Sunteți pe pagina 1din 8

Arta de a furi oameni (psihologia familiei) - Virginia Satir

Titlul original: The New Peoplemaking


Publicat de: Science and Behavior Books, Inc., !""
#imba original: engle$
Traducere de: Nicoleta %asclu
&nul apari'iei: ())
*ditura Trei
Virginia Satir este cunoscut pentru contribuiile sale inovatoare la terapia
familiei, care pun accent pe constelaiile sistemice familiale. Pornind de la
experiena clinic, a propus un model al procesului de schimbare, utilizat n
prezent i n domeniul organizaional. iniiat primul program de formare n
terapia familiei, iar ideile sale au stat la baza apariiei programrii neuro!
lingvistice "#$P%. scris numeroase articole i cri, printre care Self &steem,
'he Satir model( famil) therap) and be)ond, *on+oint famil) therap).
Viaa unei familii seamn cu un aisberg( ma+oritatea oamenilor cunosc doar
o zecime din ceea ce se nt,mpl - zecimea pe care o vd i o aud. .nii
bnuiesc c ar putea / mai mult dec,t at,t, dar nu tiu exact ce i nici nu tiu
cum s caute. Pornind de la experiena sa terapeutic bogat, autoarea
subliniaz rolul important al familiei pentru dezvoltarea tuturor membrilor si,
at,t copii, c,t i aduli. 0n toate familiile, disfuncionale sau nu, acioneaz
aceleai fore( stima de sine a /ecrui membru al familiei, comunicarea dintre
membrii familiei, regulile de interaciune dintre ei i legturile familiei cu
societatea.
Fragmente din carte:
+,a simtiti bine acum in -amilia voastra.+
Se pare cu, inainte sa vina la mine, nimeni nu isi pusese aceasta intrebare
in multe dintre -amiile cu care am lucrat. /aptul ca traiau impreuna era o
realitate pe care o luau ca atare. Si daca nu era evidenta o nicio cri$a
-amiliala, toti membrii -amiliei erau convinsi ca ceilalti membri erau multumiti.
Poate ca numerosi membri nici nu indra$neau sa isi puna o ast-el de intrebare.
Poate ca multi oameni se simteau, pur si simplu, +lipiti+ in -amilia lor, la bine si
la rau, si nu stiau nicio cale de a schimba lucrurile.
Simtiti ca traiti alaturi de prieteni, oameni de care va place si in care aveti
incredere, care va plac si au incredere in voi.
000 pg.(1
*ste usor de va$ut si de au$it vitalitatea din aceste -amilii. 2orpurile sunt
gratioase, e3presia -etei este rela3ata. 4amenii se uita unii la altii, nu unii prin
altii sau la podea5 au vocile bogate si clare. 6elatiile dintre ei sunt impregnate
de emotie si armonie. 2opiii, chiar si cei -oarte mici, par deschisi si prietenosi,
iar restul -amiliei ii tratea$a ca pe niste persoane.
2asele in care traiesc aceste -amilii au in general multa lumina si culoare.
*le sunt in mod evident locuri in care oamenii traiesc, deci sunt amena7ate
pentru con-ortul si placerea lor, si nu va vitrine de pre$entare pentru vecini.
2and este liniste, este o liniste placuta, nu nemiscarea produsa de -rica si
precautie. 2and este $gomot, se aude sunetul unor activitati cu sens, nu
agitatia -acuta cu scopul de a8i anihila pe ceilalti. /iecare persoana pare sa
stie ca va avea oca$ia sa 9e au$ita. Si daca nu ii vine randul acum, asta nu e
din lipsa iubirii, ci doar din lipsa timpului.
4amenii par sa nu se simta stan7eniti cand se ating si isi arata a-ectiunea,
indi-erent de varsta. Iubirea
si a-ectiunea nu se dovedesc prin dusul gunoiului, gatit, adusul banilor in
casa. 4amenii arata ca se iubesc si tin unul la altul atunci cand vorbesc
deschis si asculta cu atentie, cand sunt directi si onesti unul cu celalalt, cand,
pur si simplu, sunt impreuna.
000 pg.("8(!
In -amiliile iubitoare este usor sa intelegem mesa7ul ca viata si sentimentele
oamenilor sunt mai importante decat orice altceva.
