Sunteți pe pagina 1din 18

1

Cuprins:



I. Introducere.2
1.Caracteristica geografic2
2. Clima.3
3. Relieful..4
4. Agricultura. ...5
5. Istoria.6
6.Elemente gastronomice specifice turceti..7
7.Buctria tradiional specific turceasc..8
8.Activitatea turistic...12
9.Asocierea a 5 preparate tradiionale turceti cu 5 tipuri
de buturi.14
10.Informaii suplimentare..16
11.Concluzia17
12. Bibliografie ...18
13.Anexe .....19









2


Introducere
1.Caracteristica geografic
Republica Turcia este o ar ntins pe dou continente. 97% din suprafaa rii se afl
n Asia(Anatolia) i 3% Europa (peninsula Balcanic). Turcia are granie cu opt
ri: Grecia i Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia i Azerbaidjan la nord-
est;Iran (Persia) la est; i Irak i Siria la sud. Turcia este
o republic democratic, laic, constituional al crei sistem politic a fost stabilit n
1923. Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE, OECD, OIC i Consiliul
Europei. n octombrie 2005 Uniunea European a deschis negocierile de aderare cu
Ankara.
Strmtoarea Bosfor care separ Asia de sud-vest de Europa de sud-est se afl n
Turcia. Anatolia e situat ntre Marea Neagr la nord i Marea Mediteran la sud,
cu Marea Egee i Marea Marmara la vest. Unii geografi consider Turcia ca o parte a
Europei datorit anumitor caracteristici culturale, politice i istorice. Datorit poziiei sale
geografice ntre Europa i Asia i ntre trei mri, Turcia a fost o rscruce istoric, patria i
cmpul de lupt a mai multor mari civilizaii i un centru de comer.
Turcia este o ar transcontinental Euroasiatic. Turcia Asiatic (conine n mare
parte Anatolia) care include 97% din ar, este separat de turcii europeni
din Bosfor, Marea Marmara i Dardanele (care mpreun formeaz o verig de ape
ntre Marea Neagr i Marea Mediteranean). Turcia European cuprinde 3% din
ar.
Teritoriul Turciei este mai mult de 1,600 km lungime i 800 km lime, cu o form
aproximativ rectangular. Arealul Turciei, inclusiv lacuri, ocup 783,562 km
ptrai, din care 755,688 km ptrai sunt n Asia SV i 263,764 km ptrai n
Europa. Turcia este a 37 ar dintre cele mai mari din lume.
Partea european a Turciei, Turcia de E, formeaz frontiera Turciei cu Grecia i
Bulgaria. Partea asiatic a rii, Anatolia, se compune dintr-un platou central nalt
cu cmpii de coast nguste; ntre Koroglu i muntele Pontic se ntinde la N i
Muntele Taurus la S. Turcia E are mai multe peisaje montane i ruri ca Eufrat,
Tigru i Aras, i conine lacul Van i muntele Ararat, punctul cel mai nalt al
Turciei este de 5.165m.
Turcia este mprit n 7 regiuni: Marmara, Egeea, Marea Neagr, Anatolia
Central, Anatolia E, Anatolia SE i Mediteraneana.
3


2.Clima

Zonele de coast a Turciei care mrginesc Marea Egee i Marea Mediteranean au
o clim temperat mediteraneean, cu clduri, veri uscate i care se rcesc uor,
ierni umede. Zonele de coast a Turciei care mrginesc Marea Neagr au clim
temperat oceanic cu clduri, veri umede,ierni umede. Coasta Mrii Negre a
Turciei primete cea mai mare cantitate de precipitaii i este singura regiune a
Turciei care are multe precipitaii tot anul. n partea de E a coastei mediile sunt de
2,500 mm/an.
Zonele de coast a Turciei mrginind Marea Marmara inclusiv Istanbulul care
conecteaz Marea Egee i Marea Neagr au clim de tranziie ntre clima temperat
mediteraneean i cea temperat oceanic cald, veri moderat de uscate i reci, ierni
uscate. Zpada este, la zonele de coast a Mrii Marmara i Marea Neagr, aproape
n fiecare iarn, dar de obicei nu mai mult de cteva zile. Zpada pe de alt parte
este rar n zonele de coast a Mrii Egee i foarte rar n zonele de coast a Mrii
Mediteraneene.
Condiiile pot fi mult mai dure, mai aride n interior. Munii nchii de coast
mpiedic influenele mediteraneene de la cile de extindere, dnd platoului central
anatolian a interiorului Turciei clim continental cu sezoane contrastante.
Iernile pe platou sunt severe. Temperaturi de la -30 C la -40 C pot fi n Anatolia
estic, i zpada poate sta pe sol cel puin 120 zile pe an. n vest, temperaturi medii
de iarn sub 1 C. Verile sunt fierbini i uscate, cu temp. generale mai mari de
30 C ziua. Precipitaiile medii anuale de cca 400 mm, cu sume anuale determinate
de elevaii. Cele mai uscate regiuni sunt cmpia Konya i cmpia Malatya, unde
precipitaiile frecvente anuale sunt mai mici de 300 mm. Poate fi n general cea
mai umed deoarece iulie i august sunt cele mai uscate.
Clima Turciei este temperat-maritim pe litoralul Mrii Negre i subtropical pe
litoralul Mrii Mediterane. n ianuarie, temperaturile medii sunt de 5 C n nord,
laSamsun, -4 C n podiul Anatoliei la Kayseri i 11 C n sud, la Antalya.
Precipitaiile sunt reduse n sud i centru (n jur de 400 mm/an) i bogate n nord-
vest, pe litoralul Mrii Negre (1.600 mm/an).

