Doomsday i analizele despre Orientul Mijlociu

Theophyle februarie 26, 2012 Global / Europa, Orientul Mijlociu, Sinteze

A a!i!tat "pa!i#$ la o %i!cutie %intre aicii ei pe &'( )intr*o parte + o atitu%ine
hilara %e!pre potentialul ilitar pe care il are !au nu il are ,!rael*ul, in!otit %e o
atitu%ine aproape pro*iraniana !i -contra. unora care anulau acea!ta parere cu
ar/uente ai ult !au ai putin fezabile(
)e!i a !cri! %e!tule analize %e!pre Orientul Mijlociu, care %in nefericire !e
in%reapta cu pa!i ult prea /rabiti !pre un conflict ine#itabil, nu i*a peri! !a fac
o a%e#arata analiza tactica !i !trate/ica %e!pre ace!t conflict probabil, tocai pentru
ca la ora actuala cine cre%e ca poate anticipa i!carile a%#er!arilor in /eneral !au
ale ,!raelului in particular /re!e!te aarnic( ,ntr*un fel !au altul a /a!it !i oti#atia
!a o fac + acel %ialo/ aproape copilare!c %e pro !i contra in fata unei tra/e%ii %e
proportii care ne poate cuprin%e !i pe noi( )eci, foarte pe !curt pentru a cruta cititorul
%e inca o analiza lun/a !i plicti!itoare pe ace!t !ubiect(
Israel
1. ,!raelul are o arata "populara$ bazata pe o forta
re/ulata %e %oua !ute %e ii %e !ol%ati la teren( Ser#iciul ilitar e!te obli/atoriu in
,!rael pentru feei !i barbati %e la #ar!ta %e 10 ani, %upa terinarea liceului( Gro!ul
aratei e!te con!tituit %in rezer#i!ti "ilui$( 1uarul ace!tora e!te %e obicei !ecret(
2onfor unelor %ate !ei*oficiale, in cazul unui razboi care nece!ita obilizarea
totala, ,!raelul poate %i!pune %e o arata %e 300*000 %e ii %e !ol%ati(
2. Strate/ia ilitara a ,!raelului e!te bazata pe faptul ca arata re/ulata "la teren$
poate tine piept oricarui pericol tip %e 6 zile( ,n acea!ta perioa%a toata arata %e
rezer#a poate fi echipata !i poate ajun/e pe front( A#iatia i!reliana are ca pri
obiecti# protejarea %ruurilor %e %epla!are a fortelor obilizate !i protejarea
centrelor ci#ile( )oua lucruri pe care le*a in%eplinit cu !ucce! in confla/ratiile ai
ari !au ai ici %in i!toria ace!tei tari, uneori cu pretul apropiat %e %eciare "#ezi
4azboiul %in Octobrie 1536 + 7o 8ippur$
3. ,!raelul beneficiaza %e echipaentul cel ai !ofi!ticat %in lue in ceea ce pri#e!te
blin%atele "tancurile Mer9a#a$ !i a#iatie "a#ioane %e pria linie &*::$ cu o a#ionica
net !uperioara chiar in coparatie cu cea a Statelor ;nite(
4. ,!raelul beneficiaza %e 26, "2oan%, 2ontrol, 2ounication!, 2oputer!,
2obat !y!te! an% ,ntelli/ence$ + cel ai a#an!at in re/iune, care %upa parerea
ea e!te ai a#an!at %ecat cel al 1ATO "cu !au fara aericani$(
5. &ortele na#ale ale ,!raelului au a#ut intot%eauna un rol %efen!i# + apararea !i
protejarea coa!telor !i ale traficului arin( ,ncepan% cu anul 1555, ,!raelul a
%ez#oltat -optiunea celei %e a %oua lo#ituri,. cu ajutorul unei flote %e !uper*!ubarine
con!truite in Gerania( Anul ace!ta, flota #a fi copu!a %in < !ubarine %intre cel
ai a#an!ate %in lue, cu un potential %e lan!are a unor rachete bali!tice cu
incarcatura con#entionala !au nucleara( Ace!te !ubarine !unt %e fapt araentul
1
%oo!*%ay al ,!raelului !i pot anihila fara nici o in%oiala orice a/re!or care a lo#it
priul ,!raelul pro%ucan% %aune in!uportabile(
6. Proleme strate!ice" #a$ ,!raelul nu poate %uce razboaie %e %urata "uzura$ pe
teren lun/, a#an% in #e%ere ca ajoritatea rezer#i!tilor i!i intrerup acti#itatile ci#ile
!i paralizeaza econoia nationala= #$ ,!raelul nu are a%ancie !trate/ica,
retra/erea !au purtarea unui razboi pe teritoriul propriu e!te ipo!ibila= #c$ toate
razboaiele in care ,!raelul a a#ut intaietatea %eclan!arii actiunilor ilitare !*au
terinat rapi% !i fara ulte #ictie, lucru care nu !*a intaplat can% ,!raelul a
a!teptat !a fie atacat= #d$,!raelul nu*!i poate perite pier%eri uane la ni#elul zecilor
