Sunteți pe pagina 1din 132

C.

C.

C.

C.

R.

R.

R.

R.

OLIVER

OLIVER

OLIVER

OLIVER

TAINA

TAINA

TAINA

TAINA

LUI

LUI

LUI

LUI

SOLOMON

SOLOMON

SOLOMON

SOLOMON

CUPRINS:

1:1) rilor ă nt â c ntarea â (C ” Solomon de ă cut ă
1:1)
rilor
ă
nt
â
c
ntarea
â
(C
Solomon
de
ă
cut
ă
f
rilor,
ă
nt
â
c
ntarea
â
C
I
.
Ă
DRAMATIC
IE
Ţ
PRODUC
O
1
CAPITOLUL
Ă
PECETLUIT
INIMA
11
Capitolul
DOMN.
DE
FATA
10
Capitolul
DEPARTE.
Ă
NICIODAT
ESTE
NU
EL
9
Capitolul
.
Ă
STATORNIC
INIMA
I
Ş
Ă
RUPT
MAHRAMA
8
Capitolul
.
Ă
DIN
Ă
GR
N
Î
ND
Â
MERG
7
Capitolul
.
Ă
SCUMP
Ă
PREZENT
6
Capitolul
.
ĂŢ
OSP
DE
CASA
5
Capitolul
TOTUL.
NCEPUT
Î
A
CUM
4
Capitolul
.
Ă
NT
Â
SF
RUTARE
Ă
S
O
3
Capitolul
SOLOMON.
LUI
NTAREA
Â
C
N
Î
Ă
DRAMATIC
ARTA
2
Capitolul
.
Ă
DRAMATIC
IE
Ţ
PRODUC
O
1
Capitolul

INTRODUCERE

LA

C

Â

NTAREA

C

Â

Ă

NT

RILOR.

E

ş

ti

pe

punctul

de

a

aborda

cea

mai

intrigant

ă

aventur

ă

î

n

cercetarea

Bibliei.

Pot

s

ă

spun

aceasta

pentru

c

ă

am

petrecut

peste

dou

ă

zeci

de

ani

cercet

Este

o

C

â

â

nd

paginile

ntarea

lui

C

â

nt

ă

rii

ş

i

iubind

este

personal.

ceea

mesajul

ei.

Solomon

ă

ş

i

un

exact

ce

spune;

El

spune

este

o

c

â

ntarea

poveste

lui

lucrare

profetic

tribut

care

Solomon.

la

ş

suprafa

ţă

pare

s

ă

ă

Sulamita.

fie

pur

ş

i

o

fat

Pentru

i

simplu

c

ă

era

un

o

declara

om

de

o

ţ

ie

de

i

dragoste

inteligen

ţă

ş

n

dintre

o

un

b

ă

iat

î

ţ

elepciune

p

ă

stor

extraordinare,

el

folose

ş

te

povestirea

ca

un

mijloc

prin

care

Î

i

ofer

ă

lui

Dumnezeu

inima

lui.

Aceast

ă

C

â

ntare,

care

î

i

apar

ţ

ine

lui

Solomon,

va

fi

una

din

milioanele

de

C

â

nt

ă

ri,

care

au

fost

scrise

ş

i

care

vor

fi

scrise.

Fiecare

credincios

va

avea

Domnului

versiunea

sa

Isus.

pe

m

ă

sur

ă

ce

via

ţ

a

lui

se

desf

ăş

oar

ă

ş

i

se

î

nf

ăş

oar

ă

cu

via

ţ

a

 

Î

n

cer,

Apocalipsa

ne

spune

c

ă

acolo

va

fi

o

c

â

ntare

nou

ă

,

c

â

ntat

ă

Mielului.

C

â

ntarea

aceea

poate

fi

un

cor

unit

de

cuvinte

ş

i

expresii

identice,

sau

unul

compus

de

fiecare

credincios.

Indiferent

cum

va

fi

c

â

ntat

ă

,

va

fi

o

c

â

ntare

a

Miresei

adresat

ă

Mirelui.