000 pg.1
%aca un copil se poarta in mod distructiv, parintii isi dau seama ca s8a
produs o neintelegere sau ca stima de sine a sca$ut periculor de mult.
000 pg.1(
2opiii invata din modelul o-erit prin comportament direct.
000 pg.1(
Parintii dintr8o -amilie care -avori$ea$a de$voltarea isi dau seama ca
problemele apar, pur si simplu, pentru ca viata le aduce in cale, si vor
continua sa caute solutii creative pentru 9ecare noua problema care apare. Pe
de alta parte, -amiliile cu probleme isi consuma energiile incercand in van sa
opreasca aparitia problemelor, iar cand problemele apar, si bineinteles ,
problemele apar intotdeauna, acesti oameni nu au resurse pentru a re$olva
cri$ele.
000 pg.11
Stima de sine este capacitatea unui om de a se pretui pe sine si de a8si trata
propria persoana cu demnitate, iubire si realism. Persoanele iubite sunt
deschise la schimbare. #a -el si corpurile noastre.
:...; &vem incredere in competenta noastra. Suntem capabili sa le cerem
a7utorul celorlalti, dar suntem de parere ca putem lua singuri deci$ii in ceea
ce ne priveste si ca suntem, in cele din urma, cea mai buna resursa de care
dispunem. %aca ne apreciem propria valoare, suntem gata sa vedem si sa
apreciem valoarea celorlalti. 6adiem incredere si speranta. Nu avem reguli
care sa se opuna la nimic din ceea ce simtit. %e asemenea, stim ca nu trebuie
sa actionam intotdeauna dupa cum simtit. Putem alege. Inteligenta noastra
ne coordonea$a actiunile. Ne acceptam pe deplin ca 9inte umane.
2and stima de sine este sca$uta, oamenii se asteapta sa 9e inselati, calcati
in picioare, desconsiderati de cei din 7ur. &ceasta stare deschide drumul catre
victimi$are. 2ei care se asteapta la ce e mai rau atrag raul si, de obicei, su-era
de pe urma lui.
000 pg.1"81!
+2and am o parere buna despre mine si imi place de mine, sunt mari sanse
sa intampin evenimentele vietii de pe o po$itie de demnitate, onestitate,
-orta, iubire si realism.+ &ceasta este starea de stima de sine inalta.
Pentru a evita con<ictele cu cei din 7ur, oamenii au -ost invatati sa ii
iubeasca pe ceilalti in loc sa se iubeasca pe ei insisi. 6e$ultatul este
autosubestimarea. &pare si intrebarea urmatoare: daca cineva care nu se
iubeste pe sine, atunci de unde va sti cum sa ii iubeasca pe ceilalti.
000 pg.=!
6elatiile interumane bune si comportamentele adecvate si a-ectuoase
i$vorasc din persoane care au un sentiment puternic al valorii proprii.
2ineva care se iubeste pe sine nu va -ace nimic care sa raneasca, sa
degrade$e, sa umileasca sau sa distruga un vreun -el propria persoana sau pe
altii si nici nu ii va trage la raspundere pe ceilalti pentru actiunile sale.
000 pg.>)
Sustin ideea ca oamenii se intalnesc pe ba$a asemanarilor si se de$volta pe
ba$a di-erentelor.
000 pg.>
&m observat ca, in momentul in care cuplurile incep, putin cate putin, sa
iubeasca atingerile reciproce, relatiile lor se imbunatatesc in toate domeniile.
Tabuul impotriva atingerii e3plica -oarte bine e3perientele plate,
nesatis-acatoare, monstruoase pe care multi oameni le traiesc in viata
se3uala. %e asemenea, acest tabu imi e3plica -oarte clar de ce tinerii isi incep
viata se3uala prea devreme. *i simt nevoie de contact 9$ic si cred ca singura
solutie pentru a8l obtine este contactul se3ual.
000 pg."?
Pentru ca oamenii sa intre in contact in mod real, ei trebuie sa stea la
acelasi nivel vi$ual, unul in -ata celuilalt.
000 pg.!(
Speranta mea e ca puteti invata sa va implicati total in timp ce ascultati.
%aca nu vreti sau nu puteti sa ascultati, nu va pre-aceti. Spuneti pur si simplu:
+Nu pot 9 pre$ent acum+. &st-el, veti -ace mai putine greseli. *ste un adevar
valabil pentru orice interactiune, dar in special pentru interactiunile dintre
adulti si copii.