%e ii= "e$ ,!raelul trebuie !a lupte, a!a cu !*a intaplat in trecut pe ai ulte
fronturi, %e a!ta %ata ult ai coplicate, a#an% in #e%ere ca ace!te fronturi iplica
populatia ci#ila %in ,!rael, >ale!tina !i ?iban(
%. Proleme !eopolitice" #a$ A%ini!tratia Obaa e!te %eparte %e a fi !ipatetica
,!raelului( ;n nou an%at pentru Obaa #a in!ena ulta pre!iune a!upra
,!raelului=#$ actualul re/i a %e!tabilizat Orientul Mijlociu, punan% !ub !en %e
intrebare Tratate %e >ace "%e fact pacturi %e nea/re!iune$ intre tarile arabe !i
,!rael= #c$,!raelul nu !e bucura %e !prijin %iploatic %e la nici o putere %in lue,
!in/urii fiin% pana a!tazi nuai aericanii= #d$ %upa ->ria#ara Araba., Orientul
Mijlociu arata ult ai %ificil pentru ,!rael !i ult ai e:trei!t %ecat a fo!t in
2010= #e$ o initiati#a ilitara fara concur!ul Satatelor ;nite in an electoral in S;A nu
#a fi pri#ita cu !ipatie !i nici acceptata la @a!hin/ton(
Iran"
1. ,ranul e!te o tara ipo!ibil %e cucerit( A#an% in #e%ere
relieful /eo/rafic, operatiuniile tere!tre %e lun/a %urata pe teritoriul ,ranian !unt
aproape ipo!ibile=
2. ,ranul nu a %eclan!at nicio%ata un razboi %irect, atacan% intot%eauna cu ajutorul
unor pro:i !i prin atacuri !ub#er!i#e=
3. ,ranul are o arata re/ulata "in teren$ %e apro:iati# <<0 %e ii %e !ol%ati !i o
arata copu!a %in rezer#i!ti %e apro:iati# 6<0 %e ii %e !ol%ati( Arata iraniana
e!te pro!t echipata !i pro!t antrenata in afara unor corpuri %e elita nuite -Gar%ienii
4e#olutiei ,!laice. "Sepah e >a!%aran$, forata %in 12< %e ii %e !ol%ati copu!a
%in 6A %e %i#izii "unele !ur!e #orbe!c nuai %e 61 %e %i#izii, una pentru fiecare %in
teritoriile in care e!te ipartit ,ranul, Teheranul a#an% 2 %i#izii$ ( )in punct %e #e%ere
ilitar, ace!te unitati !unt or/anizate in 20 %e %i#izii %e infanterie ecanizata, A
bri/azi in%epen%ente, care po!e%a !i capabilitati %e blin%ate /rele, o bri/a%a %e
a#iatie !i unitati -aero*!patiale. inarate cu rachete, inclu!i# rachete bali!tice$=
4. O alta unitate care face parte %in >a!%aran e!te ;nitatea Bu%! ",eru!ali$( 2a
6000 %e !ol%ati, care !e ocupa cu acti#itatile c#a!i*terori!te in afara ,ranului in toata
luea( Statele ;nite !i ;E con!i%era acea!ta unitate ca terori!ta(
5. ,n !far!it, An!ar*ol*Mah%i 2orp! e!te o unitate %e -paza !i protectie. a %enitarilor
iranieni, %ar !i ale acti#itatilor con!i%erate !trate/ice "nucleare$( >robabil %e cate#a
2
6. Echipaentul ilitar al ,ranului e!te in#echit !i in ajoritatea lui pro%u! in ,ran pe
baza unor licente priite in tip %in 4u!ia ";4SS$, 2hina, 1or%*2oreea !i >a9i!tan(
A#iatia iraniana e!te inca bazata pe a#ioane %e tip &*A >hanto ,, !i &*1A Tocat,
priite %e la aericani inca pe tipul Sahului !i a#ioane CESA SaeDeh, %e
con!tructie proprie pe platfora bucluca!ului &*< Ti/er ,,( ,ranul po!e%a !i 6
!ubarine %ie!el %e tip 8ilo, %e pro#enienta ru!ea!ca !i %oua !ubarine %in
con!tructie proprie( 2orpul %e blin%ate iranian e!te inze!trat cu tancuri EulfiDar,
pro%uctie proprie + %e fapt un hibri% intre T*32 ru!e!c !i MA0 !i M6 aerican( 1ieni
nu !tie cate tancuri %e ace!t /en au fo!t con!truite %e facto( Majoritatea tancurilor
iraniene !unt T*6A !i T*32 ru!e!ti !i cate#a raa!ite aericane !i britanice %e pe
tipul Sahului + MA3 >atton !i M60A1( Toate la un ni#el %e araent !ub ni#elul
aratelor !ofi!ticate=
%. ,ranul a incercat !a ajun/a la un echilibru !trate/ic cu ,!rael cu ajutorul a trei
#ectori principaliF "a$ Anularea !uperioritatii ilitare i!raeliene prin crearea
aenintarilor bali!tice !i probabil in #iitorul apropiat, nucleare= "b$ 2rearea unor
aenintari ie%iate a!upra centrelor ci#ile prin inararea, antrenarea !i finantarea
unor pro:i %e /enul Caa! !i in !pecial Cizbullah= "c$ acti#itati !ub#er!i#e la ni#el
local !i on%ial a!upra unor obiecti#e i!raeliene=