Va

fi

personal

ă

.

Va

fi

plin

ă

de

o

semnifica

ţ

ie

pe

care

numai

cei

doi

care

au

fost

f

ă

cu

ţ

i

una

o

vor

î

n

ţ

elege.

Acea

c

â

ntare

va

reflecta

experien

ţ

ele

de

har

de i ş

dragoste

cunoscute

numai

de

ei

doi.

Domnul

Isus

ş

i

Mireasa

Lui

îş

i

vor

c

â

nta

unul

altuia.

Oric

â

t

de

unic

ar

suna,

aceast

ă

carte

g

ă

zduie

ş

te

tocmai

o

astfel

de

c

â

ntare.

Este

o

c

â

ntare

din

partea

miresei

pentru

iubitul

ei

din i ş

partea

iubitului

ei

pentru

ea.

Este

un

dialog.

 

Î

nainte

de

a

ne

apropia

de

capitolul

urm

ă

tor,

trebuie

s

ă

revedem

c

â

teva

prin

Ea

s

pentru

ţă

o

relatarea

primele,

din

ii

concep

ţ

de

de

sine

st

baz

ă

ă

t

.

Primul

Iov

ă

toare

este

.

chiar

ă

.

Iov

este

tipul

de

text

pe

care

î

l

urm

ă

â

rim.

c

Eu

ă

ă

t

numesc

o

.

t,

,

duce

este

din

similare

una

ş

i

â

o

carte

Aceast

un

ă

apreciere

se

astfel

a

carte

ţ

a

de

caz.

Iov

om,

Bibliei.

unui

exemplu

texte

fel,

nde

i

C

.

bazeaz

este

ă

pe

Mesajul

poate

se

aplica

Biblie.

de

carte

Ea

unic

de

trebuie

ă

care

oameni

este

teva

cazuri

Biblie.

Cartea

ă

nu

ă

considerat

ei

este

ă

î

n

oric

ă

sine

general

st

rui

De

care

ă

toare

altfel

dac

neprih

c

ă

nu

prima

din

via

n

este

ă

un

cu

â

ş

alte

acela

cresc

una

ă

Î

devin

om

universal.

nit

evenimentelor

via

ă

clasic

din

â

doi

ntarea

Deuteronom.

aseam

se

tratat

dec

zicem,

spune

iubirii

n

ş

i

totodat

î

ncep

ă

ca

universal

str

ă

ini

ş

i

ă

povestea

dintre

procesul

cuvenit

A

ş

a

cum

exist

ă

c

ă

r

ţ

i

de

sine

st

ă

t

ă

toare,

exist

ă

anumite

capitole

î

n

 

Scriptur

ă

care

sunt

complete

î

n

ele

î

nsele;

astfel

ele i ş

sunt

de

sine

st

ă

t

ă

toare

.

personal

eternitatea.

i

Un

ş

ă

astfel

de

relateaz

ă

capitol

este

Apocalipsa

care

lui

ş

la

i

se

Apocalipsa

sf

Solomon

î

ncepe

â

r

ş

e

ş

nu

te

face

cu

12.

Aici,

na

cu

este

scriitorul

lui

ă

Î

opre

ş

te

scurgerea

i

se

sf

â

r

cu

î

n

ntarea

opt

î

o

nt

e

ş

te

lnire

timpului

cu

Solomon

C

o

cu

povestire

Domnul

â

ntarea

mea

ş

terea

Hristos

ncepe

ş

de

â

totul

sens.

C

lui

capitole.

â

ş

acela

nunta

i

ş

lipsit

Mielului,

lucru.

Referirea

cartea i ş

Apocalipsa

sunt

c

ă

r

ţ

i

f

ă

cute

s

ă

fie

citite

ş

i

î

n

ţ

elese

î

mpreun

ă

.

Aceasta

cuprinde

 

a

doua

tez

ă

important

ă

a

mea

cu

privire

la

studiul

acestui

text.