4

3.Relieful
Turcia prezinta o serie de trasaturi care se oglindesc in peisajele specifice: Peisajul
muntilor marginali, al campiilor litorale, Peisajul de stepa si semidesert si cel al
Anatoliei. Aflandu-se la marginea continentului, Turcia are o linie de coasta de
8333 km, incluzand tarmul insulelor. Campiile litorale au astfel o mare extensiune
in Turcia, in special in partea sudica si nordica.

Relieful variat la Turciei prezinta o larga dezvoltare a treptei montane, cuprinzand
mai multe lanturi montane: Muntii Taurus, Muntii Pontici, Muntii Koroglu, Muntii
Alas, Muntii Cilo-Sat, Muntii Kackar, Muntii Erciyes. Dintre acestia cai mai
importanti sunt muntii marginali Muntii Pontici (care insotesc litoralul Marii
Nagre, avand o desfasurare est-vest) si Muntii Taurus (care se dezvolta paralel cu
tarmul mediteranean). Altitudinea maxima nu se intalneste totusi in aceste grupuri
montane, ci in muntii Alas, cu varful Ararat de 5179 m.

In cea mai mare parte, raportat la treapta podisurilor, Turcia se extinde in Podisul
Inalt al Anatolie, insa pe teritoriul tarii mai exista si Podisurile Armeniei si al
Traciei Orientale, cu o suprafata mai redusa. Podisul Central al Anatoliei prezinta
si doua subdivixiuni specifice: Podisul Lacurilor (denumit astfel datorita densitatii
lacurilor, cele mai mari fiind Baysehir si Egirdir) si Cappadochia (peisajul geologic
si patrimoniul istoric de aici sunt unice in lume).
Turcia poate fi impartita in sapte regiuni geografice. Thrace si litoralul Marii
Marmara; regiunea Marii Egee si a Marii Mediterane; regiune Marii Negre si
vestul Anatoliei; platoul central al Anatoliei; zonel inalte din est si sud-estul
Anatoliei.
Thrace si litoralul Marii Marmara sunt regiuni bine irigate si mai mult de un sfert
este cultivata. Litoralul Marii Egee si regiunea Mediteraneana sunt inguste si
deluroase si doar o cincime este arabil. Spre est, o mare parte din cultura de
bumbac a Turciei creste in ukurova, o campie conectata cu interiorul prin Muntii
Taurus cu o trecatoare cunoscuta din antichitate ca Portile Ciliciene.
Litoralul Marii Negre se ridica direct din apa la inaltimea Muntilor Pontici.
Pantele sunt abrupte si doar 16% din aceasta suprafata este cultivata. Platoul
central al Anatoliei, cea mai intinsa regiune geografica din Turcia, este inconjurat
in fiecare de munti, cel mai inalt punct fiind varful muntelui Erciyes (3916 m;
28% din aceasta regiune este cultivata.

5


4.Agricultura
Agricultura reprezint 8% din PIB-ul Turciei, aproximativ 25% din populaie fiind
angrenat n aceast ramur de activitate[1]. Exporturile anuale de produse agricole
i derivate prin procesare depesc 10 miliarde dolari.
Turcia e al 7-lea mare productor mondial de legume-fructe. Producia anual de
legume-fructe a Turciei e de 47 milioane tone.
Statul turc este cel mai mare productor mondial de ciree, caise, smochine, rodii,
gutui i rodii, e al doilea mare productor mondial de pepeni verzi, pepeni galbeni,
viine, castravei i nut, al treilea mare productor din lume de roii, vinete, ardei
gras, linte i fistic, i al patrulea mare productor de cpune, ceap i msline.
Din 1950, productia din agricultura a crescut prin mecanizare puternica si,
fertilizarea si plante mai variate, Turcia fiind una dintre putinele tari care nu
trebuie sa importe hrana. Diversitatea climatelor permite cresterea multor palnte
speciale. In 2000, productia principalelor recolte includea 30,3 milioane tone
cereale (grau, orez, orz si porumb); 21,8 milioane tone legume (rosii, ceapa, vinete
si varza); 5,3 milioane tone de trestie de zahar si cartofi; 10,4 milioane tone de
fructe (struguri, mere, maslini, citrice, nuci) si 737.088 tone de de seminte de
floarea soarelui. Bumbacul si tutunul reprezinta principalele exporturi.
Cresterea animalelor la ferme include 1,2 milioane vite, 650.00 magari, 30,2
milioane oi, 8,4 milioane capre, 194.00 bivoli si 172 milioane pasari domestice.