&. Proleme strate!ice" #a$ ,ranul e!te un !tat teocratic, cu tot ceea ce %eri#a %in
a!ta= #$ ,ranul a pier%ut o /eneratie in razboiul cu ,ra9 !i cu ei/ratia a!i#a %upa
ca%erea Sahului= #c$ ,ranul are inaici puternici in re/iune + Arabia Sau%ita, Turcia
!i ,!raelul( ,naici pe care ii forteaza !a !e alieze= #d$ ,ranul nu are potentialul ilitar
pentru a ca!ti/a un razboi ipotri#a unei aliante, chiar %aca S;A nu #a participa
acti# la o a!eenea alianta= #e$ ,ranul e!te #ulnerabil in Siria !i ?iban( 2a%erea
re/iului lui A!!a% #a intrerupe le/atura %irecta cu acolitii %irecti in ?iban !i
>ale!tina(
'. Proleme !eopolitice" #a$ Aliatii politici !i ilitari ai ,ranului au intere! intr*un
conflict %e!chi! !au un razboi rece in re/iune , bineintele! fiecare %in alta
cauza= #$,ranul are un -cont %e!chi!. in Statele ;nite in%iferent %e a%ini!tratia
>rezi%entiala actuala !au #iitoare= #c$ %in punct %e #e%ere politic !i ilitar, ,ranul !e
afla intr*o !ituatie %e no*Gin= #d$ ,ranul e!te pre%i!pu! la un conflict reli/io! pe care
nu poate !a*l ca!ti/e(
(ate)a concluzii"
I. E:i!ta patru !cenarii pe care nu le #oi analiza pe un blo/ public + toate !unt
pe!ii!te=
II. Tinta priara a ,ranului nu e!te ,!raelul, ci ,ra9ul !i %upa aceea Arabia Sau%ita !i
Eiratele %in Golf=
III. >utine !an!e %e reconciliere intr*un orizont %e tip apropiat !i chiar ijlociu=
I*. ,ranul #a a#ea pana la ura o capabilitate nucleara= 1ieni nu poate pre#e%ea
care #a fi ra!pun!ul #ecinilor %in re/iune( Aici nu a refer nuai la ,!rael, ci la la
Turcia !i in !pecial Arabia Sau%ita(
3
China in Orientul Mijlociu
Theophyle februarie 10, 2011 Global / Europa, Orientul Mijlociu, Sinteze
http://www.contributors.ro/global-europa/china-in-orientul-mijlociu/
Daca o dorim sau nu, China este direct sau poate mai mult indirect responsabila de tulburarile din
Orientul Mijlociu. Nu putem nega ca majorarea nivelului de trai in China se produce fara efecte vizibile
pentru toate tarile lumii. Germanii vand mai multe masini de lux in China si Egiptenii platesc mai mult
pentru produsele lor de baza grane, ulei, orez, ceai, cafea, zahar. (Vezi in bibliografe). Chinezii
mananca mai facil, egiptenii mananca mai difcil. Simplista ecuatie si totusi extrem de adevarata.
Daca aducem in aceasta ecuatie si problemele Rusiei, cu incendiile din vara, seceta din Ucraina,
inundatiile din Australia si iarna grea cu trei valuri de frig extrem in statele-granar din SUA ajungem
aproape la o constatare tragica fara ca acest enorm stat sa o doreasca a reusit inca o data sa
dezechilibreze pietele interne in multe state, cu populatii foarte sarace.
Aici insa a venit greseala de gandire macroeconomica si egoism nerational de sorginte aproape
nationalista. China a marit subsidiile alocate pentru populatie concomitent cu marirea stocurilor. Alte
state, mult mai slabe si mai nevoiase, au procedat la fel, unele prea tarziu (Algeria si Iordania), altele
in panica (Indonezia si Vietnam), unele cu presiuni pe pietele interne (Rusia si India) si in sfarsit unele
platind orice pret (Sud Coreea). Toti au intrat pe mana speculantilor pe pietele de commodities, care
detineau contracte future pe 12 luni, aranjate prin prelungiri automate din perioade mult mai bune.
Inca o data capitalismul fduciar a varsat sangele nevinovatilor.
4
Povestea Chinei contemporane este povestea energiei necesare pentru a sustine cresterea ei
economica. Orientul Mijlociu inseamna energie. Aici se leaga interesul major al Chinei in aceasta
regiune geografca. Intr-un fel sau altul, povestea Chinei in anii 70-80 se aseamana cu povestea
Romaniei in aceasta perioada, minus jaful metodic la care a fost supusa Romania timp de 4 decenii
anterioare, privind rezervele de petrol si gaze de catre Germania nazista si Rusia comunista.
