Sunteți pe pagina 1din 79

STOMATOLOGIE TERAPEUTIC

STUDIUL EXPERIMENTAL AL OSTEOINTEGRRII IMPLANTELOR DIN TITAN CU


SUPRAFAA NANOSTRUCTURAT LA ANIMALE DE LABORATOR
Gheorghe Nicolau Iurie Mari!a Sori! "#!cu Mihai B$r%u&a
Catedra Stomatologie Terapeutic USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
Experimental studies of osteumintegration of titanum implants
with nanostructural surface on laboratory animals
To a group of 7 rabbits in mentonier region, te titanium implantation as been
performed! Te inter"ention under anestesia and antimicrobian protection tere #ere
performed! $aborator% animals #ere super"ised for a period of tree monts, te necessar% time
for a complete osteointegration! Te obtained results a"e demonstrated a good osteointegration
of titanium implants co"ered #it nanostructural film of Ti&
'
!
Te initial results demonstrate tat te osteointegration managed, because of te
inflammator% reaction of soft surrounding tissues is missing!
Te istological stud% at electromicograp% and optical microscop%, after a necessar%
period of time for a complete osteointegration in ()* monts!
Re)u'a*
+m implantat mostre de titan unui lot de 7 iepuri ,n regiunea mentonului, inter"eniile au
fost efectuate sub aneste-ie .i protecie antimicrobian! +nimalele de laborator au fost supuse
supra"egerii pe parcursul a ( luni , timp necesar pentru osteointegrarea complet!
/e-ultatele preliminare ne demonstrae- c osteiontegrarea a a"ut loc, datorit faptului c reacie
inflamatorie din partea esuturilor moi ,ncon0urtoare lipse.te, starea general este bun,
animalele fiind acti"e! Se preconi-ea- studiul istologic la microscopie optic .i electronic,
dup ce "a trece perioada de timp necesar pentru osteointegrare complet de trei luni de -ile!
Ac*uali*a*ea *e'ei
1atorit proprietilor o2idului de titan de osteointegrare pe de o parte .i re-istena ,nalt
la corodare pe de alt parte, s)a creat necesitatea cercetrii mai aprofundate a proprietilor lui!
3ar pentru estimarea corect a re-ultatelor cercetrii este necesar de elaborat o metod de operare
a animalelor de laborator, care ar crea condiii fa"orabile osteointegrrii!

O%iec*i+ele lucr$rii
&biecti"ul propus a fost studierea .i elaborarea metodelor operatorii pentru a obine
osteintegrare a implantelor din titan! Mostrele din titan utili-ate au fost acoperite cu pelicole
nanostructurate de o2id de titan obinute prin metode electrocimice, prelucrate la temperaturi de
(44
4
C .i 744
4
C pentru ameliorarea proprietilor mecanice a o2idului!