000 pg.!>
Presupunerile pe care le -acem unii despre altii nu sunt niciodata ))@
reale. Sunt de parere ca aceasta metoda este raspun$atoare pentru mare
parte din instrainarea inutila pe care o traiesc oamenii. %e vina este si -aptul
ca suntem niste vorbitori nepriceputiA /olosim cuvinte gen +asta+, +acesta+,
+acela+, dar nu lamurim la ce anume -acem re-erire. :...; &st-el a7ungem la
ceea ce eu consider a 9 unul dintre cele mai importante obstacole din relatiile
umane: presupunerea ca tu stii intotdeauna ce vreau eu sa spun.
000 pg.!!
Plictiseala duce la inde-erenta. :...; 2omunicarea este cel mai important
-actor care in<uentea$a sanatatea si relatiile cu ceilalti.
000 pg.)=
4amenii sunt in-ometati dupa relatii directe, dupa onestitate si adevar.
000 pg.(>
Sa ne e3primam -ara ocolisuri: se pare ca suntem o adunatura de escroci
sentimentali, ca ne ascundem, 7ucand 7ocuri periculoase unii cu ceilalti, si
numim aceste 7ocuri societate.
000 pg.(B
*3perienta mea imi arata ca oamenii care nu pot sau nu vor sa8si arate
sentimentele sunt -oarte singuri, desi comportamentul lor nu pare sa indice
intotdeauna asta.
000 pg.=
In mod inconstient, parintii sunt arhitectii vietii romantice si se3uale ale
copiilor lor. 2eea ce se intampla in -amilie ne in<uentea$a puternic. 2eea ce
vedem si traim $i de $i e3ercita o in<uenta puternica. %in cau$a acestei
in<uente, ma7oritatea oamenilor vor alege ceea ce le este -amiliar, desi
incon-ortabil, in locul a ceea ce le este necunoscut.
000 pg.B"
Putem cadea inconstient in di-erite capcane daca -olosim modul in care am
-ost crescuti ca ghid pentru a ne creste propriii copii. Cna dintre aceste
capcane este sa le dam copiilor ceea ce nu am avut noi cand eram copii.
*-orturile parintilor pot avea re$ultate -oarte bune, dar pot, la -el de bine, sa
duca la de$amagiri cumplite.
&m va$ut la un moment dat o e3empli9care a acestei capcane. *ra chiar
dupa 2raciun si a venit la mine o mana tanara, pe care o voi numi *laine. *ra
-urioasa din cau$a -etitei ei de sase ani, Pam. *laine -acuse economii drastice
luni la rand pentru a8i cumpara lui Pam o papusa -oarte -rumoasa. Pam
reactionase cu indi-erenta la vederea papusii, iar *laine se simtea distrusa si
de$amagita. #a e3terior, se comporta ca si cum era manioasa.
2u a7utorul mei, a inteles curand ca aceasta papusa era papusa dupa care
tan7ise ea in copilarie si pe care nu o avusese niciodata. Ii dadea 9icei papusa
din visele ei neimplinite. Si se astepta ca Pam sa reactione$e asa cum ar 9
reactionat ea, *laine, cand avea sase ani. Citase ca 9ica ei avea de7a mai
multe papusi. Pam si8ar 9 dorit mai degraba o sanie, ca sa se duca la derdelus
impreuna cu -ratii ei.
000 pg.(?!8(B)
2opiii au mai multa incredere in oamenii autentici decat in s9nti si in
per-ectiune.
%aca doriti sa veri9cati aceasta a9rmatie, intrebati8i pe copiii vostri ce stiu
despre sentimentele, sperantele si de$amagirile voastre. Intrebati8i ce simt
atunci cand vorbesc cu voi despre greselile voastre e3act atunci cand ati
gresit.
000 pg.(!"8(!!
/iecare parinte repre$inta un se3, iar copilul are un model se3ual pentru
ceea ce poate sa devina. Stiati ca este nevoie atat de un barbat, cat si de o
-emeie pentru a de$volta identi9carea se3uala a unui copil, indi-erent de se3ul
acestuia. /iecare persoana contine aspecte ale ambelor se3e. /iecare barbat
are un potential -eminin, 9ecare -emeie, un potential masculin. Sunt convinsa
ca singurele di-erente reale dintre barbati si -emei sunt cele 9$ice si cele
se3uale. Toate celelalte presupuse di-erente sunt impuse de cultura si varia$a
de la o cultura la alta.