6


5.Istoria
Bazele bucatariei turcesti au fost puse inca din perioada nomada. Graul a fost
cultivat inca din aceasta perioada si tot de atunci dateaza si practica gtirii carnii pe
frigarui (kebaburi) si folosirea intensiva a produselor lactate. Datorita accesului la
mare si climatului diferit pe suprafata tarii, Turcia a avut intotdeauna o abundenta
de produse proaspete, peste si fructe de mare, ceea ce a dus la o dieta foarte variata.
Alimentele de baza sunt orezul si graul, iar carnurile de baza sunt mielul si puiul,
porcul fiind foarte putin consumat.
Turcia are zone temperate si zone extreme de caldura si frig ceea ce faciliteaza
cultivarea unei game foarte variate de produse alimentare, de la ceai in nordul rece
pana la ardei chili in sud. Aceste diferente climaterice influenteaza de asemenea si
bucatariile regionale. In sud-est, unde este un climat desertic, mancarea tinde sa fie
mai condimentata si bogata in carne cum ar fi kebabul. In zonele fertile temperate,
in vest, se consuma in special uleiul de masline si pestele. In est, unde sunt ierni
lungi si reci, sunt populare produsele lactate, mierea, cerealele si carnea.
Datorita localizarii geografice a Turciei, teritoriul a fost strabatut de comerciale si
migratorii care au influentat bucataria. De exemplu, obiceiul turcesc de a folosi
condimente dulci, fructe si nuci in felurile de mancare din carne este asemanator cu
bucataria nord-africana.
Bucataria turceasca s-a dezvoltat foarte mult in timpul perioadei otomane. In
secolul 17, palatul sultanului avea o bucatarie cu in jur de 1300 de servitori si sute
de bucatari. Acesti bucatari au fost cei care au rafinat si au perfectionat bucataria
turceasca, pentru a satisface pretentiile palatului regal. Au fost create literalmente
sute de feluri culinare in aceasta perioada.
Bucataria turceasca a fost puternic influentata de perioada otomana, cand au fost
combinate traditiile locale cu influente din Grecia si Orientul mijlociu, ca si din
Asia Centrala.
Bucataria turceasca si obiceiurile alimentare ale poporului turc au trecut prin
schimbari dramatice in secolul 20, datorita influentei vestice.





7

6.Elementele gastronomice specifice buctriei turceti
Turcia este un adevarat paradis pentru gurmanzi, oferind o experienta de neuitat
prin combinatia excelenta a gusturilor.
Legumele cele mai frecvent folosite sunt: vinetele, ceapa, capia verde, fasolea,
roiile, usturoiul, castravetele i lintele. Salatele de legume sunt cele mai gustoase,
daca se condimenteaza cu ulei de masline, lamaie si iaurt cu usturoi.
Printre fructe se numara: strugurii, pepenele galben, ciresele, lamaia, smochinele,
piersicile, precum si diferite semine ca alunele, pistacia, nuca, migdalele i
smna de brad.
Cele mai utilizate condimente sunt frunza de patrunjel, menta, cimionul, borul,
boia, etc.
Cele mai bune cascavaluri si iaurturi se fac din lapte de oaie.
Pilaful (Pilavul)este bastionul bucatariei turcesti,si este preparat de obicei din orez
dar poate fi facut si din bulgur(grau pisat)si uneori din sehriye(vermicelli-taietei
subtiri si transparenti din orez)Traditional ,pilaful se servea drept fel principal,de
obicei insotit de carne de vita,pui sau peste. Alaturi de paine, "pilav" este un alt
articol principal in bucataria turceasca. Versiunile cele mai frecvente sunt de pilaf
crocant de grau si pilaf de orez.
Uleiul de msline este forte mult folosit, mai ales pe teritoriile vestice a Turciei,
unde se gasesc si cele mai multe plantaii. Boabele de masline (verzi, negre i roz)
se servesc pe platourile reci.
Painea se coace din faina de grau, orz i porumb. Painea traditionala turceasca este
pida (pita) si tandir ekmegi.
Carnea turcii sunt consumatori de carne, iar mielul este animalul cel mai utilizat
in scopuri culinare, dar si carnea de vita sau de pui sunt la mare pret; daca nu se
pregateste sub forma de frigarui sau de kebab, carnea va fi, in cele mai multe
cazuri, tocata si condimentata cu ajutorul mirodeniilor diversificate, foarte aromate
si, uneori, exotice
Feluri renumite de mancare:
Dner kebap poate cea mai cunoscuta specialitate, omniprezenta acum si in
Romania, consta in carne stratificata pusa pe o tepusa verticala si facuta la foc
direct si servita apoi intr-o pide (pita);
8