Ma*eriale ,i 'e*o-e -e cerce*are
5entru prima dat se reali-ea- studiu pe animale de laborator al implantelor din titan cu
o structur nanotubular uniform reparti-at pe toat suprafaa! 6fectul reparti-rii uniforme a
nanotubulilor de o2id de titan pe suprafaa implantului din titan asupra procesului de
osteointegrare nu este cunoscut!
7n calitate de animale de laborator, am ales iepuri, care au oferta osoas suficient pentru
desf.urarea fa"orabil a inter"eniilor de implantare! 5rimul lot de cercetare este repre-entat de
7 iepuri, cu masa ce "aria- ,ntre ',' 8 ',* 9g, cu ":rsta de ( luni! +t:t inter"eniile cirurgicale
;('
c:t .i ,ngri0irea animalelor de laborator au fost efectuate ,n conformitate cu legea cu pri"ire la
protecia animalelor! 3epurii sunt inui .i ,ngri0ii ,n "i"arium al USMF N! Testemianu!
3nter"eniile cirurgicale au fost efectuate ,n sal special amena0at de pe teritoriul "i"ariumului!
+m tiat < buci de titan cu puritate de <<,<=, cu grosimea de apro2imati" ;mm, .i diametrul
;,> mm, o suprafa prelucr:ndo corespun-tor! 1up aceea toate implantele au fost supuse
sterili-rii prin autocla"are!
3epurii au fost ,mprii ,n dou grupe de studiu? la * iepuri li s)au ,ntrodus implante
prelucrate la temperatura de (44
o
C .i la ( iepuri s)au ,ntrodus implante prelucrate la temperatura
de 744
o
C! Ca loc de implantare a fost ales ma2ilarul inferior! Sub aneste-ie general cu @etamin)
ratioparm >44mg la ;9g greutate corp, conform greutii corespun-toare, au fost efectuate
toate inter"eniile cirurgicale! Noi am preferat calea e2obucal, din moti" c este mai puin
traumatic .i e2ecutarea este mai puin dificil! S)a brberit c:mpul operator .i s)a prelucrat cu
sol alcool de 74=! S)a efectuat inci-ia de ;,> cm lungime, submentonier cu un bisturiu de unic
folosin! S)a decolat atent fascia .i mu.cii de pe suprafaa osului! 1atorit fi-iodispenserului
am a"ut posibilitatea s preparm ca"itatea necesar ,n os sub rcire cu soluie fi-iologic,
pre"enind astfel supra:ncl-irea osului!
6ste .tiut ca dac osul se ,ncl-e.te mai sus de *;
o
C, "asele sang"ine, circulaia ,n ele
precum .i ins.i esutul osos sufer scimbri ne:nsemnate, iar cre.terea temperaturii p:n la
>'
o
C are ca efect ,ntreruperea permanent a circulaiei, urmat de necro-a esuturilor!
$a ,nceput cu o fre- sferic din alia0 e2tradur se prepar o ca"itate ,n os, apoi cu o fre-
conin"ers se crea- forma retenti" a ca"itii, cu orificiul ca"itii puin mai mic ca fundul ei!
3rigarea c:mpului cu ser fi-iologic .i aspiraia permanent au fa"ori-at decurgerea fa"orabil a
procesului operator!
Ca"itile erau preparate dup marimea implantelor utili-ate! 1up ,ntroducerea
implantelor ,n ca"itile formate, sub presiune do-at, care se manifesta sonor printr)un sunet
specific ,n ocuparea spaiului creat, se "erifica stabilitatea lor ,n ca"iti cu pensa cirurgical!
1in capsule de $incomicin se trata plaga cu antibiotic, dup care se sutura! 1up aceea, se
prelucra plaga suturat cu soluie de apa o2igenat A
'
&
'
de (= .i soluie "erde de briliant de ;=!
3ntramuscular s)a administrat 4,B ml de antibiotic 8 soluie de $incomicin 8 ca terapie
antimicrobian .i antidolora 8 soluie +nalgini!
Fiecare iepure a fost notat cu soluie de acid picric pe blan, sub forma diferitor cifre! S)a
descris protocolul operator cu notarea mostrelor aplicate .i cifrelor utili-ate! 1up ;' ore de la
inter"enie, iepurilor intramuscular li s)a administrat soluie de $incomicin .i +nalgini, cu
prelucrarea medicamentoas a plgii cu soluie de apa o2igenat A
'
&
'
de (= .i soluie "erde de
briliant de ;=! +poi, aceste proceduri s)au efectuat o dat pe -i, timp de > -ile!
$a a .aptea -i de la operaie au fost ,nlturate suturile!
Re)ul*a*e ,i -i.cu&ii
5e parcursul de-"oltrii implantologiei dentare au fosat elaborate di"erse metode de
prelucrare a suprafeei endoosoase a implantelor dentare, dar nu a fost e"ideniat metoda de
elecie! Cel mai des implantele dentare sunt confecionate din titan .i alia0ele lui! U.or absorb:nd
o2igenul din aer, titanul spontan formea- o pelicol de o2id pe suprafaa sa! 1ens .i stabil,
o2idul de titan are legtur cimic cu titanul .i pre"ine interaciunea de mai departe a ionilor
acestui metal cu o2igen determin:nd re-istena lui la coro-iune!
5elicola de o2id de titan repre-int o ba- pentru formarea matricei osteoinducti"e, pe
care poate a"ea loc mito-a celulelor osteogene cu acti"itatea de mai departe a ostebla.tilor .i
osteocitelor! 7n afar de aceasta, stratul de o2id crea- condiii fi-ico)cimice fa"orabile pentru
formarea legturilor ,ntre calciu, fosfor .i titan nemi0locit pe# suprafaa implantului! Crosimea
stratului de o2id, format spontan, de pe suprafaa tiitanului este de c:i"a nanometri!
5rin utili-area metodelor de o2idare, fie cimic sau anodic, grosimea acestui strat de o2id
poate fi mrit substanial, p:n la grosimea de c,i"a micrometri! Structura .i grosimea stratului
de o2id astfel obinut depinde de condiiile de electroliii utili-ai, de tensiune .i de curent
;((
aplicat, ,n ca-ul o2idrii anodice, precum .i de pA soluiei! $a anodi-area titanului, di-ol"area
o2idului de titan este asigurat de ionii de fluor din soluiile utili-ate ce contribuie astfel la
formarea nanotuburilor de Ti&
'
! 3onii de Fluor crea- compu.ii solubili de DTiF
E
F
')
ce duc la
di-ol"area o2idului de titan!
1e noi, a fost studiat .i descris modalitatea de a nanostructura suprafaa, de a o acoperi
cu un strat nanostructurat de o2id de titan de diferite forme, inclusi" tuburi de diferite
dimensiuni! 5entru a spori lungimea tuburilor noi am utili-at electrolit ,n ba-a soluiilor organice
,n scimbul soluiilor utili-ate de G#illing! Uitli-:nd electrolii organici este posibil de a obine
nanotuburi de Ti&
'
cu lungimea de ;4 micrometri lungime ,n doar ; or de o2idare anodic!
&2idarea anodic ,ndelungat permite obinerea membranelor grosimea crora dep.e.te ;44
micrometri!
7n studiul pre-ent ca scop a fost ales elucidarea interdependenei ,ntre grosimea .i forma
stratului de o2id de titan .i osteointegrarea .i elaborarea metodologiei de operare a animalelor de
laborator pentru metode e2tra .i intrabucale!
5rin o2idarea anodic au fost obinute nanotuburi de o2id de titan, cu structur amorf, din punct
de "edere a structurii cristaline! 1in aceast cau- este necesar obinerea unor probe cristaline,
pentru o2id de titan este rutil sau anatas!
7n studiul pre-ent structura cristalin de tip anatas a fost obinut la cristali-area o2idului
de titan la temperatura de (44
o
C ,n autocla"a industrial! Structura cristalin de tip rutil a fost
obinut la cristali-area o2idului de titan la temperaturi mai mari de 744
o
C!
+mbele tipuri de structuri cristaline pot fi obinute la cristali-area o2idului de titan la
temperaturi apropiate de >44
o
C!
+legerea structurii cristaline a pelicolei nanostructurate obinute de noi ma2imal
fa"orabil osteointegrrii poate fi efectuat numai pe cale e2perimental! Noi planificm un
studio istologic al osteointegrrii ambelor structuri cristaline la ni"elul microscopiei optice .i
electronice!
6 cunoscut, c pentru ca osteointegrarea s aib loc, noi trebuie s crem condiii
fa"orabile pentru aceasta, iar inter"eniile cirurgicale trebuie effectuate conform cerinelor
respecti"e! 1e0a este demonstrat importana proteciei antimicrobiene intra) .i postoperatorii,
msurilor de antiseptic .i aseptic, pentru ca infecia s nu duc la periimplantit cu respingerea
implantelor din titan! 1e asemenea este demonstrate importana rcirii fre-elor ,n timpul
preparrii osului, pentru pre"enirea supra,ncl-irii osului, ce negati"e acionea- asupra
procesului de osteintegrare! +ceste cerine au fost respectate ,n timpul inter"eniilor cirurgicale!
1e asemenea este important alegerea corect a locului de ,nserare a mostrelor noastre,
care s ne ofere sufficient os pentru desf.urarea implantrii, c:t .i o "asculari-are eficient
pentru cicatri-area plgii!
+lt problem ,n faa noastr, era alegerea unei ci de acces e2o) sau endobucal de
efectuare a inter"eniilor cirurgicale! 1e noi a fost aleas calea e2obucal, mai puin traumatic
.i mai accesibil .i mai u.or de efectuat, cu traumati-are minimal a esuturilor .i respecti"e cu
cicatri-are mai rapid a plgii!
$u:nd ,n consideraie faptul c inter"eniile sunt effectuate pe iepuri, -ona de inter"enie
trebuie s fie prote0at de iritarea mecanic a ei de animalele de laborator! Toate aceste msuri,
c:t .i protecia antidolor ,n timpul inter"eniei .i postoperator au fost respectate de noi prin
utili-area fi-iodispensorului, antibioticelor, analge-icilor .i respectarea regulilor de aseptic .i
antiseptic, c:t .i alegerea reu.it a c:mpului operator) -ona submentonier!
/e-ultatele obinute ne indic o dinamic po-iti" a procesului de osteointegrare fr
inflamarea esuturilor moi ,ncon0urtoare!
Co!clu)ii
5entru prima dat ,n /epublica Moldo"a este efectuat un studiu cu implimentarea
nanotenologiilor ,n elaborarea implantelor dentare din titan .i efectul lor asupra osteointegrrii!
$a momentul de fa efectum studiul pre"enti" pe iepuri, cu elaborarea metodologiei operatorii
;(*
cu traumati-are minimal a esuturilor, care ne)a permis s obinem re-ultate po-iti"e, fr ca-uri
de respingere a implantelor din titan .i cicatri-are rapid fr edemuri pronunate!
Studiul a fost finanat de Consiliul Suprem al +cademiei de Htiin /epublicii Moldo"ei,
contract nr! ;(;!3N1 din ;*!4;!'44B
Bi%liogra/ie
;! I! I! JKLMNOP, Q! Q! ROSTP, U! V! WPTXMYZT [\K]^M_ `abLM^XMc`_ deI, dOSNPM
'44E
'! f! W! UO]KSXOPM [eabLM^XMc`_ ZK]OP dTY`c`^M, dOSNPM '44(
(! giosensing of osseointegration bet#een bone and implant interface b% aluminum nitride
tin film,
*! Formation of porous Ti&2 biomaterials in A
(
5&
*
electrol%tes, 6lectrocemistr%
Communications ;4
>! S! $anga, 3!M! Tigin%anu, h! Carstensen, M! Cristopersen i A! Foll! Formation of
porous la%ers #it different morpologies during anodic etcing of n)3n5!
6lectrocemistr%i Sol!)St!$ett!, jol! (, No ;;, pp! >;*)>;E k'444l,
E! S! $anga, h! Carstensen, M! Cristopersen, A! Foll i 3!M! Tigin%anu! &bser"ation of
crossing pores in anodicall% 8etced n)Ca+s! +ppl! 5%s!$ett!, jol! 7B, No B, pp! ;47*)
;47E k'44;l
7! 3!M! Tigin%anu! 5%sics of odered and disorderedporous semiconductor structures!
Conferina fizicienilor din Moldova, /e-umatele lucrrilor, pp! ;();*, Ci.inu,
&ctombrie ;<) '4, '44>
B! 3!M! Tigin%anu, A!$! Aartnagel, h! Monec9e, 3! @ra"ets9% i C! Maro#s9%! Self
arrangement of pores in anodicall% ! etced Ca5 under inmsitu illumination! ;<<< M/S
Fall Meeting! goston, Massacusets, No"!'< m 1ec!(, ;<<< k+bstract goo9let, p! ;*',
report CB!(l
<! Maca9 h! M!, Tsuci%a A and Scmu9i 5! Aig)aspect)ratio Ti&
'
nanotubes b%
anodi-ation of titanium +nge#! Cem! 3nt! 6dn ** ';44 k'44>l
;4! jargese &!@!, Cong 1!, 5aulose M, Crimes C! +! and 1ic9e% 6!C! Cr%stalli-ation and
ig temperature structural stabilit% of titanium o2ide nanotube arra%s J. Mater. Res.
01 ;>E k'44(l
;;! Mor C! @!, jargese &!@!, 5aulose M, Mu9er0ee N! and Crimes C! +! Fabrication of
tapered, conical)saped titania nanotubes J. Mater. Res. 01 '>BB k'44(l!
;'! d!n! oTpOPM [UTM]`L`XMc`_ XNM^Tq YT^XOMLrPTOL_p^Oq O]LMSX`! sOPOT P
SXOaMXOLOt``! s! ( 8 '44;, dOSNPM!
;(! I!e! \MqNM, uMPv`N I!w!, w`pNM e!e!, xOpO^_N d!e!, u`pyq z!d!, xL`_^`T X`XM^M
^M OSXTtT^^yq ` bpOL`{TpMX`P^yq bOXT^c`ML NLTXON NOSX^OtO aOZtM in "itro!
uXOaMXOLOt`_ ;<B<, s!(!
;*! d!n! oTpOPM JL`^`vTSNOT ` XTOpTX`vTSNOT O]OS^OPM^`_ NOabLTNS^Oq bpOtpMaay
bOPy|T^`_ }{TNX`P^OSX` YT^XMLr^Oq `abLM^XMc``? n`S! !!! YONXOpM aTY!^MKN 8
uo]!, ;<<< M 8 u *44!
;>! QOa`^ e!x!, R_S^`NOP x!s!, nONXOpOP I!I!, xOLO~`a I!e! eZaT^T^`_ pTLrT{M
bOPTp^OSX` `abLM^XMXOP S bLMZaT^^ya t`YpONS`MbMX`XOPya bONpyX`Ta `
X`XM^OPya bOYSLOTa P ZMP`S`aOSX` OX PpTaT^` ^MO~YT^`_ P NOSX`! sOPOT P
SXOaMXOLOt``! s! ' 8 ;<<<, dOSNPM!
;(>
UNELE RE2ULTATE PRE3ENTI3E ALE TRATAMENTULUI ENDODONTIC
EFECTUAT DE STOMATOLOGII PRACTICI
3aleriu Burlacu A!gela Car*alea!u El+ira Ur.u 3ic*or Burlacu
Feo-o.ii 3a*a'a! Chiriac Oleg
Catedra Stomatologie Terapeutic F5M USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
Some results of preventive endodontic treatment
performed by practising dentists
Te anal%sis of endodontic treatment results of ;BE teet k*E monoradicular and ;*4
pluriradicularl performed b% practising dentists a"e so#n a lot of errors follo#ed b% se"ere
local and general complications are still made? roof undermining 8 *B!(=, step de"elopment in
te canal 8 '(!(>=, endodontic instruments fractures in te apical and middle tird of canal 8
<!7=, periodontal mecanical and cemical lesions 8 ;E!>=, periapical endodontic accidents 8
>!<=, ' cases of neuropat% of te lo#er al"eolar ner"e and "ertical root fractures 8 (!'=!
Re)u'a*
+nali-a re-ultatelor tratamentului endodontic a ;BE de dini k*E monoradiculari .i ;*4
pluriradicularil efectuat de medicii stomatologi practici a demonstrat c sunt comise ,nc multe
erori Su consecine gra"e locale .i generale? subminri de ta"an) *B,(= apariie de trepte pe
canal 8 '(,(>= <,7= de fracturi de instrumente endodontice ,n treimea medie .i apical de
canal ;E,>= de traumati-me mecanice .i cimice periodontale >,<= de accidente endodontice
periapicale .i ' ca-uri de neuropatie a ner"ului al"eolar inferior (,'= de fracturri "erticale de
rdcin etc!
Ac*uali*a*ea
Tratamentul endodontic este unul din cele mai complicate proceduri de ,nsnto.ire oral
.i a ,ntregului organism, fiind obligat ,n reali-area de factori generani cum ar fi? numrul crescut
de dini afectai de complicaii carioase .i ipersensibili-area microbian)alergic a
macroorganismului condiionat de focarele inflamatorii endodonto)periodontale! 1up datele
D;F numrul de canale obturate se ")a ma0ora ,n apropieii ;4)'4 de ani de la c:te"a milioane
p:n la sute de milioane, date care manifest eforturile stomatologiei mondiale ,n pre"enirea
apariiei focarelor de infecii odontogene cronice!
1atele ultimilor >);4 ani manifest o cre.tere a frec"enei de rsp:ndire a complicaiilor
cariilor dentare la persoane tinere de '>)*> ani 8 >4= D'F!
Cunoscut este faptul, c microorganismele patogene migrate ,n cimentul .i dentina
radicular, iar de acolo ,n spaiul periodontal .i esutul osos ")or ser"i ,n calitate de surs
capabil s atace esuturile adiacente, organele .i sistemele organismului integru, pro"oc:nd un
.ir de ite periculoase pentru "iaa uman!
Conform datelor ! wOpOPSN`q k;<<7l dinii monoradiculari pre-int tablou radiologic cu
obturaie endodontic p:n la ape2 B4=, iar cei pluriradiculari doar '*=, la restul dinilor fiind
obturate canalele de la ;m( p:n la 'm( din lungime!
Calitatea nesatisfctoare a obturaiilor endodontice cu pstrarea focarelor de infecie
cronic rm:ne una din cele mai actuale probleme a stomatologiei moderne!
O%iec*i+ele
Scopul in"estigaiilor efectuate a constat ,n monitori-area clinico)radiologic kradio)
"i-iograficl a calitii tratamentului endodontic la pacienii trimi.i la consultaii ,n cadrul
catedrei Stomatologie Terapeutic, F5M ,n ultimii cinci ani!
;(E
Ma*erial ,i 'e*o-ici -e cerce*are
3n"estigrii au fost supu.i B> pacieni k;BE dinil, dini din care monoradiculari au fost *E
.i pluriradiculari ;*4 de dini, conform datelor fi.elor de e"iden a pacienilor kpre-entarea era
obligatoriel ,n ar se prelunge.te folosirea re-orcin)formalinei ,n di"erse "ariante de obturare de
canal radicular kmai ales ,n forma pastelor Foredent .i /e-odentl 8 <E dini k>;,E=l! /estul
dinilor li sa efectuat obturaia endodontic cu paste kcementel -inc)o2id eugenolice
6ndometa-on >; dini k'7,*=l .i r.ini epo2ide (< dini k';=l! $a toi dini tratai endodontic
a fost reali-at radiografie de contact sau radio"i-iografie k(E de dini 8 ;<,(=l ambele de
control a calitii de obturaie endodontic, apreciindu)se c la (7,>= ca-uri au fost folosite doar
sialere!
7n cercetrile noastre ne)am folosit de urmtorul algoritm?
;! Calitatea desciderii camerei pulpare
'! Calitatea desciderii orificiului radicular
(! Formarea treptelor retenti"e ,n timpul lrgirii de canal
*! 5erforaia lateral a peretelui de canal ,n re-ultatul formrii treptei
>! 5erforarea apical a peretelui de canal radicular
E! Fractur de instrument ,n orificiul radicular
7! Fractur de instrument ,n prile medii .i apicale de canal
B! Traum mecanic kcimicl a periodontului
<! Subobturare de canal
;4! Supraobturarea de canal
;;! 1ep.ire ,n canalul mandibular
;'! Fractura "ertical a rdcinei
;(! +ccident cu ipoclorit de sodiu
;*! 1ureri postobturati"e
;>! 1iscromie dentar endodontic!
Ma0oritatea etapelor algoritmice au fost apreciate radiologic sau radio"i-iografic k(E dinil!
Re)ul*a*ele o%&i!u*e -i.cu&ii ,i reco'a!-$ri
Conform datelor imagistice calitatea desciderii camerei pulpare a fost bun la *4 de dini
din blocul monoradicularilor kB7=l? accesul fiind reali-at din partea oral la dinii frontali .i
oclu-al la premolarii ;> '> (* (> ** *>! $a E dini k;(=l au fost ,nclcate principiile
accesului, fiind cointeresate .i marginile inci-ale la ( dini frontali .i distruse bureletele
intercuspidale la ( premolari!
$a ma0oritatea dinilor pluriradiculari accesul spre camera pulpar a fost efectuat prin
suprafaa oclu-al, ,n acela.i timp fiind pre-ente subminri de ta"an la >' de dini k'7,<=l
superiori .i (B de molari inferiori k'4,*=l! 3nsuccesul a fost mai frec"ent ,nt:lnit la dinii 7)B! $a
>4 de dini pluriradiculari k'E,<=l subminri de ta"an nu au fost ,nt:lnite! 7n scimb, la < dini
k*,B(=l care pre-entau ca"iti cariate de clasele jk*l .i 33k>l accesul spre camera pulpar a fost
reali-at cu ,nclcarea principiilor de pstrare a integritii esuturilor dentare! $a clasa a j a fost
trepanat ca"itatea dentar de pe suprafaa "estibular, fc:ndu)se trecere preparati" spre
oclu-al cu trepanarea ta"anului .i de pe aceast suprafa, ,nltur:ndu)se o cantitate masi" de
esut dentar dur ne afectat! & procedur asemntoare a fost efectuat .i la obinerea
accesibilitii spre camera pulpar la clasa a 33 glac9, deosebirea fiind pre-ent dinspre
suprafeele anterior)distale spre oclu-al!
+precierea calitii descoperirii orificiului radicular a demonstrat re-ultatele bune obinute
la tratamentul endodontic a tuturor dinilor frontali, pe c:nd aceia.i procedur efectuat la dinii
premolari monoradiculari nu a manifestat succese e2emplare, la ma0oritatea pstr:ndu)se
trecerea u.or subminat a camerei pulpare ,n canalul radicular!
Cunoscut este faptul, c ,n rdcinile curbate, pre"enti" reali-rilor de lrgire a canalului
magistral, ,ntru efectuarea accesului spre ape2ul fi-iologic k+(l este ne"oie ca instrumentul
endodontic s fie curbat, ,n ca- contrar apar condiii de formare a treptei kelorl! 6le la r:ndul su
;(7
pot fa"ori-a falsificrii traiectului de canal .i apariiei perforurilor de perete radicular! 1in cei
;BE de dini supu.i tratamentului endodontic ,n -onele rurale .i urbane a rii au pre-entat trepte
determinate radiologic '( de dini k;',*=l din care din blocul frontal la > dini k',7=l,k; dinte 8
;' ; 8 '' ' dini 8 (' ; 8 *'l din premolarii k ' 8 (* .i ; 8 **l .i la ;> molari kB,4E=l din
care la E molari superiori k* 8 ;E .i ' 8 'E ,n rdcinile anterior 0ugalel .i la ( 8 ;7 .i ; 8 '7 8 ,n
rdcinile posterior 0ugale! $a molarii inferiori trepte de canal au fost determinate numai ,n patru
dini kc:te o treapt ,n (E .i *E 8 ,n rdcinile anterioarel, iar ,n (7 8 ' .i *7 8 ; ,n acelea.i
rdcini!
5re-ena treptelor a fa"ori-at formrii perforurilor laterale, care au fost determinate prin
mici e2pul-ri laterale de obturant endodontic la ( dini molari .i apariia focarelor de re-orbare
osoas, locali-at de asemenea lateral la un dinte kmolarul ;El! Nu sunt e2cluse perforurile
laterale la mai muli dini cu trepte ,ns locali-area lor posibil fiind "estibulo)oral nu a permis
determinarea radiologic! 1e asemenea nu au fost determinate radiologic perforaii apicale, fapt
care putea "orbi fie despre o calitate bun de lrgire endodontic a magistralului sau despre o
locali-are a lor "estibulo)oral! 5entru o apreciere mai corect a acestor presupuneri au fost
efectuat testare oarb la 7 dini prin radio"i-iografie, care a confirmat lipsa a astfel de perforaii!
j)om meniona, c efectuarea practic a regulii a trei + insist pre-ena instrumentelor
endodontice corespun-toare standartelor internaionale 3S& (E(4, argumentat sistemati-ate de
wOpOPSN`q ! x! k;<<7l ,n > grupe! 3nstrumentele endodontice de performan cum ar fi
5rotaperele kE instrumentel sau 5rotapere Uni"ersale k B instrumentel de o fle2ibilitate ideal, la
meninerea regulelor de folosire a lor, nu ")or pre-enta pericolul de fracturare!
Cercetrile noastre nu au depistat ca-uri de fracturare a instrumentelor endodontice la
ni"elul orificiului radicular sau dac .i posibil au aprut, au fost licidate pe parcursul
tratamentului endodontic precedent! 7n scimb au fost determinate ;B ca-uri k<,7=l de fractur
de instrument ,n prile medii k;> ca-uril .i apicale k(l! 1in cele ;> fracturi de instrumente
endodontice ,n prile medii de canal magistral ma0oritatea fragmentelor au fost ocolite .i doar ,n
trei ca-uri a fost efectuat imprignarea cu soluie re-orcin)formalinic kdin fi.a de e"idenl, iar
canalul p:n la fragmentul instrumentului ,n toate ca-urile a fost obturat cu Foredent sau
Forfenan! +ceia.i procedur a fost efectuat .i ,n cadrul fracturii de instrument endodontic ,n
partea apical!
Conform datelor fi2ate ,n fi.ele de e"iden .i celor anamnestice traumele mecanice .i
cimice ale periodoniului apical sunt pre-ente ,n 0ur la ;E,>= ca-uri! +ceste situaii mresc
durata tratamentului cu ')> -ile, fapt care insist necesitatea strict de a fi determinat lungimea
de lucru a dintelui kp:n la ape2ul fi-iologic, iar ,n ca-ul periodontitelor distructi"e p:n la cel
anatomicl, ,n limitele creia ")a fi reali-at instrumentarea .i irigarea antiseptic D(, *, >F! Mai
mult dec:t at:t, soluiile de irigare ")or fi de concentraii capabile s pro"oace antisepticitate .i
nici decum iritaie periodontal! j)om reaminti c &MS inter-ice folosirea ,n endodonie a
soluiilor cu re-orcin)formaldeid, care sunt capabile s manifeste efecte? alergice, mutagene .i
cancerogene, cumulante .i de discromii dentare endogene! Cele > accidente >,<= cu ipoclorit
de sodiu determinate ,n urma anali-ei statistice a fi.elor de e"iden a pacienilor trimi.i la
consultaie manifest iresponsabilitatea profesional .i inatenie, .i grab ,n reali-rile
endodontice mai ales ,n acordarea ser"iciilor stomatologice ,n sfera bugetar kmedicii
stomatologi sunt limitai ,n timp de diagnosticare .i tratament endodontic .i slab apro"i-ionai
cu tenici .i instrumente modernel! Nu e2cludem c numrul a astfel de ca-uri este mai mare,
dar situaiile accidentale posibil c nu sunt fi2ate ,n fise! 7ntr)un ca-, ,n urma e2pul-rii minimale
de ipoclorit de sodiu (= prin canalul dintelui > inferior ,n canalul mandibular au aprut
semnele neuropatiei, manifestrile clinice fiind ilucidate ulterior ,n te2t!
5e l:ng cele ;B ca-uri de dini cu fracturi de instrumente endodontice ,n prile medii .i
apicale la care au fost subobturate canale, au mai fost pre-ente situaii clinice ,n care
infraobturarea canalelor magistrale a fost determinat radiologic kradio"i-iograficl? la dinii
incisi"i doi superiori .i inferiori .i premolarii unu mandibulari k< ca-uri *,B=l! 7ns cea mai
frec"ent ,nt:lnit a fost infraobturarea la dinii molari superiori? la dinii .ase obturare
;(B
endodontic la din lungimea rdcinii posterior)0ugale kapro2imati" sumar '>= ca-uril,
palatinal fiind obturat p:n la ape2! j)om meniona, c dac la dinii masticatori superiori mai
frec"ent este pre-ent infraobturarea endodontic, apoi la cei mandibulari, mai ales la molari
kmai rar la premolari .i dini frontalil sunt determinate supraobturrile de canal cu mici e2pul-ri
de material! 6ste cunoscut faptul c masele de obturaie endodontic e2pul-ate ,n periodoniu pot
fi supuse re-orbrii sau incapsulrii, ,ns ,n ambele situaii ele sunt iritante ,n aceast -on
pre-ent:ndu)se ca corpuri strine!
Un pericol deosebit, cu consecine destul de gra"e nu numai locale, dar .i medico)sociale,
pot pre-enta dep.irile endodontice ,n canalul mandibular, unde poate fi le-at ner"ul al"eolar
inferior! Manifestarea clinic demonstrea- doloritate ,n sectorul dintelui tratat endodontic cu
iradiere pe traiectul ner"ului, amorire ,ntr)o 0umtate de bu-, de mucoas gingi"al, de menton,
scderea sau pierderea tuturor semnelor sen-iti"e ,n aceia.i -on!
Situaie clinic cu semnele neuropatiei ner"ului al"eolar inferior a fost determinat la doi
pacieni k',(>=l ) ambii de gen femenin!
7ntr)un ca- dinii mandibulari au fost supu.i depulprii ,n scopul tratrii sindromului
parodontal la indicaiile proteticianului pentru metalo)ceramic kde la ( p:n la B pe ambele
pril, imprignai cu re-orcin)formalin, care a difundat ,n canalul mandibular .i obturai cu
past re-orcin)formalinic, fr e2pul-ri a masei ,n periodoniu! 5acienta de 'B de ani ,n
momentul pre-entrii la consultaie a acu-at dureri "iolente locali-ate dominant ,n sectorul
dinilor *B, *7, *E, *>, **, amoreal a bu-ei inferioare .i mentonului k0umtatea din dreaptal
insist:nd e2tragerea dinilor *E, *7, *B!
+t:t ,n ca-ul e2pul-rii ipocloridului de sodiu kuite mai susl, c:t .i ,n cel cu re-orcin)
formaldeid proiectate ,n canalul mandibular msurile tratamentului au fost urmtoarele?
;! 6fectuarea decompresiei ner"ului prin calea canalelor radiculare a dinilor *>, *E, *7 .i
*B
'! Combaterea ipertensiei intraductale cu prescrierea diureticilor .i euofilinei im"
(! /estabilirea circulaiei sanguine a ner"ului al"eolar inferior cu trental
*! Trancili-antele mici!
7n ca-ul pacientei cu ipoclorid de sodiu au fost primite re-ultatele po-iti"e peste 4,> lun,
cu efect ma0or de tratament calitati" abia peste ;,4 lun, pe c:nd pacienta cu e2pul-area re-orcin)
formalinei ,n canalul mandibular a fost trimis la consultaia neurologilor, care au spitali-at)o,
prescriindu)se c:te"a cure de tratament repetate odat la ()* luni, ,mbuntindui)se sntatea!
Conform datelor radiologice kdinii ;>, '>, (*, (>, **, *>l au pre-entat apariia pungilor
parodontale osoase "erticale, ,nguste numai pe o lateral peste ;,>)E luni dup tratamentul
endodontic cu obturarea de canal bun prin condensarea lateral! $a unul din cei .ase dini
k(,'=l enumerai a fost fi2at un pi"ot .urup)ancor, demonstr:nd punga parodontal "ertical
,ngust doar ,n sectorul coronar! +pariia pungilor parodontale osoase dup tratamentul
endodontic posibil au demonstrat fractur "ertical a rdcinii, susinut de toi pacienii care au
menionat c imediat dup tratament a aprut discomfort ,n dinii tratai, mai ales la mi.crile
masticatorii oclu-al)ori-ontale! Tuturor pacienilor a fost recomandat retratarea endodontic,
obturarea de canal fiind finali-at cu sistema 5ro/ut MT+! DE, 7F
Mai menionm, c la pacienii la care din fi.ele de e"iden de ambulator au fost
determinate traume periodontale cimice kmecanicel .i e2pul-ri de material obturati"
endodontic ,n spaiul periapical au fost pre-ente dureri postobturati"e de la ( -ile p:n la ;,>)'
sptm:ni, care au disprut, dup scoaterea dinilor cau- din oclu-ie, ,ntr)un timp relati" scurt
k;)( -ilel!
/e-ultatele anali-ei clinico)radiologice a eficacitii tratamentului endodontic a celor B> de
pacieni au manifestat apariie a discromiilor dentare E',*= ,n toate ca-urile de obturaie a
canalelor cu re-orcin)formalin k<E dinil, 7 dini cu amestecul -inc)o2id eugenol .i la ;( dini
cu subminri de ta"an! Cradul de discromii dentare endodontice a fost di"ers de la u.or gri k*>
dinil p:n la gri)ro.ietic .i gri)glbui k>; dinil! Tuturor acestor dini a fost efectuat sau
;(<
recomandat albirea endodontic, cu refacere compo-iional direct! 5rocedura a durat de la (
seansuri p:n la >)7 ,n dependen de se"eritatea discromiei endodontice!
Co!clu)ii
;! 5entru o asisten endodontic calitati" ")om a"ea la dispo-iie tot complectul de
instrumente endodontice
'! 5entru efectuarea unui bun acces pe canal "a fi necesar de ,nlturat obligatoriu totalmente
subminrile de ta"an .i cele de orificiu radicular
(! 7n canalele curbate pentru pre,nt:mpinarea formrii treptelor retenti"e .i perforului
lateral, debutul ")a fi efectuat cu instrumente mai fle2ibile knitifle2failul sau
fle2icatfailull, dup care ")or fi folosite @)reamerul .i @)failul curbate
*! 3nstrumentele preparate prin metoda torsionrii k@)instrumentelel ")or fi ,ntroduse pe
canal prin mi.cri rotati"e ac ceasornic mecanic pe a2 8 ,n dreapta .i ,n st:nga!
3nstrumentul deformat "a fi scos din lucru
>! 3nstrumentele elaborate prin tocire kpilirel 8 A tip, nu ")or fi ,ntroduse pe canal prin
mi.cri rotati"e, dar prin cele "erticale ,n lungul a2ului canalului radicular! A 8 tip
instrumente pot fi folosite numai dup acti"itatea @)tip instrumentelor
E! 5entru lrgirea canalelor ,nguste, slab penetrabile ")or fi folosite preparate
medicamentoase, capabile s di-ol"e dentina k61T+, ipocloridul de sodiu, $argal Ultra,
5arcan, Canal etcl
7! 7nstrinarea rumegu.ului de dentin format la procedura de lrgire "a fi efectuat cu
soluii antiseptice slabe irigate cu seringa .i ace endodontice kobligatoriul, care ")or
pre,nt:mpina traumele cimice ale periodontului
B! Cea mai corect metodologie de apreciere a lungimii de lucru a canalului "a fi cea
radiologic cu un instrument endodontic pe canal! /m:ne performant ape2locaia! 7n
lipsa posibilitilor radiologice ksau electronicel, ")om apela la indicii medii din tabele
speciale! & lungime de lucru apreciat corect ")a pre,nt:mpina traumele mecanice,
dep.irele de canal .i supraobturrile manifestate cu dureri postobturati"e
<! 5relucrarea instrumental a canalelor radiculare infectate de"ine mai eficace reali-at
prin sistema Cro#n)do#n 8 tenic, folosind ,n acest scop 5rofailele sau 5rotaipere
;4! 5rioritatea unui tratament endodontic cu succes ,i "a re"eni reali-rii corecte a regulii a
trei + kacces la camera pulpar 8 +; acces la orifiiile radiculare 8 +' acces la ape2ul
fi-iologic 8 +(l
;;! 3nter-icerea folosirii amestecului de re-orcin formaldeid, limitarea folosirii ermeticilor
de canal -inc)o2id eugenate .i cu coninut de argint, ,nlturarea calitati" a subminrilor
endodontice .i rm.iilor necrotice pot ser"i cu msur de pre"enie a discormiilor
endodontice
;'! /eali-area gri0ulie .i ne forat a obturaiei de canal prin condensarea lateral .i cele de
fi2are a pi"oilor ancor pot pre,nt:mpina apariiei fracturilor "erticale de rdcin!
Bi%liogra/ie
;! 3ncl h3, ganland $@! 6ndodontics ! ;<<* ked!*l p!(
'! wOpOPSN`q ! x! opO]LTay }^YOYO^X`vTSNOtO LTvT^`_! JL`^`vTSNM_ SXOaMXOLOt`_!
;<<7 Nr! ;, SXp! >)B
(! s`NOL`|`^ I! J! uOPpTaT^M_ }^YOYO^X`_ bpMNX`vTSNOtO PpMvM! oOLXMPM, ;<<B, ;>E
SXp
*! wp`ZT^NO w! opTbMp`pOPM^`T NOp^TPy NM^MLOP S `SbOLZOPM^`Ta aTM^`vTSN`
^`NTLr)X`XM^OPy S`SXTa! JL`^`vTSNM_ SXOaMXOLOt`_! '444 Nr! (, SXp 'B)((
>! dMNS`aOPSN`q ! d!, `pNOPM f! n! dTY`NMaT^XOZ^M_ ` `^SXpKaT^XMLr^M_
O]pM]OXNM NM^MLM! sOPOT P SXOaMXOLOt``! '44; Nr! E, SXp >*)E4
E! }]]Tp n!, dM|NO o! opOfTqbTp? Np`P`Z^M bpOOY`aM_ LTtNO! 1ent+rt, '44; Nr! '
;*4
7! 5ertot ! 5ro/oot MT+ kMineral trio2ide aggregatel! uintessence du congres! '444
+1Fand F13, p! ;>!
TACTICA TRATAMENTULUI CONSER3ATI3 AL AFECIUNILOR PARODONTALE
INFLAMATORII4
3aleriu Burlacu A!gela Car*alea!u A!a E!i Ala O5o+a! 3ic*or Burlacu
A!a*ol Cu,!ir 3a.ile 2ag!a*
Catedra Stomatologie Terapeutic F5M USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
Tactics of conservative treatment of inflammatory parodontal lesions
+ sur"e% of conser"ati"e treatment of gingi"itis and parodontitis #orld #ide is presented,
#it te accompan%ing recommendations concluded from te anal%tical process of te
mentioned problem added!
3ts a sure fact tat te treatment of mild, moderate and se"ere forms of parodontitis can
onl% decrease te speed of te process, and transforms it into a slo#l%)de"eloping patolog%
lasting for %ears!
Re)u'a*
6ste supus anali-ei starea efecturii tratamentului conser"ati" al gingi"itei .i parodontitei
la ni"el mondial, cu recomandri sinte-ice ree.ite din procesul analitic a problemei ,n cau-!
/m:ne cert faptul, c tratamentul parodontitei formele u.oar, medie .i gra" este doar cel
de fr:nare a e"olurii rapide a procesului, transfer:ndul ,n patologie parodontal de de-"oltare
lent pe parcursul anilor!
Ac*uali*a*ea
Cunoscut este faptul c semnele inflamaiei gingi"ale sunt pre-ente la copii de la cea mai
mic ":rst pe c:nd reacia inflamatorie a ,ntregului comple2 parodontal mai frec"ent este
,nt:lnit la pacienii cu ":rsta trecut de (>)*4 de ani!
+pariia parodontitei ) proces patologic complicat cu formarea pungii parodontale,
mobilitii .i migraiunii dentare la momentul actual doar poate fi supus fr:nrii e"olurii ei .i
nici de cum tratrii totalmente, cira folosindu)se cele mai sofisticate tenologii cirurgicale!
1eoarece celulele epiteliale ale parodoniului de ,n"eli. de-integrat ,.i ")or ,ndeplini funcia de
refacere a intigritii, ,ncet cu ,ncet e2pul-:nd dintele din apofi-a al"eolar!
Re)ul*a*e
Ne ")om opri la e2punerea situaiei moderne asupra tratamentului conser"ati" al afeciunilor
inflamatorii parodontale, accentul fc:ndu)se pe tratamentul incipient .i cel de ,ntreinere a
re-ultatelor terapiei efectuate!
6tapa tratamentului cirurgical)corigant, pre-ent:nd specificul inter"eniilor in"a-i"e poate
fi e2pus ,n detalii de stomatologii cirurgi speciali-ai ,n parodontologie!
Tratamentul incipient include?
;! Moti"aia .i instruirea pacientului ,n reali-area corect a igienei indi"iduale orale
'! Controlul colaborrii pacientului cu medicul stomatolog, gradul de participare a
pacientului ,n msurile curati"e .i profilactice
(! +meliorarea strii igienice locale
*! 7nlturarea acumulrilor de depuneri bacteriene .i focarelor de iritri iatrogene ale
parodoniului marginal
>! 7nstrinarea depunerilor supragingi"ale .i subgingi"ale ,ntr)o .edin cu poli-area
rdcinii
;*;
E! $icidarea derangelor oclu-ale .i de articulaie!
Numrul .edinelor necesare la etapa tratamentului incipient se ")a determina ,n felul
urmtor?
Hedina Nr! ;?
;! 1eterminarea indicilor igienic .i emoragic
'! 6fectuarea speilingului supragingi"al cu sceilere mecanice ksau ultrasonorel cu
poli-area suprafeelor radiculare
(! 3nstruirea tenicii corecte .i consecuti"itii de splare pe dini
*! 5relucrarea dinilor detartrai cu fluor lac!
Hedina Nr! ' ka doua -il?
;! 1eterminarea repetat a acelora.i indici
'! 6fectuarea speilingului subgingi"al
(! 7nlturarea punctelor de retenie marginal kmai ales celor iatrogenel
*! 3nstruirea tenicii de splare pe dini
>! +dministrarea prin frecare a preparatelor cu fluor pe dinii supu.i igieni-rii profesionale!
Hedina Nr! ( kurmea- ,n -iua urmtoarel?
;! 1eterminarea repetat a indicilor
'! 3nstruirea pacienilor tenicii de curire a spaiilor interdentare cu fire kflosel dentare,
curitoare de dini!
Hedina Nr! * k,n -iua urmtoarel?
;! 1eterminarea repetat a indicilor
'! Controlul ni"elului de ,nsu.ire a tenicii de splare pe dini .i a altor manopere igienice
orale!
Hedina Nr! > kinter"alul ,ntre .edina a * .i a > nu ")a fi mai mic de ' sptm:nil?
;! 1eterminarea repetat a indicilor
'! +precierea re-ultatelor tratamentului efectuat
(! 7n ca-ul necesitii prelungirii unui tratament comple2 se elaborea- un demers ctre
tre-oriea instituiei!
j)om meniona, c numai efectuarea celor > .edine ")or mic.ora indicii igienic .i
emoragic p:n la (> la sut din numrul de pacieni parodontologici, care ")or a"ea ne"oie de
tratament comple2!
Tratamentul pacienilor parodontologici "a fi obligatoriu cu scopul determinant, strict
indi"iduali-at .i comple2!
Un loc de frunte .i esenial ,n reali-rile cirurgicale, ortopedice .i fi-ioterapice ,i ")a
re"eni terapiei medicamentoase!
/emediilor medicamentoase utili-ate ,n re-ol"area terapiei parodontologice ")or fi
adresate urmtoarele cerine?
;! S nu irite parodoniul .i mucoasa oral
'! S fa"ori-e-e de"itali-rii coloniilor de micro)organisme ,n pungile gingi"ale .i
parodontale sau brusc s minimali-e-e acti"itatea lor
(! S fr:ne-e ma0orarea formrii granulaiilor ,n pungile parodontale
*! S normali-e-e metabolismul esuturilor parodontale afectate
>! S stimule-e procesele regeneratorii ,n esuturile parodontale
E! S ma0ore-e re-istena esuturilor parodontale fa de factorii de distrugere!
7n practica parodontologic mondial sunt di"i-ate mai multe grupuri de substane
medicamentoase?
;! +ntiseptice
'! +ntibiotice
(! /emedii "egetale
*! +ntiinflamante nesteroide
>! Sclero-ante
E! 6n-ime
;*'
7! Aormoni
B! jitamine!
6le la r:ndul su fiind administrate pe mai multe ci?
;! Cltituri, grgare, bi
'! +plicaii pe gingii
(! 3nstilaii, ,ntroducere ,n pungi
*! 3n0ectri ,n papile gingi"ale
>! 5ansamente curati"e
E! Fi-ioterapie!
1irecia principal a farmacoterapiei afeciunilor parodontale inflamatorii se determin prin
necesitatea de acionare asupra microorganismelor orale, pe de oparte .i pe de alta asupra
mecanismelor sanogenetice .i patogenetice a procesului patologic din parodoniu!
5rima direcie 8 cea de cimioterapie antimicrobian poate fi re-ol"at prin folosirea
preparatelor care conin, spre e2emplu 8 clore2idina! 5rocedurile ")or fi urmtoarele?
;! Cltituri de *)> ori pe -i, dup fiecare mas cu 6lidril
'! 1up igiena profisional ,ntroducere ,n pungile parodontale a amestecului ;?; 6lidril .i
5arodium
(! Splarea pe dini de ' ori pe -i 8 dimineaa dup m:ncare .i seara ,nainte de somn cu
comple2ul din ;?;?; k6lidril, 5arodium, 6lgidriuml ,n stil igienic tradiional! 1urata curii de
tratament ;');* -ile!
+supra mecanismelor sanogenetice .i patogenice ")or fi folosite? toni-ante, stimulante,
antiinflamante, iposensibili-ante! j)or fi efectuate aciuni terapice asupra regulrii circulaiei
sanguine locale, sistemului ner"os central .i periferic, acti"i-i-rii proceselor de regenerare .i
alte aciuni cu efect de coregare!
&bligatoriu, dup determinarea diagno-ei difiniti"e a inflamaiei parodontale ")or fi
prescrise medicamentele necesare p:n la ,nceperea tratamentului de ba-!
Ne ")om conduce ,n aceast reali-are de dou reguli fundamentale?
;! Toate msurile curati"e ,n parodontologie, susinute de emoragii gingi"ale ")or duce la
bacteremie de di"erse grade
'! $a tratamentul pacienilor parodontologici, inclu.i ,n grupul de risc kcu infecii
bacteremice metasta-ante kgalopantell profila2ia cu antibiotici ")a de"eni condiie obligatorie!
Cercetrile ultimilor ani demonstrea- c apogeul bacteremiei cau-ate de inter"eniile
in"a-i"e contactate cu s:ngele este atins la a ;> minut dup inter"enie! /ee.ind din acest fapt
+sociaia american a cordului recomand la pacienii din grupul de risc administrarea
obligatorie a antibioticului cu o do- unic, cu o or ,nainte de inter"enia in"a-i"! k62emplu?
+mo2icilina 8 'gr Clindamicina 8 E44mg kla copii >4 mgm9g, dar s nu fie trecut sumar do-a
maturuluil, Cefalosporinele 8 'grl!
$a pacienii cu +ctinomicetem Comitans penicilinore-istente profila2ia obi.nuit cu
antibiotice poate fi nesatisfctoare, permi:nd acestor microorganisme s pro"oace endocardit!
5entru pre:nt:mpinarea ei ")or fi folosite &fla2ocina sau Metronida-olul dup scema do-elor
profilactice a preparatelor!
Se mai recomand, pe l:ng antibiotice, la ace.ti pacieni de efectuat cltituri orale cu sol!
de clore2idin 4,;)4,'= cu ;)' minute ,nainte de inter"eniile in"a-i"e! Nici de cum aceste
cltituri nu ")or fi efectuate pe parcursul a c:tor"a -ile 8 perioad capabil s modifice tabloul
microbiologic bucal, pro"oc:nd ulterior o prescriere incorect de antibiotici!
j)om duce cont .i de specificul microbian al parodontitei 0u"enile, care ne oblig cu ;*
-ile ,nainte de inter"eniile parodontale s prescriem 1o2%c%clina k,n prima -i '44mg, iar ,n
urmtoarele c:te ;44mgl!
7n timpul prelucrrii pre"enti"e a parodoniului nu ")or fi folosite remedii, capabile s
fr:ne-e formarea plcii bacteriene, deoarece tabloul de manifestare clinic ")a fi falsificat, fapt
care ")a pro"oca de-a"anta0ul aprecierii ni"elului igienic oral al pacientului!
;*(
$a pacienii cu imunitatea sc-ut "a fi folosit ca msur suplimentar igienic aplicaii
pe gingie cu clore2idin, sau -inc)fluoridul, ben-ofurocainul '=, pre"enti" procedurilor de
detartra0 .i ciureta0! +ceast procedur "a fi efectuat .i la pacienii cu deran0e de coagulare
sanguin ,n paralel cu antibioticul 1o2%c%clina k1o2%c%linl 8 ;* -ile! $a pacienii cu
gingi"oragii pronunate, detartra0ul "a fi efectuat atraumatic folosindu)se ,n paralel soluiile de
;= galascorbin proaspt sau >= de acid aminocapronic!
7n toate ca-urile de detartra0, procedura "a fi finali-at prin poli-area profesional a
rdcinilor!
7n tratamentul parodontitei cronice ,n e2acerbare kfrec"ent abscedentl prioritate ,i ")a fi
acordat ciureta0ului! 1up reali-area detartra0ului subgingi"al se ")a efectua poli-area rdcinii
,n combinare cu ciureta0ul maselor moi!
/emediul folosit ,n reali-are ")a fi apa o2igenat de (= ,n form de cltituri .i instilri ,n
punga parodontal!
7n scopul deminerali-rii tartrului dentar cu succes pot fi folosii aci-ii organici ,n
concentraie p:n la >4= cum ar fi? acidul lactic, a! Fluorglicinsulfuric, a! Fluorglicinformic,
aplicai pe '4)(4 min! Ulterior urmea- cltituri orale cu sol! '= bicarbonat de sodiu .i
acoperirea suprafeelor dinilor respecti"i cu fluor lac k6lme2 fluid, 6lme2)Celee, 1urapatlac9l!
5ot fi folosite cu succes?
;! Combinaiile corti-on)tetraciclinice 8 Tetracortilul instilat ,n punga parodontal
'! 6n-ime proteolitice kdup desciderea abcesuluil? Tripsin, Aemotripsin, Aemopsin etc,
care pot fi de-ol"ate ,n serul i-otonic sau no"ocain 4,'>)4,>= k;mgm;mll
(! giogelul Criogel, care se ,ntroduce ,n do-e mici ,n abces pre"enti" desciderii lui,
unde el se umfl rmn:nd acti" p:n nu se absoarbe
*! 1io2idina 4,;);= ,n punga parodontal
>! 7n ca-uri e2cepionale la pacienii, care mai pre-int .i febr pot fi administrate
antibiotice sistemice, ca 1o2%c%clina sau Metranida-olul! 7n ca-ul abceselor multiple poate fi
folosit cu succes $incomicina kdup sceml!
/emedii medicamentoase folosite ,n cadrul efecturii ciureta0ului?
;! Concomitent aneste-icilor ")or fi folosite antisepticile? (= A
'
&
'
, mai rar clore2idina,
care ,n pre-ena s:ngelui se "a inacti"a parial sol! ;= 3odinol 4,4')4,;= permanganat de
potasiu 4,>);,4= sol! 6toniu soluii .i infu-ii din plante medicinale? 4,;= sol! 5o0arni Sol!
4,>= Usinat de sodiu 4,'>= Clorfilipt 4,'= Sang"iritrin 4,'= 3uglon 4,'>)4,>= Safor
hapone- 3nfu-ie /oma-ulan etc!
Face de menionat c parodontologii de pe ,ntreaga planet manifest o singur atitudine
fa de antibiotici? sunt indicai numai la pacienii grupului de risc .i la cei, la care prin msurile
mecanice de"ine puin posibil stoparea proceselor inflamatorii parodontale rapid progresante!
+plicarea antibioticelor ,n parodontologie ")a duce cont de urmtoarele caracteristici?
;! 5articularitile lor de aciune
'! giocompatibilitatea lor
(! +bsorbirea .i gradul lor ,n tractul digesti"
*! Farmacocinetica apreciat prin "ite-a de utili-are .i inter"alul de pstrare a
concentraiei curati"e
>! Concentraia antibioticului ,n licidul gingi"al!
6ste cunoscut faptul, c antibioticul, dup absorbirea lui ,n tractul digesti" ptrunde ,n
sistemul sanguin .i a0ung:nd ,n capilarele gingi"ale, mai apoi prin membrana ba-al .i celulele
epiteliale gingi"ale nimeresc ,n punga parodontal, locul principal de aciune a lui! /egula
folosirii antibioticului ,n parodontologie rm:ne una? concentraia lui "a fi mai mare dec:t cea
minimal de inibare! j)om meniona c cura antibioticului folosit ")a dura de la > p:n la '4
-ile! 1in grupul de antibiotice noi ")om enumera doar c:te"a? Sumamed 8 cura > -ile kprima -i
>44mgkper osl, restul * -ile c:te '>4mg odat ,n -il /ulid 8 ;>4mg, ' ori ,n -i k7-ilel Nolicina
8 *44mg, ' ori ,n -i k7-ilel Siflo2 8 '>4mg, ' ori ,n -i k7 -ilel Tari"id 8 '44mg, ' ori ,n -i k7
-ilel!
;**
Un rol deosebit ,n terapia parodontitelor ,i ")a re"eni tratamentului de ,ntreinere a
re-ultatelor obinute! +ceast funcie ")a fi cu succes ,ndeplinit de preparatele capabile s
regule-e eliberarea medicamentului cu garantarea de susinere rapid .i pe lung durat a unui
ni"el de concentraie terapeutic! Tenologiile moderne garantea- fi2area medicamentului pe un
purttor , mai frec"ent fiind gelul, care timp ,ndelungat pstrea- concentraia acti" ,n punga
parodontal! Unul dintre primele produse de a.a fel este 6l%-olul kelaborat de nemil, a":nd ,n
ba-a metronida-olul k'>=l!
5reparatul gel se aplic ,n pung de ' ori cu un inter"al ,ntre aplicri de ; sptm:n!
Ulterior au aprut .i alte remedii ca pelicula ade-i" 1iplen)1enta pelicula solubil
+spirinol kse de-ol" ; orl 8 se aplic pe suprafaa afectat ;)( ori ,n -i kcura 7);4 -ilel fibra
tetraciclinic +cte-it kconine '>= de antibioticl 8 sunt ni.te fibre cu lungime de '( cm .i
diametrul de 4,>mm, fiind aplicate ,n punga parodontal acti" cu a0utorul fuluarului kca .i firul
de retraciel, menin pe durata a ;4 -ile o concentraie acti" de peste ;444mgmml! 1up
,nlturarea fibrei de"ine foarte comod, ,n reali-are, procedura de ciureta0 a pungii .i detartra0 a
rm.ielor de tartru!
6fectul de ,ntreinere a re-ultatelor tratamentului ,l manifest .i alte remedii, cum ar fi?
Corsodil, 5arodonta2 8 past de dini profesional, ele2irele &ral)g, Colgate 5la2 etc!
Un efect ma0or de ,ntreinere .i susinere a re-ultatelor terapeutice a afeciunilor
inflamatorii parodontale ,i re"ine "itaminelor .i comple2elor elaborate din grupele +, g, C, 6, 1!
Cele e2puse, permit de menionat cinci principii de ba- necesare de meninut ,n
tratamentul afeciunilor inflamatorii parodontale, la ni"el indi"idual?
;! Comple2icitate
'! 3ndi"idualitate
(! Consecuti"itate
*! Sistemacititate
>! 6cilibrare .i balansare ,n tratamentul efectuat!
+ceste principii ne direcionea- spre o terapie raional? etiotrop, patogenetic,
simptomatic, substituent .i reabilitant!
Numai un tratament terapeutic comple2 poate prelungi funcionarea parodoniului, ciar .i
afectat de parodontit e2primat clinic prin remesiunea procesului, ma0or:ndui)se perioada de
acti"itate fi2atoare)recepti" pe o durat de -eci de ani!
Clar rm:ne faptul, c parodoniul le-at "a manifesta capaciti funcionale reduse, ,ns
mecanismele de adaptare local, sistemic .i central ")or fi capabile s compense-e timp
,ndelungat de-ecilibrul aprut dento)parodontal .i oclu-al, oclu-o)articulati" cu consecine ,n
organe, sisteme, organismul integru! Hi atunci pentru ,mbuntirea sntii .ubri-ite de
de-ecilibrul parodontal! 7.i aduc aportul stomatologii cirurgi, fi-ioterapici, ortope-i .i
ortodoni!
Bi%liogra/ie
;! +driaens 5+! +pplication locale dagents antimicrobiens? efficacit dans le traitment de la
gingi"ite et de la parodontite! h 5arodontal 3mplant &rale '444, ;<k'l? ;><);<*
'! gidault 5, Candad F, Crenier 1! S%stemic antibiotic terap% in te treatment of
periodontitis! hournal of Canadian 1ental +ssociation '447 7(kEl?>;>)>'4
(! 1a"ies h, @arring T, Norder%d &! +d"anced in te public ealt aspects of periodontitis!
Consensus /eport of te fift europeean or9sop in periodontolog%! h Clin 5eriodontal
'44> (' ksuppl El? ('Em('7
*! Cuerrero +, 6ce"erria hh, Tonetti MS! 3ncompletet aderence to an ad0uncti"e s%stemic
antibiotic regimen decreases clinical outcomes in generali-ed aggressi"e periodontitis
patiens? a pilot retrospecti"e stud%! h Clin 5eriodontal '447 (*?B<7)<4'
>! Socrans9% SS, Aaffa0ee +1! 1ental biofilms? difficult terapeutic targets! 5eriodontolog%
'444, '44' 'B?;')>>
;*>
E! Ste#art 5S, Costerton h! +ntibiotic resistance of bacteria in biofilms! $ancet '44;
(>B?;(>);(B
7! Slots h! S%stemic antibiotics in periodontics! h! 5eriodontal '44* 7>k;;l? ;>>();>E>
B! Sterr% @+, $angeroudi M, 1ol)b% +6! Metranida-ole as an ad0unct to periodontal terap%
#it subgingi"al curettage! gr 1ent h ;<B> ;>B?;7E);7B
<! Segelnic9 S$, einberg M+! /ee"aluation of initial terap%? #en is te appropriate time h
5eriodontal '44E 77? ;><B);E4;
;4! Mars 51! 1ental plaue? biological signifiance of a biofilm and communit% lifest%le! h Clin
5eriodontal '44> (' ksuppl El? 7);>
;;! Mobelli +, Samarana%a9e $5! Topical and s%stemic antibiotics in te management of
5eriodontal disease! 3nt 1ent h '44* >*?();*
;'! Micel hF, $ema,tr 5, 5oblete MC Facteurs de risu en parodontologie et consuences
trapeutiues ;
er
partie? le biofilm! h 5arodontal 3mplant &rale '44' ''k(l?''>)'(;
;(! 5auette 1, grodala N, Nicols TC! Cardio"ascular disease, inflammation and periodontal
infection! 5eriodontolog% '447 **?;;();'E
;*! 5a0u S, 5ussinen 5h, Sinisalo h! claritrom%cin reduces recurrent cardio"ascular e"ents in
sub0ects #itout periodontitis! +terosclerosis '44E ;BB?*;')*;<
;>! 5aster gh, &lsen h, +las h+, 1e#rist F6! Te breadt of bacteria di"ersit% in te uman
periodontal poc9et and oter oral sites! 5eriodontolog% '444, '44E *'?B4)B7
;E! /odrigues /Mh, Concal"es C, Souto /! antibiotic resistance profile of te subgingi"al
microbiota follo#ing s%stemic or local tetrac%cline terap%! h Clin 5eriodontal '44* (;?*'4)
*'7
;7! /oman +, $puise F, eiss)5elleter 3, grunel)Trotebas S! Strategie de lantibioterapie dans
le traitement des parodontites! /e"ue d&donto Stomatologie '44E (>k(l? ;E();B'
;B! Tanner +C/, 3-ard h! Tannerella fors%tia, a periodontal patogen entering te genomic era!
5eriodontolog% '444, '44E *'? BB);;(
;<! Aerrera 1, San- M, hespen S! + s%stematic re"ie# on effect of s%stemic antimicrobials as an
ad0unct to scaling and root planning in periodontitis patients! h Clin 5eriodontal '44'
'<ksuppl (l? ;(<);><
'4! jan in9eloff +h! +ntibiotics in periodontics? are #e getting some#ere h Clin
5eriodontal '44> ('? ;4<*);4<>
';! jan #in9eloff +h, jan der /ei0den +! 3nfections parodontales et implications
terapeutiues ! h 5eriodontal 3mplantol &rale '444 ;<k'l? ;*;);>E
''! 1umitriu AT, 1umitriu S, 1umitriu +S! 5arodontologie, ed E, 6d jiaa Medical
/om:neasc, '44E, cpt ;;, pg (*B)(><
'(! /oman +, Cara /, 5opo"ici +, jitiuc 3! Cid teoretic .i clinic de parodontologie, '44B 6d
Medical Uni"ersal, Clu0)Napoca ;EE pg
'*! Wp`tOpr_^ Iu, WpKY_^OP Ie, UM]K`^M sI, QpOLOPM zI! wOLTZ^` bMpOYO^XM!
UKNOPOYSXPO YL_ PpMvTq, dOSNPM, '44*, 'B7 SXp!
'>! IpX|NTP`v Iu! \M]OLTPM^`_ bTp`OYO^XM! UKNOPOYSXPO YL_ PpMvTq SXOaMXOLOtOP, '44E
dOSNPM, (47 SXp!
;*E
TRATAMENTUL ENDODONTIC MODERN AL PERIODONTITELOR APICALE
CRONICE DISTRUCTI3E
Dori! I.*ra*i 3aleriu Burlacu
Catedra Stomatologie terapeutic F5M USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
Endodontic modern therapy of chronic distructive apical periodontitis
Clinic and paraclinic e2amination kradiograp% and densitometr% l in ;'; pacients k;74
permanent teetl #it distructi"e cronic periodontitis, tat +A plus, administred #it Termafil
is more ifficient comparati"e #it +bces /emed% and 6ndometasone administration b% lateral
condensation metod as been demonsrated ! Te results b% repeated clinical and paraclinic
e2amination till te initial treatament and after ;' monts from te endodontic treatament as
been confirmed!
Re)u'a*
62amenul clinic .i paraclinic kradiogarafie .i densitometrie a ;'; pacieni k;74 dini
permanenil cu periodontit cronic distructi" a demonstrat c, +A plus, administrat cu
gutaperca fierbinte Termafil este mai eficient, comparati" cu +bces /emed% .i 6ndometasone
administrate cu gutaperc prin metoda de condensare lateral! /e-ultatele au fost confirmate prin
e2aminri clinice .i paraclinice repetate p:n la iniierea tratamentului .i dup ;' luni din
momentul finisrii tratmentului endodontic!
Ac*uali*a*ea *e'ei
Tratamentul endodontic, Ontotdeauna a fost un lucru dificil, at:t prin alegerea metodei de
tratament, selectarea sistemului de lucru, sterili-area endodontic, c:t .i prin alegerea
materialelor de obturaie canalar! Sterili-area satisfctoare a sistemului radicular, prin una sau
alta dintre metodele tradiionale, ulterior presupune alegerea adec"at a silerului .i filerului
utili-ate pentru obturarea sistemului radicular! Metoda clasic de tratament insista doar pentru
sterili-area .i obturarea canalelor magistrale, canaliculele accesorii rm:n:nd ,n continuare
contaminate .i urm:nd s e2ercite aciune noci" asupra periodoniului apical! +nterior,
procedeul se reali-a prin e2ere-a necroticului pulpar .i sterili-area canalului, urmate de obturarea
canalelor cu di"erse preparate de aciune antisepticD>F !
Tratamentul endodontic modern s)a scimbat esenial at:t prin tactica reali-rii, c:t .i
prin biocompatibilitatea ma2im a preparatelor utili-ate ,n medicaia intracanalar cu esuturile
periodoniului apical! 6 de menionat c, tratamentele antiseptice presupun utili-area preparatelor
cu acti"itate antimicrobian nespecific .i aciune citoto2ic, care interesea- nu doar germenele
patogen dar .i esuturile)ga-d, fenomen, care stope- regenerarea esutului osos D6nstrom g!
and Spangberg $!, ;<BE garnett C! et al!, ;<BE +ndreescu C!, ;<<>,;<<E ang G!, ;<<> Cafar
M!, ;<<BF!
7n a! ;<*( WO{K^t !d! a propus pentru sterili-area canalelor radiculare antiformina!
Studierea ulterioar a acestei metode a demonstrat c formalina .i tricre-olformalina inib at:t
procesele de fagocito-, c:t .i procesele de regenerare osoas! Cu toate aceste ad"ersiti
biologice, componentele formalinei .i tricre-olformalinei, c:t .i combinaiile lor cu iodoformul,
timolul sau cu alte preparate, mai continu s fie larg utili-ate .i ast-i! 7n pre-ent sunt folosite
preparatele cu coninut de paraformaldeida! 1ac apelm la datele istorice, folosirea pastei
ri-orcin)formalina, care la contactul cu celulele canalului radicular se transforma ,n
paraformaldeid, fenomen considerat e2trem de periculos pentru esuturile dentare, deoarece
conduce la sclero-area canaliculelor dentinare, iar mai apoi .i cristali-area lor!
5reparatele actuale ,n pofida faptului c, conin paraformaldeida, de e2emplu, +bces
/emed% 8 componen? Dpraf de paraformaldiid ;,;=, o2id de -inc, sulfat de bariu)penru
contrastul roentgen .i licid kformaldeid *(,B=, cre-ot .i timollF, ,n final apar ca componeni
de0a formai, care dein proprieti bactericide .i antiseptice .i doar parial conduc la cristali-area
;*7
esutului radicular!
6ugenolul este un alt remediu utili-at frec"ent ,n tratamentul formelor distructi"e de
periodontit apical cronic .i cunoscut pentru facultatea sa de a stimula procesele de
osteoneogene-! +cest preparat este folosit .i ca substrat ,n obturarea radicular curati" DwMpTp
W!d!, xOLO~`^M u!I!, ;<<E Tepel h!, ;<<*F! 6l este folosit ca ba-a licid pentru unele silere de
obturaie permanent!
Clucocorticoi-ii se administrea- ,n terapia intracanalar pentru aciunea lor nespecific
de inibare a proceselor inflamatorii e2sudati"e Dgar9er g!C!, ;<7;,;<7' uOLOPrTPM I!d!,
;<<4 +bbot 5!j!, ;<<' @aufman 6!, ;<<* Nicolaiciuc j!, ;<<7F, a celor necrotice .i
proliferati"e! 5ansamentele sau obturaiile pe canal, care conin corticosteroi-i, fiind administrate
,n tratarea periodontitei apicale cronice distructi"e, demonstrea- urmtoarele proprieti?
)int:r-ie procesul de regenerare osoas prin reducerea numrului .i funciei fibrobla.tilor )
perturb sinte-a colagenului .i inib procesul de sulfatare a proteoglicanilor substanei
fundamentale ) inib reaciile inflamatorii .i imune defensi"e, fagocito-a .i sinte-a
interferonului ) stagnea- procesul de elaborare a matricei proteice osteoide!
1rept remediu, ce consolidea-a aceste preparate este folosit pe larg 6ndometasone,
a":nd ,n componea sa kpraf ) de2ameta-on 4,4;gr, %drocorti-on acetat ;,44 gr, timol iodat
'>,44 gr, la fel .i paraformaldeid ',' gr .i licid ) eugenol <; ml, ulei de ment *,> ml, ulei de
anis *,> mll, manifestPnd proprieti antiseptice determinate de paraformaldeid .i
antiinflamatorii datorate de2ameta-onei .i %drocorti-onului acetat!
$a moment, ,n stomatologia modern pe larg sunt ,ntrebuinate preparatele ce conin
r.ini aminoepo2ideD7F! Spre deosebire de preparatele descrise anterior, aceste remedii asigur
autoade-i"itate .i concomitent, manifest proprieti de sigilare foarte pronunate! +st-i, ele
sunt un standard mondial pentru obturaea canalelor radiculare! Unul dintre remediile de acest tip,
recunoscute la ni"el mondial, este +A plus!
Cercetrile clinice reali-ate ,n terapia de canal a periodontitelor apicale acute, .i celor
cronice, pulpitelor acute .i cronice au a0uns la momentul, ca nu numai silerul, dar .i fillerul
determin re-ultatele tratamentului endodontic! Ca filler este folosita gutaperca, indiferent ,n ce
fa- se afla ea ) sau !
Sco6ul .*u-iului a "i-at e"aluarea comparati" a eficienei terapeutice a preparatelor
care conin de2ameta-on, %drocorti-on, paraformaldeid, eugenol, r.ini aminoepo2ide .i
asocierea acestora, ,n obturarea canalelor radiculare a dinilor cu periodontita cronica distructi"!
O%iec*i+ele cerce*$rii
+u fost? de a estima aciunea terapeutic a fiecurui remediu ,n parte asupra proceselor
reparati"e osoase On dinii cu periodontit apical cronic distructi" de a studia aciunea
acestor preparate la ni"elul spaiului periodontal de a e"alua fiecare metod de obturare canalar
kat:t metodele reci de condensare a gutaprcei, c:t .i metoda fierbinte ) Termafill!
Ma*erial ,i 'e*o-e
5entru reali-area scopului propus, au fost in"estigai prospecti" ,n aspect clinic .i
paraclinic! 6.antionul de studiu a cuprins ;'; pacieni, cu ",rsta ,ntre ;B .i E4 ani, cu
periodontit cronic distructi"! 5rocesul a fost studiat pe dini pluriradiculari, care p,n la
momentul includerii ,n studiu de0a fuseser supu.i tratamentului endodontic! $a ma0oritatea
pacienilor din actualul studiu au fost depistate at:t canale tratate inadec"at, c:t .i canale, care, ,n
general nu au fost depistate .i tratate, probabil, datorit accesului canalar, dificil! 7n total au fost
in"estigai ;74 de dini, dintre care? ,n 'B ca-uri canalele radiculare au fost obturate cu siller
+bces remed% .i gutaperc prin metoda de condensare lateral ,n (7 8 cu 6ndometasone .i
gutaperc prin metoda de condensare lateral ,n >4 ca-uri 8 cu +A plus .i gutaperc master
con ) prin condensare "ertical fierbinte .i ,n >> ca-uri 8 cu +A plus .i Termafil!
Canalele radiculare ale dinilor au fost supuse prelucrrii mecanice instrumentale prin
;*B
intermediul metodei Step b% Step k5rotaperl! +nterior dinii au fost i-olai cu a0utorul
ruberdamului! 5relucrarea medicamentoas a fost reali-at cu %poclorid de natriu de (=
,ncl-it p:n la temperatura de >EC .i Cl%de k61T+l! /e-ultatele tratamentului au fost
comparate radiologic .i prin densitometrie p:n la iniierea tratamentului .i dup ;' luni din
momentul finisrii taratmentului endodontic!
Re)ul*a*e ,i -i.cu&ii
1atele de literatur D(,*,EF ofer informaii, pri"ind posibilitatea efecturii tratamentului
endodontic la pacienii cu periodontite apicale cronice distructi"e utili-:nd di"erse preparate
comle2e k+bces remed%, +A plus, 6ndometasonel, care pot administrate prin diferite metode
kcondensare lateral .i "ertical a gutapercei, Termafill!
Tratamentul efectuat cu Abces remedy a demonstrat doar obturarea canalelor, dar nu .i
re-orbia procesului patologic, mic.orarea nesemnificati" a focarului periapical! 1eoarece
ma0oritatea procelelor periapicale distructi"e din pre-entul studiu, au fost cronice, subiecti" nu
simeau ameliorare considerabil a strii de sntate, ea fiind e"aluat obiecti" prin e2amen
radiologic .i densitometrie! in:nd cont de componena preparatului, pot fi e"ideniate unele
nuane metodologice, care au fost constatate anterior de ctre speciali.tii ,n domeniu! 6le se
refer la obturarea canalelor radiculare cu gutaperc ,n ba-a preparatelor care conin uleiuri! 7n
opinia speciali.tilor, dup o perioad de apro2imati" doi ani de la finisarea tratamentului se "a
constata di-ol"area gutapercei pe tot lumenul canalului radicular, date confirmate radiologic! 1in
indicaiile firmelor productoare aceste preparate sunt recomandate pentru a fi utili-ate far
gutaperc! 7n studiul de fa, ele au fost administrate cu gutaperc! Ulterior, dupa obturarea
canalelor apare problema alegerii materialului de obturaie a dintelui, fie compo-it cimic sau
compo-it fotopolimeri-abil! $a interaciunea uleiurilor cu bondul compo-itului cimic, el ,l
de-acti"e-, conduc:nd la stoparea penetrrii acestuia ,n canaliculele dentinare .i, ulterior a.a
numita legatur cimic, care ,n mod normal, ar trebui s apar ,ntre material .i esuturile
dentare dure dispare! 7n consecin, se "a forma doar legtura mecanic fra ade-iune marginal
la ni"el de dinte 8 obturaie! +ceea.i situaie kade-iunea imperfect a materialului cu esuturile
dentare durel o s fie .i ,n ca-ul utili-rii compo-itelor fotopolimeri-abile! 7n plus, mai apar
dificulti estetice, cu referin la nuanele coloristice ale materialului folosit, ca plomb, sau ca
restaurare dentar! 5roblemele menionate anterior ,n mare parte sunt datorate eugenolului, care,
,n timp ded materialului utili-at o culoare, cafeniu)glbuie! Cele descrise sunt ni.te fenomene
e2trem de neplcute at:t pentru clinician, c:t .i pentru pacient!
Tratamentul efectuat cu prin condensare laterala a gutapercei a demonstrat odata ,n plus
aciunea preparatului, corespun-toare remediilor care ,l alctuiesc! Ma0oritatea speciali.tilor
consider c, datorit aciunii antiseptice .i bactericide a paraformaldeidei, nu este necesar o
i-olare perfect a c,mpului operator kdintelel, precum e2clud .i necesitatea unei sterili-ri
perfecte de canal! 5rin aceste aciuni, medicii neag una din cele mai importante condiii ale
tratamentului endodontic modern! 7n pofida datelor relatate, e de menionat c, concomitent cu
efectele s)ar prea benefice ale remediului mai apar un .ir de probleme! 1e e2emplu, inibarea
proceselor de fagocito-, a regenerrii osoase, mecanisme pe care contea- fiecare stomatolog,
c:nd este "orba despre tratamentul periodontitelor cronice distructi"e! +ciunea antiinflamatorie
nespecific a de2ameta-onei .i %drocorti-onului acetat ,n procesele e2udati"e kdar e cunoscut
c, ,n ma0oritatea ca-urilor procesele sunt e2udati"el, pentru a trata algiile postoperatorii, cele ce,
de regul, succed trtamentul endodontic, este una dintre prioriti, in:nd cont de faptul c,
procesul de regenerare osoas de asemenea "a fi ,ntir-iat datorit reducerii numrului .i funciei
fibrobla.tilor! 7n acela.i conte2t poate fi menionat .i inibiia fagocito-ei, sinte-a
interferonului, stagnarea elaborrii matricei proteice osteoide, procese absolut nedorite ,n
tratamentul endodontic! 7n tratamentul cu Endomethasone, adeseori este constatat obturarea de
canal satisfctoare, ciar .i dup ;' luni de la momentul reali-rii terapiei, iar efctul reparati"
osos rm:ne a fi foarte redus! /estaurrile estetice care au fost efctuate ,n a.a mod sunt
scimbate ca culoare! 5acienii frec"ent nu sesi-ea- fenomenul descris, pentru specialist ,ns, el
;*<
este ce"a neplcut! 62periena proprie a demonstrat c, dup ()* ani la un e2amen radiologic de
rutin, pe lumenul canalului practic nu se mai pstrea- densitatea pefect a gutapercei, proces
determinat probabil de di-ol"area ei de ctre eugenolul pre-ent ,n componena acestui preparat!
1in datele de literatur, acest lucru nu este ,n fa"oarea tratamentului endodontic re-ultati" D*F!
1eermeti-area lumenului canalar "a conduce la reinfectare ulterioar, ,n special atunci, c:nd
mcar un grup de canalicule accesorii nu au fost obturate prin aceast metod, mai ales ,n ca-ul
pre-enei unui canalicul lateral situat radial ascendent!
+ltele "or fi aspectele terapiei endodontice utili-:nd preparatul AH plus. Metoda de
condensare "ertical a gutapercei cu acest siler, asigur un alt ni"el de obturare canalar, pri"ind
at,t ni"elul obturrii canalului magistral, c,t .i a canaliculelor laterale! Fiind un material idrofob,
pentru obinerea unei obturri perfecte se necesit ca canalul radicular s fie absolut uscat, iar
pentru aceasta dintele trebue i-olat utili-:nd ruberdamul! +cesta nu este unicul moti", pentru care
tratamentul de"ine dificil! 6ste dificil .i prelucrarea mecanic a canalului radicular, deoarece
pentru a o reali-a sunt utili-ate substane cu aciune to2ic asupra mucoasei ca"itii bucale
k61T+l! 5relucrarea mecanic ,n aceste ca-uri pre"ede irigarea continu a canalului radicular cu
soluie de ipoclorid de sodiu de (=)>=, care este de dorit s fie ,ncl-it p:n la temperatura de
*4 ) >EC , ,n condiii ideale s)ar necesita ca temperatura s fie de >EC! 6 de menionat .i faptul
c, se necesit irigarea c:t mai abundent timp de minimum ;4 8 ;' min, dar cel mai bine ,ntre
(4)*4 min! 1ac ipocloridul de sodiu se afl ,n canalul radicular nu mai puin de B min, acest
canal "a fi considerat facultati" steril .i, ulterior, poate fi obturat! /e-ultale obinute utili-:nd
silerul +Aplus ,ncura0ea- ,n aspectul reparrii osoase periapicale, deoarece el este un preparat
inert fa de esuturile periapicale! 7n plus, sigilea- paral canalele laterale .i cele accesorii!
Cu totul alte posibiliti ofer tratamentului endodontic Termafilul! +cesta fiind compus
din suportul de plastic acoperit cu gutaperc solid ,n fa-a , care ulterior fiind ,ncl-it ,n soba
special "a trece ,n fa-a ! Care sunt argumentel ,n acest sens 7n primul r:nd metoda asigur
obturarea canalar tridimensonal, care nu poate fi reali-at nici printr)o metod dintre cele
menionate anterior! 7n al doilea r:nd, datorit silerului +A plus care dispune de plasticitate
sporit .i inertitate fa de gutaperc, se asocia- perfefect cu ultima, asigur:nd obturare practic
perfect a arborelui radicular! Fenomenul este datorat at,t gutapercei fierbini, c:t .i presiunii
aparente la ,ntroducerea termafilului ,n canalul radicular! 1eplas:nd silerul nu at:t ,n
canaliculele laterale, c:t .i ,n cele accesorii, sperm la o obturate satisfctoare a celor peste '4
mii de canalicule! Metoda a fost aleas de speciali.tii ,n domeniu drept model de obturare
radicular! /e-ultatele clinice primite dupa acest algoritm de tratament au fost e2celente! 1e0a
dup o peioad de E luni dup tratament, e2amenul radiologic c,t .i cel densitometric a e"ideniat
reparaia ,n proporii de E4= a poriunii osoase le-ate! $a inter"al de un an dup tratament se
constata restabilirea parametrilor normali ai fantei periodontale .i tratarea definiti" a procesului
patologic! /eparaia complet a -onei afectate este datorat, probabil, sterilitii .i obturrii
perfecte a canalului radicular! Fenomenele descrise asigur stimularea di"i-rii celulelor
epiteliale ,n osteoblaste .i osteoclaste, care, ulterior conduc at:t la regenerarea esutului osos, c:t
.i la sanarea focarului! 1oar intr)un singur ca- dintre cele incluse ,n studiu, dupa un an de
tratment nu a re-ultat reparaia total a focarului patologic, ceea ce a tre-it semne de ,ntrebare,
pri"ind ni"elul de sterili-are a acestui dinte! 6roarea poate consta ,n irigarea insuficient a
canalului radicular cu soluie de ipoclorid de sodiu, .i ,nlturarea incomplet a stratului infectat
format ,n urma prelucrrii mecanice! 7n a.a mod ca-ul menionat a fost estimat drept e.ec de
tratament endodontic! 3n"estigaiile radiologice .i densitometrice au e"ideniat, c eficiena
tratamentului ,n toate metotele comparate este diferit tabelul . 1atele reflectate ,n tabelul ;
denot c, pacienii la care datele radiologice .i cele ale densitometriei au fost mai aproape de
limita normei fi-iologice kparametrii densitometriei egali cu ;<4 8 '>> Aul au fost supu.i
terapiei cu +bces /emed% .i 6ndometa-one, iar acei la care datele densitometriei e"ideniau
diferene considerabile statistic de norma fi-iologic k7E,>; 8 ;;<,* 8 54,44;l au beneficiat de
tratament cu + plus administrat prin condensare "ertical sau Termafil! 1in aceste moti"e
datele obinute la testarea densitometric iniial nu sunt omogene .i comparabile! +nali-:nd
;>4
re-ultatele e2amenului radiologic .i ale densitometriei au fost constatate diferene cu senificaie
statistic k54,44;l la inter"al de ;' luni dup finisarea terapiei endodontice doar la bolna"ii din
grupele tratate cu +A plus!
Tabelul ;
Re)ul*a*ele -e!.i*o'e*riei la 6acie!&ii cu 6erio-o!*i*e a6icale cro!ice
-i.*ruc*i+e .u6u,i *ra*a'e!*ului e!-o-o!*ic
Pre6ara*
u*ili)a*
Gru6e
6acie!&i
P#!$ la
*ra*a'e!*
7M8'9
La i!*er+al -e 0:
lu!i -u6$
*ra*a'e!*
7M8'9
3eri-ici*a*ea
.*a*i.*ic$
7P; * 9
+bces remed%
kcondensare lateral a
gutaperceil kn'Bl
;E*,47 ;,>; ;EE,EB ;,*> 54,4>
t;,''
6ndometasone
kcondensare lateral a
gutaperceil kn(7l
;(E,7' >,>< ;**,7B >,EE 54,4>
t;,4;
+A plus kcondensare
"ertical a gutaperceil
kn>4l
;;<,* *,4 ;B',; ',>* 54,44;
t;(,''
+A plus kTermafill
kn>>l
7E,>; E,7B '4;,>E ;,;( 54,44;
t;B,;<
+.a dar, metoda de tratament endodontic utili-:nd preparatul +A plus prin condensare
"ertical sau metoda Termafil demonstrea-, c la moment tratamentul endodontic de
perspecti" este de preferat s fie reali-at anume cu Termafil! 1ificultile pot fi cau-ate doar
de costurile ,nalte! 1ar, ,n pofida tuturor dificultilor menionate, ,n occident metoda totu.i
rm:ne un etalon al tratament endodontic!
Co!clu)ii
;! Metoda de obturare a canalelor radiculare cu +A plus .i Termafil s)a do"edit
a fi cea mai prosper ,n tratamentul periodontitelor apicale cronice distructi"e
'! +bces remed% .i 6ndometasone sunt preparate eficiente ,n sensul ,nlaturrii
inflamaiei, .i algiilor ,n periodontitele apicale cronice distructi"e e2acerbate, ,ns puin
eficiente ,n aspectul stimulrii procesului reparati" osos!
Bi%liogra/ie
;! gurlacu j!, 3strati 1!5erspecti"e de utili-are a remediului natural gio)/ ,n tratamentul
periodontitelor apicale cronice ,n dinii permaneni imaturi mm +nale Htiinifice ale USMF
Nicolae Testemianu, jol! 3j, mm 5robleme clinico)cirurgicale, Ci.inu, '44E p!*(;)
*(*!
'! Fala j! Tratament raional, comple2 al periodontitelor cronice distructi"e la dini cu defecte
pariale .i totale de coroan! Te-a de doctor ,n .tiine! Ci.inu! '44E!
(! Freind $!+!, Crie"e +!/!, fnd 5lant C!C!,Tissue reactions to tree root canal medicaments!mm
gritis 1ental hournal, ;<7(, nr!;(*, pp!;;);>!
*! Nicolaiciuc j! +plicarea pastei endometa-on ,n tratamentul parodontitelor cronice apicale!
Materialele conferinei .tiinifice anuale a colaboratorilor .i studenilor a USMF, octombrie
;<<7,Ci.inu, *7Bp!
>! Ursu 6! Tratamentul raional endodontic reparati" al periodontitelor apicale cronice! Te-a
de d!.!m!Ci.inu, '444, ;44 p!
E! w`YT^NO s!, R! OaT^NO opMNX`vTSNM_ }^YOYO^X`_, J`TP, J^`tM bLS, '44', '(' c!
7! e !e!JLTT C`LTp YL_ NOp^TPy NM^MLOP q qv oLS nT^XIpX * '44;t,*;)*' S!
;>;
DINAMICA PROCESELOR OSTEOREGENERATI3E A LE2IUNILOR PERIAPICALE
PRIN TRATAMENTUL CU ACROSEAL
El+ira Ur.u 3aleriu Burlacu A!gela Car*alea!u Iri!a Bolgari Igor Do-i
Catedra Stomatologie Terapeutica F5M USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
Dynamics of the bone healing process in cases of periapical lesions
as a result of treatment with root canal sealer Acroseal
Te present stud% so#s a good abilit% of +croseal kroot canal sealer containing calcium
%dro2idl to induce bone regeneration in te terap% of cronic apical periodontitis #it e2tensi"e
bone distruction!
Re)u'a*
Studiul de fa demonstrea-, capacitatea preparatului +croseal kSeptodontl de a induce .i
potenia procesele osteoregenerati"e ,n -onele de distrucie periapicala in dinii ce au fost
obturai cu acest sealer prin metoda condensrii laterale!
Ac*uali*a*ea 6ro%le'ei
5eriodontitele apicale cronice repre-int o reacie de inflamare a structurilor periodontale la
agresiunea agenilor patogeni de origine endo)e2ogen, iar tratamentul con"enional nu asigura
un prognostic fa"orabil in ca-ul le-iunilor e2tinse a periodontiului apical!
7n pre-ent, terapia formelor distructi"e ale periodontitei apicale cronice se orientea- spre
concepia conser"ati")biologic de tratare a -onelor de osteoli-, cu meninerea integritii
aparatului ligamentar .i restabilirea integral a funciei dentare!
uonform datelor k;*l de regula se da prioritate tratamentului conser"ati" ,n terapia
le-iunilor periapicale! 3n ca- c:nd retratarea pe cale conser"ati" e.uea- sau este imposibil din
cau-a elementelor anatomice bi-are sau a unui pronostic incert, se "a recurge la inter"enii
cirurgicale kre-ecii apicale, separri, premolari-ri, etc!l urmate ,n mod obligatoriu de
prepararea .i obturarea retrograd a canalului radicular supus re-ectarii!
Metodele conser"ati"e se ba-ea- pe capacitatea componentelor acti"e ale materialelor de
obturare radicular de a difu-iona prin canalicule dentinare, canale accesorii .i ape2ul radicular
acion:nd antiseptic, antiinflamator .i reparati" asupra -onelor de distrucie periradiculare!
5reparatul +croseal este un cement pentru obturarea definiti"a a sistemului endodontic prin
metoda condesrii laterale, condensrii laterale fierbinte, condesrii termo)mecanice, sistema g!
+cest produs are ca substanta acti"a idro2idul de calciu, o substan antiflamatoare nesteroida
asa ca enocsol! Mai conine metenamin, 1C6g+ si umplutor radiocontrastant!
+cest sealer corespunde cerinelor catre materialele pentru obturare radicular capabile?
) s permit o obturare ermetic a sistemului endodontic
) s umple sistema canalelor suplimentare
) sa fie stabil .i sa nu se reabsoarb
) sa fie biocompatibil cu esuturile periapicale
) sa fie radiocontraste
) sa fa"ori-e-e regenerarea esuturilor periapicale le-ate
) sa fie u.or de administrat
) la necesitate s fie u.or de ,nlturat din canal!
Aidro2idul de calciu, cunoscut ,nc de la ,nceputul secololui trecut pentru proprietile sale
antimicrobiene .i de stimulare a minerali-rii, ,n special, ,n coafa0ul pulpar, .i)a gsit
administrarea .i ,n tratamentul periodontitei apicale cronice! Utili-area idro2idului de calciu ,n
endodonie a cunoscut de)a lungul timpului un interes permanent, cercetrile a":nd drept scop de
a trece ,n re"ist proprietile sale, mecanismul de aciune, modul de pre-entare .i de aplicare
k$eonardo M! /!,;<<(l! 5roprietile descoperite se pre-int astfel?
) stimulea- formarea de esut calcificat
;>'
) are aciune antimicrobian
) elimin secreiile apicale persistente
) accelerea- descompunerea materialului necrotic!
Conform studiilor efectuate de Cose $!, k;<B7l idro2idul de calciu are proprietatea unic
de a fa"ori-a minerali-area, ciar .i a esuturilor pentru care, ,n mod normal, acest proces nu este
caracteristic! 3pote-ele recente atribuie grupului idro2id o importan ma0or, ,n accelerarea
calcificrii prin furni-area mediului alcalin k;'!*4l fa"orabil acestui proces! 5A)ul alcalin
acionea- multidimensional?
) neutrali-ea- acidul lactic ca produs al acti"itii osteocalastelor pre"enindu)se, astfel
disoluia componentelor minerale dentinare
) acti"i-ea- fosfata-a alcalin, care, la r,ndul ei elibere- din s:nge gruprile fosfat)
anorganice ce se precipit sub form de fosfai de calciu eine F!S k;<B<l
Sco6ul lucr$rii
6stimarea eficienii clinice a preparatului +croseal de a induce .i accelera procesele
osteoreparati"e in tratamentul formelor distructi"e de periodontita apical cronic!
Ma*eriale ,i 'e*o-e -e .*u-iu
5entru a constitui un plan raional de tratament, s)au studiat minuios datele furni-ate de
anamne-, de e2amenul clinic ksondarea, percuia, palparea, testul termic, determinarea
mobilitii dentarel .i de e2amenul radiologic!
+u fost meninute cu strictee urmtoarele principii ale tratamentului endodontic ,n
periodontitele apicale cronice?
6"idarea treptata a canalelor radiculare de resturile pulpare necroti-ate prin
irigari cu ipoclorit de sodiu cu a0utorul seringii si a acelor endodontice Na"iTip
(; gauge diametrul e2trem de mic a acestora permite intratrarea usoara a acestor
ace la 'm( lungimea de lucru a canalelor supuse tratamentului minimali-ind astfel
riscul de e2pul-are a debridurilor c,t .i ipocloritului de sodiu in spaiul
periapical
preparararea canalului radicular p:n la dentina sntoas, pe toat lungimea de
lucru
r-uirea pereilor canalari .i irigarea in0ectabila cu ipoclorit de sodiu '!>=,
kpentru a e"ita pistonarea rumegu.ului dentinar ,n regiunea apical .i ,n esuturile
periapicale .i pentru a di-ol"a debridele organice, a le e2pul-a pe cele inorganice,
a lubrifia instrumentele endodontice, a elimina microorganismelel
instrumentali-area canalului radicular kse face pe lungimea de lucru stabilit
anterior prin msurarel
sterili-area canalului radicular kprin intermediul tratamentului medicamentos .i a
di"er.ilor ageni cimicil
,nlturarea -onelor osteitice prin intermediul obturaiilor de canal cu efect
curati"l
obturarea etan. a canalelor radiculare
monitori-area!
7n procesul preparrii ca"itii de acces au fost respectate urmtoarele reguli?
;! 3nstrumentele de canal trebuie s ptrund liber spre ape2ul radicular!
'! Ca"itatea de acces trebuie s fie destul de larg ca s permit debridarea complet a
camerei pulpare pre,nt:mpin:ndu)se, astfel, recontaminarea canalelor radiculare .i colorarea
postobturati" a coroanei dentare!
(! 7n dinii pluririradiculari, nu "a fi deteriorat forma anatomic a camerei pulpare prin
lrgire sau ad:ncire e"it:ndu)se erorile gra"e ,n accesul .i instrumentali-area canalelor
radiculare!
;>(
Tratamentul a fost reali-at ,n urmtoarele etape?
1up ce sa efectuat aneste-ierea -onei respecti"e, prepararea ca"itii carioase, cu a0utorul
setului de fre-e /ittano kcarbid, fre-a ,n form de gind, butonat cu ",rf ne agresi", fre-a
diamantat ce permite ,nlturarea parilor subminatel se asigur accesul la camera pulpar,
orificiile canalelor radiculare, ape2ului radicular prin crearea liniei dreapte!
6fectuarea radiografiei de control pe ba-a creia se "a estima permibialitatea si anatomia
spaiului endodntic, starea esuturilor periapicale, lungimea total .i de lucru ,n canalele
radiculare, cele din urm fiind "erificate prin msurrile efectuate cu a0utorul ape2 locatorului!
Se aplic obligatoriu cofferdamul ce asigur prote0area pacientului de aspirarea, ,ngiierea
instrumentelor endodontice, de aciunea iritant a irigantelor pe canal c,t .i pentru a
pre,nt,mpin contaminarea spaiului endontic cu alte specii de bacterii ce colono-ea- ca"itatea
bucal!
/eie.ind din lungimea radicular estimat selectm setul de faile pentru pacient ce sunt
configurate pentru a soluiona eficient <4)<>= ca-ururi clinice iar ,n ca- de necesitate "om
recurge la faile suplimentare! Seturile sunt de diferite culori ce le face mai u.or de selectat? alb
foarte scurt pentru canale ce au o lungime de ;E);<mm, galben scurt '4)'( mm, albastru mediu
'*)'7mm, "erde lung pentru instrumentali-area canaleleor ce au o lungime mai mare de '7mm!
Failele modelatoare sunt predestinate preparrii .i formrii celei mai mari poriuni de canal!
6le asigur prepararea ,n timpul presrii lor de pereii canalului radicuar efectu,nd mi.cri de
r-uire! j,rful neagresi", fle2ibil pre"ine formarea treptelorr dentinare! 5rimul fail de culoare
galben se fi2ea- ,n piesa endodontica la lungimea de lucru ce corespunde lungimii totale
minus (mm, lungimea pe care se "a prepara prin metoda Cro#n 1o#n scimb,nd consecuti"
failele modelatoare galben, ro.u k,n canalele calcificatel, albastru, "erde! 5rimul fail medelator
are o conicitate de ','>=, cel albastru de *,>, "erde de E=! Mi.crile de oscilare de (4 de grade
dreapta .i de (4 de grade st,nga produse de piesa endodontic sunt mai puin agresi"e dec,t cele
rotati"e, permit o instrumentali-are deplin a tuturor pereilor ,n canalele de form iregular,
mic.orea- riscul de fracturare a failelor modelatoare!
Cu a0utorul acelor Na"i Tip (; gauge cu ",rf neagresi" .i fle2ibil facem na"igarea ciar .i
,n canalele curbe ,n a.a mod ,ntroduc,nd la lungimea necesar lubricantul File 6-e! 6l conine
;<= 61T+, solubil ,n ap pentru celarea, lubrifierea .i debridarea canalelor radiculare supuse
tratamentului!
Failele modelatoare galben, opional cel ro.u, albastru, "erde se "or ,ntroduce ,n canal la
lungimea estimat .i se "or efectua mi.cri de r-uire a pereilor p,n c,nd failul de"ine foarte
liber ,n canal! Cu a0utorul seringii endodontice .i a acelor Na"i Tip se "a iriga canalele cu
Clorcid soluie de ipoclorit de sodiu cu o concentrei mai mic de (=! $a interacionarea
gelului File)6-e .i a Clorcidului se produce efer"escena, care "a ,nltura debridurile .i stratul
murdar de dentina! 5rocedurile de lubrifiere .i irigare se repet consecuti" cu failele albastru apoi
"erde! Cu scop de a mri gradul de sterilitate am folosit acti"area soluiei de ipoclorit cu
a0utorul ultrasunetului dup fiecare fail util-at!
5oriunea apical de (mm se "a prepara cu a0utorul failelor manuale nr!;>, '4, '>, (4 dup
3S& fiind respectat acela.i protocol de lubrifiere .i irigare! Failele date nu sunt acti"e pe toat
lungimea .i di-ainul lor confer clinicianului o sen-aie tactil mai bun, deoarece re-istena
este determinat doar de partea lucrtoare a failului! Conicitatea acestor faile manuale este
urmatoarea nr!;4 este de '=, nr!'>)>4 de ','>=!
Canalele radiculare "or fi preparate .i sterili-ate consecuti" apoi se "a finisa prin irigri cu
ap distilat, soluie fi-iologica, Consepsis! Soluia 61T+ este recomandat ca cel mai preferabil
ultim irigant pe canal ce "a permite ,nlturarea rm.ielor stratului murdar de dentin!
/ma.iele de soluii irigante se ,ltura cu a0utorul adaptorului $uer .i a conurilor de ,rtie!
Se probea- master conul diametrul caruia corespunde ultimului numr de fail ce a a0uns la
ape2! 5reparul +croseal se pregateste prin mala2area a unor pri egale de past de ba- si
catali-ator p,n la obinerea unei mase omogene ,n care se "or inroduce pi"oii de gutaperca
pre"enti" ,ntroducerii lor ,n canalele radiculare ,n care au fost ,ntrus pre"enti" sealerul! 1up ce
;>*
sa finisat obturarea se "or tia surplusurile de conuri, urmat de obturaie pro"i-orie ,n ca- c se
scoate cofferdamul, radiografie de conrol, sigilarea spaiului endodntic cu a0utorul preparatului
Ultraglend, efectuarea restaurarii dentare!

