Sunteți pe pagina 1din 1

Regina Maria a Romaniei

Maria a Romniei a fost principes de coroan i a doua regin a


Romniei, n calitate de soie a principelui de coroan devenit ulterior
regele Ferdinand I al Romni ei. A fost mama regelui Carol al II-lea.
Maria, nscut Maria Alexandra ictoria de !axa-Co"urg i #ot$a, a
fost mare prines a Marii %ritanii i Irlandei, fiind nepoata reginei
ictoria a Marii %ritanii.
Aleasa spre a fi viitoarea regina a Romniei la vrsta de &' ani,
Maria Alexandra a lucrat n serviciul sanitar, ngri( ind "olnavii din
lagarele de $olera, riscndu-si viata fara nici o re)erva, pentru ca apoi,
desi acum era regina, sa ngri( easca la fel de riscant "olnavii de tifos
din Moldova, n timpul primului ra)"oi mondi al.
*n octom"rie &+&', pe frontul din Moldova, regina s-a ncadrat,
purtnd uniforma de ofiter, n sectorul de front Ciresoaia n fata cotei
,,-, pe linia nti, n pri ma transee, la .// metri de inamic. A fost
vocea cea mai $otarta pentru re)istenta si ofensiva pe frontul din
Moldova si, daca studiem ictoria, viitoarea regina Maria a Romnilor,
era o engle)oai ca de rasa si provenea dintr-un mediu anglo-saxon foarte
diferit si de atmosfera pu"lica "alcanica, si de cea franco-germana de
la palat, n deose"i de austeritatea Casei regale prusace.
Casatorita cu printul most enitor Ferdinand n decem"rie &0+&,
Maria a fost nevoita sa duca o permanenta lupta cu regele Carol, care o
i)ola total la 1eles si i inter)icea orice contact cu personalitati politice
sau culturale romnesti.
%una calareat a, "inecuvntata de la natura cu gust si cu o
frumusete iesita din comun, Maria a fost repede adoptata de Armat a,
care n foarte scurt timp, mai ales dupa ce a fost numita comandant
2proprietar3 al Regimentului de cavalerie , Rosiori, a a( uns sa o
divini)e)e.
4egatura sufleteasca ntre Maria si Armata a fost extrem de
puternica si nu s-a spi( init doar pe relatia oficial a dintre suveran si
mil itari, ci pe fapte de ra)"oi. *n timpul Ra)"oiului "alcanic,
principesa Maria a cu atentie memorii le ei, personalitatea care a decis
n cele din urma intrarea Romniei n ra)"oi de partea Antantei.
*nainte de a fi condusa de la 1alatul Cotroceni pe ulti mul ei
drum, regina a fost salutata de mil itari cu "aionetele nfipte n pamnt
si patul armei n sus, gest unic pe care Armata nu l-a oferit niciodata
nici unui alt om.