CARIA DENTARA LA COPII

Caria dentara este un proces patologic localizat, multifactorial, care apare

dupa eruptia dintelui, caracterizandu-se prin demineralizarea si
ramolismentul tesuturilor dure cu formarea ulterioara a defectului caitar!
"iind unul din cele mai frecente procese patologice ale organismului uman,
caria afecteaza atat dintii permanenti, cat si cei temporari, in unele cazuri in
termene scurte dupa eruptia lor!
Frecventa si indicii cariei dentare
Raspandirea cariei dentare a crescut ertiginos in ultimul secol! #unt multiple
date ca in unele tari afectarea prin carie a populatiei atinge $%-$&'!
(or)iditatea prin carie are o tendinta de crestere in special la copii! De*a la
arsta de +-, ani &--$-' din copii pot aea dinti cariati!
Pentru aprecierea gradului de afectare al dintilor prin carie Organizatia
(ondiala a #anatatii .O(#/ recomanda urmatorii indici0 indicele de frecenta1
indicele de intensitate si indicele de sporire a intensitatii .rata cariei/! Acesti
indici necesita apreciere pentru 2ecare grupa de arsta separat, iar in unele
cazuri in functie de se3, nationalitate, conditiile geogra2ce si de iata, starea
generala a sanatatii, caracterul alimentatiei etc! O(# recomanda ca
aprecierea in functie de arsta a acestor indici sa 2e realizata la copiii de +,
45 si 4% ani! (ai informatie sunt datele e3aminarilor epidemiologice ale
copiilor la arsta de 45 si 4% ani! Afectarea dintilor prin carie la copiii de 45
ani si starea tesuturilor parodontiului marginal la arsta de 4% ani permit de a
aprecia e2cacitatea realizarii programelor de pro2la3ie!
Indicele de frecenta .L"!/ reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie
din cadrul unui grup de populatie!
O(# recomanda urmatoarele nieluri ale frecentei cariei dentare la copiii de
44 ani0
4! *oasa .--6-'/!
5! medie .64-&-'/!
6! inalta .&4-4--'/!
Indicele de intensitate .LL/ este alcatuit din numarul mediu de dinti cariati 7,
o)turati .O/ si e3trasi .E/ ce rein la o persoana! 8aloarea indicelui COE
e3prima graitatea .actiitatea/ procesului! E3ista diferite adnotari ale
acestui indice0 CER .C - carie, E - e3tractie, R - reconstituire prin o)turatii/1
D(" .D - deca9 .carie/1 ( - missing .e3tractie/1 " - 2lling .o)turatie//!
In notarea indicelui de intensitate pentru dintii permanenti se folosesc litere
man, iar pentru dintii temporari litere mici .co, cr, dmf/! Dintii temporari
e3trasi din cauza resor)tiei radiculare inaintea su)stitutiei lor cu cei
permanenti nu se noteaza!
Indicele de sporire a intensitatii .rata cariei, mor)iditatea/ reprezinta
cresterea indicelui COE intr-o anumita perioada de timp .+ luni, 45 luni, 4&
luni etc!/!
O(# .4$&-/ a propus urmatoarele nieluri de intensitate a cariei dentare la
copiii de 45 ani0
4! foarte *oasa .--4,4/1
5! *oasa .4,5-5,+/1
6! moderata .5,,-:,:/1
:! inalta .:,%-+,%/1
%! foarte inalta .+,+ si mai mult/!
Caria dentara are un niel de intensitate foarte *os in Etiopia, C;ina, Nigeria
de Nord, Tua, in unele localitati ale <eorgiei si Armeniei!
=n niel *os s-a depistat in (ozam)ic, =ganda, #ri-Lanca, >irma, Indonezia,
Eletia, Danemarca, >elgia, =z)e?istan, Tad*i?istan, Rusia0 regiunea Altai si
Amur, >ureatia, @olomna, Tam)o, Cita!
Intensitate moderata a cariei dentare s-a sta)ilit in Repu)lica (oldoa,
Romania, (area >ritanie, #uedia, Austria, Ce;ia, "inlanda, Iordania,
Argentina, Azer)aid*an!
=n niel inalt al cariei se o)sera in <ermania, "ranta, Noregia, Iran, (e3ic,
Cu)a, C;ili, in Rusia0 regiunea @amceat?a, (urmans?, (a;aci?ala,
@rasnoiars?, Noosi)irs?, E?aterien)urg, #molens?, Teri, @rasnodar, 8orone*,
(oscoa!
Intensitate foarte inalta s-a sta)ilit in Aaponia, Canada, #=A, Italia, Lituania,
Letonia, Estonia, in Rusia0 Ar;ang;els?, Oms?, #oci, Ni?olaes?-pe-Amur!