Re)ul*a*ele o%&i!u*e
+u fost supu.i monitoringului clinic, radiologic E< pacieni ce pre-entau B7 de dini cu
le-iuni distructi"e a periodoniului apical supu.i terapiei cu preparatul +croseal kSeptodontl!
1in lotul de studiu ( pacieni au pre-entat dureri postobturati"e la percuia ,n ape2, aceste
acu-e au disparut la a ( treia -i far ca s se indice tratamente medicamentoase!
$a E luni din momentul tratrii, osteoregenerare complet n)a fost remarcat ,n nici un ca-!
/efacerea -onelor de distrucie apical cu mai mult de 0umtate din mrimea focarului iniial a
fost constatat ,n E' ca-uri, iar ;B dini au pre-entat un proces osteoreparati" mai mic! 5rocesul
patologic n)a manifestat scimbri ,n 7 ca-uri din cele B7 e2aminate!
Monitoringul clinic, la ;' luni posttratament ,nregistra lipsa acu-elor .i participarea
deplin a dinilor tratai ,n procesul masticator! Studierea cli.eelor radiologice a scos ,n e"iden
urmtoarele procese? "indecarea complet in *< din ca-uri e2aminate '* ca-uri pre-entau
procese osteoregenerati"e mai mult de 0umtate din dimensiunile sale preobturati"e ;( ca-uri
consemn:nd o restabilire a mai puin de 0umtate din suprafaa afectat! $ipsa dinamicii
regeneratoare a fost determinat doar ,ntr)un singur ca-!
Co!clu)ii
+nali-a re-ultatelor clinice, radiologice permite de menionat, c preparatul +croseal
e2ercit o aciune antimicrobina .i de stimulare a minerali-rii asupra esuturilor periodontale
apicale, fa"ori-:nd procesele de "indecare in ca-ul periodontitei apicale cronice, ca-urile tratate
pre-ent,nd un numar limitat de dureri postobturati"e!
Bi%liogra/ie
;! garbosa S!j!, Spangberg $!S, $o# surface tension calcium %dro2ide solution is an
effecti"e antiseptic! 3nternational 6ndodontic hournal,;<<*,n!'7,pp!E);4
'! 1anin h!, Stromberg T, Forsgren A!, $inder $!6!, /ams9old $!&! Clinical managament of
nonealing periradicular patosis! Surger% "ersus endodontic retreatment! &ral Surger%,
&ral Medicine, &ral 5atolog%, &ral /adiolog%, i 6ndodontics! B'k'l? ';()7, ;<<E +ug!
(! Aolland /!, 1e Sou-aj! +bilit% of a ne# calciu %dro2id root canal filling material to
induce ard tissue formation! h!6ndod!, ;<B>,nr,;;,>(>p
*! Cose $!, gagdad% j!, Ai9mot g! +pe2ification of immature apieces of pulpless
permanent anterior teet #it calcium %dro2ide! h!6ndo!,;<B<, ;(, 'B>!
>! $eonardo M!/! 1a Sil"a, $eonardo / de T!, Utrilla $!S!, +ssed S! Aistological e"aluation
of terap% using calcium %dro2ide dressing for teet #it incompletel% formed apices
and periapical lesions! hornal of 6ndodontics! ;<k7l? (*B)>',;<<( hul!
E! S0oegren U!, Figdor 1!, Spangberg $!, Suduist C!, Te antibacterial effect of calcium
%dro2ide as a sort) term intracanal dressing! 3nt! 6ndod!h ;<<; '*?;;<);'>!
7! eine F!S!, 6ndodontic Terap%! ;<B<, *t 6d!, C!j! Mosb%, St! $ouis (>4)(>*!
"ALITO2A ORAL< REPERE ETIOLOGICE DIAGNOSTICE =I CURATI3E
Ale>a!-ra Bara!iuc, Dia!a U!cu&a, Lilia ?ura*u, Olga Cio%a!u
Catedra Stomatologie terapeutic USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
Halitosis oralis: references of etiology, diagnosis and treatment
;>>
Aalitosis is dued to oral microbiological metabolism and is caused b% protein degradation,
especiall% of sulpur containing aminoacids tat leads to te production of "olatile sulpur
compounds!/ecent studies indicate man% facts in etiolog% of alitosis? oral or non)oral, some
p%siological and oter patological!
Re)u'a*
Aalito-a oral repre-int o afeciune datorat acti"itii microflorei ca"itii bucale .i, ,n
special, a germenilor patogeni anaerobi! 6a apare la degradarea proteinelor urmat de eliberarea
aminoaci-ilor .i apariia compu.ilor "olatili sulfurai! 1ac p:n nu demult alito-a se considera
ca fiind de origine bucodentar, studiile recente indic o mulime de factori ,n etiologia alito-ei)
orali .i e2traorali, unii fi-iologici, alii patologici!
Ac*uali*a*ea *e'ei
Aalito-a oral 8 kfoetor e2 ore, alen fetid, respiraie respingtor mirositoare, malodor,
o-ostomiel este mirosul de-agreabil ofensi" emanat din ca"itatea bucala sau ca"itile asemenea
nasului, sinusurilor, faringelui! 1e.i apro2imati" >4 = din populaie sufer de diferite afeciuni
cronice, puini din ei cunosc aceast problem! 6a poate de"eni un semnificati" andicap social,
afect:nd, ,n primul r:nd, populaia adult! +stfel am cercetat ''7 pacieni cu alito-, care
pre-entau diferite patologii orale!
E*iologia! Studiile asupra alito-ei au e"ideniat de mai mult timp, c aceasta are la origini
o multitudine de factori, fiind mesagerul a numeroase maladii, uneori manifest:ndu)se ca semn
patognomonic, cum ar fi mirosul de .oarece ,n fenilcetonurie, mirosul de acetona kde fructe
fermentatel ,n strile de acidoceto-a kdiabet -aarat, stri de inaniiel, mirosul amoniacal ) urinos
in uremie, mirosul de indol .i scatol, ficat stricat ,n insuficiena epatic, mirosul de usturoi in
into2icaia cu fosfor, mirosul de migdale amare in into2icaia cu cianura de potasiu, mirosul
aldeidic la alcoolici, mirosul fecaloid in oclu-ia intestinal, mirosul fetid patrun-ator in
supuraii pulmonare, mirosul dulceag in difterie! Mirosul neplcut al ca"itii bucale apare .i in
ca-ul unor cure de slbire, ,nfometri, para-ito-e in ca-ul copiilor, ,n cancer, .i desigur ,n
afeciunile bucale septice, gingi"ite emoragice etc!D>!E!<!;4F!
1ar pentru c specialitatea ,n sine a medicului stomatolog presupune abordul e2clusi"
oral al suferindului, simul olfacti", circumspecia odorific este o ade"rat calitate diagnostic!
+cesta, fiind a0utat de spiritul g:ndirii clinice, poate recunoa.te la momente oportune o serie de
gra"e probleme de sntate , adesea ,nc necunoscute de bolna"ul "enit cu o banal maladie
bucal!
7naintea oricrei inter"enii medicale este absolut necesar efectuarea unui e2amen clinic
general? anamne-a, interogatoriu .i e2amenul bucal care trebuie s cuprind e2amenul limbii, ,n
special, cantitatea si calitatea depo-itului, aspectul gingiilor, a amigdalelor igiena bucal, .i
e2istenta 2erostomiei! jorbind despre clasificarea alito-ei, am menionat faptul ca, ea poate fi .i
de origine e2traoral! 6ste obligatoriu diagnosticul diferenial al unor boli gra"e, care pot fi
recunoscute prima dat de medicul stomatolog! 3n fiecare ca- trebuie consultat un medic
specialist internist, medic specialist &/$, anali-ele de laborator fiind .i ele foarte importante!
7n general alito-a este re-ultatul putrefaciei la care sunt supuse ,n ca"itatea bucal
resturile alimentare, elementele celulare, sali"a, s:ngele ca urmare a acti"itii bacteriilor! 7n
particular, are loc proteoli-a proteinelor p:n la peptide sau aminoaci-i kmetionin, cistein,
triptofan, li-inl! Substratul re-ultant cu grupe tiol libere duce la cre.terea compu.ilor sulfurici
"olatili kCSjl ca idrogenul sulfurat, metilmercaptanul, indolii, scatolii .i cada"erina D;!7F!
3ntensitatea mirosului neplcut se corelea- cantitati" cu ni"elul intraoral al compu.ilor sulfurici
re-ultai!
7n urma proceselor intrabucale pot re-ulta .i compu.i non)sulfurici inclu-:nd acetona,
acetilaldeida, etanolul .i propanolul, care de asemenea trebuie incluse ,n etiologia alito-ei
DB,<F! 5roducerea .i reali-area compu.ilor .i reinerea ulterioar a substanelor cu mirosul
neplcut duce la apariia multiplilor factori locali ai afeciunilor orale! +ce.ti factori pot aciona
;>E
prin scimbarea bacteriilor Cram cu bacteriile Cram) D>F! +ceast prescimbare de spectru
bacterian re-ult cu mic.orarea "isco-itii sali"ei, stagnarea secretului sali"ar, reducerea
concentraiei de o2igen ,n mediul fluidelor bucale, cu scadena carboidrailor ce ser"esc de
substrat bacterian .i ma0orarea pA)lui intraoral! gacteriile Cram, de obicei, nu produc mirosul,
ciar dac proteoli-a cu participarea !tomatococcus mucila"inous poate fa"ori-a emanarea
mirosului dorsolingual!
gacteriile anaerobe Cram)negati"e produc cantiti mai importante de CjS! 5laca matur
locali-at pro2imal .i subgingi"al asigur ni"elul ,nalt al bacteriilor anaerobe! +genii patogeni
parodontali ca #orphyromonas "in"ivalis, #revotella intermidia, $acterioides forsythus .i
%usobacterium nucleatum pot produce at,t sulfide .i mercaptani, totodat cresc,nd ni"elul CSj!
Aalito-a este clasificat? Ddup Murata @! et al!, '44' Aasna M! et al!, '447F
;! Halitoza propriu zis&?
fiziolo"ic&
patolo"ic&
'! #seudo'halitoza, ,n care se ,ncadrea- cele psiiatrice, adic ilu-iile!
(! Halitofobia( cau-e fi-iologice!
S*u-iul /i)ico@a!a'!e.*ic +a +i)a<
primul detaliu de considerat ,n ordinea clasamentelor este ":rsta celui e2aminat, deoarece
calitatea respiraiei se scimb odat cu ":rsta! Suflarea copiilor este de obicei plcut! 7ncep:nd
cu adolescena mirosul respiraiei de"ine mai ,neptor! Scimbrile regresi"e ,n glandele
sali"are, legate cu ":rsta, afectea- cantitatea .i calitatea sali"ei, de aceea ,n paralel cu igiena
oral necorespun-toare, respiraia persoanelor ,n ":rst de"ine mai intens .i de-agreabil!
/espiraia de diminea este o cau- temporar a alito-ei, dar persistena aceleia.i sen-aii
.i dup toate amendamentele igienice impune un e2amen mai atent inclusi" sub aspect medical!
1ispo-iti"ele, aparatele ortodontice pot acumula debriduri alimentare produc:nd fermentarea lor
.i re-ult:nd alito-a!
& alt cau- a alito-ei este tipul, modul alimentaiei sau ,nfometarea kcurele de slbire,
sau obi.nuina de alimentare neregulatl! Se "a preci-a calitatea masticaiei alimentelor, deoarece
o masticaie eficient ma0orea- "isco-itatea secretului sali"ar .i proprietile de autopurificare a
mediului bucal, ceea ce atenuea- mirosurile de-agreabile!
Se "a ,nregistra obi.nuina de a mesteca sau fuma tutun! 1e asemenea separat trebuie
anali-ate preferinele alimentare, care se "or corobora cu statutul danturii .i unele obi.nuine
"icioase, care prin suprapunere pot constitui un mediu fertil proceselor intense de putrefacie,
din care se eman substanele fetide! Mirosurile gurii sunt accentuate .i nuanate prin e2creia
pulmonar a produ.ilor metabolici ai grsimilor .i proteinelor! Aalito-a ,nsoe.te .i toate
e"enimentele de regurgitare, eructaie .i "om!
Unele remedii medicamentoase pot fi cau-a alito-ei! Clasic este e2emplul aplicaiilor cu
dimetilsulfo2id, consumul de trancili-ante, medicaiile pe ba- de iod, paraldeide .i
anticolinergice! /emediile anticolinergice, amfetaminele, antidepresantele, antiistaminicele,
antiipertensi"ele, antipar9insoniene, antipsioticele, an2ioliticele, diureticele, narcoticele,
analge-icele, tratamentele actinice 8 toate acestea generea- 2erostomie, care este o precondiie
pentru de-ecilibrul proceselor intrabucale! Fenotia-inele duc la de-"oltarea limbii "iloase,cea
ce conduce la sedimentri alimentare .i bacteriene! Medicaia antineoplastic induce candido-,
s:ngerri gingi"ale .i ulceraii orale, care generea- substane ur:t mirositoare!
62ist .i trebuie consemnate ,n dosarul de cercetare a alito-ei cronice o serie de
circumstane fi-iologie, cum ar fi scimbrile ormonale asociate cu o"ulaia, menstruaia,
sarcina sau menopau-a, care pot condiiona prin marile turbulene de ordin ormonal apariia
unor mirosuri din ca"itatea oral! Se "a considera sub aspect diagnostic .i faptul c sen-aiile
olfacti"e sau gustati"e aprute ,n timpul ciclului menstrual pot accentua gradul de percepere a
unor sen-aii ca alito-!
Co!-i&iile orale care 6o* co!-i&io!a hali*o)a( gangrenele pulpare, afeciunile
parodontale, 2erostomia, le-iuni carioase, placa dentar, papilele limbii, restaurri sau obturaii
;>7
defectuoase, tartru dentar, erupia dificil a dinilor, gingi"itele ulcerati"e etc! 7n cadrul acestor
afeciuni are loc cre.terea bacterian ,n e2ces! +stfel ,n gingi"ita ulcero)necrotic jincent se
produce un miros metalic caracteristic! Noma kgangrena rapid a esuturilor orale .i facialel 8se
,nt:lne.te la copii africani subnutrii ) produce un miros ofensi"! Cingi"itele, ,n special cele din
conte2te organice compromise gra" ca infecia A3j sunt o cau- ponderal de alito-
D(!*!B!;;F!
I'6lica&ii .i.*e'ice4 7n general stomatitele .i glositele re-ultate din suferinele sistemice,
din deficienele "itaminice duc la apariia mirosului neplcut, datorit apariiei fisurilor .i
pliurilor ,n care se depun resturi alimentare .i celule descuamate!
$eucemia, de e2emplu, poate genera mirosul de s:nge descompus! Febra .i desidratarea
care re-ult cu mic.orarea "isco-itii sali"ei, de asemenea este un factor care contribuie la
apariia mirosului neplcut al respiraiei!
62ist .i nu este de loc rarisim halitoa psihosomatic!4 Astfel unii pacieni pot acu-a
alito- persistent ,n absena unui suport obiecti" e"ident! Aalito-a la ace.ti pacieni poate fi
imaginar)ilu-ional)sau alucinatorie ca simptom al unei suferine psiiatrice ca depresia,
epilepsia, sci-ofrenia, poate .i a unei atingeri organice a creerului! Se poate atesta uneori
alitofobia!
A6recieri 6ro6rii +i)a+i -e i!ci-e!&a ,i .u%.*ra*ul cau)al al hali*o)elor i!+oca*e -e
%ol!a+ii +e!i&i la ca%i!e*ul .*o'a*ologic
1in materialul obser"aional pe care l)am acumulat .i anali-at sub acest aspect, iar acesta
include ,n principal pacieni cu afeciuni ale mucoasei orale, am concis c:te"a aspecte de ordin
cantitati" .i calitati"!
+stfel am cercetat ''7 pacieni cu alito- oral, care pre-entau diferite patologii orale, de
diferit gene-, cu diferit substrat organic .i la diferite etape de e"oluie a procesului morbid? <<
de stomatite aftoase recidi"ante, ;7 ca-uri de eritem e2sudati" polimorf, ;; ca-uri de pemfigus
"ulgar, > ca-uri de leucemie, ; ca- de agranulocito-, 7 ca-uri de anemie feripri", B7 ca-uri de
afeciuni "irale erpetice!
7n urma inspeciei orale, a cercetrilor anamnestice , a testelor de rutin ca e2amenul sumar
al s:ngelui .i urinei, ni"elul glicemiei, dar .i a probelor de laborator furni-ate de e2amenul
microbiologic, imunologic, a FC1S, am dedus c igiena bucal deficient s)ar putea in"oca
drept cau- de alen fetid doar ,n situaia a (4 ca-uri .i aceast afirmaie are o serie de re-er"e
ce se pot pune pe seama cercetrilor insuficiente se s)au putut aplica acestor bolna"i!
7n restul ca-urilor alena gurii a"ea drept cau-e clare suferine de ordin somatic general,
maladii sistemice .i ,ntotdeauna un mediu bucal cu re-isten imun deficient, ceea ce denot
necesitatea unor cercetri foarte atente, adesea pluridisciplinare, care s includ speciali.ti din
cele mai di"erse domenii medicale, deoarece impactul diferitor maladii somatice se pare mult
mai ponderal dec:t se estimea- pentru ca-uistica de inciden a altor ser"icii stomatologice!
Co!clu)ii
;! 3ncidena fenomenului de alen fetid oral apreciat la ni"elul ser"iciilor
stomatologie de ambulator este un fenomen e2trem de frec"ent .i fiind anali-at
subtil de"ine un reper diagnostic foarte sugesti"!
'! 3giena bucal este o condiie definitorie .i rm:ne indicaia curati" de prim linie
pentru toate genurile de alen a gurii!
(! 3mplicaiile sistemice ,n substratul cau-ator de alen bucal sunt mult mai
importante sub aspect cantitati" dec:t se estimea- ,n ansamblu asupra acestei
probleme!
Bi%liogra/ie?
;! Coldberg S,Co-lo"s9% +!, Cordon 1! Cada"erine as a putati"e component of oral
malodor, ;<<*!
;>B
'! Aasna M!, Aasna T!, +ndrian S! +ctualiti pri"ind mecanismele etiopatogenice ,n
alena oral, 3a.i, '447!
(! @+G&/ C6,Mitcel 5M, $ee +M! 1i"ersit% of bacteril populations on te tongue
dorsa of pacients #it alitosis and ealt% pacients! mmJournal of Clinical
Microbiolo"y, '44(!
*! $oesce ,@a-or C! Microbiolog% and treatment of alitosis! mm5eriodontolog%,
'44'!
>! MacFarlane T!, Samarana%a9e $! mmClinical )ral Microbiolo"y, ;<B<!
E! Murata T,amaga T,aega9i @! Treatment needs and practical remedies for
alitosis! mm*nternational +ental Journal, '44'!
7! Na9ano!, osimura M! Met%l mercaptan production b% periodontal
bacteria! mm*nternational +ental Journal, '44'!
B! Tangerman +! Aalito-is in medicine? a re"ie#! mm*nternational +ental Journal, '44'!
<! Te2tboo9 of &ral Medicine!mm),ford -niversity #ress, '44>!
;4! San- M, /oldan S, Aerrera 1! Fundamentals of breat malodor! mmJournal of
Contemporary +ental #ractice, '44;!
;;! RMSNMp`S n! [RTvT^`T ZM]OLTPM^`q SL`Z`SXOq O]OLOvN` pXM! dOSNPM '44E!
CARACTERISTICILE CLINICE DE DIAGNOSTIC =I TRATAMENT ALE
CANDIDO2EI ORALE
Olga Che6*a!aru Ale>a!-ru Bara!iuc S*ela Gra'a
Catedra Stomatologie terapeutic USMF Nicolae Testemianu, Firma gosnali0e9
Su''ar(
The "linical "haracteristics, Diagnosis and Treatment of #ral "andidosis
3n te last fe# %ears a gro#t of oral candidosis freuenc% #as obser"ed! (B patients #it
oral candidosis #ere e2amined and treated! For diagnosis, laborator% in"estigations #ere
estabilised k direct microscopic e2amination and seeding #it Sabouraud medial! Te s%stemic
antifungus medicine 8 Fun-ol kFlucona-oll from gosnali0e9 Compan% #as used, #ic
demonstrated to be a good drug in treatment of oral candidosis!
Re)u'a*
5e parcursul ultimilor ani s)a obser"at o cre.tere a frec"enei candido-elor orale! +u fost
e2aminai comple2 .i tratai (B pacieni cu candido- oral!! 5entru stabilirea diagnosticului s)au
efectuat cercetri de laborator k e2amenul microscopic direct .i ,nsm,nri pe mediul
Sabouraudl! S)a utili-at preparatul antifungic sistemic 8 Fun-ol, firma gosnali0e9 kFlucona-oll,
care a demonstrat c este un preparat de elecie ,n tratamentul candido-elor orale!
Ac*uali*a*ea *e'ei
5e parcursul ultimelor dou decenii in"a-ia infeciei fungice a crescut dramatic ,n toat
lumea! +ceasta este caracteri-at prin cre.terea morbiditii .i mortalitii, .i este dificil ,n
diagnostic, pre"enire .i tratament
Ca"itatea bucal este o regiune anatomic unde e2ist multiple microorganisme, dintre care unele
tipuri sunt pre-ente la toi oamenii snto.i ,n cantiti destul de mari, iar altele sunt depistate
numai la unii indi"i-i! 7n flora permanent a ca"itii bucale intr practic toate grupurile de
microorganisme? bacteriile, ciupercile, spirocetele, "ibrionii, "irusurile, micoplasmele,
proto-oarele! 7ntr)un organism sntos flora fi-iologic 0oac un rol de barier, care inib
,nmulirea microorganismelor infiltrate din e2terior! 7n asociaia microbian permanent e2istent
a ca"itii bucale un rol important ,n apariia proceselor patologice ,l au ciupercile le"uriforme ale
genului Candida! 7n ca"itatea bucal se gsesc diferite specii ale genului candida! 6le se identific
;><
,n sali", pe mucoasa ca"itii bucale, pe mucoasa limbii .i intr ,n componena tartrului dentar!
Candida se poate depista apro2imati" la (4)>4= populaie .i aceasta nu duce la patologia
mucoasei bucale! 7ns ,n anumite condiii Candida poate de"eni patogen, pro"oc,nd procese
acute sau cronice pe mucoasa ca"itii bucale!
$a fiecare ;4 ani numrul pacienilor cu candido-e se mre.te, cau-ele fiind utili-area pe
larg a citostaticelor, antibioticelor cu spectru larg de aciune,corticosteroi-ilor, alegerea metodelor
incorecte de tratament!
Sco6ul lucr$rii
Studiera caracterelor clinico)e"oluti"e care specific candido-ele orale, determinarea
"olumului de teste pentru elaborarea diagnosticului definiti" .i elaborarea unui program de
tratament argumentat ,n candido-ele orale!
Ma*eriale ,i 'e*o-e
Studiul a fost efectuat la ba-a Clinicii Stomatologice a USMF [Nicolae Testemianu!
3ndicaiile pentru includerea ,n studiu au ser"it? pre-ena semnelor clinice pentru stomatit .i
glosit kiperemia, edemul moderat al mucoasei bucale, mrirea papilelor filiforme ale limbii,
pre-ena membranelor albicioase .i depunerilor pseudomembranoasel!
+ fost reali-at un studiu clinic la (B pacieni cu afectarea mucoasei bucale, ,n special a
mucoasei limbii! j,rsta pacienilor a fost cuprins ,ntre ;B .i E' ani, la care au fost pre-ente
urmtoarele semne clinice comune? iperemie, edem moderat al mucoasei bucale, disconfort
oral,2erostomie,sen-aie de usturime! +u fost apreciai urmtorii factori fa"ori-ani? igiena
insuficient a ca"itii orale k;7l, prote-e mobili-abile necorespun-toarek<l,afeciuni
paradontalek>l, afeciuni a mucoasei ca"itii orale klicen plan, leucopla-ie,glosit
descuamati"l, limba plicat, romboid k;*l, terapia topic cu corticosteroi-ik>l,
antibioticoterapie de lung duratkEl, produse alimentare de natur glucidic 8 la ma0oritatea
pacienilor! Manifestrile clinice ale candido-ei mucoasei ca"itii bucale s)au clasificat conform
urmtoarelor criterii?
1in punct de "edere al e"oluiei 8 acute .i cronice! Cele acute la r,ndul lor se ,mpart ,n
pseudomembranoase .i atrofice, cele cronice ,n iperplastice .i atrofice!
Manifestrile clinice ale candido-elor sunt destul de di"erse! +cest fapt este determinat de
multitudinea de factori care influenea- e"oluia bolii! 5rintre ele un rol important ,l au
particularitile indi"iduale ale bolna"ilor, statutul alergologic al ,ntregului organism .i al
mucoasei bucale, ad,ncimea .i locali-area procesului, acuti-rile .i gra"itatea e"oluiei
candido-ei! Unele manifestri clinice ale altor afeciuni ale mucoasei bucale sunt asemntoare
cu cele ale candido-ei orale .i ca re-ultat pot fi confundate! 1in aceast cau- candido-a oral
este atribuit la acele afeciuni, care necesit efectuarea diagnosticului diferenial! 7n urma
studiului efectuat, diagnosticul de candido- oral a fost stabilit ,n ba-a datelor subiecti"e, a
inspeciei clinice,diagnosticului diferenial .i e2amenului de laborator!
;E4
Fig40 Pacie!*a M4 A! .ec*orul 'ucoa.ei li'%ii ,i co'i
.urilor la%iale .e o%.er+$ -e6u!eri al%icioa.e4 De6o)i*ul .e
-e*a,ea)$ 6ri! racla54
5entru stabilirea diagnosticului definiti" s)au efectuat cercetri de laborator ke2amenul
microscopic direct .i ,nsm:nri pe mediul Sabouraudl! 7n calitate de material pentru cercetrile
de laborator au ser"it membranele albicioase .i depunerile pseudomembranoase din regiunile
afectate! 5rele"atul s)a recoltat de pe mucoasa oral, mai ales a limbii cu o spatul steril la un
racla0 intensi"! 62amenul direct s)a efectuat utili-,nd materialul recoltat .i aplicarea lui pe o lam
de sticl cu fi2area .i colorarea imediat utili-,nd coloraia Cramm! 3-olarea culturii curate al
agentului patogen a fost efectuat prin culti"area pe mediul Sabouraud timp de *B ore!


