada de
echilibru metabolic foarte fragil5
grefarea intre zilele ;6>;@ asigura o buna evolutie a bolnavului si este un test care confirma ca
tratamentul a fost corect condus5
in conditiile tratamentului local modern al arsurii#egp$stadiul 8 se suprapune din ce in ce mai
mult peste stadiul ;, formarea plagii granulare fiind considerata de multi autori ca o complicatie
locala5
Stadiul 4
socul cronic5
este o modalitate de evolutie cauzata de pierderea momentului operator,de o ingri3ire
necorespunzatoare sau de o arsura e4trem de grava5
se considera ca bolnavul a intrat in perioada socului cronic daca la ?0 de zile de la accident
prezinta plagi granulare pe regiuni intinse5
consecutiv e4istentei acestor plagi, se instaleaza grave stari de denutritie, prabusire imunitara si
dezechilibre metabolice5
in cazul arsurilor foarte grave, la copii mici, la malnutriti, la varstnici sau la alte persoane tarate,
este posibil sa constatam aspecte de soc cronic inaintea celor ?0 de zile5
starea generala se caracterizeaza prin casecsie, areactivitate, adinamie, prostratie, anore4ie,
subfebrilitate5
plagile sunt hipersecretande, fetide, fara tendinta la reparare5
singura sansa pentru acest bolnav este grefarea ce trebuie efectuata in cel mai scurt timp, dupa
reechilibrare5
C!A2IFICA1-
Arsuri prin mecanism unic( efectul termic asupra tesuturilor
Arsuri prin mecanism combinat (
0ega3are energie termica A distructie tisulara #traumatism$
> efecte to4ice > locale, generale
> efecte caustice
> e4plozie, presiune
iradiere
In functie de temperatura si durata de actiune a energiei calorice
+rimul element vulnerant B pielea
'odificari de la nivelul tesuturilor in urma caldurii(
0egradare enzimatica 4?0C > ?00C
Coagularea proteinelor > 5?0C
/ecroze de coagulare > ?00C
Caramelizarea glucidelor > 6@00C
Carbonizare > ?000C
Calcinare > 60000C
+rofunzimea leziunii locale direct proportionala cu(
,emperatura agentului termic
,impul cat a actionat
dup natura factorului fizic
flacr #temperatur > C00>@00DC$
transformare a tegumentului Entr>o escar
reprezint cea mai frecvent cauz de arsuri termice #En incendii de diferite cauze$, 0irect sau
prin intermediul Embrcmintei radiatii calorice #infrarosii, ultraviolete$
produse Endeosebi de e4punerea inadecvat la razele solare
sunt arsuri Entinse si superficialeF
gaze inflamabile si vapori supraEnclziti #abur$ arsuri prin explozii( sunt descrcri energetice,
brutale, foarte intense, cu durat scurt, determin atingerea unor temperaturi de 6;00>6@00DC cu
putere mare de penetratie, asociaz arsurilor cutanate si leziuni inhalatorii ale cilor respiratoriiF
lichide sau substante vGscoase fierbinti #oprire cu ap, ulei, smoal, bitum, cear, etc5$ arsuri
Entinse, neregulate, de profunzime variabilF
solide fierbinti #metale topite, crbuni Encinsi, etc5$ arsuri profunde, bine delimitate, cu escare5
dup suprafata total ars
Hregula cifrei 7I a lui Jallace
1-"I./- A0.!, #<$ C*+I! #<$
cap si gGt
membru superior
membru inferior
trunchi anterior
trunchi posterior
regiune perineal #genital$
palma
7
7 # 4 ;$
6@ # 4 ;$
6@
6@
6
6
6@
7 # 4 ;$
64 # 4 ;$
6@
6@
0
0
dup profunzime #scala de gradare american$
grad I #arsur superficial$
arsur ce respect stratul bazal al epidermului
vindecare prin(
regenerare normal a epiteliului,
fr sechele,
Entr>un timp scurt
grad II #arsur intermediar$
arsur ce intereseaz partial resursele de epitelizare
En functie de gradul afectrii acestora, vindecarea poate avea loc Entr>un timp de pGn la 8
sptmGni,
calitatea vindecrii > inferioar celei de gradul IF
obtinerea unei acoperiri #epitelizri$ nonchirurgicale a arsurii de gradul II depinde En cea mai
mare msur de terapeut
grad III #arsur profund$
arsur ce produce distrugerea tuturor elementelor vii generatoare de epiteliu