Romania este situata intre tarile cu indicele COA moderat .5,,-:,:/, aloarea
medie COA 2ind 6,4: in anul 4$&+ si 6,46 in anul 4$$+ pentru arsta de 45
ani -dupa datele Centrului de Cola)orare O(# pentru #anatate Orala a
Copilului Iasi .Rusu (! si cola)! 4$&+, 4$$+/! Copiii si adolescentii din
Romania au releat urmatorii indici ai cariei dentare la toate grupele de
arsta in anii 4$&+ si 4$$+0
+ ani .dinti temporari/0
! indice prealenta &%' - &6'1
! indice COA0 :,:% - :,,+! 45 ani0
! indice prealenta ,$' - ,+'1
! indice COA0 6,4:-6,46! 4& ani0
! indice prealenta $4'1
! indice COA0 +,:!
Afectarea prin carie a populatiei, si in particular a copiilor, prezinta ariatii
mari atat in limitele unei tari, cat si in diferite regiuni si localitati ale tarii!
In ultimii douazeci de ani se manifesta tendinta de reducere a intensitatii
cariei I dentare in tarile economic dezoltate .Eletia, (area >ritanie,
Danemarca, Aaponia,
#=A s!a!/! =n studiu efectuat in Danemarca .>ille si cola)!/ referitor la
intensitateacariei la copii de ,, 44 si 46 ani in anii 4$+6, 4$,5, 4$&4 a
eidentiat o reducere 4 considera)ila in acest interal de 4& ani! in #=A la
copii s-a sta)ilit reducerea cu i 6+' a indicelui de intensitate a cariei dentare
in 4$&4, fata de anul 4$,-! I E3ista diferite opinii in legatura cu aceste
reduceri, care in general se refera la I conditiile de iata, alimentatie,
rezistenta tesuturilor dentare, microBora etc! Eident caele pot 2 e3plicate
prin aplicarea programelor de pro2la3ie a cariei dentare .Buorareaapei, igiena
caitatii )ucale, utilizarea larga a remediilor pro2lactice etc!/! I Potriit
preiziunilor Organizatiei (ondiale a #anatatii, pana in anul 5-4- se aa*unge
in situatia in care %-' dintre copiii de %-+ ani sa nu ai)a nici o carie, iar m
cand implinesc 45 ani - mai putin de trei dinti cariati, o)turati sau lipsa!
O(# considera ca in 2ecare tara este necesara formularea sarcinilor proprii,
in 1 functie de necesitatile, particularitatile si posi)ilitatile sale, conducandu-
se derecomandarile si indicii unici in aprecierea sanatatii orale si de sarcinile
glo)ale in acest domeniu! In conformitate cu conceptiile actuale, caria
dentara este un proces patologic proocat in anumite conditii de un comple3
de factori patogeni, adica in cazul sta)ilirii unei situatii cariogene, care in
primul rand este determinata de factorul I micro)ian! Caria dentara apare
atunci cand intensitatea situatiei cariogene in caitatea orala depaseste
rezistenta tesuturilor dure dentare! Interactiunea factorilor cariogeni duce la
formarea cariei, iar intensitatea actiunilor determina actiitatea acestui
proces! Totodata c;iar si in situatii clinice prospere in caitatea orala pot 2
prezenti un sir de factori de risc pentru caria dentara!
La copii actiitatea functionala a imunitatii locale priind caria dentara este
supusa unor Buctuatii indiiduate, care sunt in raport de arsta, se3, anotimp
etc! La copiii de :-% ani nu s-au sta)ilit corelatii intre titrul anticorpilor catre
streptococi si numarul de dinti cariati, in timp ce la arsta de $-4- ani s-a
sta)ilit corelatie inalta inersa, iar la copii de 44-45 si 4:-4+ ani corelatia se
modi2ca in sens opus!
Rezistenta tesuturilor dure dentare fata de actiunea acizilor determina de
asemenea aparitia si eolutia cariei dentare la copii! (ineralizarea tesuturilor
dure a dintilor temporari si a unor dinti permanenti are loc din a doua
*umatate a graiditatii, de aceea asupra structurii lor o inBuenta mare are
sanatatea mamei, caracterul alimentatiei, conditiile de trai si de munca etc!