1iagnosticul corect a fost datorat efecturii diferenierii indi"iduale a patologiilor, precum
.i efectuarea testelor de laborator ,n ca-ul candido-elor, ceea ce a dat posibilitate de a urma un
tratament adec"at!Tratamentul pacienilor cu candido- a fost a0ustat indi"idual, lu,ndu)se ,n
consideraie starea general .i particularitile proceselor patologice urmrite!
+dministrarea terapiei a fost efectuat conform programului de tratament al condido-ei
orale! +cest program a inclus? ,nlturarea ma2im posibil a factorilor predispo-ani, respectarea
minuioas a igienei orale .i utili-area preparatelor?
;! antifungic sistemic? ) Fun-ol, firma gosnali0e9 ksubstana acti" Flucona-oll, care este
repre-entantul grupului preparatelor tia-olice cu o aciune selecti" de inibiie asupra fermenilor
fungici ,n canido-a oral .i spre deosebire de alte remedii nu perturb statusul ormonal, iar ,n
tratamentul comple2 este eficient .i bine tolerat! 6ste administrat c,te ; capsul k>4 mgl, ' ori ,n -i ,
7);4 -ile!
'! Claritin, ;4 mg , c,te ; pastil ,n -i!
(! +e"it N '4, c,te ; capsul de ' ori ,n -i!
$ocal?
+sanarea ca"itii orale
5relucrarea medicamentoas a ca"itii orale cu ; = sol! +p o2igenat, irigri cu soluie de
Furacilin, badi0onri cu sol! getadin k;?;l, aplicri cu unguent de Nistatin ;* -ile -ilnic, $%sobact
;4 -ile k; pastil de ' ori ,n -il!
Criteriile clinice ale eficacitii tratamentului au fost? dispariia sen-aiilor de uscciune .i
usturime ,n ca"itatea bucal, dispariia membranelor albicioase .i depunerilor
pseudomembranoase de pe suprafaa limbii!

Co!clu)ii
;! Caracterele clinico 8 e"oluti"e a candido-ei orale sunt determinate de mai multe forme, care
au specificul su ,n manifestrile sale morfologice! +pariia uscciunii .i sen-aiei de
usturime ,n ca"itatea bucal este caracteristic pentru toate formele de candido- oral!
'! Cercetrile de laborator ke2amenul microscopic direct .i ,nsm,nri pe mediul Sabouraudl au
confirmat diagnosticul de candido- oral!
;E;
%i". .. Colonii de candida albicans,
albe, rotunde, lucitoare, conca"e,
netede cu contur uniform
%i"./! Celule "egetati"e de candida albicans
sub form de blastospori rotun-i, celule
le"urice ,nmugurite sub form de
aglomeraii
Fig! (!(
Fig! (!*
(! +dministrarea antimicoticelor sistemice ,n candido-ele orale este obligatorie! 62aminrile
clinice .i de laborator repetate la inter"ale de (, E luni au indicat c Fun-olul este un preparat
de elecie ,n tratamentul candido-elor orale!
Bi%liogra/ie
;! +9pan +! and Morgan /! &ral candidiasis, 5ostgrad! Med! h! 7B, '44', p! *>>)*><
'! Cannon /!1!, Aolmes +!/!, Mason +!g!, and Mon9 g!C!, &ral Candida? Clearance,
Coloni-ation, or Candidiasis h 1ent /es 7*k>l ;<<>, p! ;;>');;E4
(! 6llpoial +!N!g!, Samarana%a9el $!5!, &/+$ C+N131+$ 3NF6CT3&NS +N1
+NT3MC&T3CS, Crit /e" &ral giol Med ;;k'l,k'444l,p!;7');<B
*! Marcos +ndre M! de &li"eira, $ucas 5! Car"alo, Marcele de S! Comes, et all!,
Microbiological and 3mmunological Features of &ral Candidiasis Microbiol! 3mmunol!,
>;kBl, '447, p! 7;()7;<
>! 5etri99os C! /ecent ad"ances in antifungal cemoterap% 3nternational hournal of
+ntimicrobial +gents (4 k'447l p!;4B8;;7
E! Maco"ei &r!, Maco"ei 3! Candido-ele cutaneo)mucoase! 1ermato"enerologie! 5iatra Neam,
'44E, p! >4)>E
7! Cica",i j!, S,rbu S! .i coaut! Farmacoterapia afeciunilor stomatologice 8 Ci.inu, '44',
p! *7;)*7>
B! Cortolomei 1! Candido-ele mucoasei ca"itii bucale! /ecomandri metodice 8 Ci.inu
'44(, '4p
<! Sa"in 8 Crosu +! +specte clinico)morfologice ,n candido-a cutaneo)mucoas mm Curierul
medical Nr! E, '447, p! B8;4
;4! RTSOPOq x!u!, ` Yp! JM^Y`YOZ pOXOPOq bOLOSX`kO]ZOpl opO]LTay aTY`c`^SNOq
a`NOLOt`` 8XOa! >, ; ) '44(t!
;;! UOSXONM n!, ` Yp! IYtTZ`_ Candida albicans N NOpp`t`pK`a bLMSXaMSSMa,
`SbOLrZKTaya bp` OpXObTY`vTSNOa LTvT^`` STa^ya` bpOXTZMa` mm uXOaMXOLOt`_ >,
'44*, S! ;*);E
TRATAMENTUL COMPLEX AL COMPONENTULUI MUCOPARODONTAL CU
PREPARATELE FIRMELOR NEBACS 7SUA9 =I GREEN 3ISA 7UCRAINA9
A!a E!i 3aleriu Burlacu
Catedra Stomatologie terapeutic F5M a USMF N! Testemianu
Su''ar(
"omplex treatment of the mucoparodontal component ma$ing
use of %eways &'SA( and )reen *isa &'$raine( drugs
Te #or9 gi"es reasons so#ing te efficienc% of drugs manufactured b% Ne#a%s kSU+l
and Creen jisa kU9rainel firms and used in te comple2 treatment of te mucoparodontal
component in ;>; patients! &ne undred and eigt of tese patients presented different degrees
of gingi"itis and parodontitis, *B patient de"eloping "arious forms of stomatitis!
Re)u'a*
7n lucrare se argumentea- eficacitatea preparatelor firmelor Ne#a%s kSU+l .i Creen ji-a
kUcrainal ,n tratamentul comple2 al componentului mucoparodontal la ;>; pacieni! 1intre care
;4B pacieni au a"ut diferite grade de gingi"ite .i parodontite, iar *B pacieni cu di"erse forme de
stomatite!
5reparatele? ;! 5asta /adiance, 5asta Ultracine /adiance, 6liminator, jMM, 5au)1+rco
kNe#a%sl '! \K]^Oq ]MLrZMa \YOpOPM_ YTS^M kCreen ji-al! Toate preparate posed o aciune
;E'
antimicrobian, antiinflamatoare, regenerati", imunostimulatoare! /e-ultatele po-iti"e apreau
la a *)> -i!
Sco6ul lucr$rii 8 de a familiari-a opinia stomatologic cu eficacitatea sporit .i metoda
utili-rii preparatelor ce posed aciune pronunat antimicrobian, antiinflamatorie, regenerati"
a firmelor Ne#a%s kSU+l .i Creen ji-a kUcrainal ,n tratarea afeciunilor componentului
mucoparodontal!
Ac*uali*a*ea
Ma0oritatea afeciunilor componentului mucoparodontal, c:t cele inflamatorii ale
parodoniului at:t .i stomatitele mai mult sau mai puin pronunat!
Toate aceste patologii ,n orice moment pot ser"i ca focar de septicemie cronic! Totodat
aceste focare sunt bine cunoscute de stomatologi, ,ns sunt minimali-ate de pacieni! 1ar .i unii
.i alii ignorea- tratamentul lor din di"erse considerente p:n c:nd se a0unge la grade destul de
a"ansate ale bolii cu dureri, discomfort, care ,i .i aduc la medic pentru tratare!
Situaiile sus descrise au ne"oie de un tratament comple2 cu utili-area unor preparate cu
efect antiinflamator pronunat!
6 .tiut c ma0oritatea proceselor inflamatorii ale componentului mucoparodontal sunt
pro"ocate de microorganisme, care la ,nceput fa"ori-ea- apariia gingi"itelor, iar mai apoi a
parodontitelor cu toat gama de simptome locale .i generale caracteristice pentru fiecare din ele,
de care trebuie de inut cont!
/ee.ind din cele menionate mai sus tratamentul comple2 al afeciunilor inflamatorii orale
insist utili-area unor preparate cu efect antimicrobian, antiinflamator pronunat care)l .i posed
preparatele firmelor Ne#a%s .i Creen ji-a! Cu acest scop, noi, de muli ani utili-m
preparate pre-entate mai sus ,n tratarea acestor patologii!
1escrierea noiunii, componenii .i mecanismele de aciune a preparatelor utili-ate ,n
tratamentul comple2 al afeciunilor mucoparodontale inflamatorii!
5asta /adiance posed aciune curati", antimicrobian .i antiinflamatoare din contul
antisepticului contemporan +trium 1io2id, are efect slab albitor, di-ol" placa bacterian, ce
ser"e.te ca sursa de alimentare pentru microbi, prin acest fapt pre"ine .i tratea- caria .i
parodontita! 5asta)gel Ultrasine /adiance pe l:ng componentele care intr ,n pasta sus
numit mai conine microelemente minerale 8 ca glicerofosfat, albumina lactat natural 8
ca-eina, care dup prerea unor sa"ani are efect anticarios care nu cedea- fluoridul! +li
ingridieni 8 ulei eteric de mint, clorofil natural, deasemenea au o aciune antiseptic .i
antideodorant!
5astele menionate totodat ser"esc c:t pentru meninerea igienei bucale at:t .i pentru
tratamentul afeciunilor orale!
6liminator Mount#as 8 cltitor unical pe ba-a antisepticului de ultim generaie, antium
dio2id 8 posed multiple aciuni pe ba-a de ap deaceea poate fi folosit ,n mai multe domenii, el
finali-ea- asanarea ca"itii buca pre"ine formarea tartrului ,n combinaie cu peria0ul cu pastele
sus numite! 3ndicaii pentru paste .i eliminator? gingi"ite, parodontite, stomatite, angine, arsuri,
diferite plgi .i a! +ciunea 8 antimicrobian antiinflamatoare, antidolor, antiedemic kstopea-
formarea "e-icu!!!!!licidea- mirosul neplcut!
Me*o-ica u*ili)$rii ace.*or 6re6ara*e
6 .tiut c la ma0oritatea pacienilor cu parodontopatii inflamatorii igiena ca"itii bucale
este nesatisfctoare, de aceea ciar din prima "i-it li se administrea- o past din cele descrise
8 /adiance .i 6liminator! 5acientul se moti"ea- ,n necesitatea efecturii unei igiene minuioase
cu aceste preparate! 1imineaa .i seara, dup mas .i dup ni.te cltituri abundente, cu o periu
mic uscat .i o do- de past gel c:t un bob de ma-re, se peria- toate suprafeele dinilor 8 *)
> min sali"a acumulat se scuip, dar gura nu se clte.te, dup ce se fac ()* pufuri cu 6liminator
knu se bea, nu se mn:nc timp de ;>)'4 ore! Seara procedura se repet! +ceste proceduri
;E(
pacientul este obligat s le fac pe tot parcursul tratamentului .i dup el! 5este ()* -ile starea
igienic a ca"itii bucale de"ine stisfctoare, inflamaia gingi"al reduce cu (4)*4=, dup
aceast se ,ncepe tratamentul standart instrumental ,n mai multe "i-ite ,n funcie de starea
dinilor .i a parodoniului?
;! 6cilibrarea oclu-iei prin .lefuirea selecti" kla necesitatel
'! 3gieni-area profesional, detartra0 supra, subgingi"al, poleirea suprafeelor dinilor,
"erificarea manual a detartra0ului
(! Ciureta0 dup metodele standarte kla necesitatel
*! 7n ca-ul mobilitii dinilor de gr 33, 333, pre-ena pungilor parodontale asoase, se
fectuaea- depulparea acestor dini
>! 1inii mobili se .inea- cu Conect .i Compo-ite
E!5rote-area raional 8 prote-e mobile, sceletate, rar puni protetice
7n timpul detartra0ului, ciureta0ului se utili-ea- sol! A
'
&
'
8 (=, iar la sf:r.itul fiecrei
proceduri gingia se badi0onea- u.or cu iod ()>= sau se aplic iodinol
5reparatele firmei Creen ji-a kUcraina, Aarco"l \K]^Oq ]MLrZMa .i \YOpOPM_ YTS^M 8
sunt preparate "egetale pregtite din plante curati"e din Crimeia ce conin? ) e2tracte uleioase de
nuc greceasc .i amarant ) uleiuri etirice kgarofi, mintl ) e2tracte din sal"ie, coa0 de ste0ar,
arnica, po0arnia!
7n ansamblu aceste preparate au aciune?
) 1eodorant, licid:nd mirosul neplcut din gur
) 1i-ol" depunerile .i coloranii de pe dini
) 5strea- ecilibrul microflorei orale
) Mic.orea- emoragia gingi"al .i inflamaia
) Stimulea- regenerarea esuturilor
) Mic.orea- sindromul dolor al mucoasei .i dinilor!
+ceste preparate se administrea- la domiciliu ,n timpul -ilei de ')( ori , mala2:ndu)le
liber .i fr ,ncordare ,n gur timp de ;4);> min ,n fiecare -i timp de ')* sptm:ni ,n funcie de
gra"itatea procesului inflamator!
5acienilor cu afeciuni generale li se recomand tratament specific la medicul specialist ,n
domeniu dat!
7n ca-ul c:nd afeciunile parodontale a"eau o e"oluie agresi" cu un proces inflamator
pronunat, eliminri purulente, modificri ,n s:nge 8 pacienilor li se administrau preparate cu
aciune general jMM .i 5au)1+rco!
jMM posed aciune antiinflamatoare, imunostimulator, antialergic .i repre-int un
compus "egetal k<);4 ierburil se administra a c:te 'p 2 ' orim-i ;>)'4 -ile!
5au 1+rco 8 preparat "egetal, cu aciune antimicrobian, anti"iral, antimicotic,
imunostimulatoare! Modul de administrare ()* capsule pe -i ;>)'4 -ile!
+tunci c:nd se determin osteodensitometrie osteoporo-a general pronunat ! se
administrea- Ca , 1
(
kfortel Nicomed! 1e ce anume Nicomed 8 deoarece numai ,n acest
preparat coeficientul de Ca .i 1
(
este mai aproape de cel necesar! 7n ca-ul stomatitelor modul de
administrare a preparatelor este acela.i ca .i ,n ca-ul parodontopatiilor pun:nd accentul pe
aplicaii mai ,ndelungate ,n -ona afectat!
Ma*erial e>a'i!are
Ca material pentru studiu de ser"it un lot de ;>; pacieni cu di"erse forme de patologie ale
componentului muco)parodontal kafeciuni parodontale, stomatite, glosite, ceilitel, ":rsta
pacienilor a fost ,ntre ;>)E4 de ani!
62aminarea pacienilor s)a efectuat conform planului .tiut pentru fiecare boal?
) +cu-e, anamne-
) 3n"estigaii obiecti"e caracteristice fiecrei patologii
) /adiograma la necesitate kparodontitel
) &steodensitometria, la suspecii cu osteoporo-
;E*
) Aormonograma
) in"estigaii de laborator clinice .i biocimice
) Consultaia altor speciali.ti!
1in ,ntreg lotul de ;>; pacieni, ;4B au suferit de di"erse afeciuni parodontale kgingi"ite,
parodontite, parodontite agresi"el! 1intre care la (4 de pacieni s)au depistat diferite forme de
gingi"ite, iar 7B a"eau di"erse grade de parodontite, dintre care ;4 pacieni sufereau de forma
agresi" a parodontitei, sau pe fundalul diabetului -aarat!
$a *( pacieni sau depistat di"erse forme de stomatite, glosite, ceilite 8 preponderent de
etiologie, microbian, traumatic! 7ns aceste preparate s)au utili-at .i ,n ca-ul licenului ro.u
plan 8 ;4 pacieni, ceilite e2foliati"e, actinice 8 ;4 pacieni!
7n ca- de stomatite, glosite, gingi"ite, parodontite, preparatele? 6liminatorul, \K]^Oq
]MLrZMa, \YOpOPM_ YTS^M se utili-au ,n form de microcltituri, iar la pacienii cu ceilite se
efectuau aplicaii locale de ')* orim-i!
Re)ul*a*ele
Ciar ,ncep:nd a doua -i pacienii menionau ,mbuntirea situaiei orale? se mic.ora
emoragia gingi"al ,n timpul peria0ului, durerile, mirosul neplcut!
3ar c:nd pacienii apreau la doctor ,n a doua "i-it, adic peste ()> -ile, de la prima
consultaie c:nd?
) +u primit o ampl informaie despre boal .i cau-ele ei
) +u primit instructa0 igienic corect .i concret a ca"itii bucale cu preparatele descrise
) +u efectuat in"estigaiile necesare
au e2ecutat cu strictee toate sfaturile medicului, atunci s)a obser"at o ,mbuntire "dit a strii
ca"itii orale! +.a la pacienii parodontopatici, c:nd patologia parodontal apruse pe fundalul
factorilor locali kEB pacienil, intensitatea procesului inflamator ,n parodoniu se reducea cu (4)
>4=!
$a ;4 pacieni care sufereau de o parodontit agresi" au aprut pe fundalul bolilor
generale kdiabetul -aaratl mic.orarea procesului inflamator decurgea mai lent! Hi aceasta se
,nt:mpl numai din contul aciunii preparatelor descrise mai sus .i minuio-itii ,ndeplinirii
sfaturilor medicului de ctre pacieni!
3ar dup aceasta se efectuau toate inter"eniile instrumentale de0a descrise .i indicate ,n
fiecare ca- aparte! 7n re-ultatul crora toate simptimele parodontale dispreau complet sau se
reduceau considerabil!
$a (( pacieni cu stomatite, ceilite, glosite de origine microbiene, traumatice procesele
inflamatorii dispreau complet ,n ()> -ile ,n funcie de gra"itatea .i rsp:ndirea procesului,
deseori fr implicaia acti" a medicului! 1oar ,n unele ca-uri mai gra"e a stomatitei ulcero)
necrotic, pacienii "i-itau medicul pentru aplicaii .i corecii, badi0onri! $a ;4 pacieni cu
licenul ro.u plan epiteli-area ero-iunilor se petrecea mult mai lent ,n B);4 -ile!
Co!clu)ii
;! 5reparatele utili-ate ,n tratamentul comple2 al componentului mucoparodontal sunt
folosite de noi de mai muli ani kNe#a%s, Creen ji-al! /e-ultatele po-iti"e nu se lsau mult
a.teptate deoarece procesul inflamator ,ncepea s se mic.ore-e ciar din primele -ile de utili-are
a lor
'! 5reparatele date posed funcii? antimicrobian, antiinflamatoare, antialergic,
imunostimulatoare c:t local at:t .i general
(! Utili-area preparatelor kpastele)gel /adiance, 6liminatorul, jMM, 5au)1arco
kNe#a%sl, \K]^Oq ]MLrZMa, [\YOpOPM_ YTS^M kCreen ji-al 8 mre.te eficacitatea
tratamentului comple2 al componentului muco)parodontal .i mic.orea- numrul de "i-ite la
medic! 5acientul poate cu succes ,ndeplni la domiciliul procedeele recomandate de ctre medic
cu aceste medicamente!
;E>
5reparate date pot fi recomandate pentru o utili-are destul de larg ,n tratamentul multor
afeciuni inflamatorii stomatologice!
Bi%liogra/ie
;! 6ni +na! 5arodontologie! Ci.inu '44(
'! 6ni +na! +feciuni mucoasei bucale! Ci.inu '44>
(! 6ni +na! +feciuni comple2ului mucoparodontal! Ci.inu '447
*! wTZpKNOPM e! x!, WpKY_^OP I! e! ItpTS`P^yT {Opay bMpOYO^X`XM! dOSNPM '44'
>! V^TqYTp x! ubpMPOv^`N bO bpOYKNc`` Ne#a%s! dOSNPM '44'
E! VMaOPM R! Ne#a%s 8 sOPM_ ~`Z^r! J`TP '44E
7! Tp^O]Mq I! e!, wTLTcNM_ w! W! Creen ji-a 8 eSNKSXPO YMp`Xr ZYOpOP`T! MprNOP
'44<
B! s`NOLMTP I! e!! TbOP d! s! opMNX`vTSNM_ XTpMbTPX`vTSNM_ SXOaMXOLOt`_! dOSNPM
'44(
<! Medicina stomatologic Nr! 'k7l(kBl'44B! 6diie consacrat celui de)al 3j Congres
Naional +S/M ;4);; septembrie '44B!
PRINCIPII GENERALE DE RE2OL3ARE A PROBLEMELOR ESTETICO@
FUNCIONALE DN CA2URILE DIFERITOR DEFECTE DENTO@OCLU2ALE
A!a E!i Maria!a Drago.*e Na*alia Moraru
Catedra Stomatologie terapeutic F5M USMF [Nicolae Testemianu
Su''ar(
)eneral principles for the treatment of esthetico+functional
troubles in diferent cases of dento+oclusal defects
Te treatment of dento)oclusal defects b% remodelling #it potopol%meric composits
k;4 casesl!

Re)u'a*
$icidarea defectelor dento)oclu-ale prin remodelarea cu materiale compo-ite
fotopolimerice k;4 ca-uri descrisel!
Ac*uali*a*ea
6 .tiut c diferite defecte dentare kestetice .i funcionale de culoare, form, mrime, lipsa
dentarl, deseori pro"oac pacienilor discomforturi, suferine, dar .i stresuri, adesea cronice,
psioemoionale! +ceste situaii deseori au o repercusiune mare .i asupra "ieii .i acti"itii
pacienilor! 1eaceea pacienii, pentru re-ol"area acestor probleme deseori consult mai muli
medici stomatologi, prerile crora ,n ma0oritatea ca-urilor sunt diametral opuse! Unii propun
inter"enii cirurgicale 8 e2tracii, implani, alii propun prote-ri ) metaloceramice cu depulpri
dentare!
Totodat e .tiut, c prote-rile cu metaloceramic necesit o .lefuire foarte "oluminoas a
esuturilor dure dentare, adesea recurg:ndu)se la depulparea dinilor!
1eaceea, muli pacieni refu- prote-area k,n genere, cu metalel .i ,n acela.i timp doresc
dinii frumo.i, albi .i snto.i!
Stomatologia modern pledea- pentru un tratament miniin"a-i" posibil, cu pstrarea
"italitii .i integritii dintelui!
Cama larg de materiale compo-ite fotopolimere, tenologiile noi aprute, permit
restabilirea integritii estetice .i funcionale ale dinilor, fr a recurge la distrugeri masi"e a
esuturilor dure necesare pentru re-ol"area problemelor!
;EE
7n acela.i timp, e2istena preparatelor ade-i"e .i tenologiile noi de ade-i"itate nu
necesit preparri masi"e a esuturilor dure, pentru a obine o retenie bun!
62istena anomaliilor dentare de po-iie, mrime, culoare, structur, preponderent ,n
regiunea frontal necesit cutarea noilor tenologii ,n re-ol"area lor!
Sco6ul lucr$rii
1e a familiari-a .i moti"a medicii stomatologi cu principii .i tenologii [non
tradiionale, atraumatice, dar .i mai puin costisitoare ,n re-ol"area problemelor estetico)
funcionale dento)oclu-ale!
Ma*eriale ,i 'e*o-e4 Di.cu&ii ,i re)ul*a*e
5re-entm ;4 ca-uri kfemeil cu ",rsta de la ;4 p,n la >4 ani cu diferite defecte estetice .i
funcionale a danturii, ce au fost consultate de mai muli medici stomatologi! 7n re-ultat,
pacientelor li se propunea numai prote-are cu metaloceramic sau e2tracii!
/ee.ind din tabloul clinic pacientele au fost grupate conform datelor obiecti"e ,n c,te"a
grupuri?
0rupul * ) / paciente ,n ",rst de '>, .i respecti" (> de ani s)au pre-entat cu acu-e la
pre-ena dinilor m&runi 1i rari! 7n timpul efecturii consultaiilor precedente la mai muli
medici stomatologi 8 primeau propuneri de prote-are cu metaloceramic, cu ce pacientele
desigur nu erau de acord!
7n ultima instan pacientele au fost trimise pentru o consultaie la catedr! Ca urmare, li
s)a propus modificarea formei .i mrimii coroanelor dinilor cu ,nciderea spaiilor interdentare
.i crearea punctelor de contact! S)au folosit materiale fotopolimerice, care au fost selectate
pre"enti" cu ceia de culori [jita ,mpreun cu pacientele!
Etapele realiz&rii de refacere(
) programarea construciei .i informarea pacientelor
) igieni-area profesional minuioas
) i-olarea impecabil
) gra"area dubl
) aplicarea ade-i"ului ksmaliarl ,n ' straturi prin reparti-are cu getul de aer
) polimeri-area conform instruciunii ade-i"ului utili-at!
Tocmai dup efectuarea acestor etape se ,ncepea transformarea krefacereal coroanelor dentare
,ncep,nd cu inci-i"ii centrali, inci-i"ii laterali, iar apoi caninii .i premolarii kla necesitatel,
d:ndule forma necesar .i dorit de paciente!
0rupul ** ' . paciente kfetie de la ;4 la ;( anil! 1iagnosticul? Aipopla-ie gra" de sistem cu
apla-ie parial a dinilor
E ( ' ; ; ' ( E
E ( ' ; ; ' ( E
)biectiv. 1inii frontali .i primii molari erau afectai de diferite defecte ipopla-ice .i
apla-ice pe mai mult de din coroane, cu e2cepia caninilor la care erau afectai numai cuspi-ii
de o form mai u.oar a ipopla-iei!
1inii E, pe fundalul ipopla-iei, mai erau afectai .i de carie mediemprofund! 1up adresarea
pacientelor la mai muli medici stomatologi li s)a dat sfat ) s mai creasc, iar dup ;B ani dinii
se "or acoperi de metaloceramic, dar totodat unii medici sugerau consultaie la catedr!
7n urma e2aminrilor au fost propuse urmtoarele inter"enii?
;! 3gieni-area profesional
'! 5repararea ca"itii carioase ,n dinii E, tratament medicamentos clasic indicat ,n ca-ul
cariilor!
(! /estaurarea formei dinilor E inferiori, apoi superiori ,n ' "i-ite, cu restabilirea ni"elului
oclu-al optimal!
*! 7n dinii frontali s)a efectuat un gra"a0dublu!
>! +plicarea ade-i"ului kdublul!
;E7
E! Transformarea .i modelarea coroanelor dinilor frontali superiori .i inferiori cu compo-ite
fotopolimerice!
Transformarea .i remodelarea acestor dini s)a efectuat pe r:nd, ,n mai multe "i-ite, dar
simetric, ,ncep:nd de la inci-i"ii centrali superiori .i inferiori!
6fectul a fost satisfctor! 5acientele .i prinii lor au rmas mulumii!
0rupul *** ' 2 paciente ,n ",rst de '()*> ani sau adresat cu acu-e la pre-ena spaiilor
interdentare kdiasteme .i tremel, ,n regiunea frontalilor superiori!
)biectiv( ' paciente au pre-entat diasteme destul de pronunate .i doreau licidarea lor! Tot la
ele s)a obser"at inseria 0oas a frenurilor superioare 8 la ni"el de papil! Coletele dinilor
denudate cu ;mm! Celelalte ' paciente acu-au pre-ena spaiilor ,ntre inci-i"ii centrali .i cei
laterali, dar .i anomalia de form, po-iie .i mrime a dinilor laterali!
Toate pacientele au fost consultate de mai muli stomatologi! +ce.tea, de asemenea, le)au
propus prote-area cu metaloceramic a celor * dini frontali cu efectuarea depulprilor dentare!
Un medic stomatolog a propus inter"enii ortodontice cu aplicarea bra9eilor! Hi numai un singur
doctor stomatolog a trimis pacienta la catedr kconsultaiel!
#ropuneri 1i intervenii(
;! $a pacientele cu frenurile scurte, la ,nceput, s)a efectuat frenulotomia .i frenuloplastia la
necesitate!
'! /eferitor la tremele, ,n regiunea dinilor frontali? forma, mrimea .i po-iia dinilor ;', ''
s)a recurs la?
al Hlefuirea minim)necesar a suprafeelor "estibulare .i lungimii dinilor ;', '', pentru
crearea spaiului ,n refacerea formei, mrimii .i po-iiei lor!
bl 1up igieni-area profesional, i-olare, gra"a0, aplicarea ade-i"ului s)a efectuat
remodelarea estetic a formei dinilor ;', '' cu ,nciderea necesar a tremelor .i
crearea punctelor de contact, utili-,nd compo-itele fotopolimeri-abile!
& situaie aparte a pre-entat pacienta 3. 425 ani6, din grupul 3j!
)biectiv( pre-ena tremelor, cu limea de ')',>mm ,ntre dinii
( ' ' (
1inii ;', '' a"eau o anomalie de mrime slab pronunat! 1inii ;;, '; erau slab
abra-iai k;mml, pe suprafeele "estibulare, ,n regiunea coletelor se obser"au ero-iuni smaliene
) form u.oar!
Totodat, e2amin:nd ca"itatea oral ) pe arcada inferioar s)au depistat ' prote-e de
metaloceramic k"e-i formulal, care s)au confecionat cu ' ani ,n urm!
B 7 E > * ( ' ;
$ $ Co Co Co + Co Co
; ' ( * > E 7 B
Co Co Co Co $
1in anamne- s)a constatat c?
;! 1intele *( lipsea, ce a fcut)o pe pacient s se adrese-e la medic cu ' ani ,n urm!
'! +dres:ndu)se la medic i s)a propus prote-area cu metaloceramic pe dinii indicai ,n
formula dentar mai sus descris, a":nd ca scop ,nlocuirea numai a dintelui *( e2tras ,n
trecut .i ecilibrarea oclu-iei!
(! Totodat pentru efectuarea prote-ei toi dinii sub coroanele indicate ,n formul dentar,
au fost depulpai!
Se pune ,ntrebarea 8 c:t de indicat era confecionarea prote-ei date
1up prerea noastr aceast tactic nu este corect, deoarece medicul ,n situaia dat a a"ut
moti"aie personal)financiar, fr a ine cont de raionalitatea prote-rii!
1oar pentru ,nlocuirea dintelui *( klipsl a fost suficient de efectuat o punte pe dinii st:lpi
** .i *', respect:nd strict corectitudinea fiecrei etape de confecionare, fr pro"ocarea
deran0ului de oclu-ie! 1epulparea dinilor deasemenea nu a fost indicat conform situaiei
clinice!
;EB
1eci, acoperirea cu coroane din metaloceramic cu depulparea dinilor
E > * > E 7
nici de cum nu este argumentat!
#rincipiile de rezolvare a problemei estetice pre-entat de pacient, ,n ca-ul dat, au fost?
;! 7nlocuirea tremelor, crearea punctelor de contact, refacerea formei estetice .i mrimii
dinilor
( ' ' (
'! &bturarea ero-iunilor .i modelarea marginii incisale a dinilor ;;, '; cu utili-area
fotopolimerilor!
(! /e-ultatele iniiale .i cele la distana de ; an ale refacerilor sunt satisfctoare!
Co!clu)ii
Fiecare pacient "ine la medic cu un tablou clinic indi"idual, de aceea .i principiile de
tratament sunt di"erse!
Cama larg de materiale moderne permit restabilirea estetic .i funcional prin tenologii
"ariate de la ca- la ca-!
+ceste metode asigur restabilirea integritii arcadelor dentare cu normali-area funciilor
dereglate, e"it:nd astfel ,n ma0oritatea ca-urilor clinice utili-area prote-rii cu metaloceramic!
Bi%liogra/ie
;l A!a E!i )+feciunile comple2ului muco)parodontal! ) Ci.inu '447!
'l Gh4Nicolau A4Po.*olachi ) /estaurarea direct a le-iunilor coronare subtotale .i totale a
dinilor laterali cu armarea fibrelor de sticl conect k@6//l ,n Tenica 8 Cg!m +nale
.tiinifice! )Ci.inu '44E!
(l Graha' ?4 Mou!* B4R4"u'e ) Conser"area .i restaurarea structurii dentare! ) gucure.ti
;<<<!
*l E4F4 GHIJKLMN O4P4 QMRJN @ opMNX`vTSNM_ XTpMbTPX`vTSNM_ SXOaMXOLOt`_! ) dOSNPM
'44(!
>l S4T4 ULVKHWXIHY )UTSXMPpMc`_ NO^XMNX^y bOPTp^OSXTq PTp^` bTpTY^` ZK]OP!)
nT^X IpX '44B, ; S!(*)*B!
El S4T4 ULVKHWXIHY @ fpM^S{OpaMc`_ ZK]OP nT^X IpX ;<<< ; S (')*4!
TRATAMENTUL CONSER3ATOR AL INFLAMAIILOR PULPARE CU
UTILI2AREA PREPARATULUI ZLi*ArZ
Li-ia E!i
Catedra Stomatologie Terapeutic USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
"onservative treatment of the dental pulp inflamation
with the utiliation of ,-itAr. preparation
Comparati"e clinical researc so#ed a ig treatment efficienc% of dental pulp
inflamation #it te [$it+r preparation, in comparison #it tose #it calcium idri2ide
content!
Re)u'a*
Cercetrile clinice comparati"e au demonstrat o eficacitate ,nalt a trtamentului
inflamaiei pulpei dentare cu preparatul $it+r fa de cele cu coninut de idro2id de calciu!