000 pg.1)
Statistic vorbind, barbatii traiesc mai putin decat -emeile, iar eu cred ca
acest lucru este cau$at de -aptul ca barbatii isi sugruma sentimentele
delicate.
000 pg.11
&numite -amilii limitea$a a7utorul cu comentarii de genul: ++/emeile nu sunt
destul de puternice ca sa...+, +Barbatii nu...+ *3ista -oarte putine activitati in
-amilie care sa poata 9 -acute de repre$entantii unui se3 anume.
Dulte dintre abilitatile membrilor -amiliei 8 in special ale copiilor 8 se pierd.
Se presupune despre copii ca nu +sunt capabili sa+, asa ca abilitatile lor nu
sunt niciodata descoperite. &sta nu doar ca trans-orma sarcinile din -amilie in
adevarate poveri, dar ii lipseste pe copii de oca$ia de a invata abilitati de care
au mare nevoie.
Nu ar mai e3ista atatia parinti chinuiti, tati si mame deopotriva, in ca$ul in
care copiii ar 9 nu doar lasati, ci chiar incura7ati sa -aca mai multe lucruri in
-amilie la varste -ragede.
000 pg.1("
&dolescentii nu sunt nici prosti nici perversi. :...; Pentru a crea ba$a pentru
schimbare, sugere$ urmatorii pasi:
. Tu, parintele, trebuie sa iti e3primi -ricile, ast-el incat adolescentul sa le
poata au$i.
(. Tu, adolescentule, trebuie sa 9i capabil sa spui ce se intampla cu tine si
sa 9i cre$ut. Trebuie sa 9i capabil sa vorbesti despre -ricile tale si sa stii ca vei
9 ascultat -ara a 9 criticat sau ridiculi$at.
1. Tu, parintele, trebuie sa dai dovada de disponibilitate de a asculta si de a
arata ca intelegi. Intelegerea nu inseamna a gasi scu$e, ci o-era doar o ba$a
clara de la care se poate merge mai departe.
=. Tu, adolescentule, poti e3plica nevoia pe care o ai ca parintele sa te
asculte si sa nu iti dea s-aturi daca nu le ceri.
>. Tu, parintele, trebuie sa intelegi ca adolescentul are dreptul de a nu
actiona con-orm s-atului pe care i l8ai dat.
000 pg.1B!81")
6e$ultatele cercetarilor -acute asupra procesului de imbatranire a oamenilor
sanatosi arata urmatoarele lucruri:
, 2apacitatea noastra de a invata creste odata cu varsta. Dintea continua
sa se de$volte daca este stimulata.
(. 2apacitatea de a resimti placere si satis-actie se3uala e3ista in continuare
si, in anumite conditii, chiar creste. Nu ne pierdem interesul se3ual doar
pentru ca suntem mai batrani.
1. 2orpul demonstrea$a o mare putere de regenerare atunci cand are aliati
cum ar 9 stima de sine crescuta, activitati utile, activitate 9$ica, relatii de
iubire satis-acatoare. 2orpul este un tesut viu si reactionea$a bine la ingri7irea
buna.
Darea provocare in anii senectutii este sa actionam in -unctie de ceea ce
stim despre sanatate. Puneti8va la punct cu re$ultatele cercetatirolor in
domeniul imbatranirii si renuntati la imaginile negative pentru unele po$itive,
antrenante. 4 imagine noua, ce are la ba$a sanatatea, ar putea arata asa:
+2and o sa 9u mai in varsta, ma astept sa 9u sanatos. ,oi 9 mai intelept. ,oi
avea timp si diverse interese, asa ca imi voi crea stimuli ca sa ma bucur de
viata. ,oi e3perimenta lucruri noi. ,oi 9 in stare sa ma distre$ singur. %ar voi
continua si sa intru in contact cu alte persoane atunci cand doresc asta. ,oi 9
activ din punct de vedere 9$ic. ,oi purta haine -rumos colorate. 2orpul meu
va 9 su<u si voi arata bine. ,oi avea energie. ,oi straluci datorita -aptului ca
ma voi re<ecta pe mine insumi.+