In anii 50, in China, sunt descoperite rezerve de petrol gigantice in bazinul Jiang-Liao din nord-estul
tarii. Rezervele de petrol sunt consumate la greu de industrializarea de tip stalinist (asemanatoare cu
cea din Romania) si exportate pentru a obtine valuta necesara hranirii unui popor de un miliard de
cetateni. In 1974 China exporta 6.6 milioane de tone; 1n 1978: exporturile se dubleaza 13.5
milioane de tone; in 1985 exporturile ajung la 20 milioane de tone. In 1993, necesitatile Chinei
depasesc productia proprie. China incepe sa importe petrol si gaze din Asia de Est si Rusia. In 2001
necesarul Chinei nu mai poate f satisfacut din sursele apropiate si ajunge in Orientul Mijlociu prin trei
giganti energetici (China National Ofshore Oil Corp, China National Petroleum Corp si Sinopec) China
ajunge peste tot, dar in special in Orientul Mijlociu. Cifrele de afaceri ale celor patru combinate cu alte
afaceri energetice chineze fac Gazpromul sa arate ca o mica afacere de familie. Astazi China este cel
mai mare consumator energetic dupa Statele Unite. Din datele ofciale luam cunostinta ca in anul 2010
China a consumat 455 milioane de tone de petrol, din ele 200 de milioane importate. In anul 2011 se
asteapta o crestere de 6% a acestor cifre.
Relatiile Chinei cu diversele sate din
regiune au fost mult mai indraznete decat
cele ale japonezilor si ei dependenti de
energia statelor arabe din Orientul Mijlociu.
Daca Japonia si-a confrmat boicotul arab
asupra frmelor care faceau afaceri si cu
Israelul, China nu s-a sinchisit si si-a vazut
de afaceri cu toata lumea. Bineinteles ca
Japonia a adoptat o pozitie perdanta, care
pana la urma i-a adus prejudicii de ordin
economic si de imagine, in special in
Statele Unite.
De iure, China a recunoscut drepturile
PLO asupra teritoriilor ocupate de Israel si
5
nu a acordat vize israelienilor dornici sa viziteze China pana la inceputul anilor 90. De facto, lucrurile
stateau diferit. Incepand de la mijlocul anilor 70, China facea afaceri cu Israelul prin consulatul
Israelian din Hong-Kong, cumparand tehnologie agricola si militara prin frme din Hong-Kong. De la
inceputul anilor 90 afacerile incep sa fe facute pe fata si daca in anul 1992 cifra de afaceri a fost de
30 de milioane de dolari, in 2008 cifra ajunsese la 5 miliarde de dolari, in 2010 a fost 10 miliarde si in
2011-2012 probabil va ajunge la 15-18 miliarde de dolari. Israelul desfasoara proiecte gigantice pentru
agricultura chineza (irigatii, soiuri de legume si fructe efciente si rezistente la daunatori sau perisaj
natural, desalinizare de teritorii si indulcirea apei de mare). Afacerea principala este totusi tehnologia
militara. Astazi Israelul este al doilea furnizor de armament (din punctul de vedere al volumului
fnanciar) al Chinei, primul dupa Rusia.
Alti doi mari parteneri de afaceri ai Chinei in Orientul Mijlociu sunt Arabia Saudita si mai nou Iranul.
Relatiile cu Arabia Saudita au inceput in paralel
cu cele ofciale cu Israelul, adica in 1990. Ambele
tari erau considerate de fostul regim comunist-
maoist ca tari reactionare, reabilitate insa de
intemeietorul Chinei comunisto-capitaliste, Deng
Xiaoping. In 2010, conform unor date neofciale,
publicate insa de prestigiosul magazin britanic
The Economist (vezi in bibliografe), China a
cumparat mai mult petrol din Arabia Saudita
decat Statele Unite. In 2008, cifra de afaceri intre
China si Arabia Saudita a fost de 41.8 miliarde de
dolari americani, probabil ca in 2010 a depasit 45
de miliarde de dolari (vezi in bibliografe datele
ofciale in Window of China). In 2006, cu ocazia
vizitei regelui saudit Abdullah, s-au semnat
contracte de cooperare energetica, dublate cu ocazia vizitei Presedintelui Hu Jintao la Riad. Interesant
de mentionat ca dupa catastrofalul cutremur din 2008, petrecut in regiunea Sichuan, Arabia Saudita a
fost cel mai mare donator de ajutoare pentru reabilitarea acestei regiuni. Totalul ajutoarelor a ajuns la
suma de aproape 50 de milioane dolari (40 in bani si 8 milioane in materiale de constructii). Sume
importante, dar mai important insa a fost gestul. Conform traditiei wahabite, Saudia ajuta numai state
sau populatii islamice.
Relatiile dintre China si Iran sunt putin diferite fata
de celelalte doua varfuri ale politicii chineze in Orientul Mijlociu. Relatiile diplomatice intre cele doua
state sunt poate cele mai vechi ale Chinei comuniste in Orientul Mijlociu, avand in vedere ca au o
vechime de la inceputurile Chinei comuniste in anii 50. Interesant de mentionat ca Imparateasa
Iranului Farah Pahlavi si Premierul Iranian Hoveyda au fost printre primii vizitatori din vest dupa
deschiderea Chinei, la inceputul anilor 70 (vezi poza).
6
Relatiile recente dintre China si Iran sunt bazate pe cumpararea masiva de carburanti din Iran si
vanzarea la fel de masiva de arme, munitii si in special tehnologie balistica si rachete. Iranul a
cumparat in perioada 2005 2009 1000 de rachete antiaeriene si antinavale si 50 de vehicole
blindate. Interesant sa-l parafrazam pe faimosul Imparat Vespasian, care sustinea ca banii nu au
miros, avand in vedere ca, probabil, tehnologiile cumparate in Israel ajung in Iran prin China. Traim
intr-o lume ciudata.