i kebap reprezinta carnea de miel sau de pui condimentata si facuta sub forma
de frigaruie, la gratar;
Karniyarik foarte popular in familiile traditionale turcesti, reprezinta vinete
amestecate cu ceapa, usturoi, rosii si carne tocata, tot amestecul, extrem de
delicios, fiind facut apoi la foc mic, la cuptor;
Meze reprezinta esenta bucatariei turcesti din perspectiva unui necunoscator si
consta intr-o alaturare numeroasa de gustari diverse, servite la inceputul mesei; in
prinicpal se vor regasi branza, iaurtul, vinetele, sarmale cu orez, chiftelute sau alte
tipuri de salate;
Menemen este cel mai intalnit fel la micul dejun; este consistent, baza fiind
alcatuita din oua, in care se amesteca apoi ceapa, rosii, ardei, masline si mirodenii,
amestecul fiind gatit in unt incins sau in ulei de masline;
Baklava cel mai cunoscut desert turcesc, extrem de dulce insa; reprezinta un
foietaj stratificat, puternic imbibat in sirop de zahar si in miere, acoperit cu nuci
pisate;
Kadayif reprezinta bobite marunte de foietaj, folosite ca suport pentru branza
dulce siropata, care in final formeaza kunefe, o alta specialitate;
Imam bayildi (imamul lein)- vinetele coapte cu roii, ceap i usturoi. Toate
aceste aperitive se mnnc cu ajutorul degetelor.
"Izgara"- carne mixta la gratar, acesta este modul in feluri principale din carne
sunt preparate la un restaurant de carne. Gratarele mixte sunt susceptibile de a
include cotletul de miel, "kfte", sau "sis". Acestea sunt la gratar, prajite, la cuptor
sau fierte, dupa ce au fost amestecate cu mirodenii speciale, oua si ceapa rasa si
sunt facute chiftele rotunde sau lunguiete.
BULGUR - gru mcinat mare, din care se prepar bucate; gru rnit sau pisat
HALVA - mncare oriental dulce, frmicioas, care se topete la cldur; produs
alimentar dulce, cu o mare valoare nutritiv, preparat din tahn sau din semine de
floarea-soarelui i din zahr, eventual cu adaos de alvi (din tc. halva)






9

7.Buctria tradiional specific turceasc

Bucataria turceasca este una dintre cele mai bogate din lume. Faptul ca Imperiul
Otoman s-a intins pe un teritoriu vast, se reflecta intr-un mod prosper asupra
bucatariei tucesti.
Stilul de alimentatie Yoruk domina peste cultura alimentatiei din Antalya. Baza
alimentatiei in stil Yoruk este cresterea animalelor si cultivarea graului.
Desi legume proaspete cresc pe linia tarmului, in interiorul tarii se gaseste mai
mult grau si porumb.
Turistii vor fi placut surprinsi de faptul ca in hotelurile si restaurantele din Antalya
vor gasi toate bucatariile din lume. Dar vor putea savura si cateva dintre
mancarurile speciale ale zonei: sac Kavurma (kebab la farfurie, din carne de oaie
cu legume si morodenii), Tandir kebab (o specialitate considerata o mancare de
sarbatoare, ce consta in miel intreg copt la cuptor, si uns cu mirodenii si iaurt),
Kolle ( prajitura din mix de diferite tipuri de porumb si bucatele mici de fructe
zahar adaugat), Tomato cive (gatit cu rosii si grau), Hibes (halva).
Mic dejunul turcesc
Un mic dejun turcesc consta in: branza, miere, dulceata, (Antalya este faimoasa si
pentru dulceturile sale), masline negre si verzi, salam, oua, unt, rosii si castraveti,
paine. Poti de asemenea sa servesti fresh de portocale, fructe de sezon, iaurt,
produse de patiserie. Bautura nelipsita din micul dejun turcesc este ceaiul bine
oparit.
Pranzul
Kebab-ul este preferat pentru pranz. Toti stim ce este kebab-ul, dar ar trebui sa stiti
ca se poate servi si cu paine si la farfurie cu garnitura de orez. Mai puteti servi:
chiftelute, pitta, lahmacun (cunoscuta ca pizza turceasca) si ayran (o baututa
obtinuta dintr-un mix de iaurt, apa si sare).
Cina
Cina turceasca incepe cu gustari: dolma (un fel de sarmale, umplute cu legume),
ezme (o mancare de rosii tocate marunt, cu ceapa, patrunjel, ulei de masline,
lamaie si condimente), haydari (un amestec din branza de oaie, iaurt, patrunjel,
usturoi si condimente se serveste cu lipie turceasca), humus (o pasta din ulei de
masline, lamaie, sare, naut se serveste cu paine prajita), cacik (sos din iaurt si
castraveti)Trebuie sa incercati aceste mancaruri traditionale!
Apertivele sunt salate si muraturi. Felurile principale sunt: fripturi, cotlete ficat,
kagit kebab (miel preparat in folie).
Deserturi
Cateva din cele mai faimoase deserturi sunt: baklavale, cataif, sutlac (budinca de
orez), tavuk gogsu (desert din carne de pui, orez, lapte, zahar si scortisoara), bulbul
yuvas (desert cu fistic). Mai mult, crema de inghetata arsa din Antalya este absolut
delicioasa.
Bauturi
Cea mai faimoasa bautura a Turciei este ceaiul. Se consuma foarte fierbinte vara
pentru relaxare. Dupa pranzuri, este preferata cafeaua turceasca.
10