in caz de maladii cronice aansate, dereglari grae ale meta)olismului
mamei, de e3emplu to3icozele graiditatii, )oli endocrine etc!, la copii curand
dupa eruptia dintilor temporari foarte frecent apare caria multipla cu o
eolutie rapida si progresia! To3icozele in prima *umatate a graiditatii sunt
cauza aparitiei unor tesuturi cu structura incomplet formata, cu dereglari
structurale! Dintii formati in asemenea conditii au o rezistenta inferioara fata
de carie! To3icozele in *umatatea a doua a graiditatii faorizeaza intens
aparitia ;ipoplaziilor si a cariei dentare! Rata cariei dentare dupa indicele co
la acesti copii este erita)il mai *oasa, comparati cu copiii nascuti de mame
cu to3icoze in prima *umatate a graiditatii, iar nielul ;ipoplaziilor are un
raport iners! La copiii nascuti de mame cu to3icoze tardie ale graiditatii,
cu maladii in perioada neonatala s-a constatat marirea numarului de
;ipoplazii si carie dentara! La copiii alimentati arti2cial in primul an de iata,
la cei )olnaiciosi intensitatea cariei dentare o depasea pe cea la copiii
alimentati natural si care rar au fost )olnai!
Afectarea precoce a dintilor si distructia lor progresia s-a determinat
frecent la copiii nascuti prematur, la copiii care au suferit traume in timpul
nasterii, diferite maladii infectioase etc! .dispepsii, ra;itism s!a!/!
Organismul copilului este foarte sensi)il fata de nerespectarea regimului,
caracterului alimentatiei, conditiilor de iata! Dereglarea regimului poate sa
duca la reducerea reactiitatii organismului, la dizarmonii ale dezoltarii
2zice, care au un rol important in aparitia si eolutia cariei dentare!
Caria dentara deose)it de frecent se depisteaza la copii cu diferite maladii
cronice, in particular de geneza infectioasa-alergica!
La copiii care frecent racesc si au suportat )oli infectioase, reumatism,
nefrite, icii cardiace congenitale s-au determinat progresarea rapida a
procesului carios, demineralizarea tesuturilor dure, care se e3tinde, ducand la
aparitia complicatiilor la nielul pulpei dentare! Afectarea multipla a dintilor,
6-: caitati intr-un dinte, carie recidianta s-au releat la copii cu colagenoze,
cu pneumonii cronice1 afectiuni neuro-psi;ice .encefalopatii, oligofrenii,
epilepsie/ si endocrine .Rusu (! si cola)!, 4$&-/1 cu )oli ORL etc!
La copiii )olnai de tu)erculoza s-a depistat localizare atipica a defectelor
carioase, afectarea unor grupe de dinti, eolutie actia, intensitate si rata
sporite ale cariei dentare, care frecent era complicata prin pulpite si
gangrene pulpare!
#tudiile au eidentiat distructia completa a partii coronare la ma*oritatea
dintilor la copii cu paralezie cere)rala!
#-a sta)ilit o legatura eidenta intre procesele de demineralizare si
remineralizare ale smaltului si starea rezistentei nespeci2ce a organismului
copiilor, in cazul unei rezistente nespeci2ce *oase la copii cu diferite grade de
rezistenta fata de caria dentara este inferioara solu)ilitatea smaltului, la
copiii carioreceptii in salia mi3ta se determina insu2cienta nu numai a
ionilor de calciu, dar si a celor de fosfati organici, reducerea proteinei totale,
al)uminelor si C-glo)ulinelor in serul sanguin si in salia! Reducerea nielului
lizozimului si a Ig A in salia a fost sta)ilita la copiii cu carie multipla si
eolutie actia!
La )olnaii care au urmat tratamente cu preparate corticosteroide, care
in;i)a rezistenta nespeci2ca a organismului, au fost descrise fragilitatea
tesuturilor dure dentare, aparitia a noi caitati carioase si a cariei recidiante!
Alimentatia si inBuienta ei asupra
eolutiei cariei la copii
Caracterul alimentatiei are o importanta deose)ita asupra dintilor,
inBuentand direct formarea si dezoltarea dintilor si determinand ulterior
cariereceptiitatea sau carierezistenta lor!
Ec;ili)rul alimentar presupune aportul optim si calitati al su)stantelor
nutriDtie si )iologic actie - proteinelor, glucidelor, lipidelor, itaminelor,
su)stantelor minerale!
Interrelatia dintre meta)olismul in tesuturile dentare si procesele meta)olice
din organism a fost demonstrata prin multiple cercetari! De*a din a doua zi
dieta cariogena prooaca dereglari ale meta)olismului proteic in dintii si
oasele animalelor! Continuarea administrarii dietei cariogene ampli2ca si
implica dierse dereglari meta)olice .in primul rand ale meta)olismului
mineral/! Dieta cariogena prooaca dereglari structural in formarea tesuturilor
dure dentare! De2citul de proteine in perioada de dezoltare duce la
micsorarea dimensiunilor si masei corpului, la dereglari structural dentare!