Aceste

dou

ă

c

ă

r

ţ

i

sunt

pereche

î

n

ceea

ce

prive

ş

te

modul

cum

trateaz

ă

ele

despre

c

termina

sunt

Mireasa

ntarea

aceast

î

lui

Hristos,

ă

ntre

ş

i

carte.

ele

ş

i

despre

se

nunta

Mielului

ş

i

reciproc.

ne

uit

ă

m

despre

Sper

la

c

ă

vei

marele

osp

de

ăţ

de

nunt

odat

ă

.

ce

celor

dou

ă

ă

Ele

vei

legate

ă

r

ţ

i,

C

â

completeaz

ă

hai

s

ă

fi

acord

ale

Apocalipsa.

Acum,

pasajele

finale

Ultima

fraz

ă

din

Apocalipsa

este

ş

i

ultima

fraz

ă

a

C

â

nt

ă

rii.

Nu

este

 

extraordinar

c

ă

î

n

Apocalipsa

Duhul

ş

i

Mireasa

sunt

cei

care

î

ndeamn

ă

pe

C

des

cititor

ă

v

ş

ă

s

â

r

bea

f

ă

it

ă

î

lui

n

r

ă

plat

ă

din

apa

â

vie

Î

ii?

pentru

ntarea

n

ţ

Solomon

ş

glorie

i

onoare,

este

A

-ul

C

â

ntarea

timp

B

lui

ce

Apocalipsa

arat

ă

ţ

descoper

ă

Mireasa

î

cu

Solomon

-ul

evolu

ia

Miresei.

ncepe

Apocalipsei.

C

â

ntarea

a

mi

minunat

o

c

fat

ş

ă

ă

Sulamita

ne

î

nv

peste

ă

a

via

iubitului

a

ţ

Isus.

S

ă

ăţ

at

fii

Am

ă

.

Ea

evolueaz

ă

prin

multe

ă

s

ş

i

o

-

ţ

ş

ocat

transform

i

t

ar

de

ă

î

n

C

â

ntare

egalit

ă

p

â

n

ăţ

ă

harul

c

â

c

experien

ţ

e

Miresei

cap

n

î

care

ă

t

ă

i

spre

se

aceea

lauda

natur

Sf

â

ă

nt

nu

Sulamitei

ei.

ă

nd

locurile

ii,

Duhul

ş

i

cere

o

Domnului

cu

Se

neprih

ă

nire

de

acela

ş

i

fel.

Dac

ă

lucrul

acesta

te

ş

ocheaz

ă

,

g

â

nde

ş

te-te

ce

s-a

î

nt

â

mplat

cu

teologia

mea

c

â

nd

Duhul

m-a

f

ă

cut

s

ă

î

n

ţ

eleg

acest

plan

al

ă

care

ve

ş

niciilor!

au

rerea

ţ

i

ind,

Descoperirea

3:10,12:

ă

condus

mea

la

aceast

la

r

spunsul

S

s

â

ă

nd

ă

-L

s

recunosc

ă

ajung

credincio

ş

multe

ă

acestui

ă

adev

de

ă

r

a

deschis

u

ă

Noului

zeci

de

i

ani.

ş

spre

â

clar

ntarea

alte

taine

ale

Bibliei

ă

aventur

cunosc

pe

din

El

ş

i

î

n

ţ

eleg

cunosc

dar

î

n

alerg

î

acela

nd

â

ş

dou

(

tainele

i

mai

î

n

mod

mai

Testament.

C

este

dup

asupra

Sale).

sim

Filipeni

p

Ş

Pavel

ş

ăţ

iile

i

zice

î

mai

n

(care

â

t

se

ş

i

eu

progresiv,

i

s

î

mai

-l

ntruc

minun

profund

intim,

ţ

ei

ă

am

puternic

fel

puterea

ş

c

ă

ut

â

nd

exercit

Fiin

ă

nvierii

Lui

ilor);

nainte,

apuc,

î

fost

apucat

de

Hristos

Isus

.