Cea mai faimoasa bautura cu alcool se numeste raki, bautura nationala a Turciei.
Se obtine in primul rand din struguri, prin metoda distilarii, la care se adauga
anason. De obicei este combinata cu apa, care ii da o culoare albicioasa. Orice
masa stropita cu putin raki, va fi una foarte vesela, datorita continutului ridicat
de alcool. In afara de raki, berea este foarte preferata, iar marcile cele mai populare
sunt Tuborg si Efes Pilsen. In restaurante si hoteluri puteti gasi toate genurile de
bauturi alcoolice.
Antalya se bucura de o bucatarie autentica, care este o combinatie armonioasa de
influente arabice si mediteraneene.
Buctria turceasc este urmaa tradiiilor culinare otomane. i cum imperiul
otoman a intrat n contact cu multe alte popoare, nu este de mirare c specialitile
turceti sunt att de variate, cu influene att asiatice, ct i balcanice. La rndul
lor, tradiiile turceti au influenat buctriile altor ri, inclusiv pe a Romaniei.
Reetele culinare difer de la o zon la alta destul de mult, n funcie de tradiii i
desigur n funcie de geografie. Pe coastele Mrii Negre, unde tradiia culinar aret
influene slave si balcanice, se consum mult pete, n special hamsii, dar i mult
porumb.
Sud estul Turciei este faimos pentru reete de kebab, baklava si kadayif. n partea
de vest, unde se cultiv intensiv mslinii, buctria turceasc folosete mult
mslinele i uleiul de msline. Legumele i verdeurile sunt nelipsite n mncarea
din zonele nvecinate Mrii Mediterane, Mrii Egee i Marmara. n mod
surprinztor, turcii se dau n vnt i dup paste, dar numai n anumite zone, de
exemplu n Anatolia.
Chiar dac n ultimii ani i viaa lor este agitat, ca i a noastr, Turcii prefer nc
mncarea gtit n cas, iar o mas n familie tradiional include legume, att n
mncare ct i n salat, carne tocat i pilaf de bulgur, alturi de un sos fcut din
iaurt i castravei (influen greceasc). O alt mas tradiional este cea format
din carne i fasole uscat, consumat cu pilaf de orez.
Vinetele, ardeii, ceapa, usturoiul, lintea, fasolea i roiile sunt principalele
ingrediente din buctria turceasc. Nucile, migdalele, fitiscul i alte oleaginoase
se folosesc n deserturi i nu numai. Pentru a da gust unei reete culinare turcii
folosesc ptrunjel, piper, paprika, ment i oregano un obicei pe care l au toate
regiunile mediteraneene.
Un obicei turcesc este acela de a folosi fructele pe post de garnitur, alturi de felul
principal cele mai apreciate fructe sunt prunele, curmalele, merele, strugurii i
smochinele, servite proaspete sau uscate. n buctria turceasc, compotul de fructe
se pune alturi de carne sau pilaf ca garnitur. Iar unele reete de pilaf conin fructe
de pdure sau stafide.
Un alt rol important i revine vinetei, care se ntlnete n multe reete de mncare
i salat. Se combin cu carnea tocat, se pune n kebab, musaca i se face piure,
combinat cu carne. n unele zone exist chiar i gem de vinete.
De asemenea foarte apreciat n buctria turceasc, iaurtul poate nsoi cam toate
mesele care conin carne, legume n special vinete orez sau pine. Una din cele
mai cunoscute buturi turceti, ayran, se face tot din iaurt, amestecat cu ap i sare.
11

Chiar dac am mprumutat i noi multe reete tradiionale turceti, acestea au fost
uor modificate conform tradiiilor i preferinelor romneti. Dac vrei s guti cu
adevrat buctria turceasc, prepar reetele de sup cu usturoi, cataif sau baclava.

Se bea kaymak (smantana inchegata) pentru a contracara dulceata deserturilor
turcesti. Ceaiul si cafeaua turceasca, cu sau fara zahar, se servesc de obicei dupa
cina sau mai rar odata cu deserturile.
Un proverb turcesc descrie cafeaua astfel: "Cafeaua trebuie sa fie neagra ca iadul,
tare ca moartea si dulce ca dragostea."
Cafeaua turceasca este de fapt o modalitate specifica de preparare a cafelei, nu o
varietate separata. Se foloseste echipamentul specific, un ibric (ibrik), o lingurita si
un aparat de incalzit. Ingredientele sunt: cafea macinata foarte fin, apa rece si zahar
dupa gust (zaharul se adauga in apa inainte de preparare). Se poate adauga
nucsoara pentru aroma. Cafeaua se fierbe in asa fel, incit sa aiba neaparat caimac.
Cafeaua fara caimac este numita cu dispret, apa de castana. Cafeaua se servete
n trei ipostaze: sekrali (foarte dulce), orte (cu un pic de zahr) sau sade (amar).
Cafeaua turceasca trebuie sa fie macinata pudra. Este cea mai fina varianta de
macinare. Este de preferat o varianta de cafea neagra, cu boabe prajite proaspat.
Pentru fiecare ceasca, se folosesc una sau doua lingurite cu varf.
Se adauga cafeaua si zaharul in apa si se amesteca bine pana la dizolvarea
zaharului si scufundarea cafelei. Cafeaua nu se mai amesteca dupa ce se pune pe
foc, pentru a nu se dizolva spuma. Spuma cafelei turcesti trebuie sa fie groasa si
omogena, fara particule observabile.Cand incepe sa fiarba, se inlatura ibricul de pe
foc si se toarna in cesti. Se serveste in cesti mici.
Toata cafeaua din ibric se toarna in cesti, dar nu se bea toata, se lasa zatul gros.
Mai apoi, ceasca se pune pe farfuriuta rasturnata pentru a se raci, iar modelele din
zat se folosesc la ghicit.
Cafeaua se bea incet alaturi de un pahar de apa, sau lichior de menta dupa cina. Nu
se adauga niciodata frisca sau lapte.
Alte bauturi
In Turcia, fiind o natiune majoritar islamica, nu consuma alcool in vremurile de
demult. In ziua de azi alcoolul se gaseste si se consuma mult mai frecvent. Exista
cateva varietati locale de bere si vinuri. La meze se poate servi rake, o bautura
alcoolica aromata cu anason. Consumul vinului este interzis de religia musulmana
Bautura cea mai raspindita este raki, un rachiu de struguri.
Ayranul este o bautura foarte populara, facuta dintr-un amestec de iaurt si apa.
Iaurtul folosit este gras, preparat din lapte de oaie, cu un gust satios. Se adauga de
obicei sare pentru aroma, si uneori piper negru. Se serveste rece, alaturi de dner
kebab, banitsa sau diverse foietaje.