Ac*uli*a*ea *e'ei
;E<
Terapia conser"atoare a pulpei inflamate preocup stomatologia mondial de muli ani, .i
este ,ndreptat spre concepia biologic de pstrare a "italitii pulpei dentare, fiind bine
cunoscut faptul c o pulp "ital constituie cea mai bun protecie pentru un parodoniu apical
sntos!
5,na ,n pre-ent au fost propuse .i ,ntrebuinate un .ir de preparate ce au dus la
conser"area .i ,nlturarea procesului inflamator din pulp, dar pe parcursul anilor ele s)au
pierdut din acti"itate! 5entru a obine re-ultate dorite ,n inflamaiile pulpei dentare, o importan
mare pre-int e"idena .i problema perfecionrii metodelor noi de tratament al pulpei ,n cadrul
pulpitei acute de focar!
Sarcina de ba- a in"estigaiei a constituit)o stabilirea eficienei de a stimula procesul de
neodentinogene-, prin formarea punii dentinare ,n ca-urile clinice cu e2punerea cornului
pulpar sau transparen pulpar!
5rocedura a fost real-at prin coafa0ul direct .i indirect cu utili-area preparatului colagen)
apatit [$it+r!
Ma*eriale ,i 'e*o-e
Studiul s)a efectuat la 'E dini, pacieni tineri .i practic snto.i ,n ",rst de la ;>)(> ani!
Sarcina principal a studiului o constituie aprecierea comparati" a tratamentului pulpitei acute
de focar accidentale prin utili-area preparatelor pe ba- de idro2id de calciu .i preparatul
colagen)apatit $it+r! 5acienii au fost supu.i unor e2aminri clinice minuioase kinspecia,
sondarea, percuia, factori termicil .i unor e2aminri paraclinice kelectroodontometria, e2amene
radiologicel! 6lectroe2citabilitatea pulpei dentare a fost stabilit prin utili-area aparatului
5ulpotest, la ,nceputul, mi0locul .i sf,r.itul in"estigaiilor clinice! 7n calitate de martor au ser"it
dinii simetric snto.i! 5acienii au fost monitori-ai la ;* -ile, ; lun, (,E luni, ; an, ;!> ani!
Re)ul*a*ele o%&i!u*e
5reparatul colagen)apatit $it+r a manifestat o ,nalt eficacitate curati" ,n cadrul
tratrii pulpitei acute de focar, accidentale! $a * dini, din cei 'E supu.i tratametului cu
preparartul colagen)apatit $it+r s)a produs o dolaritate, care spre sf,r.itul sptm,nii a doua
au disprut durerile! 5e c,nd la administrarea preparatelor pe ba- de idro2id de calciu s)a
agra"at situaia clinic a unui dinte, odat cu cre.terea dolaritii .i apariia pulsaiilor dolore cu
iradiere am fost ne"oii s finali-m cu depulparea dintelui!
1up o lun de administrare a preparatelor pe ba- de idro2id de calciu .i colagen)
apatit $it+r c,te un pacient cu pulpit acut de focar din fiecare lot au a"ut loc scimbri!
62citabilitatea pulpar constituie '4!> mc+ cu preparate de idro2id de calciu, .i ;4!> mc+ cu
preparatul colagen)apatit $it+r!
5este ( luni a a"ut loc normali-area complet a e2citabilitii pulpare dup utili-area
preparatului $it+r p,n la >!> mc+ 8 s)a ,nregistrat la >4= pacieni! 5e c,nd la administrarea
preparatelor pe ba-a de idro2id de calciu s)a ,nregistrat o e2citabilitate a pulpei dentare de
;4!(> mc+
1up E luni de aplicare a coafa0ului direct .i indirect cu obturaie curati" $it+r,
electroe2citabilitatea pulpei s)a normali-at p,n la >!; mc+!
3ar cu preparatul pe ba- de idro2id de calciu s)a manifestat limite dep.ite de norm B!> mc+!
1up ;an de administrare a preparatului curati" $it+r la tratarea pulpitei acute de focar
s)a normali-at ,n <B= ca-uri e2citabilitatea pulpei p,n la *!>mc+!
$a adiminstrarea preparatului de idro2id ce calciu s)a ,nregistrat o e2citabilitate dep.it
de norm B!>mc+!
1up ;!> ani de la reali-area in"estigaiilor ,nc ( pacieni tratai cu preparate de idro2id
de calciu ,n cadrul pulpitei acute de focar, fr manifestri subiecti"e, dinii .i)au scimbat
culoarea, de"enind pal)cenu.ii! 6lectroe2citabilitatea a demonstrat o scdere de p,n la *B mc+
.i a impus acestor dini tratamentul endodontic cirurgical!
;74
7n rest toi dinii supu.i tratamentului cu preparatul $it+r ,ntr)o perioad de scurt .i
lung durat kp,n la ;,4);,> anil .i)au pstrat culoarea obi.nuit, indoloritate la aciuni termice,
e2citabilitate normal .i tabloul radiologic ,n limitele fi-iologice ale esutului parodontal apical
sntos!
Co!clu)ie
/e-ultatele terapiei conser"atoare a inflamaiilor pulpare efectuate cu administrarea
preparatului colagen)apatit $it+r a demonstrat un efect ,nalt de prote0are a pulpei dentare!
5reparatul colagen)apatit $it+r este unul din cele mai optime biomateriale capabile s
reacione-e prin mecanismul de neodentinogene- ,n limitele fi-iologice de acti"itate!
Bi%liogra/ie
;! x! ePM^OP! R!p]M^OP`v, ;<<4! xOSbOLT^`T bKLrby ZK]M
'! I! JLT`^OSOPM w`OLOt`vTSNM_ XTpMb`_ ;<<<!
(! u!!`tMp`^M JL`^`NO)}NSbTp`aT^XMLr^OT O]OS^OPM^`T bp`aT^T^`_ NOLMtT^)
MbMX`XOPOtO NOabOZ`XM bp` LTvT^`` ZM]OLTPM^`` bKLrby! uMaMpM '44;
*! $it"ino" S!1! Cigarina S!6! Material [$it+r for biological filling root canals! 1ent! h!
'44;!
>! Frencen h6, 5ilot T!, Songpaisan ! [+tarumatic restorati"e treatment rationale
tecniuie and de"elopment! hournal of public Aealt 1entistr% ;<<E
APRECIERILE MODIFICRILOR PARODONTALE SUB INFLUENA FACTORILOR
PERSONALI DE RISC DN PERIOADA DE SARCIN
3aleriu Ale>ee+
Catedra Stomatologie terapeutic USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
The remar$s of paradontal changes in influence of
personal factors of ris$ in pregnancy period
Te parodontal disease in incipient or ad"anced stage for near all people a"e a long
istor%! + similar situation is for pregnant #oman! 3t is important to mention tat in tis state, te
personal factors of ris9ksmo9e, stressl are diminising te efficienc% of ost protection! 3n tis
#or9 is praised te clinical picture of parodontal canges in pregnanc% period in influence of
factors enumerated and te correlation bet#een tem!
Re)u'a*
goala parodontal, ,n stadii precoce sau a"ansate, la aproape toate persoanele are o istorie
at:t de lung, c:t a omului ,nsu.i! Situaie similar este .i la femeile gra"ide! 3mportant este de
menionat faptul, c ,n aceast stare factorii personali de risc kstressul, fumatul, antecedentele
eredo 8 colaterale .! a!l diminuea- .i mai mult eficiena aprrii ga-dei! 7n lucrare se
e"idenia- tabloul clinic actual al modificrilor parodontale ,n perioada de sarcin sub influena
factorilor enumerai mai sus .i corelaia dintre ei!
Ac*uali*a*ea *e'ei
Studii antropologice au confirmat c boala parodontal a ,nsoit constant e"oluia
filogenetic a speciei umane! 5arodoniul marginal se menine ,n stare de sntate clinic
aparent prin partciparea unor mecanisme omeosta-ice comple2e? structurarea progresi" a
componentelor parodoniului de ,n"eli. .i de susinere, mecanisme neuro)"asculare, mecanisme
imune, serice, tisulare .i secretorii sali"are .i mecanisme biocimice de aprare!
;7;
Toate modificrile funcionale, comple2e, care se produc ,n organismul gra"idei se
,nlnuie,ntre ele, constituind o reacie ,n lan, .i determin,nd o nou stare funcional denumit
stare de gra"iditate caracteri-at printr)o iperfuncionalitate ,n interiorul aparatelor .i
sistemelor! Factorii personali ce diminuea- eficiena aprrii ga-dei pot include? stressul psio)
social, fumatul alcoolismul .i factorii sistemici cu factorii genetici kboli intercurente sau
deficienele sistemului imun inflamatorl!
7n acest model al interaciunii dintre factorii personali .i mediul social se obser"
potenialul de iniiere a parodontitei!
jariaia biologic e semnificati" iar combinarea factorilor ce cau-ea- parodontita
generali-at sau o alt boal cronic la un subiect, poate s nu aib ca re-ultat boala la alt
subiect!
7n stomatologie, a fost destul de dificil e"aluarea prin obser"aii e2perimentale a
importanei factorilor locali .i sistemici ! este necesar s distingem caracteristicile patogene-ei ce
depind de factorii e2trinseci kbacteriilel de factorii ce re-ult din mecanismele de aprare
e2agerate sau distructi"e ale ga-dei!
Un model socio)ecologic pentru bolile parodontale a propus ca sntatea parodontal s fie
pri"it ca o balan ,ntre microorganismele atacate .i re-istena indi"idului fa de acest atac,
balan ce poate fi influenat de organi-aiile de meninere a sntii precum .i de parametrii
biologici, comportamentali .i de mediu!
+cest model este semnificati" pentru c atrage atenia asupra rolului factorilor psio)sociali
,n iniierea bolii! 5unctul ceie este faptul c factorii interni .i e2terni de risc au capacitatea de a
controla relaia ga-d)para-it! S)a sugerat, c riscul apariiei parodontitei la gra"ide este cu at:t
mai mare cu c:t mai mare este numrul de factori de risc coe2isteni!
O%iec*i+ele lucr$rii
Mi)am propus ca prin monitori-area clinic a unui numr semnificati" statistic de gra"ide
care trimestrial urmau controlul speciali.tilor ,n CMF nr!7,;' din Ci.inu .i CS 1urle.ti, s
e"idenie- tabloul clinic actual al modificrilor parodontale ,n perioada de sarcin sub influena
factorilor de risc enumerai mai sus!
+m urmrit ,n ce msur modificrile parodontale pot fi corelate statistic cu influena
factorilor indi"iduali ,n perioada de sarcin! Conclu-iile obinute sper s contribue la eficiena
tratamentului gingi"itelor .i parodontitelor, dat fiind faptul incidenei sporite de complicaii ,n
aceste afeciuni!
Ma*eriale ,i 'e*o-e
Studiul a cuprins ;;7 gra"ide sub influena unor factori indi"iduali, de risc, din care au fost
selectate >4 gra"ide aflate ,n primul trimestru de sarcin, cu modificri parodontale .i cu
insuficien de adaptare la agenii stressan, din mediul social, efectu,nd corelaii asociate cu boli
generale, antecedente eredo)colaterale .i fumatul tutunului!
Selecionarea pacientelor s)a efectuat dup urmtoarele criterii?
5unga parodontal mai mic de * mm
/ecesiunea gingi"al nu dep.e.te ( mm
5re-ena factorilor de risc indi"iduali
Nu a fost utili-at nici un medicament ce ar putea influena rspunsul inflamator sau
flora microbian cu e2cepia celor folosite anterior studiului kigiena ca"itii bucalel
Cu deosebit atenie au fost anali-ate urmtoarele date?
+ntecedente eredo)colaterale dento)parodontale
+ntecedente personale
Stressul psio)social
Fumatul tutunului
Corelaiile efectuate sunt e2puse ,n urmtoarele tabele,/,..
;7'
Re)ul*a*e ,i -i.cu&ii
Stressul a fost apreciat dup "alorile e2puse precedent, iar inflamaia a fost e2aminat dup
indicii gingi"ali, suprafaa procesului inflamator influenat de antecedentele eredo)
colateralek+ACl
;7(
Tabelul ;
Corela&ia -i!*re .*re.. ,i a!*ece-e!*ele here-o@cola*erale
Nr4ca) I!-icele
gi!gi+al
"i6ercre&*ele I!-icii 6aro-o!*ali
Nr4ca) Su6ra/a&a Rece.eu!e
a
Pu!gi
6aro-o!*ale
* ' * ;4)*4 4 4
E ' * *>)7> 4 4
* ' * 7> * *
* ' * 7> 4 '
;! +AC ; Stress '
'! Stress ' +AC ;
(! Stress ' +AC ;
*! Stress ' +AC ;
1in tabel se obser" c indicele de plac ' ,n pre-ena antecedentelor eredo)colaterale cu
"alori ma2ime ale stressului! 7n aceste ca-uri ,nt:lnite, indicile gingi"al ,n mediu a a"ut "aloarea
' cu o suprafa a -onei inflamate de 7>= ,ar modificrile profunde ale esuturilor parodontale
au fost repre-entate numai ,n ' ca-uri de pungile parodontale cu "alori minime!
/ee.ind din cele e2puse a"em urmtoarea corelaie?
3ndicele de plac cu "alori sporite, ,n absena antecedentelor eredo)colaterale, cu
"alori ma2ime ale stressului .i ca-urile ,n care indicele de plac cu "alori sporite ,n pre-ena
antecedentelor eredo 8 colaterale cu "alori ma2ime ale stressului! /e-ultatele sunt acelea.i ,n
pri"ina indicelui gingi"al .i suprafaa afectat de inflamaie k,n ambele pri constituind 7>=l!
7n ambele pri este pre-ent aciunea unui factor sistemic! 1ifer ,n aceast corelaie
modificrile profunde ,n parodoniu k,n prima parte fiind pre-ent ;44= .i recesiunea .i pungile
parodontale ,n partea a doua, recesiunea lipse.te iar pungile parodontale fiind pre-ente doar >4=
ce ar propune o aciune de antagonism al factorilor sus numii asupra esuturilor parodontale, ,n
ce pri"e.te modificrile calitati"e ,n profun-imel!
Tabelul '
Corela&ia -i!*re .*re.. ,i %oli ge!erale
Nr4ca) I!-icele
gi!gi+al
"i6ercre&*ele I!-icii 6aro-o!*ali
Nr4ca) Su6ra/a&a Rece.eu!ea Pu!gi
6aro-o!*ale
* ' * ;4)*4 4 4
* ' * 7> * *
* ( * 7> 4 4
* ( * 7> 4 4
;! Stress ' boli generale 8 manifestri minime
'! Stress ' boli generale 8 manifestri minime
(! goli generale 8 manifestri ma2ime stress '
*! goli generale 8 manifestri ma2ime stress '
goli generale mai frec"ent ,nt:lnite au fost anemia deficitar, colecistita, pielonefrita .i
reumatismul! /eferitor la ca-urile cu "alori ma2ime ale stressului, cu influen minim ale
bolilor generale, am obinut urmtoarele date? indicele gingi"al mediu ', procesul inflamator
fiind ,n toate ca-urile cu o suprafa de 7>=, cu modificri profunde parodontale, repre-entate de
recesiune .i pungi parodontale ,n toate ca-urile! Ca-urile ,ntlnite cu "alorile minime ale
stressului .i influena ma2im a bolilor generale e"idenia- o ipercre.tere pronunat cu
modificri specifice de te2tur .i "olum indicele gingi"al mediu "ariind ,ntre "alarile ' .i (,
;7*
procesul inflamator fiind pre-ent ,n toate ca-urile cuprin-:nd 7>= din suprafaa fr modificri
,n profun-ime a parodoniului! 1in cele e2puse menione- una din coreleiile importante .i
re-ultatele obinute?
jalori minime ale stressului .i influena deosebita ale bolilor generale asupra esuturilor
parodontale cu "alori ma2ime ale stesului .i influen deosebit a bolilor generale!7n aceast
corelaie am obinut dou tablouri identice pri"ind parametrii folosii?) indicele gingi"al tipi-,nd
ctre cifra (,,n ambele pri pre-ena inflamaiei cu o e2tindere de 7>= ,n lipsa recesiunilor .i
pungilor parodontale! 7n ma0oritatea ca-urilor a fost folosit stressul social .i manifestrile
parodontale influenate de acest factor!
Tabelul (
Corela&ia -i!*re .*re.. ,i /u'a*ul *u*u!ului
Nr4ca) I!-icele
gi!gi+al
"i6ercre&*ele I!-icii 6aro-o!*ali
Nr4ca) Su6ra/a&a Rece.eu!ea Pu!gi
6aro-o!*ale
* ' * ;4)7> 4 4
* ;)' * ;4)7> ' *
* ' * 7> * *
* ' * 7> * *
;! Stress ' fumat;
'! Stress ' fumat'
(! Stress ' fumat;
*! Stress ' fumat'
+genii stressani din mediu ar reduce funcia celulelor imune,fumatul reduce eficiena
neutrofilelor iar nicotina induce la o "asoconstricie 8 toate acestea contribuie la distrucia local
a esuturilor!
&dat cu cre.terea numrului -ilnic de igarete fumate cre.te .i pre"alena .i scorurile de
sensibilitate pentru depo-itele bacteriene, calculi dentari .i carii descise!
Se pare c fumtorii au repre-entat mai frec"ent pierderea ata.rii dec,t nefumtorii
Fumatul tutunului are o influen mare asupra sntaii parodontale .i bolii, este asociat cu
formarea de pungi .i pierderea ata.rii parodontale!
/ee.ind din cele e2puse anterior .i din materialul selectat, am inut de cu"iin s m
opresc la urmatoarea situaie? "alorile stressului ' .i fumatul tutunului '! 7n astfel de situaie
au fost pronunate at,t modificrile cantitati"e cu indicile gingi"al mediu ', cu inflamaia
pre-ent de ;44=, cu e2tindere de 7>=, c,t .i cele profunde parodontale! Cu recesiune .i pungi
parodontale ,n toate ca-urile!
/ee.ind din datele e2puse ,n tablel ( ar fi bine "enit urmtoarea corelaie?
jalorile stressului mai mici ' .i fumatul tutunului mai mici ;!
jalorile stressului ' .i fumatul tutunului '!
7n ambele pri comune sunt? "alorile medii ale indicelui gingi"al "ariind de la ; la ',
inflamaia pre-ent ,n toate ca-urile .i e2tinderea ei "ariind de la ;4= la 7>=!
Co!clu)ii
;! 7n modificrile parodontale ,n perioada de sarcin factorul etiologic principal a fost acordat
plcii bacteriene!
'! /spunsul parodontal la aciunea factorului etiologic, ,n ca-urile modificrilor parodontale, a
fost e2primat prin declan.area procesului inflamator!
(! 7n inflamaie, ,n msur mai mic sau mai mare, sunt implicate diferite sisteme, influena
acestora corelate ,ntre ele ,n acest proces determin ,n mare msur tabloul clinic .i
consecinele lui!Toate modificrile, sur"enite din cau-a aciunii factorilor de risc se suprapun,
;7>
prioritate ,n manifestri a",nd modificrile parodontale datorate acelor factori ,care au o
influen deosebit, permanent, modificatoare asupra sistemelor implicate ,n rspunsul
paradoniului la factorii localikplaca bacterianl!
*! + fost obser"at aportul factorilor de risc ,ndeosebi celor sociabili ,n modificrile
semnificati"e cu manifestri deosebite ale esuturilor parodontale alterate! Ca o conclu-ie,
aciunea stimulilor psiogeni .i somatici ormonali este condiionat de peronalitatea psiic
pree2istent, de ecilibru neuro"egetati", de profilul endocrin, c,t .i de ,nsu.irile psiice
c:.tigate prin educaie, mediu social, profesie, acti"itate, munc ordonat ,n condiiile socio)
economice corespun-toare!
>! 7n perioada de sarcin, dup posibiliti, este de dorit reducerea influenei factorilor de risc
personali prin? combaterea bolilor generale, corectarea dietei .i a raiei "itaminice la femeia
gra"id, care constituie un prim mi0loc de pre"enire a unor parodontopatii, carii, anomalii
dento)ma2ilare!
Bi%liogra/ie
;! j!+le2ee", ,,Modificri ale parodoniului ,n perioada sarcinii!Te-a de doctorat, 3a.i, ;<<B!
'! Corbet 6!F!,1a"ies, ,,Te role of supragingi"al plaue in te control of progressi"e
periodontal disease, h!Clin, periodont, ;<<(
(! +nton M!,+nton C!?Fi-iologia .i patologia cutanat la femeile gra"ide,Uni"ersal
gucure.ti, ;<<*!
*! /!jataman ,,5aradontologie, 3asi, ;<<'
>! /!jataman, 3!1anila, ,,5rofila2ie odonto)parodontal, 3a.i, ;<<*!
E! Callacombe S!h!?Cenetic and immune aspects of cronic inflammator% periodontal
disease!3n?1isease of te periodontium, ;<<(!
CLASIFICRI ACTUALE ALE GINGI3ITELOR
Ole.ea Bre!ici
Catedra Stomatologie terapeutic a USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
Actual classifications of gingivitis
Cingi"itis is te inflammation of oral ca"it% mucosa, b% te locali-ation of process
e2ceptionall% in gingi"a! Tere are "arious classifications tat depict clinical)morpological
signs of te disease, etiologic and patogenetic factors tat cause gingi"al in0ur%! Tis stud% #ill
clear up te most important and often met clinical forms of gingi"itis, also tose de"eloped
under te influence of local and general factors!

Re)u'a*
Cingi"ita este inflamaia mucoasei ca"itii bucale prin locali-area procesului
preponderent ,n gingie! 62ist di"erse clasificri care e"idenia- semnele clinico)morfologice
ale afeciunii gingiei! 7n acest studiu "or fi elucidate principalele .i cel mai des ,nt,lnite forme
clinice ale gingi"itei, pe de alt parte, .i gingi"itele ce se de-"olt sub influena factorilor locali
.i sistemici pe de alt parte
!
O%iec*i+ele lucr$rii
Cingi"itele repre-int o problem comple2! Cel mai corect criteriu de clasificare a
acestora ar fi cel etiologic, dar anume aici apar cele mai multe probleme, deoarece etiologia
gingi"itelor nu este cunoscut cu certitudine! 7n acest studiu ne)am propus e2aminarea diferitor
clasificri ale gingi"itelor!

;7E
Ac*uali*a*ea *e'ei
+feciunile esuturilor parodontale, manifestate prin inflamaia gingiei, supuraie .i
mobilitate dentar, erau cunoscute din cele mai "eci timpuri .i numite de Fouchar- 7.ec4
X3III9 [scorbut fals! 7n anul 011[ Toirac propune termenul de [pioree al"eolar! 7n ;<(E
es9i grupea- afeciunile parodoniului dup procesul patologic general 8 inflamaia, distrofia,
tumoarea .i introduce pentru clasificarea bolilor parodoniului termenii? parodontita, parodonto-a
.i parodontomul! Timp ,ndelungat, ,n ara noastr patologia parodontului a fost desemnat cu
termenul de parodonto-! Cingi"ita era pri"it ca un proces secundar, care e"olua pe ba-a
modificrilor primar)distrofice ale esutului osos al"eolar! Cingi"ita a fost e"ideniat ca
,mboln"ire aparte de ctre E4 Pla*o!o+, care a cercetat gingi"ita ,n e"oluie? gingi"ita fr
pung, fr resorbia esutului osos .i mobilitate dentar gingi"ita cu pung gingi"al .i
resorbia esutului osos gingi"ita cu pung gingi"al, resorbia esutului osos .i mobilitate
dentar!
$a Ple!ara a X3I@a Socie*$&ii =*ii!&i/ice U!io!ale a .*o'a*ologilor 7-i! /o.*a URSS9 care
a a"ut loc ,n 0\1], a fost adoptat clasificarea bolilor parodoniului! +stfel, s)a propus ca
gingi"ita sa fie considerat inflamaia gingiei generat de aciunea duntoare a factorilor locali
.i generali care e"oluea- fr a afecta ligamentele dentogingi"ale! Tot atunci s)a propus
clasificarea gingi"itelor ,n ba-a urmtoarelor criterii?
;! dup formele gingi"itei? cataral, ulceroas, ipertrofic
'! dup formele de manifestare? u.oar, medie .i gra"
(! dup formele de e"oluie? acut, cronic .i gra"
*! dup gradele de e2tindere? locali-at .i generali-at!
Cingi"ita este inflamaia mucoasei ca"itii bucale prin locali-area procesului preponderent
,n gingie! 62ist di"erse clasificri care oglindesc semnele clinico)morfologice ale afeciunii,
factorii etiologici .i patogenetici ce cau-ea- afectarea gingiei! 7n anul ;<>< 6!6! oLMXO^OP
grupea- gingi"itele dup caracterul procesului inflamator ,n acute .i cronice, dup forma de
manifestare a afeciunii ,n cataral, ipertrofic .i ulceroas! 6l considera c aceste di"erse forme
de gingi"ite repre-int stadiile unei afeciuni, iar intensitatea inflamaiei se determin prin
aciunea factorilor mediului e2tern .i intern, dar .i reacti"itatea organismului! 6l a atras o atenie
deosebit intercone2iunii gingi"itei cu dereglrile sistemice ale organismului .i a anali-at toate
afeciunile gingiei din punct de "edere etiologic .i patogenetic!
7n 0\[^ Fa.._e ,i Morge!ro*h au propus gingi"ita ,n parodonto- kprofundl!
`4 aJbHWMI ,i cola%4 70\[19 a di"i-at gingi"ita ,n acut .i cataral, ulceroas, cronic
kcataral, granulomatoas, ipertroficl!
Clasificarea propus de E4F4 UcdLIJN 70\[19 oglinde.te factorii etiologici, aspectele
patogenetice .i di"ersitatea e"oluiei clinice a gingi"itelor! Cingi"itele s,nt di"i-ate ,n afeciuni
de sine stttoare .i simptome ale dereglrilor sistemice, lu,nd ,n consideraie factorii etiologici,
dinamica de-"oltrii procesului inflamator .i desemn,nd principalele forme clinico)morfologice
kcataral, ulcero)necrotic, ipertrofic, atroficl!
7n acest studiu "or fi elucidate principalele .i cel mai des ,nt,lnite forme clinice ale
gingi"itei, la fel .i gingi"itele ce se de-"olt sub influena factorilor locali .i sistemici! E4F4
UcdLIJN ,i e4T4 fLWgMWIJ 70\h19 propun urmtoarea clasificare a gingi"itelor? cataral,
ulcero)necrotic, ipertrofic, atrofic klocali-at, generali-atl, descuamati" .i simptomatice
kematopoietice, gastroenterice, ,n diabet -aarat, "asculare, ,n parodonto-, ormonale?
pubertar, la gra"ide, ,n dereglarea ciclului menstrual, boala 3en9o)Cusingl!
7n tabloul clinic al gingi"itei ipertrofice F4i4 GJNHI ,i coau*4 70\j\9 a propus s fie
distinse urmtoarele forme ale gingi"itei ipertrofice? inflamatorie, fibroas .i granulomatoas!
A!a E!i 7:kk]9 propune urmtoarea clasificare a gingi"itelor?
;!,n ba-a manifestrii? incipient, u.oar, medie, gra"
'!,n ba-a formei clinice? cataral, ulceroas, ipertrofic
(!,n ba-a e"oluiei? acut, cronic, e2acerbat, remisie, ,nsnto.ire
*!,n ba-a rsp,ndirii? locali-at, generali-at!
;77
Conform e"oluiei gingi"ita se ,mparte ,n? acut, cronic kprimar, secundarl, cataral,
ulcero)necrotic, ipertrofic kfibroas, e2udati", ormonall!
Urmtoarea clasificare pentru gingi"ita ipertrofic simplific considerabil diagnosticul
diferenial cu alte patologii?
;! conform aciunii factorilor cau-ali? de sine stttoare klocalil, simptomatic kgeneralil
'! conform formei clinice de manifestare? inflamatorie, fibroas, granuloas
(! dup gra"itate? incipient, u.oar, medie, gra"
*! dup e"oluie? cronic, remisie, ,nsnto.ire
>! dup locali-are? locali-at, generali-at!
Cea mai acceptabil clasificare a gingi"itelor ar fi cea propus de OMS, care descrie
manifestarea clinic a le-iunilor parodoniului?
@!4>!4 Cingi"ita acut!
@!4>!44 Cingi"o)stomatita streptococic acut!
@!4>!4B +lt gingi"it preci-at!
@!4>!; Cingi"ita cronic!
@!4>!;4 Cingi"ita marginal simpl!
@!4>!;; Cingi"ita iperpla-ic!
@!4>!;' Cingi"ita ulcerati"!
@!4>!;( Cingi"ita descuamati"!
@!4>!;B +lt gingi"it cronic preci-at!
Conform clasificrii bolilor parodontale propuse de N4M4 Gol-'a! ,i D4B4 Cohe!
70\[\9, bolile parodontale se ,mpart ,n? inflamatorii .i distrofice! Cele inflamatorii s,nt?
+! Cingi"ite kacute .i cronicel?
;! Cau-ate de factori etiologici locali? plac bacterian, bacterii .i produsele lor, tartru,
obturaii, alimente, infecii, alte acu-e!
'! Cau-ate de aciunea medicamentelor 8 alergice!
(! Aormonale!
*! $e-iuni de sistem!
>! 3diopatice!
Cel mai cunoscut tip de afeciuni gingi"ale este implicarea inflamaiei cau-at de placa
bacterian ata.at pe suprafaa dintelui! +cest tip de gingi"it, numit gingi"ita marginal cronic
sau gingi"ita simpl, poate persista timp ,ndelungat sau poate conduce la distrugerea structurilor
de suport kparodontitl! Cau-a acestor comportri nu este clar elucidat! 7n plus, gingia poate fi
inclus ,n alte afeciuni, deseori, dar nu ,ntotdeauna referit la problemele cronice inflamatorii!
Clasificarea acestor afeciuni este dificil, iar utilitatea ei nesigur 7Cara!)a F4A4 Nel'a!
M4G4 0\\[9! +ceste tipuri de gingi"it includ?
;! Cingi"ita ulcero)necrotic scimbrile gingi"ale ,nt,lnite ,n sindromul
imunodeficienei umane kS31+l!
'! Cingi"ostomatita acut erpetic .i alte afeciuni "irale, bacteriene .i fungice!
(! Cingi"ita alergic!
*! +feciunile pielii care la fel implic esutul gingi"al, ce produce tipuri caracteristice
de afeciuni gingi"ale, cum ar fi licenul plan, pemfigus, eritemul multiform .i
dermatitele!
>! Cingi"ita produs de placa bacterian, dar ,n care rspunsul esutului este modificat
de factorii sistemici ) deficitul nutriti", diabetul -aarat, gra"iditatea, pubertatea,
probleme ematologice .i imunologice!
E! 5roliferarea gingi"al ca rspuns al gingiei la "ariai ageni patogenici se manifest
prin cre.terea ,n "olum! +cest grup include modificrile asociate medicamentos de
fenitoin, ciclosporine .i altele!
7! 1iferite tumori benigne .i maligne ce pot aprea ,n gingie ciar ca tumori primare sau
ca metasta-e!
;7B
Unii autori definesc gingi"ita ca inflamaia mucoasei gingiei, care poate fi boal de sine
stttoare, dar, de obicei, apare ca manifestare a diferitor boli infecioase sau to2ico)alergice .i a
stomatitelor de di"ers etiologie! Sub aspect morfologic, se deosebesc urmtoarele forme de
gingi"ita? cataral, ulcero)necrotic, ipertrofic!
TJdKJNL m4T4 7:kk:9 deosebe.te urmtoarele forme de gingi"it ipertrofic?
;! de sine stttoare .i simptomatic kpe fundalul parodontitei, administrrii preparatelor
medicamentoase .i patologiei generalel
'! dup gra"itate? u.oar, medie .i gra"
(! dup forma de manifestare? edematoas .i fibroas
*! dup rasp,ndire? locali-at .i generali-at!
+li autori admit c ipertrofiile gingi"ale s,nt proliferri ,n "olum ale gingiilor, care au
cau-e diferite! Frec"ent ,nt,lnite, acestea conduc la modificri funcionale .i estetice! jolumul .i
culoarea s,nt diferite, ,n funcie de structura istologic, frec"ent s,nt s,nger,nde, moi, cu caracter
inflamator sau ferme, fibroase! +pariia este legat de strile fi-iologice, cum ar fi? pubertatea,
menstruaia, sarcina, din cau-a modificrilor ormonale specifice ,n aceste perioade, prin
administrare de anticoncepionale, menopau-a, dar .i ,n ca-ul unor boli sistemice? diabet,
ipo"itamino-a C, leucemii, anemii, trombocitopenii sau prin administrare de medicamente ca
idantoina, nifedipina, ciclosporine kimunosupresoarel!
7n opinia lui T4n4 iIopIJ, bacteriile ca"itii bucale pot fi cau-a deminerali-rii
suprafeei dintelui .i reaciei inflamatorii a esuturilor ,ncon0urtoare ale gingiei! 1epunerile dure
irit gingia, ,n afar de aceasta, cre.te permeabilitatea capilarelor .i scimbul lor ,n colagen!
5entru a simplifica recunoa.terea factorilor etiologici, autorii propun urmtoarea clasificare a
dereglrii parodontului marginal?
;! 1ereglri ce se refer numai la gingie, acestea s,nt?
a! degenerati"e
b! iperplastice
c! inflamatorii kacute .i cronice, locali-ate .i generali-ate, marginale .i difu-el
d! formaiunile tumorale!
1ereglrile ce se refer numai la gingie pot fi nespecifice, specifice .i sistemice!
'! 1ereglri ce se rsp,ndesc .i asupra esuturilor parodontale?
a! degenerati"e
b! inflamatorii kacute .i cronicel!
Uneori tulburrile ,n parodont s,nt o manifestare a obiceiurilor "icioase .i afeciunilor
sistemice care necesit tratament general! 7n ma0oritatea ca-urilor sursa tulburrilor s,nt factorii
locali!
7n 0\11 A.ocia&ia Paro-o!*ologilor -i! Ger'a!ia a propus clasificarea patologiei
parodontului marginal, ,n care succint este descris tabloul clinic ,n corespundere cu e"aluarea
simptomelor afeciunilor parodontului?
3! Forme inflamatorii? ;! gingi"ita? gingi"ita acut, gingi"ita acut ulcero)necrotic,
gingi"ita cronic, forme specifice de gingi"it '! parodontita marginal? parodontita
marginal superficial, parodontita profund kparodontita 0u"enil locali-at)$h5,
parodontita rapid progresi")/55, parodontita ,ncet progresi")+5l!
33! +feciuni sistemice ,n esuturile parodontului .i gingiilor?
forme iperpla-ice? ;! iperpla-ia fibroas a gingiilor 8 iperpla-ia
idiopatic fibroas a gingiilor cau-at de preparate medicamentoase
'! epulide!
333! Forme traumatice? afectarea gingiilor ca re-ultat al traumei
ligamentului periodontal!
3j! Forme in"oluti"e? ;! recesiunile parodontului? recesiunile unice ale parodontului,
recesiunile locali-ate ale parodontului '! atrofia osului al"eolar!
;7<
Conform acestei clasificri, gingi"ita ipertrofic se atribuie la formele specifice de
gingi"it, care apar ,n urma scimbrilor fi-iologice sau dereglrii funciilor ormonale ale
organismului! 5rintre ele se deosebesc? gingi"ita la femei gra"ide kgingi"itis gra"idaruml
gingi"ita la copii gingi"ita ,n timpul menstrei, intermenstrei .i menopau-ei gingi"ita cau-at de
administrarea contracepti"elor kgingi"ita de pilull!
Cercettorii E4F4 GHIJKLMN ,i O4P4 QMRJN 7:kkj9 consider c gingi"ita ipertrofic
este un proces inflamator cronic al gingiei ,nsoit de proliferare! $a ba-a apariiei acestei
patologii stau de regul, scimbrile statutului ormonal kafeciuni endocrine, perioada
pubertar, sarcina, menopau-al, afeciunile generale kreticulo-e leucemicel, into2icaiile cronice,
administrarea de unele medicamente ca nifedipina, carbama-epina, ciclosporina! 7n ba-a
modificrilor clinico)morfologice, se deosebe.te forma edematoas .i fibroas de gingi"it
ipertrofic!
34 Ghica+Ai S4 SAr%u ,i coau*4 dau urmtoarea clasificare a gingi"itelor?
;! de sine stttoare, aprute sub influena factorilor cau-ali locali
'! simptomatice, aprute pe fondul unei afeciuni generale, ,n urma le-rii unor sisteme .i
organe kbolile cardio"asculare, endocrine, ale sistemului gastrointestinal, sistemului sang"in, ,n
ca-ul carenelor "itaminice, bolilor infecioase, alergicel! 7n etiologia gingi"itelor se deosebesc
factorii locali .i generali sub aciunea crora apar modificrile mucoasei gingi"ale cum ar fi
gingi"ita cataral, ulceronecrotic .i ipertrofic!