acoperirea nonchirurgical nu se va mai putea efectua decGt pe o distant infim din periferie
scala romGneasc
grad I(
la fel ca En clasificarea anglo>sa4onF
grad II(
arsura distruge membrana bazal a epidermului dar nu ptrunde En derm
cliva3 dermo>epidermic cu aparitie de flictene cu continut sero>citrinF
grad III
IIIa(
este respectat dermul reticular cu ple4ul dermic profundF
se e4prim clinic prin aparitia de flictene cu continut hemoragicF gradul II A gradul IIIa constituie
laolalt gradul II din clasificarea anglo>sa4onF
IIIb(
afectare a dermului En totalitate, cu producere de escar intradermic subtire, elastic, hidratat,
alb #En zonele cu piele groas escara de gradul IIIb poate fi foarte asemntoare escarei de
gradul IK$F
unii susin c e4ist anumite sanse minore de epitelizare pe seama glomerulilor glandelor
sudoripare aflati En hipodermF gradul IIIb A gradul IK constituie laolalt gradul III din clasificarea
anglo>sa4onF
grad IK(
afectare a hipodermului si eventual si a structurilor mai profunde, cu producere de escar groas,
rigid, neagrF
En absenta tratamentului chirurgical se produce vindecare defectuoas, sechelar, prin granulare
a plgii dup eliminarea escareiF
se impune realizarea de aport de tegument #gref cutanat$5
clasificare evolutiv
perioada initial, a socului postcombustional
primele 8 zile
pierderi volemice,hipo4ie,anemie
perioada metaagresional dismetabolic
primele 8 sptmGni
criza poliurica, reabilitarea circulatorie si respiratorie
evolutie spre vindecare sau apar fenomene catabolice, hipo4ie, anemie, tulburari de coagulare,
scaderea imunitatii, complicatii septice, renale,hepatice,digestive
perioada de epitelizare sau chirurgical
primele ; luni
perioada de soc cronic
reprezint o perioad patologicF
En condiLii normale Ens, perioada Ha patraM reprezint convalescenta arsului
CA1AC,-1I2,I
CI A!-
A12.1I!*1
gradul I gradul II gradul III
cauz e4punere la soare e4punere limitat la lichid fierbinte,
flam, flacr, agent chimic
e4punere prelungit la flacr, obiect
fierbinte, agent chimic
culoare roNu roz sau roNu punctat alb perl, translucid, sau pergamen>tos
O escar intradermic
crbune negricios O escar total
bronzat Enchis O acizi puternici
roNu Enchis O la copii
suprafaL uscat sau cu
mici bNicuLe
flictene sau suprafaL umed uscat, cu tromboze superficiale
pierdere cutanat focal O in3urie
electric de mare volta3
aspect saponificat al necrozei tisulare
O alcali puternici
senzaLie durere durereF posibil anestezie la EnLep>
tur cu pstrare intact a senzaLiei de
presiune
suprafaL insensibil
vindecare 8>? zile 60>;6 zile necesit grefare
Complicatii
1
:
a) imediate si precoce(
perioada I(
-+AF
rinichi de socF
complicatii gastrointestinale( ulceratii, &02, translocatie anaerobic cu septice>mie, ileus
#sindrom subocluziv$, citoliz hepatic #atrofie galben acut$, hepatit autoimun,
citosteatonecroz pancreaticF
tromboemboliiF
perioada a II>a(
infectieF
complicatii ale diferitelor manevre terapeutice #traheostomie, tratament al plgii arse cu topice,
etc5$F
digestive, hepatice, urinareF
tromboemboliceF
neuropsihice( nevroze reactive, depresii, posibil sevra3 etilic, etc5F
perioada a III>a(
complicatii generale #aceleasi$F
re3et al grefei
perioada a IK>a(
decompensri renaleF
tulburri ale circulatiei perifericeF
ulceratii ale cicatricilor matureF
infectare sau eczematizare a neotegumentelor friabileF
soc cronic postcombustional5
b) complicatii tardive:
modificri organice #renale, hepatice$ tardiveF
suferinte vasculare perifericeF
tulburri hematopoieticeF
sechele cicatricealeF
malignizare a cicatricilor postcombustionale5
Prognostic:
depinde de(
localizarea
Entinderea
profunzime
vGrsta pacientului
eventualele tare
amploarea complicaLiilor
calitatea tratamentului.