12

8.Activitatea turistic
Turcia i mai ales Riviera Turceasc este foarte popular din punct de vedere
turistic. n anul 2007, staiunile turistice situate pe litoralul nisipos de aproape 8000
de kilometrii al Mrii Egee i al Mrii Mediterane, au fost vizitate de aproape 19
milioane de turisti strini. Turcia este pmntul cu o mie de fee, unde tradiia este
prezent n zilele cotidiene. Este renumit pentru plajele cu nisip i cu apa mrii
turcoaz, pentru comorile sale unice din antichitate, pentru bogiile naturale,
pentru ospitalitatea pe care locuitorii si o arat fa de turiti, dar i pentru
buctria sa, care deine unul dintre locurile fruntae n lume. Mulumit condiiilor
meteorologice favorabile, sezonul de var aici ncepe cam pe la sfritul lunii
aprilie i n unele locuri ine aprope pn la sfritul lui octombrie. Cel mai vizitat
ora i totodat staiune turistic este Antalya, dup care urmeaz Alanya, Kemer,
Marmaris, frumoasa Fethiye, Bodrum i Cesme. Cei mai muli turiti sunt din
Rusia, Germania i Europa de Est, dar crete i numrul vizitatorilor arabi. Ceea ce
face Antalya i mai interesant este, c iarna se poate schia n Munii Taurus care
nconjoar oraul, iar apoi se poate face o baie n mare.
n afar de oraele de pe alungul rivierei, o alt destinaie foarte popular in Turcia
este Istambul, capitala cultural a rii, faimoas nu numai din cauza bogiei
culturale i a numeroaselor obiective turistice antice, medievale i noi, ci i pentru
multitudinea restaurantelor, paburilor i locurilor de distracie care ofer o viaa
agitat de noapte. Alte obiective turistice agreate din Turcia sunt: Oraele vechi
Izmir, Troja, Efes care ofer turitilor ruinele oraelor antice greceti; Pamukkale
- cunoscut pentru cele mai mari bazine de calcar cu ap termal din lume precum i
Kappadokia faimos pentru aranjamentele de case subterane din peter.
Turcia este o ar cu locuitori ospitalieri i care ofer o gam variat de activiti.
Orae istorice precum Troia, Efes, Tarsus, Konya i multe altele reprezint o
incursiune n trecut i n stilul de via al anticilor. Porturile linitite, litoralul cu
nisip auriu, natura Turciei i cluburile de noapte snt perfecte pentru sporturi
nautice, rafting, drumeii, ciclism, alpinism, schi i distracii.

1. Centrul istoric din Istanbul, fosta capital a Bizanului cretin i a Imperiului
Otoman musulman. Atraciile includ Moscheea Albastr, Palatul Topkapi, Muzeul
Aya Sofia i Muzeul de Arheologie.

2. Ruinele oraului Efes, ntemeiat n sec. XIII . Hr., i restaurat cu grij.

3. Bodrum, locul n care se afl una dintre cele apte minuni ale lumii antice,
Mausoleul lui Mausol, i unde se afl una dintre cele mai bune staiuni la Marea
Egee, dominat de castelul Sf. Ioan.

13

4. Centrul istoric al oraului Antalya, care mai are i un port de ambarcaiuni
Kaleici.

5. Oraul istoric Safranbolu, situat ntre Istanbul i Ankara, i care este trecut n
Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, renumit prin arhitectura otoman.


Tarmul sau este vast si formeaza aproximativ trei sferturi din granita tarii.
Peisajele din Turcia sunt variate, de la campii fertile in nord-vest si sud-est la vai
mari cu rauri in vest si munti inalti in est.
Tarmurile regiunilor Egee si Mediteraneana in vest si sud sunt inguste si deluroase.
Langa coasta Mediteraneana, varfurile Muntilor Taurus ajung la 3 700 m. De-a
lungul coaste Egee, o serie de creste joase se ridica la est pana la o altitudine medie
de la 1500 la 1850 m; cateva varfuri se apropie de 3 050 m. Vaile largi si plate
dintre creste au cele mai productive soluri din Turcia.
La nord, tarmurile Anatoliene ale regiunii Marii Negre se ridica direct de la apa la
inaltimile Muntilor Anatoliani din Nord. Anatolie de vest, in partea centrala de vest
a tarii, este formata din lanturi de munti neregulate si vai interioare care separa
coasta Egeeana de Platoul Anatolian, cea mai mare regiune geografica din Turcia.