Di.cu&ii
Clasificrile anterior menionate e"idenia- etiologia .i patogenia gingi"itelor, ,ns pe
larg utili-at ,n practica stomatologic .i cea mai util este cea propus la 5lenara a j3)a
Societii Htiinifice Unionale a stomatologilor kdin fosta U/SSl din ;<B(!
Bi%liogra/ie
;! goro"s9i 6! Stomatologie terapeutic, Ci.inu, $umina, ;<<4, pag! '(<)'*4!
'! 6ni +na! 5arodontologie, Ci.inu, Medicina, '44(, pag! '4)(7!
(! Fermin +! Caran-a, Micael C! Ne#man!, Clinical periodontolog%, Bt edition! US+,
;<<E
*! Cica",i j!,S,rbu S! .i coaut!, Farmacoterapia afeciunilor stomatologice, Ci.inu,
'44', pag! *'E)*(4!
>! xO]LOPM f!x!, n`SS!Y!a!^! Jp`OY`SXpKNc`_ MbbL`NMXOpMa` `Z ^`NTL`YM X`XM^M P
NOabLTNS^Oa LTvT^`` pO^`vTSNOtO t`bTpXpO{`vTSNOtO t`^t`P`XM, dOSNPM,
'44'!
E! dTY`c`^SN`q UT{TpMX`P^yq Kp^ML, ;<EE, N *, SXp!;>
7! s`NOLMTP I!e!, TbOP R!d!, opMNX`vTSNM_ XTpMbTPX`vTSNM_ SXOaMXOLOt`_!
dOSNPM, '44>, SXp!*<7)>4;!
B! Uy]MNOP I!e!, wM^vT^NO W!x!, \M]OLTPM^`_ SL`Z`SXOq O]OLOvN` bOLOSX` pXM!
dOSNPM, [dTY`c`^M, ;<7B, SXp!7>)B>!
<! internet? ###!google!com, ###!%aoo!com!
;B4
DINAMICA MARC"ERILOR BIOC"IMICI A METABOLISMULUI ESUTULUI
OSOS MANDIBULAR LA ANIMALE DUP IMPLANTAREA
BIO3ITROCERAMICII PAB0
3iorica Che*ru,
Catedra Stomatologie terapeutic USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
The dynamics of the biochemical mar$ers of the bony metabolism
at animals after biovitroceramics /A01 has been implanted
Te present account deals #it te anal%sis of te e2perimental results, tat a"e
establised some mar9ers of te bon% metabolism #it te elp of istocemical and
biocemical metods at animals, tat a"e been implanted #it bio"itroceramics in te 0a#!
Re)u'a*
+ctuala relatare are la ba- anali-a re-ultatelor e2perimentale cu determinarea unor
mar9eri ai metabolismului osos prin metode istocimice .i biocimice la animalele crora a fost
implantat ,n mandibul bio"itroceramica granule .i membran!
Ac*uali*a*ea *e'ei
S)a stabilit c ,n parodontitele marginale cronice, prin intermediul procedeelor
cirurgicale, se pot licida focarele le-ionale ,n termene mai reduse asigur:nd, totodat,
remisiuni de durat!
Terapia conser"atoare, utili-at pe larg ,n pre-ent, necesit un numr mare de "i-ite la
medick;l! 7n plus, prin medicaia antiinflamatoare, ,n special prin administrarea antibioticelor se
inib de-"oltarea florei microbiene ,n pungile parodontale pe o durat de timp relati" scurt!
1eaceia "om meniona c inter"enia cirurgical pre-int una din cele mai importante etape ale
parodontitelor, dar precedat de o terapie antiinflamatorie "a duce la o stimulare .i la o
regenerare reparatorie a esuturilor afectate pe o durat de timp ,ndelungat!
7n pre-ent ,n tratamentul parodontitelor marginale cronice e2ist mari posibiliti de
reconstruire a esuturilor parodontale cu ameliorarea procesului de osteogene- ale
componentelor distruse ,n urma acestui proces inflamator)distructi"!
&dat cu apariia noilor biomateriale cum ar fi matricea .i membrana ce stimulea-
osteogene-a .i cu implementarea lor ,n tratamentul cirurgical al parodontitelor, apar relatri
care confirm restabilirea parial a apofi-ei al"eolare a desmodoniului .i a 0onciunii dento)
gingi"ale!
Matricele pe ba- de idro2iapatit .i colagen la momentul actual s)au do"edit a fi cele
mai destinate cirurgiei dento)parodontale! Fi-ic .i cimic aceast matrice poate fi comparat cu
matricea minerali-at a osului uman! 1atorit coninutului .i formei se mane"rea- .i se aplic
foarte u.or ,n defectul osos! Nu este to2ic, nu include reacii febrile neiritant, sterilitate
garantat, emostatic, asigur protecia plgii, este un "eritabil pansament cirurgical .i dup
modul de aplicare ofer confort medicului stomatolog .i pacientului! Spre deosebire de granule
.i gel matricea nu se elimin din plag! Se secionea- dimensiunile necesare .i se aplic foarte
u.or ,n plag, ,nglob:ndu)se ,n esuturile dentare nu necesit ,ndeprtarea de la locul aplicrii!
Ca produs de regenerare tisular gidat necesit o singur aplicare ,n cadrul cirurgiei
parodontale, reduce durerile .i asigur apariia osoas al"eolar ,nsoit de refacerea inseriei
epiteliale!
1up implantare matricea din bio"itroceramic .i colagen este supus aciunii simultane
a trei factori?
)componena acelular a pla-mei sanguineen-imelorsali"ei
/esorbia sub aciunea en-imelor ,ncepe cu aciunea calogenosei care produce o
fragmentare a moleculei de calogen! $a temperatura corpului fragmentele sunt denaturate la
;B;
gelatin, care sub aciunea gelatinosei .i peptida-ei este transformat ,n oligopeptide .i apoi ,n
aminoaci-i, care sunt absorbii complet ,n esutul gingi"al con0uncti" ,ncon0urtor!
O%iec*i+ele lucr$rii au /o.*< studiul e2perimental al integrrii materialului de adiie
5a#; la esuturile limitrofe, stimularea procesului de neoosteogene- .i totodat dinamica
acumulrii ,n esuturi .i ,n s,nge a unor mar9eri ai metaboli-mului esutului osos!
Ma*erial ,i 'e*o-e
+u fost folosii ;' .obolani albi maturi cu greutatea de ;E4);B4g!
7n condiii de cirurgie aseptic animalele au fost insensibili-ate cu sol! de calipsol 4,Eml! la
'44g mas a corpului .i narco-, se scurta durata cu eter!
Cu respectarea regulilor de asepsie .i antisepsie, pe mucoasa al"eolar a mandibulei
.obolanului se efectua o inci-ie cu decorticarea osului! 7n -ona decorticat cu fre-a sferic N; se
crea o u-ur in os ,n care se implanta bio"itroceramica 5+; sub form de granule .i
membran! $amboul muco)periostal se sutura cu fir resorbabil!
+nimalele se sacrificau la diferite perioade de timpk;*, (4 .i E4 de -ilel!5re"enti" de la
animale se colectau probe de .,nge pentru cercetrile biocimice! 1up sacrificare, mandibula
era separat de esuturile moi , se cerceta macroscopic .i se pregteau piese pentru cercetrile
istologice .i istocimice!
1eoarece ,n metabolismul esutului osos un rol deosebit ,l au mar9erii osteogene-ei, au
fost studiate istocimic fosfata-ele alcalin .i acid, >) nucleotida-a, osteocalcina .i estera-a
nespecific!
Cercetrile en-imologice ale procesului de osteogene- constau ,n rele"area mar9erilor
principali care populea- -ona de inter"enie cirurgical ,n esuturile parodontale!
1up cum se .tie mar9erii osteoblastelor sunt fosfata-a alcalin, >)nucleotida-a,
osteocalcina, pe c:nd mar9erul osteoclastelor .i ale altor celule, macrofogi)fosfata- acid!
Concomitent ,n scopul e"alurii aciunii bio"itroceramicii 5+ ; asupra animalelor, am
studiat dinamica unor indici biocimici special selectai?
)acti"itatea fosfata-ei alcaline termolabile de natur osoas, fosfata-ei acide
tartratre-istente osoase,
)ni"elul mar9erilor metabolismului esutului osos, ni"elul moleculelor medii, al
substanelor necrotice, o2idului nitric ,n serul sang"in al .obolanilor dup ;*,(4 .i E4 de -ile de
la implantarea biomaterialului 5+ ;!
Re)ul*a*e ,i -i.cu&ii
7n pesele istologice la a ;*)a -i dup operaie acti"itatea fosfata-ei alcaline spore.te
esenial ,n numeroase celule din esutul de granulaie format ,n -ona defectului .i pe suprafaa
cordoanelor de esut osos, la fel ca .i ,n celulele endostului .i ale mdu"ei ematogene din
ca"itile osului mandibular!
+cti"itatea estera-ei nespecifice se depistea- ,n celulele separate din esutul con0uncti"
,n sectorul defectului, din corionul mucoasei gingi"ale, ,n septurile de esut con0uncti" dintre
fasciculele de mu.ci
+cti"itatea sporit este .i a fosfate-ei acide ,n macrofage .i osteoclaste asociate, probabil
cu procesul de inducie a osteogene-ei
Coninutul ,nalt de fosfata- alcalin denot un proces de difereniere acti" a celulelor
care populea- -ona de implantare a materialului de adiie!
$a (4 de -ile dup e2perien ,n esuturile care substituie locul de implantare a
bio"itroceramicii acti"itatea fosfata-ei alcaline este moderat .i mult mai mic.orat dec:t la
etapa precedent!
esutul din regiunea u-urii formate conine numeroase osteocite, pe c:nd numrul
osteobla.tilor)procesori ai fosfata-ei alcaline este redus! 7n osteocitele tra"eelor de esut osos ne)
maturi-at produsul reaciei lipse.te! +cti"itatea fosfata-ei, la fel, este mai sc-ut dec:t dup ;*
;B'
-ile, dar ,n comparaie cu cea a fosfata-ei alcaline este mult mai ,nalt! +ici are loc restructurarea
regeneratului osos cu reminiscene de granule .i membran de bio"itroceramic!
1up E4 de -ile de la inter"enia cirurgical, defectul osos ,n mandibul este umplut cu
structur osoas, care substituie completamente esutul fibros! +ici se conine os spongios, tra"ee
osoase nou)formate bine structurate, ca"iti cu mdu" osoas, numeroase osteoblaste .i
osteoclaste pe suprafaa tra"eelor osoase!
5e msura maturi-rii esutului osos format, dup E4 de -ile acti"itatea fosfata-ei acide este
mult mai sc-ut!
Studiul dinamicii mar9erilor metabolismului osos ,n s,nge la animale au reliefat cre.terea
fosfata-ei alcaline termolabile de natur osoas dupa (4 de -ile, ma2imumul fiind dup E4 de
-ile 8 '4=kp4,4>l de la debutul e2perimentuluiktabelul ;l! +cti"itatea fosfata-ei acide
tartratre-istente osoase, dimpotri", scade "eridic cu ''= peste E4 de -ile dup implantare, pe
c:nd la celelate termene de cercetare modificrile acestei en-ime s)au do"edit a fi statistic
neconcludente! Totodat, se constat o cre.tere "eridic a "alorilor raportului dintre fosfata-a
alcalin osoas .i fosfata-a acid osoas la E4 de -ile de la implantare)cu >*=kp4,4>l!
Modificrile constatate denot stimularea proceselor osteoregenerati"e ,n esutul mandibular sub
influena remediilor folosite!
$a (4 de -ile dup debutul e2perimentului, sub influena materialului 5+;, cre.te ni"elul
de molecule mediikMMl cu (>=kp4,4>l, al substanelor de natur nucleotidickNNl) cu (>=
kp4,4>l, precum .i al o2idului nitric) cu '<=! Cre.terea ni"elului MM, al substanelor NN .i al
o2idului nitric ,n serul sang"in al animalelor e2perimentale sub influena materialului implantat
indic aciunea lui osteoregeneratoare!
Tabelul ;
Di!a'ica 'ar_erilor %iochi'ici ai 'e*a%oli.'ului &e.u*ului o.o. !i+elul 'oleculelor
'e-ii .u%.*a!&elor -e !a*ur$ !ucleo*i-ic$ o>i-ului !i*ric A! .erul .a!g+i! la a!i'alele -e
la%ora*or cu i'6la!*uri -e %io+i*rocera'ic$ PAB0
Co!-i&iile
-e
cerce*are
Nr4
-e
a!i@
'a@
le
Fo./a*a)a
alcali!$
*er'ola%i@
l$
7!'olq.ql9
Fo./a*a)a
aci-$
*ar*ra*@
re)i.*e!@
*$
7!'olq.q9
Coe/icie!*
r
Molecule@
le 'e-ii
7u!4 co!+49
Su%.*a!&ele
NN
7u!4 co!+49
O>i-ul
!i*ric
7'_'ql9
1up ;*
-ile
* ';*,4;B,;; ',7E 4,;< 77,B B,< 4,(BE 4,4(; ',7;4,4(; ;,>* 4,;'
1up (4
de -ile
* '(7,* '>,(
k;;4=l
(,'4,'<
k;4<=l
7*,'B,7
k<>=l
4,>''4,4>
k;(>=l
(,E74,*
k;(>=l
',E4,'7
k;>;=l
1up E4
de -ile
* '>B,''>,E
k;'4=l
',;>4,'
k7B=l
;'4,;;4,'
k;>*=l
4,*<<4,4>(
k;'<=l
(,4>4,;7
k;;(=l
',;B4,(*
k;'B=l
jeridicitatea ,n comparaie cu "alorile iniiale? 8 54,4>
7ot&( Coeficientul 8 8 raportul dintre fosfata-a alcalin termolabil .i fosfata-a acid tartrat)
re-istent!
Substanele 77 8 substanele de natur nucleotidic

Co!clu)ii
;! +nali-a dinamicii mar9erilor metabolismului osos ,n s:nge la animale a reliefat cre.terea
acti"itii fosfata-ei alcaline termolabile de natur osoas dup (4 de -ile, ni"elul ma2im
fiind atins dup E4 de -ile 8 cre.tere cu '4= kp4,4>l fa de debutul e2perimentului!
+cti"itatea fosfata-ei acide tartrat)re-istente osoase, dimpotri", scade "eridic cu ''= dup
E4 de -ile!
'! Sub influena granulelor .i matricei implantate 5+;, dup (4 de -ile are loc cre.terea
ni"elului de molecule medii kMMl cu (>= kp4,4>l, a substanelor de natur nucleotidic
;B(
kNNl 8 cu (>= kp4,4>l, precum .i a o2idului nitric 8 cu >;= kp4,4>l! 1up E4 de -ile,
"alorile acestor indici manifest o tendin de diminuare? ni"elul MM la acest termen de
cercetare dep.ea "alorile) martor cu '<=, substanele NN 8 cu ;(=, iar o2idul nitric 8 cu
'<=! Cre.terea ni"elului acestor substane ,n s:ngele animalelor indic aciunea lor
osteoregeneratoare!
(! 7n ba-a acestui studiu e2perimental, 5+; a demonstrat c are caliti benefice, iar aplicarea
lui contribuie la procesul acti" de regenerare a osului! Formarea esutului osos nou are loc
nemi0locit pe suprafaa biomaterialului de 5+;, care manifest aciune osteoconductoare .i,
posibil, osteoinductoare!
Bi%liogra/ie
;!+ntonescu 1!T!, Negreanu T!, 5opescu M!, .i al! gio"itroceramica ,nlocuitor al grefei
osoase!mmSpitalul,;BB;);<<E, ;;> ani de la prima ediie!,nr!;, ;<<E, p! *7)>*!
'!Cetru. jiorica! 1inamica proceselor osteoregenerati"e ,n tratamentul comple2 al
parodontitelor marginale cronice!mm/e"ista ,,Curierul medical,) Ci.inu '44*! nr!;k'77l p! (B)
*4!
(!Cetru. jiorica! Tratamentul parodontitei marginale cronice prin utili-area matricei ,n ba-
de gio"itroceramic .i colagen!mmTe- de doctor ,n medicin,)Ci.inu '44>, p!*>)E*!
*!6ndres 1!g!, giocemical mar9ers of bone metabolism!mmh! of Clin! $igand +ssai,
;<<B,"ol!';, nr!',p!B<);74!
>!Clic9man 3!,and $a-ans9% h!5!, /eattacment of te marginal gingi"al and periodontal
membrane in e2perimental animals!mmh! 1ent!/es!,;<>4, nr!'<, p!E><
DIFICULTATEA DIAGNOSTICULUI DIFERENIAL DNTRE CARIA CRONICA
PROFUND =I PULPITA CRONIC FIBROAS4
3iorica Che*ru, Si'io! Le+co
Catedra Stomatologie terapeutic USMF [Nicolae Testemiianu
Su''ar(
Differential diagnosis difficulty between deep
chronic carria and fibrous chronic pulpitis
Tis stud% includes some diagnosis difficulties in te terapeutic stomatolog%! 3t is based
on literature and clinic obser"ation! Te paper consists of differential diagnosis bet#een deep
cronic carria and fibrous cronic pulpitis, including at te sometime diagnosis mista9es and
teir pre"entions!
Re)u'a*
$ucrarea ,).i propune s aduc ,n atenie unele din dificultile diagnosticului ,n
stomatologia terapeutic! +cest articol este ba-at pe studiul de literatur .i obser"aii clinice!
$ucrarea include criterii de diagnostic diferenial ,ntre caria cronic profund .i pulpita cronic
fibroas, elucidea- unde pot fi comise erori de diagnostic, cum pot fi pre,nt,mpinate .i e"itate!
Ac*uali*a*ea *e'ei
Ma0oritatea pacienilor care se pre-int la stomatologul terapeut pre-int ca"iti carioase
profunde! 1in cau-a problemelor sale cotidiene ei nu atrag atenie durerilor mici .i pasagere! 7n
asemenea situaii culegerea anamne-ei nu ne a0ut la stabilirea diagnosticului!
Medicina contemporan are o "ast tendin spre conser"area esuturilor sntoase!
Stabilirea corect a diagnocticuli implic pstrarea "italitii dentare sau contribuie la e"itarea
apariiei complicaiilor!
;B*
Sco6ul
Cercetarea teoretic .i practic .i pre-entarea diferitelor metode de diagnostic diferenial
,ntre caria cronic profund .i pulpita cronic fibroas!
Me*o-e -e cerce*are
) Culegerea minuioas a anamne-ei
) Stabilirea diagnosticului ,n ba-a datelor clinice
) Utili-area electroodontodiagnosticului
) 1iagnosticarea cu a0utorul radiografiei
) &bturarea temporar kde controll!
) Scimbarea culorii dintelui
Re)ul*a*ele o%&i!u*e ,i -i.cu&ii
S*a%ilirea -ia-!o.*icului A! %a)a a!a'!e)ei<
C+/3+ C/&N3C 5/&FUN1
) 1ureri pasagere de la e2citani mecanici, cimici termici, ce trec imediat dup ,nlurarea
e2citantului!
) 7n unele ca-uri pot s apar semne de pulpit? dureri s,c,itoare ,n dinte dup ,nlturarea
e2citantului, discomfort ,n dinte!
5U$53T C/&N3C F3g/&+S
) dureri paro2iste ,n dinte de la e2citani termici, mecanici, cimici!
) 5acientul spune c dintele durea .i mai ,nainte!
) 1urerile spontane apar mai rar .i pot s lipseasc definiti"!
&bser"aii?
) 7n ambele situaii durerile apar de la e2citani mecanici, cimici, termici!
) 7n ambele situaii durerile spontane pot lipsi!
) 5acienii adesea nu pot relata despre durerile lor anterioare!
) 7n unele situaii este o metod suficient pentru efectuarea diagnosticului diferenial!
S*a%ilirea -iag!o.*icului A! %a)a -a*elor cli!ice
C+/3+ C/&N3C 5/&FUN1
) 6ste pre-ent o ca"itate carioas profund umplut cu dentin rmolit!
) Sondarea plan.eului ca"itii carioase este dureroas!
5U$53T C/&N3C F3g/&+S
) 6ste pre-ent o ca"itate carioas profund umplut cu dentin rmolit!
) $a sondarea plan.eului ca"itii deseori se constat pre-ena unui orificiu de comunicare
,ntre ca"itatea carioas .i ca"itatea pulpar!
) Sondarea pulpei este dolor, pulpa s,ngerea-!
&bser"aii?
) 7n ambele situaii se obser" pre-ena ca"itii carioase profunde!
) 1eseori la pulpita cronic fibroas comunicarea ,ntre ca"itatea carioas .i ca"itatea
pulpar lipse.te!
) 7n ambele situaii sondarea plan.eului ca"itii carioase este dolor!
U*ili)area elec*roo-o!*o-iag!o.*icului
C+/3+ C/&N3C 5/&FUN1
) 5ulpa dintelui reacionea- la un curent de ')E u+, ,ns e2citabilitatea poate fi redus ,n
limitele ;4);' u+!
) 7n diagnosticul diferenial rolul otr,tor ,l are determinarea reaciei pulpei la curent
electric!
5U$53T C/&N3C F3g/&+S
;B>
) 5ulpa dintelui reacionea- la un curent de (4)*4 u+!
) 3ndicii de electroe2citabilitate ,n (4= din ca-uri pot fi ,n norm
&bser"aii?
) 7n ambele situaii electroe2citabilitatea dintelui poate fi ,n norm!
) +ceast metod este eficient doar ,n (4= din ca-uri!
Diag!o.*icarea cu a5u*orul ra-iogra/iei
C+/3+ C/&N3C 5/&FUN1
) 5e radiografie nu se obser" modificri ale periodoniului!
5U$53T C/&N3C F3g/&+S
) /adiologic ,n (4= din ca-uri, se poate constata o dilatare a fisurilor periodontale, sau
focare de ramolisment a esutului osos ,n regiunea apical a rdcinii!
&bser"aii?
) $a stabilirea diagnosticului radiografia ne a0ut ,n (4= din caru-i!
O%*urarea *e'6orar$
+plicarea unei obturaii temporare cu dentin timp de ;4);* -ile! Nu se aplic nici un fel de
preparat medicamentos! $ipsa durerilor ,n aceast perioad confirm diagnosticul de carie
profund, iar declan.area unei dureri s,c,itoare paro2istice ,n ca- de i-olare a dintelui de la
e2citani e2terni denot o inflamaie a pulpei!
La co6ii 6ul6i*a cro!ic$ /i%roa.a decurge fr semne subiecti"e, se diagnostic ,n timpul
e2aminrii copiilor ,n scop profilactic!
Schi'%area culorii -i!*elui
7n unele ca-uri dinii care pre-int diagnosticul de pulpit cronic fibroas s,nt scimbai ,n
culoare, ei s,nt de o culoare mai descis, pierd luciul dentar! +cest fenomen nu se ,nt,lne.te ,n
caria cronic profund!
+cest fenomen nu este elucidat ,n lireratura studiat, nici ,n tabloul clinic al pulpitei
cronice fibroase, nici ca criteriu de diagnostic diferenial!
Co!clu)ii
Simptomatologia cariei cronice profunde este foarte asemntoare cu simptomatologia
pulpitei cronice fibroase!
62ist o probabilitate mare de a stabili un diagnostic eronat ,ntre aceste ' patologii!
Complicaiile tratamentului cariei cronice profunde, pot aprea din cau-a stabilirii incorecte a
diagnosticului!
5entru stabilirea diagnosticului definiti" este necesar de efectuat o e2aminare minuioas!
Bi%liogra/ie
;! goro"s9i 6! Stomatologie terapeutic! $umina! Ci.inu ;<<4!
'! gurlacu j! 6ne +! Stomatologie terapeutic! 6ditura .tiina! Ci.inu ;<<E!
(! Codoro0a 5! Spinei +! Spinei 3! Stomatologie terapeutic! 5ediatric! Medicina! Ci.inu
'44(!
;BE
TRATAMENTUL CARIILOR MEDII CLASA I =I II BLACr PRIN METODE
CONTEMPORANE
Ole.ea O!ica
kCoordonatorii 8 Cetru. jiorica, dr!, conf!uni"!, godrug jalentina, dr!, conf!uni"!l
Catedra Stomatologia Terapeutic USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
The treatment of the medium caries the 1st and the 2nd
class after 3lac$ using contemporary methods
Te caries is a cronic distructi"e process of te ard dental tissue tat de"elops trougt
te unusual s#elling process tat concerns te pulp, te apical paradont and te #ole bod%!
+ccording to te statistics, in te #ell de"eloped countries, te caries rate is <>)<B= altougt
te number of te patients is increasing! 3n tis tesis data #ere #or9ed out according to te
clinical and paraclinical diagnosis, te caries treatment using Sand#ic Tec9niue and $a%er
Tec9niue!
Re)u'a*
Caria dentar este un proces distructi" cronic al esuturilor dure dentare care e"oluia-
prin fenomene inflamatorii atipice .i care ,n final,interesea- pulpa dentar .i paradoniul apical,
iar prin complicaiile sale ,ntregul organism!
Conform statisticii ,n rile cu un grad ,nalt de de-"oltare, rata depistrii cariei dentare
repre-int <>)<B =!7n aceast te- au fost elaborate date cu pri"ire la diagnosticul clinic .i
paraclinic, tratamentul cariilor clasa 3 .i 33 glac9 prin metodele? ,,Sand#ic .i ,,Tenica de
aplicare ,n straturi!
Ac*uali*a*ea *e'ei
Una din cele mai rsp:ndite procese patologice ale organismului uman, care este la
moment .i o problem global, este caria dentar! $a dinii permaneni e2ist "ariaii de
,mboln"ire carioas ciar .i la diferite grupe de ",rste!
$a prima grup k*;)>4l, rsp,ndirea mare a cariei corespunde ,nceputului in"oluiei
biologice generale .i se datore.te transformrilor biomorfologice ce se petrec ,n organism !
+ doua grup de ",rst k;>)'> anil repre-int ",rsta pubertii, cu cortegiul scimbrilor
fi-iologice caracteristice? iperfuncia glandelor endocrine, cre.terea capacitii funcionale .i
eforturilor fi-ice, intensificarea acti"itii psiice nu totdeauna aceste transformri sunt
compensate printr)un aport energetic e2terior satisfctor .i apare un decala0 ,ntre arderi .i
,ntreineri cu repercusiuni .i asupra re-istenei dentare!
$a a treia grup k'>)(> anil numrul relati" mai mic de carii poate fi e2plicat prin faptul
c dinii permaneni se gsesc ,n primul stadiu posterupti", deci cu un grad de u-ur mai redus!
Un numr redus de carii pre-int .i indi"i-ii trecui de E4 ani, dar "aloarea indicelui de
,mboln"ire este "iciat de faptul c numrul total al dinilor este redus! +cest fapt ne permite de
a considera caria dentar o problem actual, ce necesit o cercetare detaliat, metode de
profila2ie .i tratament!
O%iec*i+ele lucrarii
;! 6"aluarea tabloului clinic al cariei medii al dinilor permaneni!
'!&bturarea ca"itilor carioase folosind metodele? Sand#ic .i ,,Tenica de aplicare ,n
straturi!
Ma*eriale ,i 'e*o-e -e cerce*are
5entru atingerea scopului urmrit au fost e2aminai ;E pacieni cu ",rsta ,ntre '4)(4 ani
cu grupul de dini laterali afectai de carie dentar clasa 3 .i 33 glac9!
;B7
1inii respecti"i au fost preparai dup toate regulile,dup care ;4 au fost obturai
utili-,nd materialul compo-it 5roFil prin ,,Tenica de aplicare ,n straturi, iar E dini au fost
obturai cu cimentul glassionomer jitremer .i nanocompo-itul Filtec Supremek(MS56l folosind
metoda Sand#ic!
Metoda Sand#ic a fost reali-at ,n urmtoarea consecuti"itate?
7ndeprtarea profesional a depunerilor dentare
+precierea culorii "iitoarei obturaii
7nregistrarea relaiilor oclu-ale
Fi2area roberdamului
5repararea econoam a ca"itii carioase
5relucrarea medicamentoas a ca"itii cu sol! Clore2idin de 4,4'=
1eterminarea culorii dentinei conform ceii de culori a materialului glassionomer
autopolimeri-abilk1iamond grigtl
Cra"area ca"itii,irigarea,uscarea ca"itii
+plicarea bondingului,apoi se introce materialul glassionomer, se condensea- bine,apoi
se las s se autopolimeri-e-e !
gi-otarea marginilor ca"itii,se inltur surplusul de material compo-it de pe plan.eul .i
pereii ca"itii, pentru a pute fi ulterior introdus materialul compo-it k+melogell
+plicarea gra"a0ului pe pereii smalului .i pe toat suprafaa restauraiei din cimenti
glassionomer
3rigarea .i uscarea,aplicarea bondingului ,n ' straturi
+plicarea compo-itului pe straturi,modelarea,fotopolimeri-area lui
Hlefuirea,lustruirea,etapa de postbonding
6tapele ,,Tenicii de aplicare ,n straturi?
7ndeprtarea profesional a depunerilor dentare
+legerea culorii obturaiei la lumina -ilei
5repararea ca"itii carioase
gi-otarea marginilor ca"itii de0a preparate
5relucrarea ca"itii cu sol!Clore2idina 4,4'=
3-olarea c,mpului operator cu a0utorul @offerdamului
+plicarea sistemului 5alodent
+plicarea unui liner k3onositl pe plan.eul ca"itii,pentru o mai bun protecie pulpar
+plicarea gra"a0ului .i uscarea ca"itii
+plicarea bondingului ,n ' straturi,uscarea cu un 0et de aer .i fotopolimeri-area lui
5rimul strat de material compo-it k5roFill se plasea- la ni"elul stratului gingi"al,se
fotopolimeri-ea- dinspre lingual!apoi "estibular .i)n final oclu-al
Stratul 33 se aplic oblic oral fr s a0ung la peretele "estibular,se fotopolimeri-ea-
dinspre oral spre oclu-alse aplic un nou strat "estibular oblic .i se repet
fotopolimeri-area ,nt,i "estibular apoi oclu-al!
Hlefuirea .i poleirea obturaiei
6tapa de postbonding .i fotopolimeri-area final
Re)ul*a*ele o%&i!u*e
5rin intermediul acestor dou metode de obturaie au fost atinse urmatoarele obiecti"e?
Mic.orarea contraciei de polimeri-are a materialului compo-it, mrind astfel etan.ietatea
obturaiei .i ,nciderea ei marginal
6fect cariostatic .i carioprotector ,n ca-ul utili-rii cimenturilor glassionomericekmet!
Sand#icl
;BB
+spect estetic, datorit unei game largi de culori at,t a materialului 5roFil c,t .i a
materialului Filtec Supreme
;B<
Di.cu&ii
;! Cariopre"enia cariei dentare include?
Cre.terea re-istenei dintelui prin fluori-are
Terapia antibacterian
Controlul igienei bucale
Modificarea dietei
Sigilarea .anurilor .i fosetelor
'! Tratamentul "i-ea- at,t eliminarea le-iunilor propriu) -ise c,t .i a efectelor secundare de
ordin funcional?
/estabilirea rapoartelor funcionale cu dinii "ecini
/efacerea rapoartelor de oclu-ie .i articulare ,n biomecanica corect a aparatului
dento) ma2ilar!
Co!clu)ii
;! Caria este un proces cronic distructi" al esuturilor dure ale dintelui, ce produce necro-a
.i distrucia acestora,urmate de ca"itaie!
'! Caria se de-"olt numai pe dinii ,n contact cu mediul bucal .i niciodat pe dinii complet
inclu.i sau foarte bine i-olai de mediul bucal!
(! 7n etiologia cariei sunt incriminai triada @e%es? terenul, germenii microbieni .i
alimentaia ce ofer substratul fermentabil!
*! 5rimele modificri ,n dentin apar ,n timp ce procesul carios de0a e"oluia- ,n smal!
>! 3n"a-ia dentinei se face dea lungul canaliculelor, care se lrgesc, de"in "aricoase .i prin
unirea lor formea- ,,focare de licefiaie!
E! +"anta0ele tenicii Sand#ic sunt? compensea- nea0unsurile compo-itelorkcontracia de
polimeri-arel d,nd astfel posibilitatea de a restaura strucrura biologic normal a dintelui?
dentina e ,nlocuit de cimentul glassionomer,iar smalul de compo-it!
7! Tenica de aplicare ,n straturi diminua contracia total de polimeri-are .i reduce masa
de compo-it polimeri-at ,n fiecare etap, ea reduc,nd astfel, raportul dintre suprafaa
colat .i suprafaa liber, iar "ectorul de contracie are o re-ultant fa"orabil ade-iunii la
esuturi!
Bi%liogra/ie
;! +ndreescu C!, 3liescu +! Compo-iia .i structura dintelui! Structura smalului! 6ditura Cerma!
gucure.ti, ;<<', pag *>) >'!
'! +ndreescu C!, 3liescu +! Compo-iia .i structura dintelui! Structura smalului! 6ditura Cerma!
gucure.ti ;<<(, pag '() 'B!
(! +ndreescu C!, 3liescu +! Cimenturile cu ionomeri de sticl ,n practica stomatologic!
Stomatologia, gucure.ti, , ;<B(,pag ;'*!
*! +ndreescu C! 1ate e2perimentale asupra organi-rii .i structurii plcii dentare bacteriene,
Comunicare USSM, gucure.ti, ;<7'!
>! +ngel Mirella, j,lceanu +nca! +de-iunea la structurile dure dentare! 6ditura &ri-onturi
Uni"ersitare! Timi.oara ,;<<<,pag (') (7!
E! C,rligeanu j!, gold +!,5opescu M! C! &dontoterapie restauratorie! 6ditura mirton, Timi.oara
;<<<,pag *()>7!
7! Constantin +ndreescu, Maria gr,ndu.a 5opa! &dontoterapie restauratoare! 6ditura
Uni"ersal ,, Carol 1a"ila! gucure.ti '44(, pag (7) 7'!
B! Constantin +ndreescu .i /odica 3oni! Curs de odontologie! 6ditura Cerma! gucure.ti '44;,
pag '<)E7!
<! 6! j! goro"s9i, 3! 1! gar,.e"a, 3! M! Ma2imo"s9i! Stomatologie terapeutic! 6ditura $umina!
Ci.inu, ;<<4!
;4!Cafar M!, 3liescu +!&dontologie! 6ditura medical! gucure.ti ;<<<,pag 7>!
;<4
;;! $actu.u Ht! Caria dentar e2plo-i"! 6ditura Cronica, 3a.i ;<<E,pag ''4!
;'! Maria gr,ndu.a 5opa! 6stetica ,n odontoterapia restauratorie! 6ditura Uni"ersitar , Carol
1a"ila! gucure.ti '44>, pag ;4;);4E!
;(! 5rof! 1r! +ndrei +! 3liescu .i prof! 1r! Memet Cafar! Cariologie .i odontoterapie
restauratorie! 6ditura medical! gucure.ti '44E, pag (;)BE!
;*! .. . .
. 2005, pag '4') ';7!
;>!C!h! Mount, !/!Aume! /estaurarea .i conser"area strucrurii dentare! 6ditura Sidne%
;<<',pag (')(E!
;E!Me%er 1!, Fat A! h! Treatment ard dental tissue b% "er% Sort C&' $aser 5ulse) $aser
Medisin, "ol ;', ;<<*, pag >B)EE!
;7! Morand h!M!,honas 5!) /esin 8modified glass ionomer cement restauration of posterior teet
#it pro2imal carious lesions! uintessence 3nt ;<<>, pag '>!
SUBIECTE PRI3ITOR LA DEFINIREA TERMENILOR
ST#4AT#-#) =I ST#4AT#-#)5E
Ala O5o+a!
Catedra Stomatologie Terapeutic F5M a USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
#n the definition of terms Stomatologist6Dentist and Stomatology6Dentistry
+ present)da% sub0ect of discussion referring to te field of dentistr% as to do #it te
notions of [stomatologist and [stomatolog%, tese representing te name and te essence of
tis field of contemporar% medicine! + lot of discussions a"e been eld as to te use of tese
terms since te formation of stomatolog%mdentistr% as a distinct compartment of medicine!
No#ada%s, under te ne# conditions of teor% and treatment, discussions a"e been reta9en
#ic can not but affect us!
Re)u'a*
Un subiect de discuie actual referitor la domeniul stomatologic se pre-int a fi noiunile
stomatolog .i stomatologie, care repre-int ,ns.i denumirea .i esena acestui domeniu al
medicinei contemporane! 5ri"itor la utili-area respecti"ilor termeni au fost duse dispute aprinse
ciar pe parcursul perioadei iniiale de de"enire a stomatologiei ca compartiment distinct al
medicinei! +ctualmente, ,n noi condiii de pre-en a faptului teoretic .i curati", disputele
definirii s)au reactuali-at, fapt ce nu poate s ne lase indifereni!
Ac*uali*a*ea *e'ei
+t:t ,n mediile .tiinifice de a-i, c:t .i ,n cele publice, se focali-ea- tot mai insistent
problema definirii termenilor de ba-? stomatologie .i stomatolog, adic ,ns.i denumirea
domeniului distinct al medicinei contemporane .i respecti" cel al profesiei sau profesioni.tilor ,n
cau-! +tare dileme au fost pre-ente .i ,n perioada iniial, a cristali-rii stomatologiei ca atare!
1ac iniial sur"eneau de-bateri determinate de delimitarea propriu)-is de la alte ramuri ale
medicinei .i cutarea identitii proprii, a-i aceste discuii sunt pro"ocate de alt fenomen al
.tiinei contemporane 8 cel al speciali-rilor ,nguste .i segregrilor cu alte specialiti!
Stomatolog sau dentist Stomatologie sau dentistic 8 iat dileme reactuali-ate recent!
1ar acestea nu sunt doar simple dileme, ci .i fapte reale, deseori cu caracter "oluntarist,
subiecti"ist, fapt ce suscit abordri ample, implic:nd serioase argumente teoretice .i practice, ,n
scopul reconstituirii unui tablou "eridic al realitii!

