ARGUMENT

ntocmirea proiectului ajut la formarea capacitii de folosire a infor-

maiilor de ctre viitorii absolveni pentru integrarea lor n mecanisme, i
activitilor industriale din economie.
Deasemeni dobndirea unui ansamblu coordonat de cunotiine necesare
priceperii corecte a problemelor economiei de pia.
Informarea n problemele tenice i economice, componente structurale i
funcionale ale societii, care are rolul de a pregtii procese de cunoatere, de catre
absolveni, a acestui important segment al programului de educaie.
!rin aceasta, maistrul mecanic, dar nu numai el, poate sa contribuie la
modelarea nsuirilor specifice calitii intelectuale, morale, sociale, viitori ceteni
competeni, dinamici, poteniali factori de armonie, progres, prosperitate ai
societii.
!roducia se desfaoar la locul de munca, unde se concentrea" pe# scule,
instrumente, materie prim, semifabricate i produse finite. $ceasta determin n
mod nemijlocit importana unei bune organi"ari a locului de munc, care s aib
re"ultat sporirea randamentului i economicitii necesare precum i micorarea
efortului depus.
$ctivitatea maistrului mecanic se desfoar n general n atelier, unde au
loc o multitudine de activiti.
%ema actualului proiect este # & %enologia asamblrilor cu pene i caneluri'
n aceast lucrare vor fi pre"entate urmtoarele #
- o pre"entare general
- tipurile de pene longitudinale
- asamblrile prin pene longitudinale
- asamblrile prin caneluri
(
CAP I. PREZENTARE GENERAL
$samblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a
elementelor constituente ale unui sistem tenic, in scopul de a indeplini cerintele
tenologice impuse.
)e"utatul fi"ic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.
Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia
dintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari#
- prin nituire
- prin sudare
(. *edemontabile#
- prin lipire
- prin presare
$samblari#
- prin filet

- cu pene
+. Demontabile#
- canelate
- cu elemente elastice
$samblarile nedemontabile se caracteri"ea"a prin faptul ca nu se pot demonta
fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. ,a asamblarile prin
presare, forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creea"a o presiune de
contact. -and deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice, asamblarea este
demontabila. Daca apar si deformatii plastice, asamblarea va intra in categoria
asamblarilor nedemontabile.
+
CAP II TIPURILE DE PENE
2.1 Penele longitudinale
+. De fixae !"u #e$tangee% !&igua 1%.
!ene inclinate cu nas
!ene fara nas .a/
!ene plate .b/
!ene concave .c/
!ene tangentiale .d/
0unt utili"ate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.
b/ De g'idae !faa #e$tangee% ! &igua 2%.
1
&igua 1