Calculul suprafetei arse
"radul arsurii 4 procente suprafata arsa
I / 0 I C - + 1 * " / * 2 , I C I / 0 I C - + 1 * " / * 2 , I C
,ratament
Msuri de prim ajutor (adresate tuturor arsurilor)
+rimul a3utor se acorda la locul accidentului si pe timpul transportului spre serviciul specializat
de chirurgie
scoatere a subiectului din zona de actiune a agentului vulnerant
resuscitare cardiorespiratorie
rcirea imediat a regiunii lezate #apa rece$
plaga ars se acoper cu material curat=pansament ud si rece
reechilibrarea hidroelectrolitic pe cale intravenoas
asocierea cu alte traumatisme O hemostaz provizorie si imobilizare a fracturilor
e4tremittile arse vor fi ridicate #diminuare a stazei si edemului$ > dac statusul hemodinamic
permite
eventual administrare de *;
combaterea durerii > morfina
transportul la spital pentru tratament definitiv
+rofila4ie antitetanica
,ratament antibiotic
+ansamentul plagii arse
Combaterea socului,
,ransfuzie de sange
1eechilibrarea metabolica
2ustinerea functiilor organelor si sistemelor
2ustinerea imunitatii
,ratamentul local
al plgii arse Esi propune urmtoarele(
Crearea unor conditii de asepsie,
realizarea profila4iei si la nevoie controlul infectieiF
P pierderilor lichidieneF
prevenirea aparitiei si agravarii tulburrilor ischemiceF
limitarea agravarii leziunilorF
P fenomenele dureroaseF
limitarea resorbtiei de to4ineF
evitarea reactiilor alergice si hipersensibilizanteF
s grbeasc detersarea escarelor si obtinerea unui pat granular optim pentru grefareF
s prote3eze si s diri3eze procesul de epitelizareF
asigurarea unei vindecari a leziunilor cu minim de sechele estetice si functionale5
,ratamentul local al arsurii
Toaleta in jurul plagii arse
,oaleta arsurii (
spalare cu alcool alb C0<
-4cizia flictenelor, a necrozelor tisulare
2palare repetata cu alcool alb C0 <
+udrare cu sulfamida B +ansament aseptic
Alternativa B tratament IdeschisM>spraQuri cu antibiotice
)ai cu antiseptice
A12.1I C&I'IC-
Arsurile chimice sunt leziuni ale pielii, mucoaselor sau tesuturilor subiacente dupa contactul cu
substante iritante, to4ice sau necrozante celulare
-,I*+A,*"-/I-
Agentii ce produc arsuri chimice sunt(
acizii tari # &Cl, sulfuric, azotic, fosforic$, sau slabi # acetic, o4alic$
baze tari # hidro4idul de sodiu si potasiu$ sau slabe #hidro4id de calciu$
fosforul metalic
pero4izi ( pero4idul de hidrogen #perhidrol$
substante fotosensibilizant( anilina, fluoresceina,
substante iritante>vezicante #fosgen, Qperita ce se folosesc in compozitia armei chimice$
Circumstante de producere
accidente de munca # marea lor ma3oritate$, casnice sau terapeutice #in3ectii subcutanate cu
substante hipertone$
in timp de razboi prin folosirea armei chimice
'ecanismul de actiune
Consta in combinarea agentului chimic cu albuminele organismului care are drept rezultate(
dega3are termica cu aparitia de leziuni ca si in cele prin combustie, indiferent de actiunea
specifica sau nespecifica a agentului chimic asupra tesutului viu( acizii si bazele tari, fosforul si
pero4izii
necroze tisulare produse prin desidratare #alcoli fenoli$, iritare caustica # vezicante$,
citoto4icitate #aniline$
sensibilizarea pielii, in special a melanoforelor #aniline fluoresceine$
FII*+A,*!*"I-
!eziunile produse sunt in raport de(
concentratia substantei din solutieF
penetrabilitatea substantei #fosforul alb arde pana la epuizare$
actiune to4ica sistemica( fosforul determina necroza hepatica, acidul fosforic produce insificienta
renala, acidul fluorhidric induce hipocalcemie,
modul de actiune al substantei chimice
durataF cu cat este mai mare, cu atat efectul este mai grav
Arsurile provocate de acizi
Acizii minerali si derivatii lor cumuleaza in patologia leziunii locale actiunea deshidratanta,