;<;
Di.cu&ii
5rima fa- a aplicabilitii termenului dentistic a fost totalmente dominant ,n procesul
delimitrii stomatologiei drept ramur distinct a medicinei! +cest rstimp a coincis cu trecerea
medicinei pe ba-e .tiinifice! 7n acea perioad ,n ,ns.i sfera medical ca atare nu erau constituite
domeniile de ba-, cu at:t mai mult ramificaiile mai concrete! Totu.i, afeciunile dentare ocupau
un loc important printre maladiile de ba-, mai ales ,n spaiul european .i cel nord)american!
7ns.i primii denti.ti propriu)-i.i s)au format din dou surse profesionale tradiionale? cirurgi
generali.ti kdin cadrul medicinei oficialel .i brbierii krepre-entanii pturii sociale
me.te.ugre.til care, pe l:ng alte funcii mai efectuau .i manipulaii cirurgicale minore, printre
care .i e2tracii dentare! 6ste .i normal faptul c contingentul de speciali.ti preocupai cu
tratamentul afeciulilor dentare s fie numii denti1ti, iar domeniul de acti"itate al acestora 8
dentistic&, ambele pro"enind de la latinescul dentis, adic dinte!
&dat cu e"oluarea medicinei, inclusi" si celei speciali-ate pe segmentul dentar, ,n mod
obiecti", ine"itabil, s)a ciocnit cu problema e2tinderii spaiului terapeutic al afeciunilor dentare!
S)a do"edit faptul intercone2iunii sntii m patologiei dentare cu organele bucale ,n"ecinate,
starea lor anatomo)fi-iologic .i ciar cea a ,ntregului organism! +stfel a aprut necesitatea
e2tinderii at:t a studiului .tiinific, c:t .i a actului medical asupra ,ntregii ca"iti bucale .i altor
procese accesorii! 7n medicin .i ,n domeniile sale adiacente s)au reali-at noi performane
teoretice .i descoperiri spectaculoase! 7n cadrul acestora s)au stabilit corelaii ,ntre di"erse
organe, sisteme ale organismului uman, au fost depistai di"er.i factori patogeni,
microorganisme, structuri ale celulei .i esuturilor! 7ncep s se aplice cu succes noi medicamente,
materiale medicale .i tenologii! 7n aceste condiii stomatologia .i)a constituit o temeinic ba-
teoretic .i practic!
6ra .i firesc s se treac de la dentistic la odontostomatologie sau numai la
stomatologie, ca o disciplin medical recunoscut! 3nter"eniile terapeutice se ba-ea- pe
principiile biologice care consider organismul un tot unitar! Ca o consecin fireasc
tratamentul dentar .i al afeciunilor ca"itii orale, nu poate fi efectuat dec:t de un profesionist
care are cuno.tine medicale ,nsu.ite ,ntr)un ,n"m:nt uni"ersitar .i ,n plus beneficia- .i de
priceperea tenic, practic speciali-at! k!!!l 3ncluderea ,n"m:ntului stomatologic ,n
,n"m:ntul uni"ersitar medical este o realitate .i o premi- pentru ,nelegerea ,ncadrrii
stomatologiei ,n r:ndul disciplinelor medicale! k!!!l Medicul stomatolog, odontoterapeutul,
medicul dentist, dentistul indiferent de titulatura con0unctural sub care acti"ea- este de
formaiune medical uni"ersitar! Speciali-area sa ,n terapia afeciunilor care se manifest la
ni"el oro)ma2ilo)facial presupune ,nsu.irea cuno.tinelor medicale preclinice .i clinice generale
ca un suport pentru noiunile de specialitate! D7, p!B>F! Tot mai frec"ent ,n lumea .tiinific
medical apar solicitri de a utili-a termenul stomatolo"ie, prin care se concepe un aspect mai
e2tins al ,ntregului comple2 de afeciuni ale ca"itii bucale! jeridicitatea opiunilor speciali.tilor
de atunci a fost demonstrat pe parcursul ,ntregii e"oluii a stomatologiei!
5ri"itor la e2ercitarea dentisticii ,n rile e"oluate ale 6uropei, de e2emplu ,n
Frana, gsim edicte ,nc din ;(;;, iar din ;7BE aici dentistica era considerat art ce a"ea
anumite pri"ilegii .i reglementri, iar la intersecia sec! j333 .i 3 ,n Cermania, +nglia
.i gelgia gsim de0a .coli dentare! 7n prima 0umtate a sec! al 3)lea, ,n 5rincipate apar
primii denti.ti cu diplom obinut la .colile dentare din jiena, 5esta, 5olonia! 5e parcursul
sec! al 3)lea .i la ,nceputul sec! al )lea pentru 5rincipate kapoi /om:nia, din ;B><l este
caracteristic situaia de"enirii fire.ti, treptate, a stomatologiei ca ramur a medicinii .tiinifice cu
orientare "est)european! 6"oluarea ei cuprinde un inter"al de timp aproape de un secol? din a doua
0umtate a sec! 3 p:n la finele perioadei interbelice ksec!l! 7n /om:nia p:n ,n anul ;BB>
[arta dentar fiind cu totul ,n fa.e DE, p!;;F!
5a"el Macaro"ici, considerat primul stomatolog din ar, la ( aprilie ;B<4 fondea-
prima societate a denti.tilor din stat [Cirurgia dentistic cu sediul la 3a.i DE, p!'<F! Totu.i,
,n fruntea mi.crii pentru afirmarea stomatologiei se situea- 1!1!Niculescu! 6l este .i
autorul primei lucrri rom:ne.ti de stomatologie clinic .i operatorie! 5rin legea sanitar
;<'
din ;<;4 stomatolo"ia este recunoscut& pentru prima dat& ramur& a medicinii! 7n anul ;<'(
a fost primit legea pentru e2ercitarea dentisticii! 7nainte de ;<44, ,n /om:nia ma0oritatea celor
care acordau ,ngri0iri stomatologice era format din denti.ti fr preocupri cirurgicale! 7n
;<4< dentistul 5aul Marco"ici ,nfiinea- la gucure.ti, cu mi0loace proprii, [Hcoala
superioar dentar liber!
Trecerea stomatologiei pe ba-e .tiinifice pe teritoriul gasarabiei difer accentuat de
acela.i proces ce s)a desf.urat ,n spaiul de peste 5rut 8 aici procesul a decurs e2cesi" de lent!
Ma0oritatea populaiei basarabene apela la speciali.ti ,n ca-uri deosebit de complicate! 1e regul,
asistena stomatologic era acordat prin mi0loace etnoiatrice! 1espre primii denti.ti din gasarabia
cu drept de a e2ercita profesiunea, dar fr s aib studii speciale ,n domeniul respecti", a"em
date din ;BBE, iar despre primii medici denti.ti cu studii speciale odontologice ) date din ;<4(!
1in darea de seam a medicilor spitalului gubernial de -emst" pe anul ;B<( aflm c aici se
practica operaii de ,nlturare a tumorilor bu-elor cu termocauterul Dje-i? ;E, p!''B)''<F!
Terminologia medical pri"itor la afeciunile stomatologice se utili-a, ,n ma0oritatea ca-urilor, ,n
limba latin! 1e e2emplu? [caries, [caries dentum, [stomatitis, [stomatitis catarralis,
[stomatitis erpetica, [erpes, [periostitis, [scorbut, [ulcera scorbutica, [glossitis superfic!
62traciile dentare se considerau drept inter"enii cirurgicale mici ce constituiau circa B4=
dintre toate inter"eniile cirurgicale Dje-i? ;', p!(; ;*, p!;>>F! 7n ba-a unor date, fr do"e-i
concludente, ctre anul ;BB< e2ista ,n gasarabia e2ista secia kbasarabeanl a Uniunii
odontologilor din /usia Dje-i? ;>, p!;BF!
7n anul ;<;; ,n ora.e mari acti"au 7',;= din numrul total de denti.ti .i doar '7,<= ,n
t:rgurile 0udeene! +sistena odontologic acordat populaiei basarabene era la un ni"el e2trem de
0os! 3n total, ,n ;<4' s)au adresat dup a0utor ,n cabinetele odontologice de stat ;4444 locuitori
,n ;B<4 la ;4444 locuitori re"eneau 4,4E denti.ti, ,n ;<;; ) 4,(, ,n ;<;( ) 4,* Dje-i? ;7, p!E;F! 7n
anul ;<;* a fost ,nfiinat !ocietatea odontolo"ic& din $asarabia, pre.edinte al creia a fost
ales 6!3!Aorodi.teanu! 7ntre anii ;<;B);<** ,n gasarabia, ,ncadrat ,n statul rom:n, debutea- o
nou perioad pentru e"oluarea stomatologiei! 7n gasarabia anilor '4 ,n medicin, inclusi" ,n
stomatologie, se sinteti-ea- dou realiti? ;l cea autoton ce repre-int starea de lucruri din
3mperiul /us .i 'l cea rom:neasc! 1ac ,n re-ultat ma0oritatea formelor de asisten medical se
afirma ca cele de tip rom:nesc, ,n stomatologie procesul de"ine mai lent, contradictoriu!
+cesta a fost antura0ul preliminar c:nd, ,n primele decenii ale sec! , stomatologia
autoton ,.i finali-ea- trecerea pe ba-e .tiinifice, afirm:ndu)se ei ca domeniu distinct a
medicinii! 1ispute ,n lumea .tiinific autoton pri"itor la aceste subiecte se ,nt:lnesc ,ncep:nd
cu finele sec! al 3)lea, apoi persist:nd pe parcursul primelor trei decenii ale sec! !
$a sigur, problema magistral ,n perioada respecti" rm:ne a fi afirmarea stomatolo"iei
ca ramur& aparte a medicinii, trecerii ei pe baze 1tiinifice. 7n aceast pri"in s)a dus o lupt
insistent, printre altele, de con"ingere a forurilor abilitate de necesitatea recunoa.terii
stomatologiei, distingerii ei de me.te.ugul dentistic, atestrii selecti"e a speciali.tilor ce acti"au
.i pregtirii cadrelor speciale ,n facultile de medicin!
7n anul ;<;< se descide Clinica stomatologic la Facultatea de medicin din Clu0, prima
form& de 9nv&&m:nt universitar stomatolo"ic. 1up primirea legilor din ;<'( .i ;<'* s)a
amplificat acti"itatea or"aniz&rii la nivel naional a 9nv&&m:ntului stomatolo"ic. 7n cadrul
Facultii de medicin din gucure.ti din anul ;<'E funcionea- conferina de patologie buco)
dentar! 1in ;<'<, tot ,n cadrul Facultii de medicin, s)a ,nfiinat ,n"m:ntul stomatologic cu
durata de ; an! 7n timp ce studenii de la medicin studiau stomatologia, pentru a de"eni
stomatologi, medicii cu diplom uni"ersitar, urmau cursurile .i lucrrile clinice la [3nstitutul
uni"ersitar de speciali-are ,n stomatologie ,nfiinat ,n ;<'< pe ba-a spitalului [Colea Dje-i? ',
p!'BB)'B<F! Un curs bene"ol de stomatologie a fost inaugurat ,n anul ;<4( de 1!1!Niculescu
Dje-i? ', p!'BBF! 5entru afirmarea stomatologiei ca ramur distinct a medicinii, introducerea
,n"m:ntului calificat stomatologic, prosperarea .tiinei domeniului respecti" .i)au adus
aportul neobosiii militani .i speciali.ti ,n stomatologie? 5!Macaro"ici, 1!1!Niculescu,
C!1imitrescu, 1!Teodorescu kconsiderat creatorul .colii moderne de stomatologiel, 1!Nedelcu,
;<(
M!Sebastian, 6"!Staico"ici, C!!gila.cu, $!Friedman, C!g,rlea, C!5roca, 3!+leman .!a!
Conform regulamentului din ;<(* cursurile ,n"m:ntului de speciali-are ,n stomatologie cu
durata de un an erau de dou tipuri? fundamentale .i complimentare! 7n anul ;<*; se ,nfiinea-
[3nstitutul clinico)stomatologic din gucure.ti ,n ba-a spitalului [Colentina care "a funciona
p:n la desciderea ,n anul ;<*< a Facultii de stomatologie Dje-i? ', p!'B<F!
Un subiect important pentru medicina naional a fost problema definirii stomatolo"iei
ca ramur& distinct& a medicinii .i a principalelor ei noiuni .i cate"orii! Cel mai ,n"eterat
militant pentru cau-a afirmrii stomatologiei ,n primele trei decenii ale secolului trecut a fost
1!1! Niculescu! 7ntr)o serie de lucrri, referitor la termenul [stomatologie, menionea- c a
fost introdus ,n .tiin de ctre medicul france- Andrieu ,n anul ;BEE, iar Ma"itot, pe care)l
consider printele stomatologiei france-e, toat "iaa s)a considerat stomatolog! Cu toate c ,n
rile ci"ili-ate acest termen a intrat ,n u-, ,n mod oficial a fost introdus ,n ;<44 cu oca-ia
congresului internaional de medicin de la 5aris, unde e2ista secia de stomatologie! $a
congresul din $isabona din ;<4E s)a decis ca termenii stomatologiemstomatolog s ,nlocuiasc
denumirile araice de dentistic, dentist, art dentar, odontologie .!a! !toma ,nseamn gur iar
lo"os cu":nt sau .tiin, adic .tiina despre maladiile gurii Dje-i? B, p!;(7F!
!tomatolo"ia este acea ramur a cirurgiei care se ocup cu studiul .i tratamentul tuturor
bolilor de gur .i de dini .i a organelor ane2e cu care sunt ,n contact, iar cel care practic
e2clusi" aceast specialitate se nume.te stomatolo" Dje-i? B, p!;(7 <, p!(F! 1!1!Niculescu opta
pentru ca toi studenii s studie-e stomatologia de r:nd cu celelalte ramuri ale medicinii, iar
profesia de stomatolog s fie e2ercitat de absol"enii facultilor de medicin! 6l meniona, c
Magitot a cristali-at acest ade"r prin urmtorul aforism? &rice dentist trebuie s fie doctor ,n
medicin .i orice medic trebuie s fie .i puin dentist DB, p!;(BF!
Ctre anul ;<'* C!1imitrescu, confereniar la Facultatea de medicin din gucure.ti, a
e2pus principalele postulate teoretico'medicale a stomatolo"iei, delimit:nd e2istena a dou
concepii pe ba-, opuse, ,n stomatologia france- care se considera [leagnul stomatologiei
mondiale? al concepia odontologic autonom, conform creia dintele repre-int un organ
autonom, independent de celelalte organe, a":nd propria s)a e"oluie, patologie .i terapeutic,
speciali.tii cu o "ast pregtire consider:ndu)se inutili bl concepia stomatologic integrist,
care susine ideea cone2iunilor anatomice, fi-iologice, patologice, terapeutice cu ,ntreg
organismul Dje-i? ;, p!;F! C!1imitrescu remarc dou ni"eluri de raporturi ,n aceast pri"in? ;l
,ntre sistemul dentar .i ca"itatea bucal 'l ,ntre sistemul oro)ma2ilo)facial .i ,ntregul organism!
;n favoarea stomatolo"iei se aduc argumente din embriologie, fi-iologia normal, anatomia
normal, anatomia .i fi-iologia comparat! Se e"idenia- di"erse raporturi de0a studiate? ,ntre
masi"ul ma2ilo)dento)facial .i funcia respiratorie .i digesti" ,ntre sinusul ma2ilar .i celelalte
sinusuri ale feei ,ntre sistemul bucal .i canalul lacrimo)na-al de asemenea raporturi cu fosele
na-ale, sistemul auditi", cu aparatul ganglionar cer"ico)facial c:t .i cone2iuni "asculare auriculo)
dentare .i cone2iuni ner"oase auriculo)dentare! 7n cadrul integritii organismului uman ce
conturea- dou tipuri de corelaii? al repercusiunile perturbaiilor generale ale organismului
asupra sistemului buco)dentar bl repercusiunile perturbaiilor primare ale sistemului buco)dentar
asupra organismului ,n ,ntregime! Se remarc, de asemenea, influena etiologic a afeciunilor
buco)dentare asupra normalitii sistemului oftalmologic, na-al, auditi", g:tului etc, prin
tulburri refle2i"e, digesti"e, di"erse septicemii Dje-i? ;, p!')>F!
Stomatologia, spre deosebire de celelalte specialiti mai "eci, ofer o mare di"ersitate
de in"estigaii .i abordea- o mulime de probleme! 6a cone2ionea- cu patologia general,
biologia, atac cestiuni dificile ale anatomiei comparate, ereditii, antropologiei,
paleontologiei, fi-icii mecanice, cimiei, istologiei, microbiologiei Dje-i? ;, p!'BF!
+cestea au fost pornirile teoretico)medicale iniiale generale ale afirmrii stomatologiei
pe ba-e .tiinifice! 7n a doua 0umtate a anilor '4 ai sec! s)au preci-at .i amplificat cercetrile
ce do"edesc intercone2iunea ,ntre afeciunile buco)dentare .i starea general a organismului!
+stfel de cercetri au constituit prerogati"a speciali.tilor europeni, pe c:nd americanii am mers
a"ansat spre aplicaiile practice, adic spre e"oluarea stomatologiei clinice!
;<*
5ri"itor la aspectul legturilor directe buco)dentare .i alte organe ale organismului uman
au ,nceput s apar ,n presa local de specialitate publicaii ,n mare msur inspirate din alte
in"estigaii Dje-i? ;B, p!E);'F! & serie de articole au fost inspirate numai teoretic din alte
in"estigaii, dar conin date noi din e2periene practice proprii! +stfel stau lucrurile .i ,n ca-ul
unei originale publicaii consacrate tratamentului pioreii al"eolare prin metoda auto"accinrii
Dje-i? ;;, p!>)EF! Se e2pun unele episoade interesante pri"itor la ortodonie Dje-i? ;(, p!;'F!
7n publicaiile de atunci se aduceau argumente serioase ,n pri"ina cone2iunii ca"itate
bucal)organism! Se meniona c poporul sufer mult de boli interne pro"ocate de boli dentare
negli0ate, constat:ndu)se ciar ca-uri mortale Dje-i? E, p!''F! 7ncep s apar in"estigaii ,n care
se demonstrea- influena medicinii &ccidentale asupra celei rom:ne.ti Dje-i? (, p!;)7F! C
5etrescu, cunoscut autor al unor tratate de istorie .i teorie a stomatologiei ,n studiul [&riginile
doctrinelor medicale se refer la probleme de teorie medical, de altfel e2trem de actuale
katunci .i ,n pre-entl pentru stomatologie! Tot aici arat legtura medicinii cu teologia, filosofia
.i .tiina Dje-i? ;4, p!;);'F! Un moment important ,n acest conte2t ,l repre-int reconstituirea
istoric a procesului e"olurii medicinii! Se studia- medicina .i igiena popular ,n 1acia
preroman de ctre j!gologa .i +!$engel, unde anumite episoade au atribuie stomatologic
Dje-i? >, p!')'*F! Se fac referiri la .tirile strine asupra ,nceputurilor "ieii .tiinifice .i medicale
rom:ne.ti ,n Moldo"a, se descriu anumite reete cu referire la afeciunile dentare Dje-i? *, p!')7F!
+t:t ,n condiii de sntate, c:t .i ,n cele de boal e2ist o interdependen ,ntre aparatele
.i sistemele organismului! Structurile ca"itii orale ,n ma0oritatea ca-urilor repre-int o oglind
a proceselor patologice ce au loc ,n organism! Totodat .i afeciunile orale influenea- starea de
sntate a ,ntregului organism! Semiologic ca"itatea oral aparine deopotri" stomatologilor,
&/$8i.tilor, speciali.tilor din medicina intern etc! Dje-i? 7, p!BEF! /especti"a stare de lucruri
este cu at:t mai e"ident ,n pre-ent, dac anali-m registrul afeciunile stomatologice la moment
8 mai mult de 0umtate dintre acestea nu se refer direct la dinte ci la alte afeciuni bucale!
Utili-area termenilor stomatolo" .i stomatolo"ie s)a efectuat preponderent ,n spaiul european
dat fiind faptul c s)au atins ,n acest domeniu performane considerabile! Utili-area termenilor
dentist .i dentistic& prin care se sub,nelegea stomatologia este specific spaiului anglofon!
7n cea de a doua 0umtate a sec! problema apartenenei stomatologiei la disciplinele
medicale .i a medicului stomatolog la corpul medical prea o cestiune de0a lmurit! 7ns, ,n
mod surprin-tor, ctre debutul sec! 3, aceasta reapare! +stfel, ,n completrile .i
,mbuntirile din ;<<> ale Statutului .i /egulamentului +sociaiei Medicale Mondiale k+!M!M!l
se stipulea- c medicii stomatologi sau denti.tii nu sunt medici! Totodat ,n multe ri e2ist
+sociaii Naionale ale Medicilor stomatologi .i acestea nu sunt primite ,n +!M!M! 62ist o
pornire parial tendenioas, parial necon.tienti-at de a substitui oficial actele, acti"itatea,
nomenclatorul profesional ale stomatologului propriu)-is cu denumirea de dentist! Ciar .i
nomenclatorul profesiilor utili-at de sociologi .i organismele internaionale profesiunile de
medic .i de dentist sunt delimitate! +ceste condiii, dar mai ales cele, ce repre-int regiunea
noastr, au atras atenia speciali.tilor din respecti"ul domeniu? 7n societile ,n tran-iie
problemele sunt .i mai delicate? transformrile organi-atorice .i de interpretare a regulilor sunt o
realitate care de multe ori duce la crearea unor confu-ii! 1orina de adaptare la realitile din
-onele cu tradiie, din rile de-"oltate, generea- necesitatea impunerii unor modificri ,ntr)un
timp relati" scurt nepermi:ndu)se adaptarea structurilor la noile cerine! Hi c:nd "orbim de
structuri ne referim .i la unitile de ,n"m:nt .i la unitile sanitare! Mai mult dec:t acestea ,n
modificri sunt antrenai .i practicanii profesiei, medicii stomatologi, care au o anumit
mentalitate .i o anumit e2perien .i acestea nu pot suferi transformri radicale de la o -i la alta!
6ste dificil ca un practician ,n acest domeniu s fie pus ,n situaia de fi ast-i medic, altdat
doctor)medic, uneori dentist sau alteori medic stomatolog, medic dentist etc! 3dentitatea nu este
numai o problem birocratic, o problem de con0unctur! 3dentitatea unui profesionist este
re-ultatul unui proces de instruire general, de formare specific, de e2periena acumulat .i de
percepie general .i indi"idual! +partenena la o profesie, statutul acesteia nu pot fi scimbate
,n funcie de criterii politice sau de interese de moment! D7, p!B<)<4F!
;<>
7n pre-ent, odat cu de-"oltarea unei grandioase industrii de producie a materialelor
stomatologice restaurati"e .i e2istenei unei intense competiti"iti pe pia a firmelor
productoare, ,n mod obiecti" a re"enit interesul asupra dinilor! Totodat, practic s)a .ters
frontiera dintre stomatologia ca atare .i cea estetic! +u loc, ,n aceast pri"in, fenomene
asemntoare cu cele din lumea modei! 7n stomatologia contemporan se intersectea- strictul
necesar cu cel al esteticului la mod! 6ste e"ident c pe prim plan apare dintele 8 ,n buclete de
reclam a firmelor productoare de materiale stomatologice, pe ambala0ul pastelor de dini, pe
cele ale gumei de mestecat, pe crile de "i-it a speciali.tilor, medicilor, pe firmele cabinetelor
sau clinicelor stomatologice, pe copertele re"istelor de mod etc! +u aprut ciar .i termeni
stomatolog8dentist!

Co!clu)ii
+nali-a unor tendine din mediul medical contemporan ne permite s afirmm
e"idenierea urmtoarele orientri?
;! Utili-area termenului dentist .i pre-ena specialitii dentistica reie.ind din faptul c e
necesar o concentraie in"estigaional academic .i clinic doar asupra dintelui! +cest fapt
reiese nu numai din necesitile speciali-rii .tiinei medicale contemporane ei, ci .i din influena
tot mai accentuat a modei cosmetice .i medicinei estetice! Se propun ciar ca-uri ca s fie o
speciali-are ,n stomatologie cu o preocupare doar de restaurare .i modelare artistic
kmicrosculpturl! 7n acest ca- obser"m fr efort o tendin de ,ntoarcere la specialitatea de
dentist destul de rsp:ndit ,n fosta U/SS .i alte state ,n anii E4 ) 74 ai sec! , specialitate
obinut doar prin studii medii speciale k.i ulterior disprutl! 7n ca-ul acestei tendine pe primul
plan se e"idenia- nu at:t abilitile terapeutice, c:t cele artistice!
'! Utili-area termenului stomatolo"ie ,n sensul cptat de .tiina medical stomatologic
,n sec! al )lea, c:nd ,n in"estigaiile .i actul terapeutic se includ toate organele ca"itii bucale
,n interaciune cu procesele fi-iologice a ,ntregului sistem somatic! 7n acest ca- se obser"
tendina de uni"ersali-are a specialitii medicale stomatolo"ie.
(! Tot mai insistent unii cercettori optea- pentru o ruptur necesar ,n cadrul
stomatologiei reie.ind din imperati"ele ci"ili-aiei contemporane! +stfel ei propun fragmentarea
profesiei medicale stomatologia ,n c:te"a speciali-ri .i, respecti", profesri distincte? dentist
kmicrosculptor, esteticianl selectate din cadrul persoanelor cu abiliti artistice stomatologi cu o
pregtire uni"ersal ce pot stabili o diagno- reie.ind dintr)o situaie comple2!
5rocesul de"enirii stomatologiei uni"ersale .i celei autotone pe ba-e .tiinifice apare .i
,ncepe s se manifeste ,n a doua 0umtate a sec! al 3)lea, finali-:ndu)se ,n perioada
interbelic! Numeroase e"enimente marcante ce se succed ,n "iaa medical s)au reali-at ,n
circumstane social)istorice agitate .i contradictorii, resim:ndu)se accentuat impactul social,
fapt ce nu putea s nu aib repercusiuni asupra .tiinei .i asistenei stomatologice ca una dintre
cele mai importante ramuri ale medicinii! Stomatologia, ,n pofida numeroaselor obstacole, s)a
afirmat cu certitudine at:t ,n cadrul mondial, c:t .i ,n spaiul nostru naional! Totodat aceasta s)a
format ca domeniu distinct al medicinii, se define.te terminologia specific, se stabilesc
principalele ramuri ale stomatologiei, se organi-ea- ,n"m:ntul superior stomatologic! Un
fapt e2trem de important re-id ,n elaborarea conceptelor teoretico)medicale de ba- ale
stomatologiei de atunci! Ma0oritatea argumentelor pre-ente ,n istoria medicinei ultimilor dou
secole denot prioritatea utili-rii termenilor de stomatolog .i stomatologie!
Bi%liogra/ie
;! A!uarul -e!*i.*ic al Ro'#!iei4 ;<(4 m 7ntocmit .i redactat de +! 1umitra.! 8 guc!? Tip!
guco"ina, ;<(4! 8 *(E p!
'! Bercu, C4I4 #a"ini din trecutul medicinii rom:ne1ti. 8 guc!? 6d! Medical, ;<B;! 8 (*4
p!
(! Bologa 34L4 <es *nfluences occidentales dans la formation de la M=dicine !cientifi>ue
Roumaine mm 62trait du [/e"ue mdicale roumaine, ;<(', N ', Mars 8 +"ril, 5! ;)7!
;<E
*! Bologa 34L4 ?tiri str&ine asupra 9nciputurilor vieii 1tiinifice 1i medicale rom:ne1ti 9n
Moldova. 8 3a.i ? jiaa /om:neasc, ;<'7! 8 7 p!
>! Bologa 34L4 Le!ghel A4 %ra"mente pentru reconstituirea medicinei 1i i"ienii populare
9n +acia preroman&. 8 Clu0 ? Tip! Foii [$umea .i ara, ;<(4! 8 '* p!
E! Macaro+ici G4P4 *storia dentar& a Rom:niei( epoca de rena1tere a dentisticei noastre.
;B><);<;4! 8 Clra.i? Tip! [Socec, ;<'*! 8 ;EB p!
7! Mure,a!u Li+iu4 Aspecte sociale ale practicii odontolo"ice. 8 Clu08Napoca? 6d!
Medical Uni"ersitar 3uliu Aaieganu, '44*! 8 ;7> p!
B! Nicule.cu D4D4 Ce este stomatolo"ia@ mm 5resa 1entar! 8;<'(! 8 Nr!;;);'! ) 5! ;(7)
;(B!
<! Nicule.cu D4D4 +up& 5A ani de lupt& 9nc& nu avem 9n ar& 9nv&&m:nt stomatolo"ic.
Cauzele pentru cari nuBl avem, monstruozitatea pl&nuit& pentru or"anizarea lui? Memoriu! 8 Fml
Dguc!F? Fme, fma D;<'>F! 8 '4 p!
;4! Pe*re.cu G424 )ri"inile doctrinelor medicale mm Con"orbiri $iterare! 8 ;<'*! 8 Mai! 8
5! ;);'!
;;! sLYVbLW I4 CDEFFGH IJKLGEJHFDM mm zYO^XOLOt`vTSN`q xTSX^`N! 8 ;<';! ) >)E! 8
u! > 8 E!
;'! aoIHW G4G4 eMtubLW P4`4 OJRopLWXIHY T4a4 NOGFP FIQLDRDH
QSFILEETFIUGUDH L VEJSILDD. 8 J`|`^TP? WOS! eZY! dOLY!, ;<>E! 8 7B S!
;(! OMdMVMN E4 WGMPEJKPE MJEL DQ EXJIMRD EFRESEURDD mm zYO^XOLOt`vTSN`q
xTSX^`N! 8 ;<';! ) >8E! 8 u!;'!
;*! 789:;<8=> ?=@ <A9B;<< C:DAEBF D:?<G<H> I J:AA8;8KAEBF LMK:;H<<N xyb! 3!
eSXOp`_ WK]! \TaSN! dTY`c`^y I!x! JOpvMN)TbKpNOPSNOtO, WK]! \Ta! SM^! PpMvM! 8
J`|`^TP, ;B<(! 8 ;>B S!
;>! O?BH9B=BP<Q:AE<F R:A9H<E DJ`|`^TPF! 8 ;<';! 8 >)E! 8 C!;B!
;E! O9Q:9> I;8Q:F S<T<H:IAEBF PMK:;HAEBF C:DAEBF KB=UH<G>N ) wma!, ]mt! 8 *4( S!
;7! mMKvgLwJN x4F4 Y DMREFDD FIQLDRDH QZXELFIOGLIUDH L VEJSILDD mm
\YpMPOOpM^T^`T
kJ`|`^TPl! 8 ;<EE! ) (! 8 u! E;)E'!
;B! yoIXbLW S4n4 N MLHQD MZ[GMRLZ\[G] ^G_SZ QIXEJGLIUDG^ QZXEL D SFZ`DT
OIMRG] EF`IUDQ^I mm zYO^XOLOt`vTSN`q xTSX^`N! ) >)E! 8 u! E);'!
SNTATEA ORAL LA ADULI =I MSURILE DE PRE3ENIRE A
MALADIILOR STOMATOLOGICE
Ele!a Ti!*iuc
3MS5 +MT gotanica, mun! Ci.inu
Su''ar(
#ral health at the adults and methods of prevention of stomatological diseases
6nsuring te necessar% dental ser"ices for te population is a prioritar% direction of te
public ealt! Tereb%, te organi-ation and reali-ation of pre"enti"e and treatment measures of
dental diseases is an important part of dental ser"ice! Tus, te state uaranteed dental assistance
includes a #ide range of professional medical ser"ices meant to meet te satisfaction of te
patients in offering ualitati"e ser"ices at te period of implementation of te principles of te
Compulsor% Medical 3nsurance!
Re)u'a*
+cordarea asistenei medicale stomatologice populaiei este o direcie prioritar a
sntii publice! 7n acest conte2t un rol important ser"iciului stomatologic ,i re"ine organi-area
.i reali-area msurilor de profila2ie .i tratament a maladiilor stomatologice! /eie.ind din cele
;<7
menionate, asistena stomatologic garantat de stat cuprinde o gam larg de fenomene
orientate spre satisfacia pacienilor ,n ser"icii calitati"e la etapa de implementare a principiilor
+sigurrilor Medicale &bligatorii!
Re)ul*a*ele .*u-iului
7n condiiile reali-rii principiilor +sigurrilor Medicale &bligatorii .i a situaiei social
economice dificile din ar, sntatea oral este determinat de consecinele acestora ce
influeea- direct posibilitile ,n asigurarea necesitilor populaiei cu ser"icii medicale
stomatologice!
Una din particularitile ce determin necesitatea studiului sntii orale este ni"elul de
rsp,ndire a afeciunilor stomatologice, ,ndeosebi la persoanele adulte .i ",rstnice, fapt care
determin o influen bine determinat la apariia unor maladii ale organelor interne .i "ice"ersa!
/e-ultatele studiului au permis de a e"idenia indicatorii ce caracteri-ea- sntatea
oral, maladiile .i gra"itatea lor, "olumul ser"iciilor stomatologice, precum .i de a aprecia rolul
lor pentru a elabora msuri de optimi-are ,n acordarea asistenei stomatologice populaiei!
Studierea morbiditii stomatologice s)a ba-at pe metode contemporane, reie.ind din
condiiile actuale! 1atele obinute prin utili-area unui e.anion repre-entati" k(B7 persoanel a
studiului oglindesc re-ultatele obiecti"e obinute ,n ba-a efecturii e2perti-ei maladiilor
stomatologice conform adresabilitii! +nali-a maladiilor stomatologice s)a efectuat lu,nd ,n
consideraie specialitatea medicului stomatolog, starea social a pacienilor, forma adresrii 8
primar sau secundar, maladiile esuturilor ca"itii bucale .i a organelor interne, starea sntii
orale p,n .i dup adresare pentru acordarea asistenei stomatologice!
7n acest conte2t, ,n studiu persoanele e2perti-ate au fost reparti-ate ,n ' grupe 8 asigurate
kdispun de poli de asigurarel .i neasigurate knu dispun de polia de asigurarel k%i". 6.

%i"ura . /eparti-area persoanelor e2perti-ate dup se2 .i +sigurare Medical &bligatorie, =
Conform datelor pre-entate ,n figura ; raportul dintre persoanele asigurate .i neasigurate
la femei .i brbai difer .i constituie respecti" B(,B = .i ;E,' = .i E<,> = .i (4,> =! +stfel
numrul persoanelor neasigurate conform adresabilitii este apro2imati" de ' ori mai mare la
brbai dec,t la femei k54,4>l! +mbele se2e alctuiesc persoanele asigurate ,n 7B,E =, iar
neasigurate 8 ';,* = ca-uri! 1atele pre-entate sunt ,n corelaie cu date statistice oficiale kCentrul
Htiinifico 8 5ractic de Management ,n Sntate 5ublic al Ministerului Sntiil!
5re-int interes +sigurarea Medical &bligatorie ,n diferite grupe de populaie conform
datelor adresabilitii k 54,4>l!?
5ersoanele ,n ",rst ;<)'> ani? asigurai 8 7',4 =, neasigurai 8 'B,4 =
5ersoanele ,n ",rst 'E)(> ani? asigurai 8 7B,* =, neasigurai 8 ';,E =
5ersoanele ,n ",rst (E)*> ani? asigurai 8 7B,> =, neasigurai 8 ';,> =
5ersoanele ,n ",rst *E)>> ani? asigurai 8 7B,B =, neasigurai 8 ';,' =
5ersoanele ,n ",rst >E)E> ani? asigurai 8 <',7 =, neasigurai 8 7,( =
5ersoanele ,n ",rst EE .i mai muli ani? asigurai 8 B4,< =, neasigurai 8 ;<,;=!
/eie.ind din datele adresabilitii, cota persoanelor asigurate medical alctuiesc?
;<B
intelectualii 8 B;,4 = (,< muncitorii 8 BE,7 = (,* pensionarii 8 <<,* = ',; gospodine de
cas 8 >B,; = >,4 alte categorii 8 >>,B = >,;!
5re-int de asemenea interes .i cota persoanelor asigurate care solicit ser"icii
stomatologice din diferite domenii de acti"itate k54,4>l?
$ucrtorii medicali 8 <',B = ',E
$ucrtori din sfera ,n"m,ntului 8 <E,< = ;,7
$ucrtori ,n domeniul agriculturii 8 E>,B = *,B
+nga0ai ai sferei pri"ate 8 E7,B = *,7
+lte categorii 8 *4,7 = *,<!
1atele pre-entate relatea- faptul c cota persoanelor asigurate care solicit ser"icii
stomatologice este mai ma0orat la intelectuali klucrtorii medicali .i de ,n"m,ntl .i la
pensionari! +ceste re-ultate denot o re-er" de importan ma0or ce ine de acoperirea
uni"ersal a unor categorii de populaie cu ser"icii stomatologice ,n cadrul +sigurrilor Medicale
&bligatorii!
6ste important de menionat faptul c organi-area raional a ser"iciului stomatologic,
precum .i selectarea pacienilor este ,n dependen de profilul stomatologic solicitat de pacient!
%i"ura /. /eparti-area adresrilor persoanelor asigurate ,n dependen de
specialitatea medicului stomatolog, =
1atele din fi"ura / ne relatea- c 7>,' = *,* se adresea- la medicul stomatolog 8
terapeut, E,< = ',E la medicul stomatolog 8 cirurg,;*,* = (,E la medicul parodontolog .i
(,> = ;,B la medicul stomatolog 8 prote-ist!
&rgani-area ser"iciilor stomatologice orientate la satisfacerea pacienilor .i e2cluderea
ma0orrii timpului de a.tepatre a pacienilor la medicul stomatolog depinde de adresabilitatea
populaiei ,n dependen de -iua sptm,nii ktabelul ;l!
aabelul
Frec+e!&a a-re.$rilor la 'e-icii .*o'a*ologi A! -e6e!-e!&$ -e )iua .$6*$'A!ii z
2iua .$6*$'A!ii Ra!gul z
$uni ] :k\ 8 ^0
Mari 0 :[1 8 ^j
Miercuri : :[j 8^^
hoi j 000 8 ]0
jineri ^ 001 8 ]]
S,mbt [ :\ 80^
Total 0kkk
1atele obinute ktabelul l ne demonstrea- c mai solicitate sunt -ilele de mari 8 'E,B=
*,> miercuri 8 'E,> = *,* luni '4,< = *,;! Mai puin solicitate sunt -ilele? 0oi 8 ;;,; =
;<<
(,; "ineri 8 ;;,B = (,( .i s,mbt 8 ',< = ;,*! 7n dependen de starea social mai solicitate
sunt urmtoarele -ile? intelectualii 8 mari, luni, miercuri muncitorii 8 miercuri, mari .i "ineri
pensionarii 8 miercuri, mari .i "ineri gospodinele de cas 8 mari, "ineri alte categorii de
populaie 8 luni, miercuri .i "ineri k54,4>l!
Carcateristica fenomenelor ce in de adresabilitatea populaiei pentru acordarea ser"iciilor
stomatologice este important la etapa actual din punct de "edere organi-aional .i economic! 7n
acest conte2t pre-int interes deosebit studiile orientate spre e"aluarea adresabilitii populaiei,
re-ultatele crora pot fi puse la ba-a asigurrii populaiei cu ser"icii stomatologice garantate la
momentul necesitii! +cest fenomen determin .i prioritile ,n de-"oltarea ser"iciului
stomatologic de stat, accesibil populaiei!
Bi%liogra/ie
;! +g+g33 3!, T3NT3UC 1!, 6C& C!, C3&C+NU M! #riorit&ile asi"ur&rii
populaiei rurale cu asisten& medical& 9n condiiile actuale 1i de perspectiv&.mm
Conferina naional ,, Comunitile rurale .i rena.terea satului! Ci.inu, '44>, p! ;E)
''!
'! gU/$+CU j!, 6C& C!, T3NT3UC 6! Aspecte medico'sociale 1i or"anizatorice ale
asistenei stomatolo"ice de stat 9n condiiile Asi"ur&rilor Medicale )bli"atorii. mmSntate
public, economie .i management ,n medicin, nr! ;! Ci.inu, '447, p! <);;!
(! $egea /M cu pri"ire la asigurarea obligatorie de asisten medical nr! ;>B>)333 din '7
februarie ;<<B! Monitorul oficial al /epublicii Moldo"a nr! (B)(< din (4!4*!;<<B!
*! wIfJz x!I!, ozUxIs o!o!, \IWzUzns x!x! bEJKUDOUIH PIMMI( RGEFDH D
cFIPRDPI dEF^DFELIUDH EX[GMRLGUUE'MEJDSIFUE] MDMRG^e ^GSDfDUMPE`E
LQID^EMRFITELIUDH. oOY O]Tq pTYMNc`Tq ZMtOpOY^OtO x!x! w! TpNOPr, '44*,
'44 S!
>! uUw u!x!, sJz R!W!, ozozxe !x! NF`IUDQIfDH EPIQIUDH cE^E[D
MRE^IREJE`DOGMPD^ XEJKUe^ M dEUELE] cIREJE`DG].gg oTpPyq STZY SXOaMXOLOtOP
dOLYMPSNOq uuU! J`|`^P, ;<BB, S! ;');(!
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL MANIFESTRILE CLINICE
=I FACTORII DE RISC ALE ERO2IUNILOR DENTARE
A-ria!a 3a.ila,cu
Catedra Stomatologie Terapeutic F5M USMF Nicolae Testemianu
3MS5 5oliclinica Stomatologic /epublican
Su''ar(
Diferential diagnosis, clinical manifestation and ris$ factors of the dental erosion
Te ig pre"alence of te dental erosion could be te result of a #rong diagnosis! 3n
tis case, probabl%, e2clusion of te ris9 factors and earl% determination of te incipient stadia is
more important tan te treatment itself! @no#ledge about te "alidit% of diagnostic criteria
of different forms of toot #ear is incomplete and tat's #% te anal%sis of some features is
needed!
Re)u'a*
5re"alena ,nalt a ero-iunilor dentare poate fi re-ultatul unui diagnostic gre.it! 7n acest
ca-, probabil, mai important este e2cluderea factorilor de risc .i determinarea precoce a stadiilor
incipiente, dec:t ,nsu.i tratamentul! Cuno.tinele despre "alidarea criteriilor de diagnosticare ale
diferitor forme de u-ur dentar este incomplet .i iat de ce este necesar anali-a unor
particulariti!
'44
Ac*uali*a*ea *e'ei
6ro-iunea dentar repre-int o condiie multifactorial! 3nteraciunea factorilor cimici,
biologici .i abituali este decisi" .i e2plic de ce unii sunt e2pu.i mai des la ero-iune dec:t alii!
+precierea .i determinarea corect a diagno-ei este important din cau- c pre-int "aloare
pentru profila2ia .i mic.orarea numrului incidenei distruciilor ero-i"e!
Sco6ul lucr$rii ,i o%iec*i+ele ei
Scopul studiului a fost de a e"alua diagno-a ero-iunilor dentare! 1eterminarea cau-ei lor
poate contribui la pre"enirea distruciilor ulterioare!
5otenialul de erodare al agenilor ero-i"i, a.a ca aci-ii alimentari .i din buturi, depind
de factorii cimici, pA, titrul aciditii, coninutul mineral, starea igienic a suprafeelor dentare
.i de proprietile de fi2are ale ionilor de calciu de celani, compu.i organici care formea- cu
metalele complec.i stabili!
Factorii biologici, a.a ca sali"a, cuticula, structura dentar .i po-iia sa ,n relaia cu
esuturile moi .i limb sunt legai de patogenia ero-iunilor dentare! Mai mult ca at:t, factorii
abituali, ca obiceiurile alimentare, mic.orarea scurgerii sali"are, igiena oral e2cesi", iar pe de
alt parte, un stil de "ia nesntos, alcoolismul cronic sunt factori predispo-ani ,n de-"oltarea
ero-iunilor!
6ro-iunea repre-int o pierdere progresi" de esut dentar dur, inclu-:nd un proces
cimic, fr implicarea aciunii factorilor bacterieni! Se manifest prin conca"iti ,ntinse, cu
suprafa neted .i mat a smalului ad:ncituri ale suprafeelor oclu-ale cu e2punerea dentinei
translucen inci-al mrit suprafee u-urate pstrarea man.etei de smal ,n -ona cer"ical
de l:ng gingie ipersensibilitate .i e2punerea pulpei at:t ,n dinii deciduali, c:t .i ,n cei
permaneni! +cestea sunt ni.te semne tipice de apreciere! 1e.i ero-iunile acide pot afecta orice
suprafa, ele predomin la dinii ma2ilari pe partea "estibular!
62ist o ipote- c sectorul smaliar pstrat din 0urul marginii gingi"ale se poate datora
aceleia.i rm.ie de plac ce poate aciona ca barier de difu-ionare pentru aci-i! +cest fenomen
se mai poate datora unui efect de neutrali-are al aci-ilor licidului sulcular! 1up datele lui
+!$ussi .i T!haeggi, publicate ,n anul '44B, ,n unele stadii mai a"ansate pot fi .i scimbri
morfologice! +ceste modificri re-ult din de-"oltarea conca"itii ,n smal, suprafa ce
substanial dep.e.te limita profun-imii!
Medicii stomatologi trebuie s cunoasc .i s diferenie-e manifestrile clinice .i semnele
posibile de progresare ale le-iunilor ero-i"e, dar .i cau-ele lor! 6ro-iunile dentare trebuie
difereniate de caria dentar, defectul cuneiform, atriie, abra-iune! Un diagnostic diferenial e
,ntotdeauna dificil deoarece ,n multe situaii pot coe2ista toate manifestrile!
1iagno-a formelor incipiente de ero-iune este greu de reali-at din cau-a semnelor slab
pronunate!
7n caria dentar, suprafaa afectat este rugoas, deni"elat, pe c:nd ,n ca-ul ero-iunilor,
pre-int relief neted .i lucitor, cu margini bine conturate, iar ipereste-ia este simit ,n
ma0oritatea ca-urilor! Si cel mai important factor e pre-ena bacteriilor din ca"itatea carioas!
1efectul cuneiform apare ca etiologie a forelor compresi"e sub influena factorului
mecanic are esuturile dentare nescimbate ,n culoare, cu pstrarea conturului formei! 1efectele
sunt situate pe sau apical spre 0onciunea smal)cement cu denudarea rdcinii! 5artea coronar,
de obicei, las margini ascuite .i taie ungiul drept ,nuntrul suprafeei smaliare, pe c:nd partea
apical coboar spre suprafaa radicular! 5rofun-imea defectului cuneiform ,ntrece limita
limii!
+triia este o pierdere gradual a suprafeelor esutului dentar dur sau a restaurrilor
dentare cau-at de contactul dinte)dinte .i ca re-ultat al funciilor sau parafunciilor denatre .i a
mu.cilor masticatori! Se caracteri-ea- prin a0ustarea u-urii pe suprafeele oclu-ale ale
smalului .i dentinei, ce e de aceea.i intensitate, .i sunt posibile fracturi ale cuspi-ilor sau ale
restaurrilor!
'4;
+bra-iunea este o u-ur patologic pro"ocat de aciunea frectoare a unui corp strin pe
dinte! 1eseori este plat, are suprafee lucioase cu margini clare .i corespunde particularitilor
dinilor antagoni.ti! Cel mai rasp:ndit sector este suprafaa oclu-al!
62amenul clinic trebuie fcut sistematic! Trebuie impus faptul de a recunoa.te starea .i de
a determina dimensiunile .i gra"itatea de afectare! 6 important de a studia afeciunea ,n general
kafeciuni gastrointestinale, aciditatea, pA)ull, nu doar semnele clinice! 5e c:t de posibil de
e2aminat starea general a organismului, regimul alimentar .i obiceiurile!
6ste dificil de a anali-a acti"itatea .i progresarea ero-iunilor dentare! +r fi bine de
comparat fotografiile clinice ale suprafeelor dentare pentru estimarea posibilei pierderi de
substan denatr! Scimbarea culorii le-iunii .i starea sensibilitii dinilor pot genera informaii
despre acti"itatea procesului!
1e.i tratamentul tuturor acestor distrofii dentare ,n mare msur coincide, scopul a fost
acela de a identifica corect afeciunea pentru a ,nltura cau-a .i a mic.ora incidena lor!
Ma*eriale ,i 'e*o-e
+u fost in"ertigai 'B* de dini ce includeau distrofiile dentare? dintre care 7< cuprindeau
ero-iunile, 'E 8 defectele cuneiforme, *B 8 abra-iunile, ' 8 atriiile .i ;'< 8 cariile dentare!
1iagnosticul s)a stabilit pe ba-a anamne-ei, acu-elor .i datelor clinice! 6ste o simptomatologie
de difereniere dintre influena comple2ului de factori declan.atori asupra pierderii integritii
dentare!