!ene paralele# - 2bijnuite .3igura 4/

- Drepte .3igura 1/

!enele paralele au fetele opuse paralele. 5fortul se transmite numai pe fetele
laterale fara efect de impanare.
6
Figura 2
Figura 3
7neori se fi8ea"a pe arbore cu ajutorul surubburilor. 0e calculea"a la fel ca
penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale.
-and este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua
sau trei pene, montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu (+9 grade.
,ungimea apro8imativa a penei este de .(,(:.(,1/d.
2.2 Pene di$" !&igua (%
!enele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d ; 69
mm si se montea"a dupa cum se indica in 3ig. ((. ,ungimea < l ' se determina
pentru a re"ista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare
=
Figura 4
2.) Pene tan$*e$ale
!enele transversale pot fi #
-u o fata inclinata
-u doua fete inclinate
-u sectiune rotunjita
-u sectiune dreptungiulara
2. A+AM,LARI PRIN PENE L-NGITUDINALE
!enele longitudinale > organe de asamblare demontabile care transmit
momente de torsiune > se folosesc la fi8area pe arbori a rotilor dintate, rotilor de
curea sau de lant, semicuplajelor, volantilor, etc.
?
&igua .
CAP III A+AM,LRI PRIN PENE L-NGITUDINALE
).1 A$a/0lai #in #ene longitudinale /ontate "u $tangee. ,a penele
longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara >
inclinata cu (#(99 > si fata inferioara, intre fetele laterale ale penei si canalul de
pana e8istand jocuri, fac e8ceptie penele tangentiale. -a urmare a montarii prin
batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele a8iale. 0e folosesc numai la
turatii mici si medii, cand nu se impun conditii severe de coa8ialitate, deoarece >
prin batere > se produce o de"a8are a pieselor asamblate.
!ene longitudinale cu strangere se clasifica in#
inalte, denumite si inclinate .figura ?a/@
plate .figura ?b/@
concave .figura ?c/@
tangentiale .figura ?d/.
&igua 1
A
!ot fi cu sau fara calcai .nas/, calcaiul usurand montarea si demontarea@ sunt
standardi"ate.,a penele inalte cu capetele rotunjite .figura Aa/, canalul din arbore
are forma si dimensiunile penei, montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea
butucului.
.
&igua 2a
,a penele inalte cu capetele drepte .figura Ab/, montajul se poate reali"a prin
baterea penei in lungul canalului.
&igua 20
B
Carimea fortei de batere este limitata de re"istenta la strivire a suprafetei de batere,
penele cu calcai permitand forte de batere mai mari.
DE marimea fortei de batere @
3 E forta normala re"ultanta pe suprafetele active ale penei@
F E ungiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere@
F E ungiul la varf al conului@
G E ungiul de frecare.
Comentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate > care se
folosesc in ca"ul arborilor cu dH+19 mm > sunt inferioare celor transmise de
asamblarea prin pana inalta.
$samblarile cu pene concave > transmitand momente de torsiune mai mici
comparativ cu asamblarile prin pene inalte sau plate > se folosesc pentru arbori cu
dH(=9 mm@ se intrebuintea"a si in ca"urile in care > din motive de re"istenta > nu
se admite e8ecutarea canalului de pana in arbore. ,a momente mari de torsiune se
pot folosi doua pene montate la (+9
9
.
!enele tangentiale se montea"a pereci# pana si contrapana !*e3i figua 1d%.
$samblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune,
folosindu-se in constructia de masini grele si, in special, la sarcini dinamice mari
.figura A/.
4
I / . J tg tg F Q + + =
&igua 4
as
t
c
as tcap
t d t
M
l
t d tl M

/ .
+
/ .
+
(

=
=
C
t cap
E momentul de torsiune capabil@
t E grosimea penei@
l E lungimea penei@
d E diametrul arborelui@
K
as
E re"istenta admisibila la strivire a materialului@
l
c
E lungimea de calcul a penelor sau a butucului@
2 perece de pene tangentiale transmite momentul de torsiune intr-un singur
sens, pentru ca"ul modificarii sensului de rotatie in timpul functionarii trebuind
montata o a doua perece de pene .figura 4/.
(9
&igua 5
).2 A$a/0lai #in #ene longitudinale /ontate faa $tangee.
Din aceasta categorie fac parte asamblarile prin pene paralele, pene disc si
pene cilindrice .figura (9/ #
&igua 16
,a penele paralele momentul de torsiune se transmite prin fetele laterale ale
acestora, jocul radial fiind preva"ut intre fata superioara a penei si fundul canalului
din butuc. 0e e8ecuta cu capetele drepte sau rotunjite .figurile (( si (+/.
((
&igua 11
&igua 12
as
t
c
as
c
t
s
dh
M
l
dhl
M

6
6
=
=
.pentru asamblari fi8e/
a
t
c
dhp
M
l
6
=
.pentru asamblari mobile/
af
c
t
f
dbl
M
=
+
(+
In functie de rolul lor functional, penele paralele se impart in# obisnuite, de
gidare si mobile. !enele paralele obisnuite se intrebuintea"a pentru transmiterea
momentului de torsiune cand butucii sunt fi8ati in directie a8iala. In ca"ul pieselor
mobile > in directie a8iala > se folosesc penele de gidare, care se fi8ea"a pe
arbore prin intermediul unor suruburi .figura (1/.
&igua 1)
,ungimea penelor de gidare se alege in functie de deplasarea necesara a
butucului. 3olosirea suruburilor trebuie limitata la ca"urile strict necesare, e8istenta
gaurilor micsorand mult re"istenta la oboseala a arborilor.
Penele paralele se folosesc pe scara larga in constructia de masini avand
avantajul neovali"arii butucului, comparativ cu penele longitudinale montate cu
strangere.
Penele disc necesita e8ecutarea unui canal adanc in arbori, din acest motiv
folosindu-se, mai ales, la montarea rotilor dintate sau de curea pe capetele
arborilor@ se intrebuintea"a in constructia de masini-unelte, autoveicule si masini
agricole .figura (6/.
(1
&igua 1(
as
t
c
as
t
s
dc
M
l
dcl
M