 

Vrea

Pavel

spun ă s

ă

dup ă c

ce ă

predicat a

aproape

î

ntreaga î n

lume

cunoscut

dup , ă

ă

ce

a

scris

cea

mai

mare

parte

din

Noul

Testament

ş

i

dup

ă

ce

a

tr

ă

it

experien

ţ

a

de

pe

drumul

Damascului,

el

nu-L

cuno

ş

tea

pe

Domnul

Isus

at

â

t

c

â

t

ar

fi

vrut?

Nu

avea

el

onoarea

de

a-L

cunoa

ş

te

pe

Domnul

Isus

mai

intim

ş

i

mai

profund

dec

â

t

orice

om

de

pe

p

ă

m

â

nt

care

a

tr

ă

it

dup

ă

î

n

ă

l

ţ

area

Domnului

 

Isus?

Aici

intervine

C

ntarea. â

Pavel

vorbe

despre te ş

cunoa

terea ş

Domnului

Isus

acela

î

Solomon.

î

adev

caracter

n

de

c

â

nu

via

la

t

î

ă

doi

ş

lui

i

o

ţ

a

este

nje

â

nd

ş

te

se

s

ndr

nivel

care

o

rela

care

o

nd

tocmai

n

se

dore

dorea

numai

trec

Domnul

paginile

ţ

i

ei,

la

C

â

ntarea

se

ţ

vorbe

ş

te

acesteia

ă

n

ă

cu

rela

nd

n

ie.

ţ

m

ă

ndr

prin

Î

ndr

î

ă

ncerc

gosti

ă

gosti

ă

fie

cu

tu.

Despre

mpreun

va

p

despre

cunoa

ş

terea

ndr

Lui.

El

ilor.

cheam

ă

nimic

î

n

intimitate

ă

intim

aib

î

ă

ş

pe

care

i

â

c

â

cum

ţ

i:

aseam

lumii

ă

â

de

c

i

Î

s

intimitatea

î

ă

ndr

ca

ă

rela

ţ

ţ

ia

â

Î

gosti

la

ii

ii

nc

aceea

s

C

vie

ţ

ă

-

ş

â

ii,

i

î

ş

i

nt

ţ

ă

ţ

ii

tind

rile

din

ntare

ă

dintre

ă

gosti

ţ

î

ndr

ă

Cum

pe

gosti

ţ

pern

i,

Pavel

ă

,

ia

ă

rela

ţ

vorbind

ia

ţ

ă

i

t

ă

un

care

vorbesc

ă

,

ă

mas

gosti

cap

ţ

reprezint

reasc

î

rela

lor

ă

sunt

intimitatea

ndr

Isus.

C

â

ntarea

este

povestea

vorbe

î

ţ

n

(to

i

tainele

ş

te

C

â

ntarea

sacre

ţ

i

a

lui

doi

care

sunte

adev

ă

rata

a

culc

ă

mai

,

astfel

iile

scoal

ş

te

dragoste

fiecare

zi.

ndr

ra

ă

ţ

i,

a

ş

gosti

ă

gosti

ţ

Prin

i

biruitori

el.

a

cunoscut

nd

C

ş

Pavel

ei.

de

Domnul

trunde

aceasta

ă

ă

.

Voi

Isus

credinciosul

o

via

ţă

î

angaja

pentru

Mireas

) ă

Domnul i ş

Isus

sunte

ţ

acei i

ndr î

gosti ă

ţ

i!

 

Pasajul

lui

Pavel

vorbe

ş

te

ş

i

de

un

drept

mutual.

Ultima

fraz

ă

cere

o

aten

ţ

ie

vie

la

cel

mai

mare

dintre

toate

evenimentele

spirituale:

faptul

c

ă

noi

alerg

ă

m

ca

s

-L ă

apuc

ă

m

pe

El

î

n

acela

ş

i

fel

î

n

care

El

ne-a

apucat

pe

noi.