Cantitatea proteinelor in alimente inBuenteaza componenta minerala a
dintilor si ma3ilarelor0 in cazul unor cantitati *oase de proteine in alimente
sunt de2citare acumularea calciului si formarea apatitelor! Proteinele din
carne, lapte si oua se deose)esc prin eel mai faora)il raport de aminoacizi,
care asigura un niel inalt de retentie si de resinteza a proteinelor tisulare in
organism!
Rolul glucidelor ca factor de importanta ma*ora in eolutia cariei dentare a
fost elucidat in multiple cercetari! Conform datelor mai multor autori,
consumul de glucide este inalt in prezent si continua sa creasca! (ai mult de
*umatate din persoanele e3aminate consuma frecent glucide .6 ori pe zi/ si
in cantitati mari .za;ar cate 6 lingurite de 6 ori pe zi, produse de patiserie si
fainoase la 2ecare masa/! Consumul de glucide este mare mai ales la
adolescenti! #tudiile realizate au releat ca glucidele0 se pot retine mult timp
dupa ingestie in caitatea orala1 adera pe suprafata dintelui si patrund usor in
placa micro)iana1 sunt utilizati de Bora micro)iana, ducand la scaderea pE-
lui1 poliza;aridele sunt mai putin nocie comparati cu diza;aridele1
za;arurile lipicioase sunt cele mai periculoase, datorita aderarii indelungate
pe suprafata dentara0 produsele de patiserie, )om)oanele etc! se pot
mentine pe suprafetele dentare mai mult de o ora!
Consumul de glucide si marirea frecentei lor faorizeaza dezoltarea si
cresterea germenilor patogeni pe suprafetele dentare! Drept consecinta se
ma*oreaza cantitatea de acizi ce prooaca demineralizarea smaltului! Cel mai
mare grad de demineralizare a smaltului are loc la actiunea solutiei 6'
za;aroza .microduritatea micsorandu-se cu 5&,&'/, apoi solutia +' glucoza -
cu 55,5', si solutia 4-' sirop - cu &'! (a*orarea ulterioara a concentratiei
solutiei de za;aroza nu duce la sporirea demineralizarii smaltului .Eerper >!
P!, Arends A!, 4$&+/!
in primii ani de iata o importanta deose)ita are continutul microelementelor
in alimentatia copiilor! De2citul de microelemente in perioada de sugar este
compensat din rezerele organismului copilului, care acumuleaza o anumita
cantitate de microelemente in perioada intrauterina! Din aceste considerente
este foarte importanta alimentatia rationala a femeilor graide!
(acroelementele calciul si fosforul sunt componente ale apatitelor din care
sunt constituite tesuturile dure dentare si oasele! De asemenea, ele
micsoreaza pE-ul placii )acteriene si contri)uie la formarea unor sisteme
tampon!
Procesele de formare a smaltului, dentinei si osteogeneza sunt determinate
de prezenta Buorului .Eunter P! >!, 4$&&1 (art;alerT! (!, 4$$-1Triller(! 4$$51
(at;eFson,R! I, Primosc; R! E!, 4$$%/! #-a sta)ilit ca aportul Buorului in
perioada de formare a tesuturilor dure dentare asigura o anumita rezistenta
fata de carie pe o perioada de mai multi ani, deoarece aceasta duce la
formarea Buorapatitelor, care sunt mai rezistente fata de actiunea acizilor!
Cantitatea optima a Buorului pentru preentia cariei dentare este 4 mgG4 " pe
zi!
"actorii predispozanti
A! Perioada antenutala!
InBuenta negatia asupra graidei si a fatului a factorilor nocii0
! patologia organelor si sistemelor organismului graidei0 )oli endocrine,
gastro-intestinale, cardio-asculare, nefropatii etc!1
! patologia graiditatii0 to3icozele graidelor etc!1
! alimentatia insu2cienta si irationala1
! de2citul de " in apa pota)ila1
! conditiile de trai si de munca necorespunzatoare1
! into3icatiile1
! numarul sarcinii etc!
>! Perioada postnatala!
H In primul an de iata0
! tipul si caracterul alimentatiei .naturala, arti2ciala, mi3ta/1
! maladiile generale .ale tractului gastrointestinal1 ;ipoitaminozele1
ra;itismul s!a!/1
! eruperea dintilor .precoce, tardia/1
! ;ipoplaziile smaltului1
! lgiena )ucala insu2cienta etc!
! de2citul de " in apa pota)ila1
H La copii si adolescenti0
! igiena )ucala nesatisfacatoare1
! de2citul de " in apa pota)ila1
! anomaliile de pozitie a dintilor, a ocluziei, aparate ortodontice etc!1
! ;ipoplaziile dentare1
! eruperea dintilor .precoce sau tardia/1
! ;iposaliatia, mediul acid al lic;idului )ucal1 carenta ionilor de Ca, P, " s!a!,
a fermentilor, a imunoglo)ulinelor etc!1
! maladii generale0 ale tractului gastrointestinal, sistemului endocrin,
cardioDascular etc!1
! alimentatia irationala0 surplus de glucide, insu2cienta proteinelor,
itaminelor , gr! >, D, C s!a!, a compusilor Ca, P, " s!a!