Re)ul*a*ele o%&i!u*e
1eterminarea cau-ei ero-iunilor dentare .i reuducerea influenei factorilor de risc e de0a
un re-ultat bun ,n conser"area intangibil a dinilor! 6"alu:nd datele manifestrilor clinice,
anamne-ei .i acu-elor a fost posibil de stabilit un diagnostic corect .i de mic.orat incidena
apariiei lor!
Co!clu)ii
Cele pre-entate demonstrae- importana determinrii precoce ale ero-iunilor dentare .i
determinarea nemi0locit a factorilor de risc posibili pentru aplicarea ne,nt:r-iat a msurilor
pre"enti"e adec"ate!
62aminarea clinic trebuie fcut sistematic .i cu o anamne- multilateral detaliat
pentru a determina toi factorii cau-ali! 1ar oricum, manifestrile clinice sunt cele mai
importante caracteristici pentru a diagnostica aceast stare, iar pentru a pre"eni progresarea
ulterioar a ei este important de a depista debutul distruciei c:t mai repede posibil!
6"aluarea progresrii pre-int "aloare la indicarea msurilor de tratament ce depind de
acti"itatea ero-iunilor!
+tenia acordat fiecrui detaliu ,n timpul diferenierii distrofiilor dentare face posibil
stabilirea corect a diagno-ei, de.i ele pot sur"eni simultan .i uneori a":nd forme similare! /ata
u-urii poate fi mare, depin-:nd de factori ca? obiceiuri afeciuni gastrointestinale consumul
e2cesi" de citru.i, alimente sau buturi acide alcoolism cronic pA)ul sali"ei oclu-ie
parafuncie!
Conser"area tuturor esuturilor dentare trebuie s se menin c:t mai mult posibil, dar, cu
prere de ru, la foarte mult populaie, rata ei nu compromite longe"itatea dintelui!
Bi%liogra/ie
04 +dd% M, Sellis /5! 3nteraction bet#een attrition, abrasion and erosion in toot #ear! mm
Monogr &ral Sci '44E'4?;78(;!
:4 gartlett 1! + Ne# $oo9 at 6rosi"e Toot ear in 6lderl% 5eople! mm h+1+,
+m!1ent!+ssoc!, jol! ;(B, No!suppl!;, '447, p!';)'>!
]4 gartlett 1!, glunt $! Snit g! Measurement of toot #ear in pacients #it palatal erosion!
mm gr!1ent h, ;<<7, ;B'?;7<);B*!
'4'
^4 1a"is /!, Marsall T!, arren h!, efel h! 3n jitro 5rotection +gainst 1ental 6rosion
+fforded b% Commerciall% +"ailable Calcium)Fortified ;44 5ercent huices! mm h+1+, h
+m 1ent +ssoc, jol ;(B, No ;', ;><();><B, '447!
j4 Candara g!, Truelo"e 6! 1iagnosis and Management of 1ental 6rosion! mm Te hournal of
Contemporar% 1ental 5ractice, jol!;, No!;, No"ember ;>, ;<<<!
[4 Crippo h&, Simring M, Screiner S! +ttrition, abrasion, corrosion and abfraction
re"isited? a ne# perspecti"e on toot surface! mm h+1+ '44*;(>D;4F?;(7El! h+1+
'44*;(>kBl?;;4<8;B!
h4 @an 6!, oung !C!, 1ale% T!h! 1ental erosion and bru2ism! + toot #ear anal%sis from
Sout 6ast ueensland! mm +ustralian 1ental hournal, ;<<B, *(?k'l, p! ;;7);'7!
14 $ussi +! haeggi T! 6rosion)diagnosis and ris9 factors! mm Clin!&ral! 3n"est!, ;'ksuppl!;l?>)
;(, '44B!
\4 $ussi +! haeggi T!, Gero 1! Te role of diet in te aetiolog% of dental erosion! mm Caries
/es!(Bksuppl!;l? (*)**, '44*!
0k4 Moa--e- /, Smit gC, gartlett 1! &ral pA and drin9ing abit during ingestion of a
carbonated drin9 in a group of adolescents #it dental erosion! mmh 1ent '444'BkEl?(<>8
7!
004 Moss S!h! dental erosion! mm 3nternational 1ental hournal, ;<<B k*Bl, >'<)>(<!
UNELE ASPECTE ALE "IPERSENSIBILITII DENTARE
Cor!eliu N$.*a.e Ale>ei Tereho+
Catedra Stomatologie terapeutic USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
Some dental hypersensibility aspects
3n tis stud% are presented clinical features, te results #ic are based on te
e2aminations and treatment of '; patients #it different age and %persensibilit% of teet in te
last ;!> %ears! 3n te treating of te sensible nec9s of te teet it is necessar% te follo#ing? ;l
1etermination of te etiological and predisposing factors, and tr% to reduce its effects 'l
Figting dolor sensations meaning sigilation of denuded dentinal tubes? al using some materials
containing fluor bl application te s%stem of Cluma dentinal adesi"es #it te follo#ing
potopolimerisation! 3n te case of te follo#ing of caution measures, all of tis actions impro"e
enoug te ealt of te patients, #o suffer from %per sensibilit% of te teets nec9s!
Re)u'a*
7n acest studiu sunt pre-entate date clinice, re-ultate din e2aminarea .i tratarea pe
parcursul ultimilor ;,> ani a '; de pacieni de diferite ":rste cu ipersensibilitate a dinilor! $a
tratamentul coletelor sensibile ale dinilor este necesar? ;l stabilirea factorilor etiologici .i
predispo-ani .i ,ncercarea de a le diminua efectele 'l combaterea sen-aiilor dureroase, adica
sigilarea tubulilor dentinari denudai, prin? al folosirea unor compu.i, cu coninut de fluor bl
aplicarea sistemului de ade-i"i dentinari Cluma cu fotopolimeri-area lui ulterioar! Cu condiia
respectrii msurilor de precauie toate aceste aciuni ameliorea- satisfctor sntatea
pacienilor, suferin-i de ipersensibilitate a coletelor dentare!
Ac*uali*a*ea *e'ei
7n timpul de a-i apro2imati" ;>)'4= din aduli sufer de sensibilitatea sporit a dinilor,
care se manifest prin sen-aii neplcute, sau ciar dureri de la diferite tipuri de e2citani! 7n
articol sunt pre-entate conclu-ii formulate, reie.ind din practica noastr clinic, pri"itor la
aspectele etio)patogenetice ale sensibilitii sporite a dinilor, .i raionamente terapeutice relati"
la combaterea acesteea!
'4(
Aipersensibilitatea sporit a dinilor repre-int una din problemele actuale ale
stomatologiei! 7n timpul de a-i apro2imati" ;>)'4= din aduli sufer de sensibilitatea sporit a
dinilor, care se manifest prin sen-aii neplcute, sau ciar dureri de la diferite tipuri de
e2citani!
Una din cau-ele apariiei acestor dureri este retracia gingiei .i de-golirea coletelor
dinilor, cu pierderea cementului ,n regiunea rdcinii!
Ma0oritatea co":r.itoare a fi-iologilor sunt susintorii teoriei idrodinamice, conform
creea drept cau- a sensibilitii dureroase a dentinei ser"e.te circulaia fluidului ,n tubulii
dentinari desci.i!
62citaia superficial a dentinei denudate este transmis prin coloana de fluid, aflat ,n
tubulii dentinari, pe cale idraulic, receptorilor ner"o.i la limita dentino)pulpar!
1ac dentina este prote0at de cement, coletele de-golite ale dinilor nu pot fi sensibile, deoarece
tubulii dentinari sunt ,nci.i!
1ar, ,n situaia c:nd tubulii dentinari sunt desci.i, se reali-ea- un contact direct cu
pulpa prin coloana de fluid al tubulilor!
5erceperea diferitor e2citani, care acionea- asupra dintelui sub form de durere
probea- faptul, c sistemul ner"os este bine repre-entat la ni"elul odontonului! Fibrele ner"oase
pulpare nu sunt speciali-ate pentru perceperea unor e2citani oarecare! +stfel, orice tip de
e2citaii 8 fie mecanice, cimice, termice sau electrice, cu aciune brutal asupra dintelui, .i care
dep.esc un anumit prag ) sunt percepute sub form de dureri!
1e e2emplu, curentul de aer deasupra suprafeei dentinare descoperite cau-ea- circulaia
fluidului ,n tubuli, iar aceast mi.care este transmis asupra odontoblastelor, .i acolo acionea-
direct sau indirect asupra fibrelor ner"oase, ,n urma crui fapt se produce durerea!
+ceast teorie idrodinamic Dsau idraulicF, propus ,n anii E4 ai secolului trecut de
ctre graenstroem, n)a fost demonstrat definiti", dar este unica ipote-, care nu intr ,n
contradicie cu toate probele .tiinifice! Mai mult ca at:t, ,n susinerea acestei teorii se pronun
faptul, c reducerea sau licidarea sensibilitii dureroase a dentinei este legat de ,nciderea
DsigilareaF tubulilor dentinari!

O%iec*i+ele lucr$rii 'a*eriale ,i 'e*o-e -e cerce*are
Sensibilitatea e2cesi" apare ,n urma denudrii coletelor dinilor cu pierderea de cement
,n regiunea rdcinii sub aciunea urmtorilor factori?
afeciuni parodontale
igiena incorect a ca"itii bucale
traumatisme cronice, datorate obiceiurilor duntoare
inter"enii cirurgicale asupra parodoniului!
/eie.ind din practica noastr clinic, pe parcursul ultimilor ;,> ani cu ipersensibilitate a dinilor
ne)au solicitat asisten stomatologic '; de pacieni de diferite ":rste k'*)E4 anil!
1in numrul acestora?
( pacieni 8 cu recesiuni gingi"ale ,n regiunea ;)' dini
;4 pacieni 8 cu ipersensibilitate ,n regiunea dinilor frontali inferiori
B pacieni 8 cu sensibilitate sporit ,n regiunea dinilor frontali inferiori .i molari superiori!
Cel mai frec"ent aceast patologie se manifesta imediat dup igiena profesional a
ca"itii bucale 8 detartra0!
5acienii pre-entau acu-e de sen-aii neplcute .i dolore de intensitate "ariat, ,n urma
contactului cu buturi .i alimente fierbini sau reci, dulci sau acre, precum .i la inspirarea aerului
rece! Sen-aiile deran0ante dispreau imediat dup ,nlturarea e2citanilor!
7n cadrul e2amenului ca"itii bucale s)au decelat?
colete denudate ale dinilor 8 la *4= din pacieni
defecte cuneiforme cu grad "ariat de manifestare, preponderent la canini, incisi"ii laterali, .i
premolari 8 la >4= de pacieni!
!ondarea kr-uirea u.oarl a cau-at sen-aii neplcute sau dolore!
'4*
Reacia la hetul de aer rece a fost po-iti", dispr:nd rapid dup ,nlturarea e2citantului!
#ercuia indolor!
Electroodontodia"nosticul 8 ,n limitele normalului!
7n urma e,amenului radiolo"ic au fost depistate semne caracteristice pentru patologia
esuturilor parodontale!
Re)ul*a*e o%&i!u*e -i.cu&ii co!clu)ii
7n ca-ul tratamentului coletelor sensibile ale dinilor se pre-int a fi necesar stabilirea
factorilor etiologici .i m sau predispo-ani .i, pe msura posibilitilor, ,ncercarea de a)i ,nltura
sau a le diminua efectele!
3mediat ce sunt ,nlturate posibilele cau-e primare, drept obiecti" principal al tratamentului
de"ine combaterea sen-aiilor dureroase, adica sigilarea tubulilor dentinari denudai! +ceasta
poate fi reali-at prin folosirea unor compu.i, ce conin fluor! Substanele respecti"e facilitea-
formarea precipitatelor intra) .i e2tratubulare de fluori-i de calciu, care contribuie la ,nciderea
tubulilor dentinari4
Concomitent cu aceasta, stratul de fluorid de calciu asigur protecia contra aciunii
aci-ilor cariogeni, produ.i de microflora ca"itii bucale!
7n particular, acest aspect este foarte important pentru pacieni ,n etate, la care profila2ia
de-"oltrii cariei cer"icale trebuie s fie principalul obiecti", deoarece semnalul a"erti-ator 8
durerea 8 la ace.tia poate fi absent, dat fiind faptul formrii dentinei reacti"e kteriarel!
+lt mod de tratare a ipersensibilitii, al crui mecanism de aciune e2act nu se cunoa.te
p:n ,n pre-ent, se ba-ea- pe utili-area srurilor de potasiu, ,n special nitrat de 9aliu, care, dup
cum se presupune, blocea- conducerea impulsurilor ner"oase prin prelungirile odontoblastelor!
Merit s menionm c aplicarea acestui tratament repre-int mai degrab o metod
simptomatic de tratament!
+stfel, aplicarea unor paste de dini .i soluii de fluor speciale nu aduc o ameliorare
stabil!
1eaceea, at:t pacienii, c:t .i medicii, ar fi fost e2trem de bucuro.i unei metode mai
sigure, capabile de a licida sensibilitatea dureroas ,n regiunea coletelor sensibile ale dinilor!
5rodusul 0luma +esensitizer, propus de firma Heraeus 8ulzer este destinat special
pentru tratarea coletelor sensibile ale dinilor! +cest 0luma 5rimer face parte din sistemul de
ade-i"i dentinari 0luma, elaborat anterior de firma $ayer! 6l const din (>= HEMA k')
A%dro2%et%lmetacr%latl .i >= 0lutaraldehyd&.
Cercetrile efectuate ,n decurs de ;,> ani au stabilit diminuarea considerabil a reaciei
dolore, confirmate cert prin anali- statistic!
1e e2emplu, numai ,n urma unei aplicaii singulare a soluiei doar '4= din numrul total
al coletelor anterior sensibile ale dinilor au manifestat o reacie dolor la aciunea 0etului de aer!
6fectul se datorea- depunerii proteinei ,n tubuli datorit 0lutaraldehydei! 1up tratamentul
clinic al dentinei cu utili-area sistemului ade-i" 0luma, a fost posibil de demonstrat prin "ariate
cercetri pe dini e2tra.i ,nciderea tubulilor ca urmare a sedimentrii p:n la ad:ncimea de la >4
p:n la '44 m9m! Sedimentele cele mai profunde au fost depistate ,n acest ca- ,n special la
tubulii desci.i!
1ubiile pri"itor la aciunea 0lutaraldehydei asupra pulpei s)au e"aporat dup cercetrile
istologice!
+cinea componentelor 0luma +esensitizer, ,n special HEMA, nu este definiti" e2plicat!
/eie.ind din re-ultatele e2perienelor neurofi-iologice, efectuate pe iepuri, se presupune a fi
e2ercitat o aciune desensibili-ant nemi0locit asupra fibrelor ner"oase, care pare a fi, totu.i,
re"ersibil!
HEMA este cunoscut ,n calitate de monomer cu caliti absorbante bune, care contribuie,
,n acest fel, la o ptrundere mai profund a soluiei, .i ,mpreun cu aceasta ) a 0lutaraldehydei!
5artea forte a preparatelor, care conin 0lutaraldehyd&, folosite ,n tratamentul coletelor sensibile
ale dinilor, const ,n simplitatea utili-rii!
'4>
7nciderea tubulilor dentinari denudai poate fi reali-at datorit aplicarii sistemului de
ade-i"i dentinari 0luma cu fotopolimeri-area ulterioar!
&biecti"ul ade-i"ilor dentinari repre-int difu-iunea sistemului de monomeri ,n dentin!
$a ermeti-area suprafeelor dentinare, graie aceluia.i mecanism, tubulii sunt sigilai, .i prin
aceasta este blocat conducerea de mai departe a e2citaiilor pro"ocate de factorii e2terni,
,ndreptate asupra substanei dure dentare!
1atele obinute din propria practic sugerea-, c aplicarea ade-i"ilor dentinari contribuie
la diminuarea considerabil a sensibilitii pe un termen de la E luni p:n la ;,> ani!
7n ca-ul aplicrii soluiilor, ce conin monomeri, altfel spus, la folosirea 0luma
+esensitizer, trebuie de a"ut gri0 ca ace.tia s fie aplicai doar pe poriunile dentinare, e"it:nd
acoperirea unor suprafee mai mari cu implicarea esuturilor moi circumiacente, deoarece, ,n ca-
contrar, se poate produce iritaia membranei mucoase!
$a utili-area ade-i"ilor dentinari fotopolimeri-abili este necesar de a "erifica minuios,
dac ,n .anul gingi"al k!ulius6 nu s)a acumulat o cantitate e2cesi" de ade-i", pentru a e"ita
iritarea mecanic a parodoniului marginal!
Cu condiia respectrii acestor msuri de precauie ade-i"ii dentinari ameliorea- destul
de sigur starea pacienilor, suferin-i de ipersensibilitate a coletelor dentare!
Bi%liogra/ie
;! fTpTOP I!w! oMpOYO^XOLOt`_ mJKpS LTNc`q YL_ SXKYT^XOP ')tO NKpSM SXOaMXOLOt`vTSNOtO
{MNKLrXTXMm 8 C!? jector, '44<! 5ag! *);*, (*)7'!
'! J`^T w! INXKMLr^OSXr bpO]LTay bOPy|T^^Oq vKPSXP`XTLr^OSX` ZK]OP! sOPOT P
SXOaMXOLOt``, Nr!(, '44<! 5ag! >')>(!
(! sMSXOLr^M_ N^`tM SXOaMXOLOtM, pM]OXMTtO aMXTp`MLMa` {`pay Aeraeus @ul-er? uaOLL
w! JL`^`vTSNOT bp`aT^T^`T bpMqaTpM ^M OS^OPT C+ ` A6M+ YL_ YTST^S`]`L`ZMc``
YT^X`^M! JL`^`vTSNM_ SXOaMXOLOt`_, d!, '444! 5ag! (4)(;!
*! Getu $! 5arodontologie? Tratament cirurgical, 6d! hunimea, 3a.i? ;<<<! 5ag! (()*4!
>! Codoro0a 5!, Spinei +!, Spinei 3u! Stomatologie terapeutic pediatric! C!? '44( ) pag! '>7)
'7<!
E! dMNS`aOPSN`q !d! QM^XOa^yq NKpS XTpMbTPX`vTSNOq SXOaMXOLOt``! 8 d!
dTY`c`^M? '44> ) S! (4E)(;<!
7! Se"erineanu I!e! 5arodontologie clinic .i terapeutic, 6d! +cademiei /om:ne, ;<<*! 5ag!
;;()'4'!
B! 1umitriu A! 5arodontologie, 6d! jM/, guc!? '44E! 5ag! ;7E)'*>!
IGIENA PROFESIONAL A CA3ITII BUCALE< INSTRUMENTE
METODE =I TE"NICI
Ale>ei Tereho+ Cor!eliu N$.*a.e
Catedra Stomatologie terapeutic USMF Nicolae Testemianu
Su''ar(
/rofessional hygiene of the bucal cavity, instruments, methods
Tis in"estigation includes clinical data resulted from *' pacients aged from ;<)*>,
#itout an% somatic diseases! 3n tis group of patients dental deposits as been obser"ed! $ater
a professional %giene of a oral ca"it% as been performed! Te efficienc% of a detartrage #it
classical instruments and modern electro)mecanical de"ices a"e been performed! +s a result of
a treatment #e can obser"e periodontal tissues impro"ement, decrease of complications #ic
completel% contribute to te stopped te de"elopment of periodontal diseases!
Re)u'a*
'4E
7n acest studiu pre-entm date clinice, re-ultate din tratarea a *' de pacieni ,n ":rst de
;<)*> ani, fr afeciuni somatice asociate! $a acest grup de pacieni am decelat depuneri dentare
.i s)a efectuat ulterior igiena profesional a ca"itii bucale! + fost demonstrat eficiena
detartra0ului, efectuat cu instrumente manuale clasice .i aparate electromecanice moderne! 7n
urma tratamentului efectuat am remarcat o ameliorare a strii esuturilor parodontale, reducerea
complicaiilor, fapt ce contribuie la stoparea e"oluiei afeciunilor parodontale!
+ctualitatea temei
7n articol sunt pre-entate moduli clinici de utili-are eficient a unui set "ariat de
instrumente .i aparate, tenici .i metode, folosite pentru reali-area unei igieni profesionale a
ca"itii bucale!
6fectuarea igienei profesionale a ca"itii bucale se pre-int a fi o component
important a acti"itii medicului stomatolog, "i-:nd at:t pacienii primari, c:t .i persoanele,
care au beneficiat de sanare .i au fost luate la e"idena de dispensari-are de ctre instituia
medical!
62amenele planice permit medicului s menin contactul cu pacientul, s efectue-e
controlul dinamic al sntii stomatologice, e"aluarea calitii .i corecia la timp a restaurrilor
confecionate anterior!
6fectuarea cu regularitate a msurilor igienice profesionale permit formarea la pacient a
unei opinii despre gri0a permanent fa de sntatea lui din partea medicului, moment ce impune
atribuirea acestei proceduri a unui caracter util din punct de "edere medical!
3giena profesional a ca"itii bucale repre-int un comple2 de msuri programate .i
efectuate consec"ent de ctre medicul stomatolog ksau igienistl, ,ndeprt:nd mecanic pe cale
stomatologic a depunerilor dentare de pe toate suprafeele dentare, din .anul gingi"al, pungile
parodontale, ) cele supragingi"ale .i subgingi"ale, cu poli-area ulterioar a suprafeei esuturilor
dure dentare!
7n literatura strin aceast inter"enie se nume.te scalling 8 raclare, sau root planing
8 ni"elare a suprafeei radiculare!
Succesul curirii profesionale a dinilor este asigurat prin efectuarea corect .i
consec"ent a unui .ir ,ntreg de etape tenice .i necesit un numr mare de instrumente .i
aparate!
O%iec*i+ele lucr$rii 'a*eriale ,i 'e*o-e
7n urma e2amenului a *' de pacieni ,n ":rst de ;<)*> ani, fr afeciuni somatice
asociate kconform anamne-ei, anali-elor generale .i biocimicel, au fost decelate depuneri
dentare kmoi .i durel!
+cu-ele principale ale pacienilor erau?
j s:n"erarea "in"iilor la consumul alimentelor 1i periahul dinilork
j mirosul nepl&cut din "ur&k
j deranh estetic.
7n cadrul e2amenului la 'B pacieni a fost depistat pre-ena unor pungi parodontale
patologice cu ad:ncime de ')( mm, depuneri dentare minerali-ate masi"e, depuneri dentare
pigmentate! 5e radiografie 8 resorbia lamei compactei de esut osos pe ":rful septurilor
interal"eolare, dilatarea fantei periodontale ,n regiunea cer"ical!
$a ;* pacieni au fost remarcate depuneri dentare minerali-ate fr pre-ena pungilor
parodontale patologice, .i scimbri "i-ibile pe radiografie! $a < pacieni din lotul respecti" a
fost decelat ,ngesuirea dinilor ,n segmentul frontal al mandibulei, depuneri dentare
minerali-ate masi"e, semne de gingi"it cataral!
Celor *' de pacieni, dup ce a fost stabilit diagnosticul bolii, s)a efectuat igiena
profesional a ca"itii bucale, care coninea urmtoarele puncte?
. Motivarea pacientului de a se trata. 5acienilor li se e2plica diagnosticul bolii, cau-a ei
.i ,ntr)o form accesibil era e2pus planul recomandat de tratament! C:nd pacientul lua o deci-ie
'47
po-iti" pri"itor la ,nceperea tratamentului .i e2prim intenia ferm de a urma recomandrile
noastre ,n deplin "olum la toate etapele de tratament, noi treceam la urmtoarea etap!
/. Corecia i"ienii individuale a cavit&ii bucale 8 ofeream recomandri pri"itor la
utili-area mi0loacelor de ,ngri0ire a ca"itii bucale? alegeam tipul potri"it de periu, consultam
pri"itor la compo-iia .i regimul de utili-are a pastei de dini, iar ,n ca- de necesitate selectam
mi0loace suplimentare de igien kflossuri, eli,ire etc!l .i instructam pacienii amnunit, accesibil
) pri"itor la modul de aplicare!
(! ;ndep&rtarea depunerilor dentare supra"in"ivale 1i sub"in"ivale 8 pentru asigurarea
unei stri igienice sigure a ca"itii bucale .i crearea pacientului unor condiii pentru curirea
optim a dinilor erau minuios ,ndeprtate depunerile dentare supra) .i subgingi"ale!
7nainte de ,ndeprtarea depunerilor dentare determinam tipul acestora kmoi, durel .i
locali-area lor ksupra"in"ivale, sub"in"ivalel, le coloram cu a0utorul comprimatelor
kfarin"oseptl, .i e2aminam minuios spaiul pungi parodontale ksau .anul dentogingi"all!
3niial ,ndeprtam de pe suprafeele netede a dinilor depunerile dentare moi cu a0utorul unor
cupe de cauciuc ata.ate la piesa mecanic!
5entru ,ndeprtarea depunerilor dentare moi de pe suprafeele masticatorii a dinilor ,n
regiunea fisurilor .i geodelor recurgeam la periue rotati"e din na%lon, ,n form de cup sau
conice, cu past abra-i" Septodont
7ndeprtarea depunerilor dentare supragingi"ale minerali-ate le)am efectuat cu a0utorul
scalerului ultrasonic sau sonic! Menionm c la folosirea scalerului ultrasonic temperatura
local cre.tea considerabil, aspect care solicita o rcire obligatorie .i frec"ent a terenului
prelucrat! 5e de alt parte, la folosirea scalerului sonic detartra0ul derula mai lent!
$a folosirea acestor aparate ne gidam de trei NU?
j 7u instal&m v:rful ansei instrumentului perpendicular la a,ul dintelui.
j 7u e,ercit&m o presiune esenial& cu instrumentul asupra suprafeei dintelui.
j 7u utiliz&m aparatul f&r& iri"are cu ap&.
Cingia era prelucrat cu antiseptic kap o2igenat de ;,>= [gialudent Nr!4l, era
introdus aspiratorul de sali" ,n ca"itatea bucal, .i apoi era efectuat cu piesa o serie de mi.cri
de r-uire sau de ,mpingere, cu o presare u.oar a acesteia asupra suprafeei dintelui sub un
ungi de;> grade!
62ecutam preponderent a.a)numitele mi1c&ri de suprapunere ,n toate direciile, ceea ce
asigura, de regul, ,ndeprtarea ma2im .i cea mai calitati"!
/eie.ind din faptul, c norul aerosol .i micropicturile, generate ,n 0urul ansei ultrasonice,
conin o cantitate enorm de microorganisme, am recurs de fiecare dat la masca de protecie
oro)na-al .i la scutul facial kecranul de proteciel!
Tartrul subgingi"al l)am ,ndeprtat manual cu a0utorul ciuretelor!
+poi am efectuat .lefuirea .i poli-area suprafeei dentare subgingi"ale cu fre-e parodontale
diamantate pentru pies contra)ungi? la ,nceput 8 folosind cele cu granulaii fine, iar apoi 8 cele
cu granulaii ultrafine!
Caracterul sistemic .i consec"ent la ,ndeprtarea depunerilor este ce-.ia minuio-itii
.i calitii manoperei efectuate! jolumul ei depinde de cantitatea depunerilor dentare ,n ca"itatea
bucal! 1ar, ,n orice ca-, este necesar de ,ndeprtat sistemic, ,n fiecare c"adrant ma2ilar, fr a
rata "reo suprafa dentar! Succesiunea curirii efectuate nu import! 5rincipalul e ca nici o
suprafa a coroanei sau rdcinii s nu fie uitat! 1oar ,n asemenea condiii procedura ofer
un efect ma2im fa"orabil!
*! #olizarea suprafaii dentare 1i oferirea recomand&rilor poli-area final a suprafaii
dentare .i ,ndeprtarea complet a depunerilor colorate s)au efectuat cu periue mecanice moi sau
cupe de cauciuc fr past de poli-at! 5entru ,ndeprtarea depunerilor pigmentate .i poli-area
smalului dentar au fost folosite capuri de poli-at profilactice!
7n ,nceiere s)a efectuat .lefuirea .i poli-area restaurrilor compo-ite cu a0utorul unor
capuri de .lefuit cu spra% aer)ap fr past de poli-at, iar suprafeele de contact ale dinilor au
fost prelucrate cu a0utorul unei .tripse de celuloid! 7n urma acestor msuri era reali-at o
'4B
suprafa dentar dur .i neted care, dup cum .tim, este nefa"orabil pentru fi2area plcii
bacteriene!
1rept criteriu de control al calitii curirii profesionale dentare efectuate ser"ea sen-aia
de nete-ime a dinilor, a"ut de pacient dup poli-area efectuat! Utili-area preparatelor cu
coninut de fluor la sf:r.itul procedurii era dictat de pre-ena ipersensibilitii esuturilor dure
dentare, gradului de inflamaie a gingiei marginale!
>! Controlul i"ienii cavit&ii bucale la etapele tratamentului era efectuat cu scopul de a
fi2a la pacient a deprinderilor igienii indi"iduale! 5entru aceasta dinii pacientului erau colorai
cu remediu indicator kcomprimate de farin"osept, soluie <u"oll, urm:nd ca ulterior s
determinm depunerile dentare! +poi pacientul cura dinii, .i din nou determinam depunerile
dentare! 1up aceasta demonstram pacientului segmentele, unde depunerile dentare n)au fost
,ndeprtate ,n urma curirii! Hi din nou e2plicam .i demonstram pacientului, cum se cur dinii
8 simul:nd pe modele de ipsos .i ,n ca"itatea bucal! &feream recomandri suplimentare pri"itor
la ,ngri0irea igienic a ca"itii bucale, folosirea flossurilor, periuelor de dini, periilor de
curire interdentar .i stimulatoarelor gingi"ale!
Re)ul*a*e o%&i!u*e -i.cu&ii
62amenul)control s)a efectuat peste E luni! $a *(= din pacienii cercetai s)a constatat
lipsa acu-elor ks:n"erarea "in"iilor, mirosul nepl&cut din "ur&l .i a scimbrilor obiecti"e
kdepunerile dentare mineralizate sau pi"mentate absente sau puin pronunatel! $a celelalte
>7= din pacienilor at:t acu-ele, c:t .i scimbrile obiecti"e erau pre-ente mai mult sau mai
puin manifest, ceea ce era, din punctul nostru de "edere, legat de igiena precar a ca"itii
bucale!
Co!clu)ii
+stfel, conform re-ultatelor cercetrilor noastre clinice, ,ndeplinirea unui comple2 de
msuri de reali-are a unei igieni profesionale a ca"itii bucale, asistate de un arsenal suficient de
instrumente manuale clasice .i aparate electromecanice moderne pentru prelucrarea suprafeelor
dentare satisfac ,n totalitate necesitile stomatologului, asigur sporirea calitii .i eficienei
medicale a curirii dinilor, reie.ind din specificul anatomo)fi-iologic al sistemului dentoma2ilar
.i particularitile indi"iduale ale pacientului! 7n urma unui tratament adec"at se denot o
ameliorare cert a strii esuturilor parodontale, reducerea frec"enei recidi"elor, fapt ce duce la
stoparea e"oluiei afeciunilor parodontale!
7ndeprtarea superficial, incomplet a depunerilor dentare, folosind un set restr:ns .i
neadec"at de instrumente sau aparate, nu numai c nu permite atingerea re-ultatelor dorite, dar
poate s .i agra"e-e e"oluia patologiei parodontale! Tenicile trebuie efectuate ,n pre-ena unei
iluminaii bune, asigurate de lampa unitului stomatologic, sau de lumina, reflectat de oglinda
stomatologic! Medicul trebuie s dispun de un set oarecare de de2teriti .i cuno.tine,
necesare pentru efectuarea cu succes a msurilor curati"e, .i e2plicarea pacientului a aciunilor
recomandate!
Bi%liogra/ie
;! fTpTOP I!w! oMpOYO^XOLOt`_ mJKpS LTNc`q YL_ SXKYT^XOP ')tO NKpSM SXOaMXOLOt`vTSNOtO
{MNKLrXTXMm 8 C!? jector, '44<! 5ag! *);*, (*)7'!
'! Se"erineanu I!e! 5arodontologie clinic .i terapeutic, 6d! +cademiei /om:ne, ;<<*! 5ag!
;;()'4'!
'4<
(! 1umitriu A! 5arodontologie, 6d! jM/, guc!? '44E! 5ag! ;7E)'*>!
*! Getu $! 5arodontologie? Tratament cirurgical, 6d! hunimea, 3a.i? ;<<<! 5ag! (()*4!
>! Codoro0a 5!, Spinei +!, Spinei 3u! Stomatologie terapeutic pediatric! C!? '44( ) pag! '>7)
'7<!
E! dMNS`aOPSN`q !d! QM^XOa^yq NKpS XTpMbTPX`vTSNOq SXOaMXOLOt``! 8 d!
dTY`c`^M? '44> ) S! (4E)(;<!
';4