principala, cu cea a caldurii5 -scara se intaleaza brutal, este pofunda dar fi4a, uscata si cartonata5
Acizii organici si derivatii lor dau leziuni mai torpide, cu escare moi si culori palide5 !eziunea se
aprofundeaza daca substanta chimica nu este neutralizata si este slab delimitata5
1esorbtia substantelor se insoteste de into4icatie sistemica, cu insuficienta renala si hapatica5
Arsurile provocate de baze
&idro4izii alcalini se combina cu proteinele dand nastere la proteinati activiF acestei actiuni se
supraadauga fenomenele de deshidratare si incalzire prin procese e4otermice5
Ionii, posedand penetrabilitate deosebita, participa la aprofundarea leziunii initiale5
-scara care ia nastere este o escara umeda, care rapid se lichefiaza dar se elimina lent si
incomplet5
Culoarea arsurilor variaza de la cenusiu la negru, in functie de concentratia substantei si timpul
actiunii5
!eziunea nu se fi4eaza ci se aprofundeaza pana la completa dezactivare a produsilor secundari5
Arsurile provocate de osorul alb
Au o serie de caractere specifice(
in contact cu aerul degaza nivele inalte de energie termica
are o liposolubilitate remarcabila, patrunzand profund in tesuturiF
disociaza intens apa cu formare de pentao4id de fosfor si ulterior acid fosforic
fenomenele generale sunt grave( insuficienta hepatica cu icter fulminant, hipoproteinemie,
hematurie, oligurie, hipocalcemie
Ca mi3loc de detectare a fosforului alb este sulfatul de cupru care se innegreste, fara a fi insa un
neutralizant5
C!I/IC
!emnele locale sunt in functie de agentul vulnerant5 0urerea poate aparea de la inceput si cu
intensitate mare in cazul acizilor tari, sau tardiv si de intensitate slaba in arsurile cu baze
Aspectul leziunii este diferit in functie de agentul cauzant(
mumificarea tesuturilor, cu necroze si escare groase #acizi tari$( escare de culoare galbuie in
leziunile cu acid clorhidric, cenusii in leziunile cu acid sulfuric si portocalii rosiatice in arsurile
cu acid azotic5
escare cu margini beante ce difuzeaza in suprafata, cu nuante cenusiu> mat #baze tari$
leziuni torpide progresive, cu aspect de supuratie # acizi slabi$
aspect de desidratare si arsura ce progreseaza rapid, cu rezorbtie in circulatie a agentului chimic
#fosfori, anhidride$
vezicule, flictene, edem #substante vezicante$
!emnle generale sunt asemanatoare cu cele din arsurile termice5 +ot aparea in plus(
sufocare, prin spasm bronsic, urmare a inhalarii de vapori dega3ati de substantele chimice
leziuni organice la distanta # hepatita to4ica, nefroza$, produse in urma absorbtiei in circulatia
sangvina
,1A,A'-/,
,ratamentul trebuie sa fie rapid si cat mai complet5
+rofilactic(
respectarea normelor de protectia muncii
masca de gaze si pelerine protectoare in spatii unde se dega3a gaze to4ice sau in caz de atac cu
arme chimice5
"ratamentul general este asemanator cu cel din arsurile termice si vizeaza(
calmarea durerii prin administrarea de analgetice ma3ore #mialgin$
tratarea sau combaterea socului, a insuficientei respiratorii, a alterarii functiei hepatice sau
renale55 In caz de insuficienta renala acuta se recurge la dializa5
"ratamentul local are cea mai mare importanta5
primul a3utor consta in indepartarea agentului chimic si spalare cu 3et de apa a zonei interesatei
pentru a diminua concentratia substantei vulnerante
la spital se continua spalarea cu 3et de apa pe suprafata mare si durata indelungata
in arsuri cu var nestins se inlatura mai intai praful de pe corp, si apoi se fac spalaturi abundente
cu apa
in arsuri cu acid clorhidric se fac infiltratii cu calciu gluconic diluat5
in arsuri cu fosfor se spala regiunea cu solutie de sulfat de cupru 6<, si se fac e4cizii cu grefare