CLA#I"ICAREA CARIEI DENTARE
E3ista o arietate mare de clasi2cari ale cariei dintilor temporari si celor
permanenti care au la )aza urmatoarele criterii0 morfologic, gradul de
aansare, iteza de aansare etc!
Clasi2carea dupa O(#
@!-5! Carie dentara0
@!-5!-! Caria adamantinei .carie incipienta/!
@!-5!4! Caria dentinei!
@!-5!5! Caria cementului!
@!-5!6! Carie dentara sta)ilizata .stationata/!
@!-5!:! Odontoclazie! (elanodontie infantila! (elanodontoclazie!
@!-5!&! Alte carii dentare precizate!
@!-5!$! Cam dentare neprecizate!
Clasifcarea morfologica dupa Black:
I! Clasa I - lezarea 2surilor si gropitelor suprafetelor ocluzale ale molarilor si
premolarilor, de pe suprafetele esti)ulare ale molarilor si cele palatinale ale
incisiilor!
II! Clasa II - lezarea suprafetelor apro3imale ale molarilor si premolarilor!
III! Clasa III - lezarea suprafetelor apro3imale ale incisiilor si caninilor, cu
mentinerea ung;iului incizal!
I8! Clasa I8 - lezarea suprafetelor apro3imale ale incisiilor si caninilor, cu
pierderea ung;iului incizal!
8! Clasa 8 - lezarea suprafetei esti)ulare la nielul coletului tuturor dintilor!
Clasa 8I - lezarea marginii incizale, arfului de cuspid, ca urmare a defectelor
de structura sau leziunilor traumatice!
Clasi2carea cariei dintilor temporari dupa L! Iarnea
4! caria simpla super2ciala0 cu interesarea smaltului si limitata a dentinei cu
pastrarea unui strat gros de dentina integra1
5! caria simpla profunda0 cu interesarea e3tinsa a stratului dentinar si
mentinerea unui strat redus de dentina integra!
Clasi2carea cariei dintilor de2nitii dupa L! Iarnea
4! <radul I - leziunile limitate in smalt1
5! <radul II - leziunile care au atins *onctiunea amelo-dentinara1 <radul III - cu
interesarea limitata a stratului de dentina1
6! <radul I8 - cu interesarea e3tinsa a stratului de dentinar!
Clasi2carea cariei dentare la copii dupa T! JKLMNOPQMRP0
I! <radul actiitatii procesului carios0
actiitate de gradul I .carioactiitate redusa/1
actiitate de gradul II .carioactiitate medie/1
actiitate de gradul III .carioactiitate sporita/!
II! Localizarea procesului carios0
2surala1 apro3imala1
cericala1
circulara!
III! Profunzimea afectarii tesuturilor dure0
incipienta1
super2ciala1
medic
profunda!
I8! #uccesiunea aparitiei procesului carios0
carie primara1
carie secundara!
8! Patomorfologic0
carie maculoasa1
caria smaltului .incipienta/1 S caria medieT
caria medie aprofundata .corespunde manifestarilor clinice ale cariei
profunde/1
Particularitatile generale ale eolutiei
cariei dintilor temporari
Desi caria dintilor temporari eolueaza in conformitate cu aceleasi legitati de
eolutie ca si la dintii permanenti, clinic se eidentiaza un sir de
particularitati, determinate de urmatorii factori0
4! particularitatile strucrurale la diferite etape de dezoltare a dintilor
temporari1
5! factorii de rise care faorizeaza aparitia cariei dentare1
6! intensitatea procesului carios, gradul de afectare al tesuturilor dure1
:! reactia pulpei etc!
Tre)uie tinut cont de faptul ca la nou-nascut 2surile si suprafetele apro3imale
ale molarilor, regiunea coletului coronitelor incisiilor si caninilor temporari nu
sunt complet mineralizate! (ineral izarea primara si secundara a acestor
sectoare are loc dupa nasterea copilului timp de 5,% ani! De aceea pana la
arsta de 6 ani caria are o localizare preponderent in sectoarele de
mineralizare postnatala, adica pe suprafetele netede, regiunea coletului
incisiilor, dupa 6 ani - gropitele si 2surile molarilor, iar dupa : ani suprafetele
apro3imale!
Deoarece smaltul si dentina dintilor temporari, comparati cu dintii
permanenti, sunt mai reduse in olum, structural contin mai multe su)stante
organice, intensitatea procesului carios in dintii temporari este mai inalta!
