I

Dochia si Traian de Gheorghe Asachi Dochia este eroina unei legende romanesti, legenda
conside-rata de catre G. Calinescu mitul etnogenezei. Pastorita, fiica a lui Decebal, este
urmarita de Traian si, impreuna cu oile sale s-a prefacut in stanca. Stanca este localizata,
geografic, in apropierea muntelui Ceahlaul, Sub muntele Pion, in Moldova. Asachi plaseza
astfel legenda intre Piatra Detunata, la al Sahastrului Picior, unde se poate vedea o stanca si
care a fost fata De un mare domnitor. Lacas cumplit unde zboara vulturul, rasuna de cantecul
amortit al acelei doamne care este Dochia, cu zece oi, a ei popor, / Ea domneaza-n viziunie /
Peste turme si pastori. Frumosa si desteapta la minte, nesemanandu-i nici o giuna si Vrednica
de-a ei parinte / De Decebal, ea era. Impilarea Daciei de catre fiul Romei cel marit, nu a putut
aduce scaparea ei. Astfel, Traian invingatorul este subjugat de frumusetea ei, se-nchina, Se
subjuga de amor. Dochia nu se lasa amagita, isi preface haina aurita in haina de casa saiag, i ar
sciptru in toiag pentru a-si ascunde identitatea. Refuza chemarea lui Traian-imparatul si cu grai
fierbinte il implora pe Zamolxis, parintele ei sa n-o parasessca. Asa incat atunci Cand intinde a
sa mana / Ca s-o stranga-n brat Traian, / De-al ei zeu scutita, zarca / Se preface-n bolovan.
Stanca pietroasa ca o icoana, nu inceteaza insa a iubi, ceea ce face ca din al ei plans sa se nasca
ploaie Tunet din al ei suspin. Avand ursita ei care o privegheaza, adeseori, Dochia Preste nouri
lumineaza / Ca o stea pentru pastori. Se realizeaza un frumos portret fizic si moral, din care se
desprind trasaturile dragostei de pamantul natal. Invocarea lui Zamolxis zeul suprem in
regligia geto-dacilor are atribute profetice si ocrotitoare pentru Dochia. In drama Decebal de
M. Eminescu Dochia este nepoata fostului rege Diurpaneu. Dupa informatiile lui Petru Cretia,
genealogia este imaginara. Si la M. Eminescu, Dochia, vara primara a lui Boris (principe dac),
are rostul de a pregati in tratarea dramaturgica impietrirea. Desigur, in drama se contureaza ca
personaj, aici, in legenda, ca portret-simbol. Dochia, vazuta ca o zana in ambele opere, repre-
zinta fata antitetica a lui Decebal: chipul Dochiei, intors catre Roma ca spre un principiu de
depasire a violentei nimicitoare a istoriei, ca spre o stabilitate si ordine superioara (Petru
Cretia), si durerea vietii pe care n-o poate depasi. Sunt de retinut expresiile vechi arhaice,
populare, fara insa a ingreuna intelegerea. Se folosesc comparatii, metafore, epitete. Ritmul
este trohaic, specific poeziei populare. A constituit un motiv de inspiratie pentru M. Eminescu
in Decebal.
II
Mitul etnogenezei reprezentat de balada Traian i Dochia in care Dochia este fiica lui Decebal,
conductorul Daciei, iar Traian, mpratul Romei se ndrgostete de aceasta i ncearc s
o cucereasc.Dochia, speriat, nu se las amgit i fuge n pdure, dar Traian o urmrete i o
gsete pn la urm. Nedorind s i trdeze patria, Dochia l roag pe zeul Zamolxis s o
salveze,transformndu-se n stan de piatr. Chiar i aa, Traian nu nceteaz s mai
iubeasc.Traian si Dochia este o balad reala ,se bazeaz pe un fapt real i anume cucerirea
Daciei de ctre romani,n text sunt prezente personaje din istorie precum Decebal i
Traian,aprand i unicul zeu Zamolxis.n istorie Decebal era conducatorul Daciei,a avut mai
multe razboaie cu roamnii,iar in anul 87 este primul lui an de domnie,iar Traian a fost mparat
Roman intre 98-117 a fost al doilea dintrei cei cinci mparatii ai Imperiului Roman.n literatura
romn care este foarte bogat, poezia popular are o foarte mare importan deoarece face
legturi ntre traditii i istorie, miturile romneti sunt nfaiate in fragmente dar mai des le
ntlnim n form liric.