Anatolia de est este cea mai muntoasa regiune a Turciei; Muntele Ararat este cel
mai inalt varf din tara cu 5 165 m. Multi crestini si evrei cred ca acesta este acelasi
Munte Ararat mentionat in biblie ca locul unde s-a oprit Arca lui Noe. Aceasta
regiune este izvorul Tigrului si Eufratului-doua din raurile principale ale Asiei.
Anatolia de sud-est este un platou deluros inchis la nord, est si vest de munti.

Cel mai mare lac din Turcia este Lacul Van, localizat in Anatolia de est. Apele sale
sunt sarate, ca si cele ale altui mare lac, Lacul Tuz, localizat langa centrul Platolui
Anatolia. Lacurile de apa dulce includ lacurile Beysehir, Egridir si Burdur-toate
localizate in sud-vest.






14

9.Asocierea a 5 preparate tradiionale turceti cu 5 tipuri de buturi
Raki -e cea mai cunoscuta bautura alcoolica din Turcia. Insoteste mesele
principale si are o puternica aroma de anason. Se pregateste din resturile strugurilor
dupa prepararea vinului. I se mai spune si "laptele leului", pentru ca, daca este
diluat cu apa, capata o culoare laptoasa; este servit de obicei ca aperitiv, pentru a fi
savurat incet impreuna cu alte preparate in deschiderea mesei. Mancarurile
traditionale care insotesc aceasta bautura sunt variate si pot include orice de la
kebab pana la salate. Cele doua preparate esentiale care nu trebuie sa lipseasca sunt
pepenele galben si branza feta. Bautura se serveste langa meze sau langa fructele
de mare, cu un pahar de apa alaturi.
Berea(Efes,Pilsen,Tuborg)este o bautura care se preteaza la multe combinatii , de
la aperitive la deserturi.La orice gratar si in general la fripturi poti servi bere.
Gratarele facute in aer liber, la iarba verde, sunt cu atat mai gustoase prin
combinatia aromelor eliberate de carnea facuta si parfumul racoritor al
bauturi.Chiar si fructele de mare sau pestele sunt mancaruri care pot fi insotite de
un pahar cu bere. Pizza este un fel principal care se serveste cu bere.
su bregi - un produs cald de patiserie care contine straturi de taitei, branza alba
moale si patrunjel, impreuna cu un pahar de ceai turcesc sau de ayran - o bautura
simpla facuta din apa cu iaurt, usor sarata.
algam suyu este un suc de morcovi violei murai, srat i aromat cu arom de
napi negri, suc ce se las la fermentat n butoaie.Se servete rece, n pahare mari, n
care se pun fii lungi de morcovi, numite dene. Pentru persoanele care prefer
gustul iute, nainte de a fi but se adaug paprika fcut din ardei iui uscai. Iute
sau normal, se servete foarte des alturi de kebab de Adana. n foarte multe
di, algam suyu se consum alturi de raki, ns nu se amestec, ci se beau
fiecare din pahare separate.n Turcia, copiii consum algam pentru a le crete
pofta de mncare iar adulii l beau pentru a scpa de mahmureal. Totui,
consumul acestei buturi n cantiti mari poate duce la balonare.
Ayan este o butur foarte rcoritoare pe baz de iaurt i ap care nsoete foarte
bine mncrurile pe baz de carne i legume, doner kebab sau diverse foitaje.
Ayran este de obicei servit rece, si este un acompaniament la orice form de carne
la gratar, produse de patiserie, sau pilaf. Iaurtul este gras, fcut din lapte de oaie, cu
un gust sios. Se adaug sare pentru arom i uneori chiar i piper negru.
BAKLAVA -este un desert sau o gustare preparata in patiserii, cu aluat phyllo (in
greaca, phyllo inseamna "frunza"; este un aluat similar cu aluatul de strudel), nuci,
15

miere, condimente si sirop dulce. Secretul acestui preparat consta in pregatirea
tuturor ingredientelor atunci cand aluatul este umed. In compozitie se mai pot pune
si fistic, migdale, mirodenii, scortisoara, cuisoare, nucsoara, coaja de portocale si
suc sau coaja de lamaie. Se serveste cu cafea turceasca.