Primii dinti cariati sunt incisiii frontali superiori, mai ales incisiii centrali,
datorita eruperii precoce a acestui grup dentar etc! Apoi sunt afectati prin
carie primii molari, molarii doi, caninii! Cei mai rezistenti sunt incisiii
inferiori!
"recent, dintii temporari sunt afectati simetric prin carie, adica leziunile
aparute pe dintii de pe o semiarcada sunt urmate de aparitia unor leziuni
similare pe cealalta semiarcada! La copii nu s-au constatat diferente eidente
intre afectarea dintilor superiori si celor inferiori!
Eolutia cariei 2surale este facilitata de e3istenta 2surilor si gropitelor, unde
se retin resturi alimentare s!a! (ai frecent se depisteaza la copiii de 5-% ani!
Dupa depasirea acestei arste, paralel cu a)raziunea tesuturilor dure, sansele
aparitiei cariilor 2surilor si gropitelor scad, insa cresc cele ale cariilor
apro3imale! Localizarea apro3imala pentru molari este frecenta de la :-% ani,
ulterior 2ind facilitata de deplasarea intraosoasa a primilor molari
permanenti! (odiBcarea relatiilor de la nielul punctelor de contact ale
molarilor temporari faorizeaza conditiile de retentie si faciliteaza aparitia
cariei apro3imale, c;iar si la copiii cu o )una rezistenta la carie! De)utul
cariilor apro3imale se face la nielul sau su) punctul de contact, lacalizare ce
corespunde liniei neonatale a lui #c;oor, considerata ca sector de minima
rezistenta!
Cariile cericale se atesta frecent dupa eruperea dintilor temporari, mai ales
a incisiilor superiori! Apar in zonele de mineralizare insu2cienta, pe
suprafete cu dereglari structurale ale smaltului .;ipoplazii/! Pot aparea in
perioada de trecere la dentatia mi3ta, cand prin migrari dentare si retractii
gingiale se descopera zona coletului! Ele au tendinta de e3tindere rapida in
suprafata La copii in primii ani de iata mai frecent se depisteaza caria
circulara! in de)ut procesul carios apare ca o macula al)a, demineralizata,
care e3pansioneaza de la limita smalt-cement pe suprafata esti)ulara a
dintilor frontali! Ea se e3tinde rapid in regiunea coletului pe toate suprafetele
dintelui si poate sa duca in cele din urma la fracturarea coroanei dentare!
Procesul se caracterizeaza prin simetria si multiplicitatea afectarii dintilor! in
stadiul 2nal se atesta )onturi dentare )rune, rareori pulpa ramanand itala!
Caria circulara in primul rand se depisteaza la incisiii superiori, apoi la
canini, incisiii inferiori, si in ultima instanta - la molari, astfel incat la arsta
de :-% ani toti dintii pot 2 complet distrusi!
Caria cu eolutie acuta se intalneste in special la arsta de 5-6 ani! Caria
acuta a dintilor temporari este multipla si simetrica, progresand rapid in
profunzime!
Eolutia Borida .superacuta/ se caracterizeaza printr-o decalci2ere e3tinsa in
profunzime si la suprafata! Afectarea pulpei frecent are loc imediat dupa
depasirea srarurilor super2ciale ale dentinei de procesul carios, deoarece
stratul de dentuna este su)tire, are canalicule dentinare scurte si largi etc!
Lipsa reactiei de aparare a pulpei dintilor temporari .prin formarea dentinei
tertiale etc!/ poate B interpretata de asemenea si ca o consecinta a lipsei de
timp pentru mo)ilizarea mecanismelor de aparare!
In ultimul timp se determina diersi2carea formelor clinice, si anume se
eidentiaza doua tendinte noi in manifestarile cariei0
4! "orma graa
#e caracterizeaza prin localizare anar;ica, cu de)ut si pe suprafetele imune,
cu afectarea simultana a tuturor grupurilor dentare, fara respectarea unei
succesiuni caracteristice, cu eolutie rapida in suprafata si profunzime, care
duce la distrugerea rapida si precoce a tuturor dintilor! Acest tip de leziune
este descris prin denumiri foarte ariate0 caria copiilor de arsta mica, carie
cu de)ut precoce, carie de )i)eron, carie de cutie, carie iolenta, carie
galopanta, nursing caries, nursing )ottle caries, nig;t )ottle sindrome,
melanodontie infantile, rampant caries, le sindrom de )i)eron etc!