+
+
=
=
K
s
E efortul unitar de strivire@
C
t
E momentul de torsiune@
dc E diametrul arborelui de calcul@
l E lungimea penei@
K
as
E re"istenta admisibila la strivire a materialului@
l
c
E lungimea de calcul a penelor sau a butucului@
Penele cilindrice sunt > de fapt > stifturi cilindrice dispuse longitudinal. 0e
folosesc in ca"ul amplasarii pieselor la capatul arborilor si transmit momente mici
de torsiune@ se intrebuintea"a si in ca"ul ajustajelor presate, ca element de siguranta
.figura (=/.
&igua 1.
(6
af
z
t
f
as
t
c
as
z
t
s
l dd
M
z dd
M
l
l dd
M

=
=
=
(
(
(
+
6
6
K
s
E efortul unitar de strivire@
C
t
E momentul de torsiune@
d E diametrul arborelui de calcul@
d
(
E diametrul penei@
" E numarul de pene cilindrice@
l
"
E lungimea penelor@
K
as
E re"istenta admisibila la strivire a materialului@
l
c
E lungimea de calcul a penelor sau a butucului@
L
f
E efortul unitar@
L
af
E efortul unitar admisibil.
CAP I7 A+AM,LRI PRIN PENE TRAN+7ER+ALE
!enele transversale se montea"a cu a8a lor perpendicular pe cea a pieselor
asamblate. 5le pot avea sectiune dreptungiulara > cu una sau ambele fete inclinate
> sau pot avea muciile rotunjite. In figura (? sunt aratate cateve tipuri de pene
(=
transversale. 0e pot utili"a atat la asamblare, e8emplu# tija pistonului in capul de
cruce la compresoare@ la tiranti, cat si pentru reglajul jocului intre piesele supuse
u"urii, e8emplu# jocul dintre fus si cu"inet.