In martie 2004, gigantul energetic chinez ZZC (Zhuhai Zhenrong Corporation) a semnat un contract
de import pe 25 de ani cu Iranul pentru cumpararea a 110 milioane de tone metrice de gaz lichefat
(LNG). Un alt contract, in valoare totala de 100 de miliarde de dolari, pentru inca 250 de milioane de
tone metrice de LNG, a fost semnat de alta frma a statului Chinez, Sinopec, care si-a asumat
deezvoltarea bazinului Yadavaran, pentru aceasi perioada de 25 de ani. In ianuarie 2009, Iranul si
China au semnat inca un contract, in valoare de 1.8 miliarde de dolari pentru dezvoltarea si
exploatarea bazinului petrolifer Azadegan din vestul Iranului.
Analizand comportamentul pragmatic al Chinei in Orientul Mijlociu nu putem sa nu observam
detasarea cu care China isi transeaza afacerile externe, bazandu-se exclusiv pe interesele proprii in
totalitate, economice si fnanciare. Pentru China pozitiile politice sunt parghii pentru promovarea
importurilor de energie si vanzarile de bunuri, inclusiv de armament arabilor si cumpararea de
tehnologii agricole, medicale si in special militare din Israel.
Avantajele Chinei in Orientul Mijlociu:
1. China nu are o politica imperiala (nu a avut-o niciodata in istoria ei milenara) si nu incearca sa-si
exporte sisteme politice sau economice.
2. China nu a fost o putere coloniala si majoritatea popoarelor din Orientul Mijlociu nu vad in China o
amenintare asemanatoare puterilor occidentale, neregasind resentimentele trecutului colonial.
3. Progresul inregistrat de chinezi intr-o perioada scurta i-a conferit posibilitatea de a egala unele
puteri occidentale si de a f intr-o pozitie pentru a prelua hegemonia economica mondiala, ceea ce o
face extrem de apreciata de majoritatea statelor arabe.
4. Rezervele monetare ii acorda Chinei avantajul negocierii de afaceri proftabile, platind mult mai bine
decat unii competitori.
5. Etatismul economic Chinez este compatibil cu cel Saudit sau Iranian, intr-o mare masura si cu cel
Israelian.
Posibilele evolutii in Orientul Mijlociu legate de prezenta tot mai accentuata a Chinei in aceasta
zona:
1. Zona Orientului Mijlociu devine multipolara, la fel ca cele care se dezvolta in alte zone geografce
ale lumii (Europa si America Latina).
2. Statele Unite sunt intr-o pozitie descendenta (voita sau nevoita) in Orientul Mijlociu. Politica
administratiei Obama este izolationista si aproape identica cu cea care a urmat crizei economice a
anilor 30 din secolul trecut.
3. Quartetul format din SUA, UE, Rusia si ONU nu a reusit sa-si faca o prezenta utila in ultimele doua
decenii si reprezentantul quartetului, Tony Blair, a taiat frunze la caini in Ierusalim. (Vezi
bibliografa).
4. Uniunea Europeana nu a avut niciodata o politica unitara in Orientul Mijlociu si probabil nu va conta
in perioada urmatoare, desi a ingropat miliarde de euro in Autoritatea Palestiniana.
5. Avand in vedere ca statul Chinez nu are obiective politice (la vedere), in afara celor care ii sustin
interesele economice in zona, el poate deveni un onest broker in Orientul Mijlociu, acceptat de
partile beligerante. In special avand in vedere ca statul Chinez ocupa unul din locurile permanente din
comisia de securitate a ONU, cu drept de Veto, asemanator cu puterile occidentale si Rusia.
6. Prezenta Rusiei in Orientul Mijlociu va ramane limitata, avand in vedere prioritatile Europene si
caucaziene ale Rusiei contemporane.
7
7. Investitiile Chinei in Orientul Mijlociu vor ajunge in viitorii 5 ani la un nivel de peste 200 230 de
miliarde de dolari. O suma care justifca o infuenta majora.
8. Toate punctele mentionate si rapiditatea dezvoltarii lor sunt profund dependente de felul in care se
vor termina crizele actuale, in special cea din Egipt. Daca tranzitia va f lenta prezenta Chinei va f
treptata, daca va f scurta si violenta va deveni rapida.
Concluzie:
Orientul Mijlociu intra intr-o faza de condominiu, in care vor juca roluri puterile regionale si China. Intr-
un fel sau altul, mai mult traditional decat practic va ramane si SUA pe fundal, cu o infuenta mai mult
militara decat politica.
Bibliografe:
The Wall Street Journal Preturile alimentelor in ultimele luni / 1, 2, 3
Heritage foundation China and the Middle East: A New Patron of Regional Instability; Nota: In
viziunea dreptei americane.
The Middle East Forum Providing Arms China and the Middle East; Nota: Viziune de stanga,
putin mai vechi dar foarte bine documentat.