Caria de )i)eron este o forma speci2ca, o forma acuta de carie caracteristica
pentru dintii temporari, cu de)ut la arste foarte mici, cu eolutie rapida in
suprafata si profunzime, cu interesarea precoce a pulpei si distructia coronara
in lipsa tratamentului oportun! Caria de )i)eron este rezultatul interactiunii a
trei factori0 microorganismele patogene din caitatea )ucala,
;idrocar)onatele fermenta)ile si su)strarul dentar! =na din principalele cauze
ale afectiunii este inlocuirea alimentatiei naturale cu cea arti2ciala,
caracterizata prin suplimentarea cu ;idrocar)onate fermenta)ile din
alimentatia copilului, care se asociaza cu folosirea tardia a )i)eronului!
Interactiunea acestor trei factori patogeni si e3istenta unor o)iceiuri incorecte
de ;ranire a copilului mic, neurmate de masuri de igiena orala, contri)uie la
declansarea si eolutia rapida a cariei! O)iceiurile incorecte de ;ranire a
copilului mic ce contri)uie la aparitia cariei de )i)eron sunt0 ;ranirea cu
)i)eronul inainte de culcare, in special in timpul noptii, cu lic;ide .lapte si
ceai indulcit, formule de lapte arti2cial, sucuri/ ce au concentratie crescuta de
glucide fermenta)ile1 aportul glucidelor fermenta)ile cu a*utorul suzetelor
.miere, za;ar pudra, sirop etc!/, prelungirea suptului la san peste arsta
recomandata .Eallonsen si col!, 4$$%/! "recenta cariei de )i)eron ariaza
intre 4 si 45' .(eon, (ilnes/! intr-un studiu efectuat in clinica de Pedodontie
a "acultatii de #tomatologie din >ucuresti 4-,&%' dintre copii cu arste intre
4 si + ani prezentau carii de )i)eron, )aietii fund mai afectati decat fetele
.Luca R!, 4$$&/! Tratamentul acestei forme grae de carie prezinta di2cultati!
"orma a doua
#e caracterizeaza prin de)ut foarte e3tins in suprafata, care duce la pierderea
precoce a zonelor de retentie, urmata de o eolutie foarte lenta, insotita de
impregnarea pigmentului in suprafetele dentinare si formarea unei cantitati
mari de dentina secundara! Are loc a)raziunea smaltului suprafetelor ocluzale
ale molarilor, dentina ariind in culori de la gal)en-desc;isa pana la )runa-
inc;isa, este dura, stralucitoare si indolora la sondare! in 2nal pe arcada se
o)sera resturi radiculare cu dentina pigmentata, dura, cu italitatea
pastrata! Cauza - tul)urari ale meta)olismului
In primul an de iata, care conditioneaza defecte structurale ale tesuturilor
dure, faorizand afectarea unor suprafete dentare e3tinse!
Caria dintilor temporari poate 2 localizata pe sectoarele de ;ipoplazie, adica
poate sa complice sau sa 2e asociata cu ;ipoplazia de sistem! In asemenea
caz caitatile carioase au o forma iregulara, fara de tendinta de delimitare,
sunt plate, cu dentina ramolita si pigmentata!
Particularitatile eolutiei cariei dintilor temporari
U Procesul carios are urmatoarele semne distinctie0
U Predomina eolutia acuta a cariei, in special la arsta de 5-6 ani!
U Concomitent cu arsta se micsoreaza numarul de carii cu eolutie acuta si
comparati creste numarul de carii cu eolutie cronica!
U (ai frecent se depisteaza caria multipla!
U Localizarea defectelor carioase este simetrica pentru 2ecare arcada0
U Primii dinti afectati prin carie sunt incisiii superiori .in special cei centrali/,
datorita eruperii precoce a acestui grup de dinti si altor factori cariogeni! In
ordine descrescanda urmeaza0 primii molari, molarii secunzi si caninii! Incisiii
inferiori prezinta o rezistenta mai mare pentru carie!
U Pana la arsta de 5 ani mai frecent se depisteaza caria suprafetelor
netede, iar de la 6 ani - caria 2surala, de la : ani - cea apro3imala! De)utul
cariilor apro3imale se face in mod caracteristic la nielul sau imediat su)
punctul de contact, care corespunde liniei neonatale, considerata drept un
sector de minima rezistenta!
U "recent se depisteaza caria in regiunea coletului, caria circulara, aand o
raspandire pe suprafata, si nu in profunzime! De)uteaza su) forma de
macula, ulterior afecteaza limita smalt-cement in circumferinta dintelui,
progreseaza in profunzime, uneori ducand la pierderea coroanei dentare!
U Caria cu eolutie acuta se raspandeste preponderent in profunzime, iar cea
cronica pe suprafata!
U Eolutia clinica este sla) pronuntata, in special in perioada de resor)tie
radiculara!
U Caria profunda de o)icei este complicata cu un proces patologic in pulpa
dentara!