A 8 A
&igua 11
&igua 12
3igura (A pre"inta reglajul jocului in lagar. 0e observa ca, prin strangerea
contrapiulitei +, pana ( lucrea"a ca o piulita montata pe surub si inaintea"a pe
verticala in sus, producand o forta de presare asupra lagarului compus din
(?
cu"inetii 1 si 6. $tunci cand reali"area penelor transversale si a canalelor este mai
costisitoare, se vor utili"a stifturile transversale > simple sau crestate > cum sunt
cele din figura (B. !entru a impana prin autoblocare elementele supuse asamblarii,
penele si stifturile traversale se e8ecuta cu o conicitate sau o inclinare de (#=9 pana
la (#(99
&igua 14
CAP 7. CALCULUL 9I PR-IECTAREA A+AM,LARIL-R
PRIN PENE L-NGITUDINALE
$legerea unui anumit tip de pana este o problema foarte comple8a,
recomandarile avand doar un caracter orientativ.
In ca"ul in care este nepermisa deplasarea circulara relativa > in timpul
functionarii > a pieselor asamblate nu se recomanda folosirea penelor cu strangere.
In afara de aceasta, penele longitudinale montate cu strangere transmit momente de
torsiune relativ mici. De"avantajul general al penelor cu strangere consta in
slabirea > cu trecerea timpului > a strangerii initiale, ca urmare a actiunii sarcinilor
variabile.
(A
!enelor tangentiale nu le sunt proprii aceste de"avantaje din care cau"a se
recomanda folosirea acestora la arborii cu diametre mari, care functionea"a in
conditii grele@ penele tangentiale slabesc, insa > la fel ca si celelalte pene cu
strangere > re"istenta la oboseala a asamblarii, prin canalele de pana.
,a penele longitudinale montate fara strangere nu se intalnesc de"avantajele
mentionate, e8istand totusi slabirea re"istentei la oboseala a asamblarii si fiind
necesara o fi8are suplimentara a8iala a pieselor asamblate.
!enele longitudinale se e8ecuta din 2, ?9 si foarte rar din oteluri aliate.
-alculul unei asamblari prin pene longitudinale se poate desfasura dupa
urmatoarea scema#
a/ in functie de diametrul arborelui se aleg din standardele dimensiunile
transversale a penei b > latimea penei si > inaltime penei@
b/ la penele cu strangere se poate determina momentul de torsiune pe care
trebuie sa-l transmita asamblarea, C
t cap
, alegand in prealabil o lungime
standardi"ata a penei, in functie de dimensiunea cunoscuta a butucului@ acest
moment se compara cu momentul de torsiune C
t
necesar de transmis.
$doptand re"istenta admisibila la strivire K
as
, se poate determina lungimea
penei, alegandu-se apoi o lungime standardi"ata. ,a penele paralele se
calculea"a > din conditia de re"istenta la strivire > lungimea de calcul a penei
l
c
, alegandu-se o lungime standardi"ata, in functie de lungimea calculata.
Daca lungimea l
c
va fi mai mare decat lungimea butucului se pot monta doua
pene identice, dispuse la (B9
9
@
c/ la penele paralele se efectuea"a un calcul de verificare la forfecare, in ca"ul in
care arborele este e8ecutat dintr-un otel mai re"istent decat otelul din care
este e8ecutata pana.
(B
CAP 7I A+AM,LRI PRIN CANELURI
$samblarile prin caneluri este un ca" particular al asamblarilor cu pene
logitudinale, diferenta fiind ca in acest ca" penele sunt fi8e, monobloc formand
corp comun cu angrenajul cu caneluri.
-omparativ cu asamblarile prin pene au urmaroarele avantaje#
capacitatea de incarcare mai mare la aceleasi dimensiuni de gabarit@
(4
re"istenta la oboseala mai mare@ centrare si gidare precisa a pieselor
asamblate@
evitarea ovali"arii butucului.
Dintre de"avantajele acestor asamblari se mentionea"a tenologia de e8ecutie
mai pretentioasa si pretul de cost mai ridicat decat al asamblarilor prin pene
paralele. 0unt folosite la cutiile de vite"e ale autoveiculelor si masinilor-unelte, la
cuplaje etc.
$samblarile prin caneluri pot fi fi8e sau mobile, caracterul fi8 sau mobil
reflectandu-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de
centrare. $samblarile mobile se folosesc la cutiile de vite"e > roti baladoare >.
!rofilul asamblarilor prin caneluri poate fi#
dreptungiular .figura (4a/,
triungiular .figura (4b/,
+9
in evolventa .figura (4c/.
In functie de modul de centrare asamblarile cu caneluri dreptungiulare se
impart in# cu centrare interioara .figura +9a/ > la care contactul dintre arbore si
butuc are loc pe diametrul interior al arborelui@ cu centrare pe flancuri .figura +9b/
> centrarea fiind reali"ata prin contactul lateral al proeminentelor@ cu centrare
e8terioara .figura +9c/ > contactul dintre arbore si butuc avand loc pe diametrul
e8terior.
+(
&igua 26
$samblarea cu centrare e8terioara este cea mai ieftina si se foloseste cand
butucul nu este tratat termic@ asamblarea cu centrare pe flancuri nu asigura o
centrare precisa, obtinandu-se, in scimb, o reparti"are mai uniforma a sarcini intre
caneluri, recomandandu-se pentru momente mari de torsiune, la solicitari cu socuri
si la modificarea sensului de rotatie.
0tandardele clasifica asamblarile prin caneluri dreptungiulare > in functie
de capaciatea de a transmite sarcina si de modul de cuplare > in trei serii .tabelul
(.(/, care difera prin dimensiuni, mod de centrare si numar de caneluri.
%abelul (.(
05)I$
D2C5*I7, D5 32,20I)5
,7*MIC5$ ,
)5-2C$*D$%$ !5*%)7
N7%7-
Comentul transmis
de asamblare
comparativ cu cel
transmis de
arborele cu
diametrul d
%ipul asamblarii
7soara Inferior 3i8a , (.=d
++
Cijlocie 5gal
3i8a sau mobila cu
deplasarea a8iala a
butucului fara sarcina
, E . (.=:+.=/d
Mrea 5gal
Cobila, cu deplasare a8iala
a butucului sub sarcina
, E .(.=:+.=/d
Dimensiunile asamblarilor prin caneluri pentru costructia de masini-unelte
sunt stabilite prin standardele, numarul canelurilor fiind 6 si respectiv ?.
$samblarile prin caneluri triungiulare >standardele> avand o buna
re"istenta la solicitarea de incovoiere > se recomanda pentru asamblarile fi8e@ pot
prelua sarcini mari si cu socuri, centrarea reali"andu-se pe flancuri.
$samblarile "imtate pot fi considerate ca fiind asamblari cu profil
triungiular cu un numar mare de caneluri si cu o inaltime redusa a acestora@ se
folosesc pentru solidari"area pargiilor si a manivelelor, obtinandu-se o foarte buna
fi8are.
$samblarile prin caneluri in evolventa au o buna re"istenta, in special, la
solicitari variabile@ se folosesc in constructia de autoveicule, centrarea reali"andu-
se pe diametrul e8terior al arborelui sau pe flancuri.
$rborii si butucii canelati se e8ecuta din otel@ la asamblarile mobile,
suprafetele active se durifica printr-un tratament termic sau termocimic pentru
marirea re"istentei la u"ura, rectificandu-se > dupa tratament > suprafetele de
centrare.
-alculul asamblarilor canelate cu profil dreptungiular se efectuea"a
conform metodicii indicate in standardele@ in functie de conditiile de functionare se
alege seria asamblarii canelate, iar in functie de diametrul arborelui d se aleg
parametrii asamblarii, dupa care se efectuea"a calculul preva"ut in standarde, unde
sunt indicate si re"istentele admisibile la strivire.
-alculul asamblarilor prin caneluri triungiulare sau in evolventa se
efectuea"a > la fel ca la asamblarile prin caneluri dreptungiulare > cu relatia
+1
as
z d
t
s
hL D
M
k
+
,
in care# O este coeficientul de reparti"are a sarcinii pe caneluri, adoptandu-se
O E (P9.= pentru caneluri triungiulare si O E (P9.A= pentru canelurile in evolventa@
> inaltimea portanta a canelurii,
+
e e
D d
h