imediata, ca si in arsurile cu acid florhidric
zona arsa se prote3eaza cu pansamente sterile, imbibate in solutii antiseptice5
e4citia zonei de necroza urmate de grefarea imediata se face de urgenta in arsurile provocate de
anhidride, fosfor si aniline, mai ales in zonele functionale
A12.1I!- -!-C,1IC-
0-FI/I,I-
Contactul dintre o sursa electrica si organism, determina un scurt circuit ce poate fi urmat de
arsura prin dega3are de caldura sau flama, sau de electrocutie5
-,I*+A,*"-/I-
Cau#ele sunt reprezentate de curentul electric > continuu sau alternativ ce poate dega3a
temperaturi de peste ;000 grade C5
$actorii de care depinde arsura sunt multiplii(
calitatea curentului electric, continuu sau alternativF cel alternativ avand o frecventa de 8, 4 ori
mai mare, produce o contractura musculara lipind victima de sursa5
intensitatea este in relatie directe cu tensiunea #volta3ul$ si rezistenta organismuluiF amperii sunt
cei care RomoaraR
tensiunea curentului produce arsuriF voltii RardR
rezistenta organismului este direct proportionala cu bogatia tesutului in colagen si scade de la os
la cartila3, tendon, plaman, miocard, creier, muschi, ficat, nerv, mielina fiind el mai bun
conductor electric
suprafata de contact este direct proportionala cu gravitatea leziunii
durata de contact a organismului cu sursa electrica
directia curentului electric in organismF astfel directiiile mana > mana sau mana > picior
intereseaza cordul, cap > trunchi traverseaza creierul, fiind cele mai grave5
FII*+A,*!*"I-
-lectrocutia defineste acele leziuni aparute prin pasa3ul electronilor prin tesuturi, subiectul fiind
interpus in circuitul electric5
+e langa dega3area termica, pasa3ul curentului electric determina frecvent importante tulburari ale
functiilor electrice ale membranelor celulare cu implicatii in functiile 2/C si ale cordului5
,recerea curentului electric determina(
la nivelul vaselor de sange( coagulare intravasculara, tromboza, necroza peretilor cu hemoragie
secundara, ischemierea teritoriului distal5
!a nivelul inimii leziunile pot fi rar de natura necrotica directaF se constata leziuni de tromboza
vasculara cu ischemie si necroza secundara a miocarduluiF cel mai frecvent fenomen este
desincronizarea totala a pace>ma:er>ului, inregistrandu>se diferite forme de aritmii si mergand
pana la stop cardiac ireversibilF tratamentul acestor leziuni sta pe primul loc in rezolvarea
cazului, de ameliorarea lor depinzand suita altor masuri medicale5
la nivelul muschilor coaguleaza proteinele5 efectul coagulant, cu pierderea viabilitatii musculare,
are o mare e4tensie5 !eziunii musculare prin coagulare i se asociaza patul vascular regional,
delimitand un larg teritoriu necrotic>ischemic, e4celent mediu de cultura microbiana5 'iozita
necrozata are caracter e4tensiv si este sediul unei masive si rapide #ore$ infectari cu clostridii, pe
cale hematogena5
la nivelul oaselor leziunile pot merge de la necroze prin e4cludere vasculara pana la carbonizare
directa datorita efectului termicF
la nivelul nervilor leziunile constau in coagularea proteinelor cu pierdere completa functionalaF
nervii situati la oarecare distanta de traseul curentului electric pot suferii numai modificari
functionale de durata si intensitate variabile5
0at fiind ca pe suprafata caldura poate disipa structurile centrale ale membrului afectat, unde
fenomenul are loc, sunt mai grav afectate decat cele superficiale5
Intre aspectul e4terior al leziunilor si distrugerile din profunzime nu e4ista totdeauna o
corespondenta directaF deseori pot fi vazute cazuri la care nu pot fi decelate decat minime marci
electrice cutanate, leziunea cauzatoare de moarte fiind in acest caz preponderent functionala5