U (ai frecent se intalneste caria secundara!
U Pana la arsta de 6 ani caria rar se complica, iar o data cu arsta frecenta
complicatiilor creste!
Diagnosticul cariei dintilor temporari
Caria simpla a dintilor temporari este saraca de semne su)iectie! #emnele
su)iectie sunt sterse, c;iar si in cazul leziunilor profunde! Aceasta se poate
e3plica prin faptul ca de la copiii mici nu este posi)ila o)tinerea informatiei
clare, iar la copiii mai mari - procesele inolutie din pulpa micsoreaza
sensi)ilitatea! =neori copiii pot acuza sensi)ilitate in timpul alimentatiei de la
e3citanti c;imici si termici, in special de la dulciuri! La copiii cu carie multipla
acumularea sensi)ilitatii mai multor dinti duce la refuzul alimentelor, care
prooaca suferinte sau neliniste in timpul meselor, inapetenta, nerozitate in
timpul somnului etc!
Inspectia! Diagnosticul cariei dintilor temporari este simplu, deoarece petele
si defectele carioase usor se depisteaza la e3aminare! Pentru diagnosticarea
cariei maculoase poate 2 folosita cu succes metoda colorimetrica, )azata pe
permea)ilitatea sporita a smaltului si dentinei demineralizate! Prezinta in
unele cazuri di2cultati diagnosticul cariilor pro3imale, insa ele se tradeaza
prin modi2carea culorii su) creasta marginala, prin prezenta papilitei sau
su)minarea crestei marginale a coroanei dentare! =nele din cariile
apro3imale pot ramane nediagnosticate clinic si numai e3amenul radiologic
permite de a le depista!
#ondarea! Tre)uie efectuata cu multa gri*a si atentie pentru a e3clude la copil
senzatii inutile! #onda se retine in cariile 2surale, patrunzand usor in dentina
ramolita! De aceea se recomanda la inceput indepartarea detritusului si
dentinei ramolite cu e3caatorul, pentru aprecierea profunzimii caitatii etc!
Percutia! Percutia in sens ertical si orizontal sunt negatie! Numai in cazul
cariilor apro3imale complicate cu un proces inBamator al parodontiului
marginal, poate 2 sensi)ila percutia in sens orizontal!
Pro)ele termice! La copiii mici nu sunt concludente si se eita!
E3amenul radiologic! Permite de a depista si aprecia profunzimea defectului
carios, relatia sa cu camera pulpara, starea radacinii dintelui! Caria apare ca
o zona de transparenta cu contururi iregulare in regiunea coroanei dentare!
Da posi)ilitatea de a depista defectele carioase de pe suprafetele apro3imale!
(etoda de uscare a suprafetei dentare permite izualizarea petei carioase,
care are o suprafata fara luciu, mata!
#emnul2rului de matase se utilizeaza pentru diagnosticarea cariei
suprafetelor apro3imale! "losa din matase trecuta printre dinti se dilacereaza
sau se rupe!
Electroodontodiagnosticul practic nu se foloseste pentru dintii temporari din
cauza interpretarii incorecte a rezuitatelor!
Colorometria itala este )azata pe marirea permea)ilitatii tesuturilor dure
dentare fata de coloranti! La contactul cu solutiile de coloranti .sol! 5'
metilen al)astru, iod etc!/ timp de 4 min sectorul demineralizat a)soar)e
colorantul, iar smaltul neafectat nu se coloreaza! #ectoarele demineralizate
se coloreaza cu diferita intensitate in functie de gradul demineralizarii!
Aprecierea coloratiei se realizeaza cu scara standarda tipogra2ca de 4-
nuante ale culorii al)astre!
In prezent, e3ista diferiti detectori ai cariei dentare0 Caries (ar?er .8oco/1
Caries Detector .Cae3/1 Caries "inders .=ltradent/1 Cari-d-Tect .<resco
Product Inc!/ etc!
Transiluminarea .diafanoscopia/ se )azeaza pe aprecierea intensitatii um)rei
luminii reci izi)ile .al)astra, erde/, care trece prin tesuturile dentare!
(aculele carioase se caracterizeaza prin contururi iregulare cu diferit grad de
intensitate, ariind de la nuante desc;ise pana la inc;ise si care se
eidentiaza pe fondul general luminos al coroanei dentare!
Iluminarea cu raze ultraiolete este )azata pe proprietatea de luminescenta a
tesuturilor dure dentare de culoare erde-desc;isa! (etoda in cauza se
realizeaza in incapere intunecata cu a*utorul aparatului OE-4&! Procesul
carios micsoreaza luminescenta naturala a tesuturilor dentare, eidentiindu-
se printr-o pata inc;isa!