III
GENEZA ROMANTICA
O stanca din masivul Ceahlau pare sa fie singurul lucru palpabil din legenda Dochiei,
presupusa fata a regelui dac Decebal. Daca e sa ne luam dupa povestea culeasa si publicata de
Gheorghe Asachi, Traian a urmarit-o pe Dochia, de care se indragostise, pana in munti. Ca sa
scape de el, fata i-a cerut ajutorul lui Zamolxes, care a transformat-o in stanca.
Venit sa cucereasca Dacia, imparatul Traian s-a indragostit de Dochia, fata lui Decebal, regele
dac. Fata insa i-a refuzat avansurile si a fugit spre munti. Traian a urmarit-o. Obosita, cand a
ajuns pe muntele Ceahlau, Dochia s-a rugat la Zamolxes, marele zeu al dacilor, s-o scape. Iar
acesta a transformat-o intr-o stanca ce a ramas marturie pana astazi. Bineinteles, in functie de
regiune si de generatie, legenda a mai fost completata pe ici pe colo. Astfel, in unele povesti,
Dochia trece nu doar drept o fata frumoasa, ci si o viteaza luptatoare, care conducea una din
ostile tatalui ei. A plecat spre Sarmizegetusa, sa-l salveze pe Decebal, care fusese incoltit de
romani, dar nu a reusit. S-a retras spre Ceahlau, urmarita de romani. Pe munte, zeul dacilor s-a
indurat de ea si a transformat-o in stanca.
VARIANTA. In alta varianta, Dochia, cu Traian pe urmele ei, a imprumutat hainele si turma
unei ciobanite si s-a refugiat in munti. De altfel, pietrele mai mici care o inconjoara pe Dochia
din Ceahlau trec drept oile care o insoteau si care au fost, la randul lor, impietrite de Zamolxes.
Mai exista cateva variante romantate ale originii stancii care vegheaza din Ceahlau. Dochia
trece cand drept o soacra rea, cand o ciobanita batrana, care fara cele noua cojoace pe care si le
lepadase pe drum, crezand ca vine primavara, a murit de frig. Aceasta Dochia patroneaza zilele
de inceput ale lunii martie, cunoscute drept "babe", cand vremea este foarte schimbatoare. In
aceasta varianta insa, nu apare imparatul Traian.
Din legenda lui Traian si a Dochiei, istoricii dau drept sigur un singur lucru: ca Dacia a fost
cucerita de romani. In rest, legenda nu se prea sustine cu dovezi solide. Unii istorici vorbesc
despre o femeie care ar fi Dochia si care apare pe columna lui Traian. Altii despre prezenta pe
Arcul de Triumf al imparatului Constantin cel Mare a unei frumuseti de origine daca, ce ar
putea fi Dochia. Insa nimic clar... "Aceste legende se regasesc de multe ori doar intr-o singura
relatare sau au fost pur si simplu create mult mai tarziu. De cele mai multe ori au fost inventate
in perioada romantica, secolul al XIX-lea, de scriitori care cautau sa dea o nuanta mai
puternica genezei acestui popor", spune Ovidiu Cristea, cercetator istoric.
IIII
Mitul Traian si Dochia reprezinta una din variantele legendei legate de numele Dochiei.
Dupa cum spunea criticul literar George Calinescu, acest mit este rezultatul unei intregi
experiente de o viata a poporului roman. Mitul Traian si Dochia povesteste despre formarea
poporului roman, despre unirea dacilor cu romanii. Despre Dochia, o fata extraordinar de
frumoasa, se credea ca este fiica geto-dacului Decebal. Dupa cucerirea Daciei, asezandu-se pe
meleagurile dacice, Traian este vrajit de farmecul fetei si doreste sa o ia de nevasta. Traian
urmareste ca prin uniunea sa cu Dochia sa dea un exemplu celorlalti romani, asigurandu-se in
felul acesta asimilarea populatiei dacice. Pentru ca fata este foarte mandra si refuza categoric
sa raspunda sentimentelor falnicului cuceritor, incerca sa fuga. Este urmarita de Traian si de
trupele acestuia si se ascunde printre stancile sacre ale muntelui Ceahlau. Este ajunsa din urma
de Traian. In acel moment, Dochia ii cere ajutor zeului Zamolxis si ii cere sa o prefaca in stane
de piatra decat sa capituleze in fata cuceritorului poporului dac. Ascultandu-i ruga fierbinte,
zeul o transforma impreuna cu oile sale in stane de piatra.