Î

nainte

s

ă

termini

c

ntarea, â

îţ

i

va

fi

clar

c

ă

Mireasa

are

drept

asupra

Lui,

a

ş

a

cum

are

El

asupra

ei.

Î

ng

ă

dui

ţ

i-mi

s

ă

v

ă

ar

ă

t

de

ce

ş

tiu

 

c

ă

lucrul

acesta

este

adev

ă

rat.

Exist

ă

un

pasaj

î

n

scrierea

lui

Pavel

care

poate

fi

î

n

ţ

eles

numai

î

n

termenii

C

â

nt

ă

rii.

Este

Efeseni

1:9-l0:

C „

ci ă

binevoit a

ne ă s

descopere

taina

voii

Sale,

dup

planul ă

pe

care-l

 

p

spre

alc

ă

pe

i

tuise

Ş

n

nt

uni

î

Sine

iar

nsu

ăş

mai

ş

Î

i,

ca

s

ă

-l

aduc

ă

Hristos

ntul

la

î

ndeplinire

toate

ş

i

la

î

cele

mplinirea

vremurilor,

ş

i

cele

a-

ă

Fii

â

m

i

î

ntr-unul

î

n

ales

la

cuv

â

lucrurile:

la

cuv

â

din

a-

ceruri

Ş

i

uni

atent

.

taina

ntul

î

ntr-unul

de

.

Cred

din

toat

ă

inima

c

ă

Solomon,

cu

î

n

ţ

elepciunea

deosebit

ă

pe

care

a

primit-o

de

la

Dumnezeu,

a

avut

privilegiul

s

ă

î

n

ţ

eleag

ă

una

din

cele

mai

mari

taine

Bibliei.

Mireasa

î

spirituale

ă

din

Biblie.

Domnul

El

nt

â

lneasc

pe

Lui.

Din

acest

motiv,

Isus,

v

a

ă

zut

cu

s

C

ă

se

â

ochii

î

ă

gosteasc

spirituali

cum

ă

de

din

El

ş

cele

i

pot

î

credincio

ş

s

ă

-L

s

ă

devin

c

ă

r

i

ă

ţ

ă

gite

ii

ntarea

ndr

n

ndr

final

este

una

mai

î

ale

Î

ndr

ă

git

ei,

ă

C

este

â

un

a

termen

bun

mai

la

momentul

mult

un

ncearc

unele

ă

s

din

text

ă

text

î

ş

ntr-o

i

a

text

-

ţ

i

acesta.

Pentru

de

mul

ţ

i

consiliere

care

au

putut

sublim

fost

ă

ţă

foarte

predicator

dovedi

marital

atins

conferin

am

lor

cauz

paginile

ă

o

idee

sau

o

din

care

a

probabil

,

ă

.

Mul

i

folosi

ă

de

se

ţ

foarte

cerut

sau

textul

ntarea

ţă

loc

dac

la

mai

o

ă

C

â

fost

frumoasele

doveditor

pentru

ei

pentru

,

luat

alt

referin

c

din

rapid

ă

,

folosind

prim

Î

pasaje

vreun

pentru

pentru

Este

ă

a

o

î

Scriptur

fost

ca

ţ

i

ş

i

ă

.

ţ

aminte

ş

ti

a

ntarea

predicat-o

biseric

ă

,

a

î

n

î

fost

un

pentru

ş

ă

î

tiam

n

i.

predicatori.

acestei

eu

c

ă

au

î

ţ

r

Unii

despre

nv

Biblie.

î

l

trateaz

ă

.

Un

ntregime.

text

ăţă

ă

Din

R

spus

rabin

textul

folosit

mul

adunare

clerici

nu

ie

interpretarea

un

aceast

spunsurile

mi-a

c

tura

ă

nu

ei

au

au

rezervate

n

î

din

ntrebau

de

cauza

compara

ce

a

fost

p

subiectului

cu

ă

pe

strat

ce

care

dezv

ă

luit

c

ă

el

a

predat

aceast