The Economist: Saudi Arabia and China
China Backgrounder: Basic facts about Kingdom of Saudi Arabia
BBC- Blair appointed Middle East envoy
Emir in anul 1999 si s-a proclamat rege in 2002. Guvernul Bahrainului este format
aproape in totalitate de membri ai casei regale sau apropiati. Premierul este unchiul
suveranului Khalifah ibn Sulman al-Khalifa si conduce treburile tarii din anul 1971,
anul independentei statului. Lucrurile nu ar f iesite din comun daca aceasta dinastie
care a alungat persanii in secolul al XVIII-lea nu ar f fost sunita si o mare parte din
poporul din arhipelag nu ar f shiita. Al-Khalifa sunt istoric conducatorii a doua triburi,
Aniza si Utub, ambele originare din nordul Kuwaitului, de fapt din Irak. Respectiv
proportiile dintre musulmanii sunii, care sunt de fapt elita tarii (20%) si majoritatea
locuitorilor iii (80%) genereaza multe din nelinistile actuale. iiii considerandu-se
discriminati, desi ei sunt majoritari.
Problemele actuale si revolta populara au mai putin legatura cu lipsa de democratie
sau libertate si mai mult cu problemele si discrepantele adevarate sau inchipuite de
ordin religios.
United States Fifth Fleet ( NSA Jafeir Bahrain)
Orientul Mijlociu: al doilea val Bahrain
Theophyle februarie 19, 2011 Global / Europa, Orientul Mijlociu, Reactie rapida, Sinteze
Dupa un prim val de revolte populare in Orientul Mijlociu, asistam la intensifcarea miscarilor de strada
in locuri pe care personal nu le-am vazut candidate principale la asemenea revolte Libia si Bahrain.
In Yemen manifestatiile continua si ciocnirile intre gruparile de manifestanti pro si contra guvenului au
schimbat traditionalalele ciocniri cu fortele de ordine ale guvernului.
Bineinteles ca exista un numitor comun intre toate aceste revolte, el este insa extrem de minor, avand
in vedere ca o mare parte dintre aceste miscari populare au un caracter local extrem de pronuntat.
Numitorul comun nu este in nici un caz cel promovat in vest de mass-media, preponderent
occidentala, lipsa de democratie. Majoritatea populatiilor in cauza au viziuni extrem de diferite de cele
occidentale despre felul in care ar trebui sa arate o democratie si care ar f rolul statului in jocul politic
8
si administrarea tarii. Intr-un fel sau altul, majoritatile absolute din aceste tari vad statul in felul in care
multi dintre compatriotii nostri il vad. Statul trebuie sa asigure locuri de munca, sa construiasca
locuinte ieftine si sa aiba grija ca alimentele de baza sa fe accesibile maselor populare, indiferent de
realitatile economice pe piata mondiala sau care ar f resursele locale pentru asigurarea acestor
doleante. Deci democratia-liberala si economia de piata nici macar nu pot f privite cu simpatie acolo.
Numitorul comun este mizeria, coruptia si lipsa de
legatura, limbaj si comportament intre
conducerilegerontocratice din statele respective.
Autocratul suprem in Egipt avea peste 80 de ani,
cand media de varsta a populatiei este de 22 de
ani. In Tunisia diferenta a fost de 65 fata de 24, in
Algeria de 67 fata de 23, in Yemen 63 fata de 18.
Puteti vedea in grafcul alaturat situatia globala,
conform unui studiu facut de The Economist. Un
ultim element care a dezvoltat aceste revolte a fost
reprezentat de relatarile televiziunilor internationale
si noile cai de comunicare prin telefonia mobila,
retele sociale si blogurile cu rezidenta pe Internet.
Oameni buni, nu ne este bine iesiti in strada si
au iesit. Si-au gonit dictatorii facand loc pentru altii,
care negresit vor veni calare pe promisiuni imposibil de respectat.
Am sa incerc sa analizez situatia din
Bahrain. Bahrainul este un regat minuscul, care
cuprinde un arhipelag format din 33 de insule
din sudul Golfului Persic. Regatul are o
suprafat total de 665 km, insula principala
purtand numele statului Bahrain. Manama
este capitala regatului si cel mai mare
oras al lui. Bahrainul a fost protectorat
britanic din 1861 pn n 1971, cnd
si-a cstigat independenta. Populatia
regatului atinge cifra de 1.2 milioane
de locuitori; din ei aproape jumatate
rezidenti straini si naturalizati in regat,
partial deveniti cetateni. Multi dintre ei
lucreaza in teritoriu sau sunt angajatii
bazelor maritime anglo-americane din
arhipelag. Cifrele ofciale vorbesc de
62.4% baharinieni si 37,6 naturalizati,
posibile cosmetizari ale acestor cifre.
9
Rezervele de petrol din aceste insule au fost descoperite in 1932 si au fost exploatate la maximum de
companiile petroliere britanice. Rezervele de petrol ale Bahrainului sunt astazi pe cale de epuizare.