-4ista numeroase cazuri la care aspectul leziunilor e4terioare este impresionant( marcile electrice
fiind reprezentate de adevarate cratere tisulare, cu carbonizarea tuturor tesuturilor si despicarea
invelisului cutanat pe intreaga lungime a segmentului de membru care a constituit conductorulF
membrul intreg sau parti din el pot fi carbonizate, calcinate sau mumificate5
)olnavul electrocutat este in stare de soc, starea obiectivata de semne clinice #disfunctii neuro>
psihice, respiratorii, cardiovasculare si renale$ si alterari marcate ale constantelor biologice
#deshidratare cu hemoconcentratie, anemie grava, hipoproteinemie, hiponatremie, hipocloremie,
retatie azotata, acidoza$5
'ioglobina din celulele lezate poate, prin precipitare, sa induca bloca3e ale tubilor renali5 Arsura
electrica este o leziune de ma4ima gravitate, fiind considerata o urgenta ma3ora5
C!I/IC
2emnele generale(
)olnavul electrocutat trebuie considerat un politraumatizat, fiind o urgenta ma3ora5
2emnele generale sunt dominate de socul electric ce are drept rezultat stopul cardiorespirator prin
paralizia centrilor respectivi si fibrilatia ventriculara5
!a acestea se adauga o serie de alte manifestari ca urmare a actiunii curentului electric asupra
unor organe(
azotemie prin blocarea tubilor renali de catre mioglobina rezultata din celulele lezate
deshidratare cu hemoconcentratie, anemie si hipoproteinemie
hiponatriemie, hipocloremie, hipercalcemie
tromboze vasculate cu infarctizarea viscerelor respective
!emnele locale sunt diferite in functie de calitatile curentului si de rezistenta tesuturilor5
2e pot intalnii urmatoarele tipuri de leziuni(
Rmarca electricaR, reprezinta leziunea cutanata de intrare si iesire a curentului electric5 In zona de
intrare zona tegumentara este gri> albicioasa sau galbuie, cu margini imprecise iar in centru poate
prezenta carbonizare5 In zona de iesire, tegumentele apar ca fiind Rpar3oliteR si rupte radiar,
asemanator orificiului de iesire a plagilor impuscate5
escara carbonizata se produce in cazuri foarte grave, pe zone limitate sau chiar la un membru
aspecte de arsuri termice in cazurile produse prin flama electrica
,1A,A'-/,
Primul ajutor in cazul unui electrocutat consta in scoaterea victimei de sub tensiunea electrica si
resuscitarea cardiorespiratorie5 'anevra de scoatere de sub tensiune trebuie facuta cu mare gri3a
pentru nu fi electrocutat si RsalvatorulR5
0upa reluare functiilor vitale, victima va fi transportat la spital avand gri3a sa se mentina
respiratia si circulatia5
%a spital se vor continua manevrele de resuscitare cardiovasculara si se va face reechilibrarea
hidroelectrolitica si volemica pana la revenirea functiilor organismului la parametrii normali5
In situatia anuriei produsa prin precipitarea mioglobinei in tubii renali se va recurge la dializa5
"ratamentul local se face imediat ce pacientul poate suporta o interventie chirurgicala(
necrectomia este tratamentul local esential, fiind considerat element de desocare si prevenire a
agravarii leziunilor5
-4cizia zonelor necrozate se va face pana in tesut macroscopic normal5 0atorita evolutivitatii
leziunilor produse de curentul electric, sunt necesare mai multe interventiii de e4cizie a escarelor
amputarea segmentelor devitalizate pana in tesut aparent normal, cu lasarea deschisa a bonturilor
care se vor sutura secundar sau se vor face plastii ulterioare5
asistarea eliminarii escareai un zone unde nu se pot face necrectomii, ca in orice arsura
datorita cicatricilor vicioase sau bonturilor de amputatie dureroase, interventiile reparatorii se vor
face dupa @> 6; luni cand s>a refacut vascularizatia zonei respective5