KEBAB-se serveste cu bautura pe baza de iaurt degresat sau un lichior
tare,limonada sau cu bere































16



Informaii suplimentare:

Fara orez nu se poate concepe bucataria turceasca.
In timpul mesei, turcii sunt foarte zgirciti la vorba. Stiu sa gateasca, dar sa si
savureze bucatele. In schimb, dupa ce au servit masa, la o ceasca de cafea,
invaluiti in fumul tigarilor.
Conform legendei, kebabul ar fi fost inventat de buctarul Iskander din
oraul Bursa. Rzboinicii turci, aflai departe de cas, frigeau carnea pe
propriile spade. Iskander a inventat proapul vertical, care permitea grsimii
s curg pe carne, saturnd-o, de sus n jos. Azi, invenia lui e folosit de mii
de buctari, n ntreaga lume. De obicei, kebabul se servete n pita, cu
garnitur de cruditi.
Primii turci din Asia Centrala mancau pe o rogojina din piele,
denumita kenduruk, care era intinsa pe pamanat, sau in camera, pe podea,
daca masa era servita in casa. In secolul al-XI-lea o tava de mari dimensiuni
facuta din lemn, argint sau arama tepsi a luat locul rogojinei. Tava era
pusa pe o piatra sau pe un mic stabiliment din lemn in jurul caruia familia se
aseza pe perne. Inainte de aducerea bucatelor de catre gospodina, pe
masa era asezat un recipient mare cu apa si un castron pentru spalarea
mainilor. In casele familiilor instarite servitorii aduceau de regula trei feluri
de mancare: o supa, urmata de o mancare pe baza de pilaf si un fel din
legume. In casele sarace un singur fel de mancare era pus pe masa. Desi in
unele parti ale Anatoliei rurale aceste obiceiuri mai sunt pastrate si astazi, in
majoritatea caselor turcilor de astazi masa si aranjamentul ei seamana mult
cu cea a europenilor.
Pentru a lua parte la o masa cat mai reusita, mesenii trebuie sa respecte
cateva regului: spalarea mainilor inainte si dupa masa, respectarea
momentului dedicat rugaciunii care are loc de asemenea inainte si dupa
masa. Se folosesc ambele maini pentru a rupe painea si doar trei degete
pentru a duce bucatele la gura. De cele mai multe ori, cutitele lipsesc cu
desavarsire de la masa, felurile de mancare sunt astfel concepute pentru a nu
avea nevoie de ele. Inainte ca un cutit sa fie intins unei persoane, exista
obiceiul ca acesta sa fie scuipat pentru ca atfel turcii cred ca el va da nastere
unei dispute. Se mananca un praf de sare inainte si dupa masa. Este politicos
sa sa complimenteze gazda pentru bucatele pregatite cu Elinize salk
Sanatate mainilor dumneavoastra.


17


Concluzia


Buctria din Turcia este spectaculoas pentru c ofer sortimente de mncare de o
varietate incredibil. Turcia este un adevarat paradis pentru gurmanzi, oferind o
experienta de neuitat prin combinatia excelenta a gusturilor. Bucataria turceasca
este proaspata, naturala, condimentata, simpla si in acelasi timp surprinzatoare.
Gastronomia turceasca e delicioasa, cu tot cu doner kebab, cu dolma, umplutura de
carne in frunza de vita, baklavaua si pilafurile, bulgurul preparat din grau, toate
fiind pilonii bucatariei cu traditii vechi, pastrate inca de pe vremea otomanilor
Bucataria turceasca exceleaza prin combinatii simple si este considerata a fi una
dintre cele mai bune si sanatoase, deoarece este influentata de mai multe culturi si
natiuni.
Turcia este tara in care sa iti petreci concediul. Acolo te asteapta nu doar locuri in
care sa iti plimbi pasii, oameni incarcati de exotism, ci si mese cu preparate
deosebite. Vei descoperi locul de unde vin cele mai bune specilaitati pe baza de
vinete.
Turcia are avantajul unui climat benefic, ce ii permite sa se bucure de culturi de
ceai in zona de nord, de ardei iute si pepene galben in sud. Deschiderea la mare
(Marmara, Neagra, Egee, Mediterana) inseamna, pentru arta culinara, preparate de
peste si fructe de mare. Vita de vie este celebra pentru un anumit soi de struguri
galbeni, sultana. In orasele din sudul tarii se obisnuieste sa se planteze vita de vie
pe balcon. Peisajele sint bogate in maslini si fistic. In ce priveste carnea, mielul si
puiul sint preferate. Interzis in Islam, porcul lipseste.

Pentru turci, foarte importanta este prospetimea. In frigidere rar vei gasi resturi.
Piinea trebuie sa fie proaspata. Legumele si fructele, de asemenea. Doar iarna,
prefera masline, caise uscate, nucile si alunele. De altfel, Turcia este este cel mai
mare exportator de alune din Europa.
Farmecul bucatariei este ca retetele sint ieftine, ingrediente proaspete predomina,
iar tehnicile sint simple. Preparatele sint prezentate simplu, fara a fi ascunse in
spatele unor sosuri groase. Cele mai apreciate condimente sint patrunjelul, menta,
mararul, chimenul, usturoiul.

18


Bibliografia:

1. http://www.foodstory.ro/travel/bucataria-turceasca
2. http://bucatariaturceasca.blogspot.com/
3. http://www.gustos.ro/articole/bucataria-turceasca
4. retete.unica.ro
5. http://www.bonduelle.ro/bucataria-turceasca
6. http://bucatarialumii.blogspot.com/2009/01/bucata
ria-traditionala-turceasca.html
7. http://www.referatele.org/referate~bucataria+turce
asca.html
8. http://www.e-
referate.ro/search.php?word=bucataria+turceasca