Estimrile apreciaz c exploatarea petrolului emiratului va continua inca doua sau trei decenii pana la
epuizarea lor totala. In ultimul deceniu a nceput restructurarea economiei; accentul este pus pe
dezvoltarea de noi ramuri industriale, atragerea de investitori strini datorit dezvoltarii unor servicii
fnanciare of-shore, turism, comert regional, desalinizarea apei de mare pentru dezvoltarea unei
agriculturi moderne. Problema principala a Bahrainului nu este neaparat sociala ci religioasa. Dinastia
Al-Khalifa guverneaza Bahrainul neintrerupt din anul 1783, cand Bahrainul a reusit sa-i alunge pe
persanii care au detinut controlul acestui teritoriu. Actualul rege al Bahrainului, Hamad ibn Isa Al
Khalifa, a devenit Emir in anul 1999 si s-a proclamat rege in 2002. Guvernul Bahrainului este format
aproape in totalitate de membri ai casei regale sau apropiati. Premierul este unchiul suveranului
Khalifah ibn Sulman al-Khalifa si conduce treburile tarii din anul 1971, anul independentei statului.
Lucrurile nu ar f iesite din comun daca aceasta dinastie care a alungat persanii in secolul al XVIII-lea
nu ar f fost sunita si o mare parte din poporul din arhipelag nu ar f shiita. Al-Khalifa sunt istoric
conducatorii a doua triburi, Aniza si Utub, ambele originare din nordul Kuwaitului, de fapt din Irak.
Respectiv proportiile dintre musulmanii sunii, care sunt de fapt elita tarii (20%) si majoritatea
locuitorilor iii (80%) genereaza multe din nelinistile actuale. iiii considerandu-se discriminati, desi ei
sunt majoritari.
Problemele actuale si revolta populara au mai putin legatura
cu lipsa de democratie sau libertate si mai mult cu problemele si
discrepantele adevarate sau inchipuite de ordin religios.
Problemele Bahrainilor:
1. Sentimentul obiectiv si subiectiv de discriminare economica,
avand la baza apartenenta religioasa;
2. Populatia de origine persana, numita Ajam, de ordinul a zeci
mii (nu exista numar ofcial), care vede in Iran tara lor si doresc o
unire cu Iranul.
3. Probleme structurale ale populatiei in regat. Relatia dintre
numarul femeilor si al barbatilor (varstele 30-50) genereaza
faptul ca o parte din barbati nu se pot casatori, avand in
vedere si poligamia, care de facto inlatura sansele multora (in special celor saraci) sa-si intemeieze o
familie;
4. Nivelul de trai mult mai ridicat la vecinii din golf (cam 20-40%);
5. Antipatia profunda fata de casa regala Al-Khalifa.
Infuente externe:
1. Iranienii vad in Bahrain teritoriul pierdut care face parte din Iran si fac tot posibilul de a alimenta
instabilitatea tarii.
2. Majoritatea iita vede in Iran tutorele religios legitim.
3. Faptul ca populatia Tunisiana si Egipteana a reusit o rasturnare ii indeamna pe revoltati sa-si
continuue protestele.
Probleme internationale.
1. O rasturnare in Bahrain favorizeaza net Iranul. Posesia de baze militare in acest arhipelag ar putea
prejudicia grav posibilitatea apararii stramtorii Hormuz.
2. Statele Unite detin in Bahrain baze militare, care asigura fancul sud-estic al trupelor americane in
Peninsula Araba, Kuwait si Irak. Tot in Bahrain isi are sediul si comandamentul militar al Flotei a V-a a
marinei americane si comandamentul fotei aliate anglo-americane.
1
Revolta bahrainilor a generat pana astazi 24 de morti si aproape 100 de raniti si va continua pana
cand va f innabusita, probabil cu mult mai multe victime. Nu cred ca se va ajunge la schimbari
majore sau prabusirea monarhiei Al Khalifa.
Note, bibliografe si citate:
Middle East Review of International Afairs, Rebellion in Bahrain, March 1999
Bahraini Census 2010.
Encyclopaedia Iranica
The Wall Street Journal Death Toll Mounts in Gulf
CIA WorldFactbook Chiefs of State of Foreign Governments
United States Fifth Fleet ( NSA Jafeir Bahrain)
Orientul Mijlociu: Ramadan sngeros
Theophyle august 17, 2011 Global / Europa, Orientul Mijlociu, Sinteze
Ramadanul este srbtoarea musulman anuala considerata ca cea mai importanta
dintre sarbatorile islamice. Ramadanul se comemoreaza in luna a noua a
calendarului islamic. Luna Ramadanului este considerata de credinciosii musulmani
ca luna pocinii i sacrifciului care memoreaza perioada n care profetul Muhammad
si-a insusit revelaia coranic. In timpul Ramadanului (30 de zile), musulmanii
trebuie s posteasc din zori pn dup apusul soarelui. Luna Ramadanului este
considerat perioada iertrii i a milei, musulmanii nu trebuie s mint, s jigneasc,
s blesteme sau s aib un comportament violent.
Personal nu-mi aduc aminte un
Ramadan mai sangeros ca cel
din acest an. De aceasta data
nici macar nu tine pretextul ca
violentele fac parte din jihad,
razboiul sfant impotriva infdelilor.
Simplu, varsarea de sange este
a musulmanilor care omoara alti
musulmani, incalcand orice
norma religioasa impusa de religia supunerii, Islamul.
