ICCJ.

Forta juridica a reglementarilor internationale in materia acordarii de despagubiri

pentru incalcarea drepturilor omului

Inalta Curte de Casaie si Justiie a hotarat ca reglementarile internationale in materia drepturilor
omului, ratificate de Romania, desi potrivit art. 11 alin. (2) din Constitutie fac parte integranta
din dreptul intem, nu pot reprezenta, prin ele insele, un temei juridic suficient de acordare a unor
daune materiale ori morale pentru prejudicii cauzate prin incalcari ale drepturilor si libertatilor
fundamentale in perioada anterioara ratificarii Conventiei de catre Romania, in anul 1994. Inalta
Curte a statuat ca pentru recunoasterea unor astfel de drepturi patrimoniale, trebuie sa existe o
manifestare de voina expresa a autoritailor romane care sa consfineasca repararea prejudiciilor
cauzate prin acte ori fapte abuzive ale statului roman, dispozitiile legale nationale urmand a fi
analizate daca in planul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale sunt in concordana cu
reglementarile internationale, in aplicarea art. 20 alin. (2) din Constitutie. Prin urmare,
mecanismul de aplicare a Conventiei europene presupune existenta unei prevederi legale care,
supusa examenului de conformitate cu reglementarea internationala, este susceptibila de a fi
inlaturata in cazul contrarietatii cu dispozitiile Conventiei. (Decizia nr. 938 din 14 februarie
2012 pronunata in recurs de Secia I civila a Inaltei Curi de Casaie si Justiie avand ca obiect
acordarea de despagubiri in baza Legii nr. 221/2009)
Corina CIOROABA

Contestarea hotararilor judecatoresti referitoare la drepturi salariale ale personalului din
justitie. Exceptie de neconstitutionalitate admisa
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 470 din data de 11 iulie 2012 a fost publicata
Decizia Curtii Constitutionale nr. 685/2012 referitoare la admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (2) teza finala din anexa nr. VI - Familia
ocupationala de functii bugetare "Justitie" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea
unitara a personalului platit din fonduri publice.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 7 alin. (2) din anexa nr. VI
- Familia ocupationala de functii bugetare "Justitie" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind
salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, dispozitii potrivit carora "Impotriva
hotararilor organelor prevazute la alin. (1) se poate face plangere, in termen de 30 de zile de la
comunicare, la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
pentru hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sau, dupa caz, a
Curtii de Apel Bucuresti, pentru celelalte hotarari. Hotararile pronuntate sunt irevocabile."
Din analiza motivarii exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorul exceptiei nu
critica prevederile de lege care stabilesc termenul si competenta instantelor de judecata de a
solutiona litigiile privind drepturile salariale ale personalului din justitie, ci doar pe acelea care
prevad caracterul irevocabil al hotararilor pronuntate de instantele de judecata si care exclud un
al doilea grad de jurisdictie, respectiv prevederile ultimei teze a art. 7 alin. (2) din anexa nr. VI la
Legea-cadru nr. 284/2010. Prin urmare, Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte doar cu
privire la constitutionalitatea acestor prevederi de lege.
Curtea observa ca reglementarea privind salarizarea personalului din justitie a fost incadrata in
contextul mai larg al Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din
fonduri publice.
Legea-cadru nr. 284/2010 consacra atat o procedura prealabila de contestare a actelor
administrative de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul bugetar, cat si o procedura
jurisdictionala, ce se desfasoara in fata instantelor de judecata. Legea nu detaliaza, insa, cu
privire la caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in prima instanta in cauze
avand ca obiect drepturi salariale ale personalul bugetar, aplicandu-se astfel prevederile dreptului
comun referitoare la calea de atac a recursului.
Cu privire la hotararile judecatoresti pronuntate in litigii privind drepturi salariale ale
personalului din justitie, ultima teza a art. 7 alin. (2) din anexa nr. VI la aceeasi lege stabileste
aceste hotarari sunt irevocabile, consecinta fiind aceea a imposibilitatii supunerii acestor hotarari
unui al doilea grad de jurisdictie, respectiv recursului.
Curtea constata ca, in contextul reglementarii unitare a Legii-cadru nr. 284/2010, diferenta de
tratament juridic dintre personalul din justitie si celelalte categorii de personal nu mai este
justificata in mod obiectiv si rational. Astfel, desi supus unui statut aparte sub aspectul
drepturilor si indatoririlor profesionale, personalul din justitie este, potrivit Legii-cadru nr.
284/2010, salarizat dupa criterii asemanatoare tuturor celorlalte persoane salarizate din fondurile
publice. Asa fiind, interdictia acestora de a apela la un al doilea grad de jurisdictie in litigiile
privind drepturile salariale este lipsita de un temei obiectiv si rezonabil care sa justifice diferenta
de tratament juridic, fiind contrara prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.
Pentru aceste considerente, Curtea admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca art. 7
alin. (2) teza finala din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare "Justitie" la
Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice,
teza potrivit careia "Hotararile pronuntate sunt irevocabile", este neconstitutionala.

Obiectie de neconstitutionalitate admisa referitoare la Legea votului uninominal
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 473 din data de 11 iulie 2012 a fost publicata
Decizia Curtii Constitutionale nr. 682/2012 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii
privind modificarea si completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a
Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor
administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii
nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali.

Obiectia a fost ridicata de un numar de 54 de deputati apartinand grupului parlamentar PDL si
vizeaza neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea art.48 din Legea
nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si
completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii
administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Examinand obiectia de neconstitutionalitate Curtea constata ca aceasta este intemeiata si
urmeaza a fi admisa, in principal, pentru urmatoarele considerente:

1. Legea criticata incalca dispozitiile constitutionale ale art.1 alin.(3), potrivit carora Romania
este stat de drept [], ale art.2 Suveranitatea si ale art.61- Rolul si structura (Parlamentului),
intrucat consacra o solutie legislativa contrara vointei poporului exprimata la referendumul
national din data de 22 noiembrie 2009 (prin care s-a stabilit trecerea la un Parlament unicameral
si reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane).

2. Legea criticata incalca principiul securitatii juridice, consacrat implicit de art.1 alin.(5) din
Constitutie, intrucat modifica legislatia electorala in anul in care au loc alegeri, iar aceasta
modificare are consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii
dreptului la vot.

3. Punctul 16 din legea ce face obiectul sesizarii, respectiv alineatul (11
2
) introdus la art.48 din
Legea nr.35/2008, incalca prevederile constitutionale ale art.2 Suveranitatea, art.4 Unitatea
poporului si egalitatea intre cetateni, art.16 Egalitatea in drepturi, art.61 alin.(1) teza intai
potrivit caruia Parlamentul este organul reprezentativ supreme al poporului roman [] si
art.62 alin.(1) potrivit caruia Camera Deputatilor si Senatului sunt alese prin vot universal,
egal,direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
(Alin. (11
2
) introdus la art. 48 din Legea nr. 35/2008 prevede reguli suplimentare de atribuire a
mandatelor de deputat, in plus fata de mandatele rezultate din alegerea prin scrutin majoritar
uninominal, la nivelul fiecarui judet in care locuitorii apartinand comunitatii romanesti sau
unei minoritati nationale depasesc, conform datelor oficiale finale ale ultimului recensamant al
populatiei 7% din totalul locuitorilor judetului, se acorda un mandat in Camera Deputatilor
candidatului cel mai bine plasat al competitorilor electorali apartinand acelei comunitati in
cazul in care nici un candidat al competitorilor electorali apartinand acelei comunitati nu a
obtinut mandat conform alin.(11).