=
. )e"istentele admisibile se pot adopta
conform indicatiilor din 0%$0 (A?A-?A.
CAPIT-LUL 7II. MA+URI DE TE:NICA
+ECURITATII MUNCII
!entru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cau"elor care pot provoca
accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri,
sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.
$cestea sunt#
- asigurarea iluminatului, incal"irii si ventilatiei in atelier@
+6
- masinile si instalatiile sa fie ecipate cu instructiuni de folosire@
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate
electric@
- masinile sa fie ecipate cu ecrane de protectie conform normelor de
protectie a muncii@
- atelierele sa fie ecipate in locuri vi"ibile cu mijloace de combatere a
incendiilor@
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor
mai mari de +9 Og@
- muncitorii sa poarte ecipament bine ajustat pe corp cu manecile
inceiate iar parul sa fie acoperit sau legat@
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a
dispo"itivelor de pornire-oprire siinversare a sensului de miscare@
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori
de ben"ina sau alte ga"e inflamabile sau to8ice@
- la terminarea lucrului se deconectea"a legaturile electrice de la pri"e,
masinile vor fi oprite, sculele se vor ase"a la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate@
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe
maini cu bumbaculutili"at la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai
nilor a fost necesara utili"area produselor usor inflamabile se va folosi imediat
apa si sapun@
- ciocanele trebuie sa aiba co"i din lemn de esenta tare, fara noduri sau
crapaturi@ este inter"is lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,
sparturi sau deformari in forma de floare@
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar
dupa utili"are vor fi ase"ate in truse speciale@
- daca in timpul reali"arii unei operatii mecanice sar ascii vor fi purtati
ocelari de protectie@
-in ca"ul poli"arii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de
poli"at sa nu pre"inte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina.
!oli"orul trebuie sa aiba preva"ut ecran de protectie.
+=
,i0liogafie
(. Drobota Q. , $tanasiu C. , 0tere *. , Canolescu *. , !opovici C. , 2rgane
de masini si mecanisme > manual pentru licee industriale si agricole, clasele
a R-a, a RI-a, a RII-a si scoli profesionale, 5ditura didactica si pedagogica,
).$., Nucuresti, (441.
+. !ai"i M. , 0tere *. , ,a"ar D. , 2rgane de masini si mecanisme, Canual
pentru subingineri, 5ditura didactica si pedagogica, Nucuresti, (4B9.
1. Cladinescu %. , )i"escu 5. , Seinberg T. , 2rane de masini si mecanisme,
5ditura didactica si pedagogica, Nucuresti, (4A+.
6. )esetov D.*. , 2rgane de masini, 5ditura tenica, (4?1.
+?
=. Dragici I. , -isu 5. , Uula $. , !reda ,. , 2rgane de masini, -ulegere de
probleme, 5ditura tenica, Nucuresti, (4A=.
?. $ldea C. , Nu"dugan M. , -ernea 5. , 2rgane de masini, 5ditura tenica
Nucuresti, (4=1.
A. 0tere *. , 2rgane de masini, Canual pentru licee industriale anii II-III-IQ,
scoli profesionale, de maiestri si de speciali"are postliceala, 5ditura
didactica si pedagogica, Nucuresti, (4AA.
B. !ai"i M. , 0tere *. , ,a"ar D. , 2rgane de masini si mecanisme, 5ditura
didactica si pedagogica, Nucuresti, (4B9.
CUPRINS
ARGUMENT 1
CAP I. PREZENTARE GENERAL2
+A