Siria. Probabil situatia cea mai tensionata din regiune. Conform relatarilor presei
internationale, pana acum au fost ucisi 1 800 de persoane, raniti peste 5 000 si
arestati cam 30 000. Fortele armate siriene lichideaza rezistenta impotriva regimului
oras dupa oras. Dupa Deir al-Zour din estul tarii, fortele lui Bashar Al-Assad au
lichidat opozitia din Homs si Hama. De patru zile este atacat orasul Latakia, portul
principal al Siriei la Marea Mediterana. Orasul respectiv este atacat cu tancuri de pe
uscat i cu nave de rzboi, de pe mare. Conform Cotidianului spaniol El Pais,
Premierul Zapatero si-a asumat rolul de mediator trimitand in Siria pe consilierul lui
politic, Bernardino Len Gross, pentru a-i propune preedintelui Al-Assad si familiei
sale azil sigur in Spania. Raspunsul lui Assad a fost un absolut refuz.
11
Libia. Potrivit CNN, Trupele lui Gaddaf au inceput sa foloseasca rachete cu raz
scurt, de tip Scud, mpotriva rebelilor. De cateva sptmni, au loc ciocniri intre
fortele rebele i loialistii lui Gaddaf pentru ocuparea portului Brega, terminal strategic
al industriei petroliere prin care rebelii au incercat acum o luna si jumatate sa trimita
petrol pentru a-si fnanta revolta
impotriva lui Gaddaf. Informatii din
surse tunisiene c rebelii negociaz
cu reprezentani ai regimului, pe
insula tunisian Djerba au fost
infrmate cu vehementa de ambele
parti.
Fortele rebele incearca cu ajutorul
umbrelei aeriene pe care o
primesc de la NATO sa inconjoare
capitala Tripoli si sa-l izoleze pe
Gaddaf de iesirea terestra spre
Tunisia. Legatura respectiva este
vitala lui Gaddaf, find singura prin
care reusea sa-si aprovizioneze trupele, avand in vedere blocada navala a orasului si
a porturilor de care dispune. Rebelii au reusit sa cucereasca orasul Soman pe
drumul spre Tunisia si in sud au capturat alt oras strategic Zintan, care il poate
deconecta pe dictator de resursele care venea din Africa. (Vezi harta operatiunilor
militare).
Afganistan
Pakistan. Asa cum am
mentionat intr-un articol
publicat la sfarsitul
lunii februarie a.c.,
retragerea trupelor
americane din Valea
Piersicii a fost nefasta.
Parasirea acestei
12
regiuni a destabilizat o importanta regiune de la granita cu Pakistanul, permitand
revenirea insurgentilor talibani in regiunea Kunar. In ultimele zile, in aceasta regiune
si regiunile limitrofe, nou camioane-cistern ale NATO i un altul cu produse
destinate trupelor din Afganistan au fost incendiate, dup detonarea unei bombe. ntr-
o alt zon de la granita dintre Afganistan-Pakistan, brbai narmai au deschis focul
asupra altor zece camioane-cistern ale NATO staionate pe osea n faa unui
restaurant. Intr-un raid NATO acum 10 zile, in zona Tangi Joy Zarin, din provincia
Wardak, la 97 de km sud-est de Kabul au murit 30 de soldati (23 americani si 7
afgani). Elicopterul in care se afau a fost lovit de o racheta, iar printre cei care si-au
pierdut vietile erau si membri ai Navy Seals.
In Irak lucrurile stau la fel de complicat. O izbucnire a atentatelor cu bombe
depaseste tot ceea ce s-a inregistrat in aceasta tara in ultimii doi ani. Atacuri teroriste
au fost inregistrate n 15 orae, printre care Tikrit, Bagdad, Kerbala, Kum i Mossul.
n total au murit 74 de oameni, iar ali peste 300 au fost rnii. Desi aceste actiuni
teroriste nu au fost revendicate, majoritatea expertilor in domeniu acuza Iranul, care
incearca prin forte proxi sa destabilizeze regimul de la Bagdad sustinut de americani.
Primavara araba este pe cale sa se transforme intr-o toamna de cosmar. Din
nefericire, lipsa de rationalitate, gandire coerenta si reponsabilitate au destabilizat
aceasta regiune intr-un mod greu de imaginat. Razboaiele din Irak si Afganistan au
fost cele mai scumpe din istoria recenta a Statelor Unite si au secatuit bugetul
American si al multor tari care au participat la aceasta aventura. Inutilitatea lor se
dovedeste cu orice zi care trece. De fapt nimic nu s-a rezolvat acolo, asa cum si
revoltele populare din tarile arabe nu vor aduce nici o libertate sau democratie.
Dictatorii vor f schimbati cu alti dictatori.
Din nefericire, populismul politic continua sa-si gaseasca adepti peste tot in lume.
Declaratiile Presedintelui Obama in calatoria lui in Mid-Westul American sunt pur
si simplu de necrezut explicatiile de genul in care descrie programul su economic
care a pus capt recesiunii, dar redresarea a fost afectat de factori externi:
Primvara arab, tsunami-ul din Japonia i criza datoriilor suverane din Europa sunt
insuportabile. Din nefericire nimeni nu doreste sa invete nimic nici macar din istoria
apropiata, ce sa mai vorbim de cea de acum cateva decenii sau secole. Populismul
si agendele imperiale costa multi bani, dar si mai mult sange. Dupa cum stiti sangele
tuturor este rosu si nu are nici un fel de apartenente etnice sau religioase. Ce vremuri
teribile traim!
13