Sunteți pe pagina 1din 6

ARTROPODE (increngatura)

Caractere generale:-Artropodele au luat nastere din viermii inelati anelizi, fapt dovedit de segmentarea
corpului.
- Cele mai vechi artropode au aparut in era paleozoica. Ele sunt reprezentate prin: trilobiti, forme inrudite cu
crustaceii giganti .
- Artropodele reprezinta un grup foarte numeros de specii, al caror numar depaseste un milion. Ele se afla
raspandite pe toata suprafata Pamantului, fiind intalnite in toate mediile de viata.
Alcatuire :- Structura externa: -Artropodele se caracterizeaza prin aceea ca au picioare articulare, adica
formate din mai multe segmente, de unde si denumirea lor:arthron= articul,pus-podos=picior.
- Tegumentul secreta o substanta organica numita chitina, care formeaza la exteriorul corpului un schelet.
Uneori chitina este impregnata cu carbonat de calciu, constituind astfel un invelis mai rezistent (crusta).
- Corpul are o simetrie bilaterala, cu o segmentatie inegala, observandu-se de cele mai multe ori trei parti
distincte: cap, torace si abdomen. Unele au o segmentatie externa egala(miriapodele); altele au corpul
segmentat inegal (la insecte este format din cap, torace, abdomen, iar la arahnide si crustacee din cefalotorace
si abdomen)
Structura interna:- In cavitatea generala gasim si aici un sistem lacunar, determinat, de
asemenea de o retea de tesut conjunctiv (parenchim), in care se afla sangele (lichidul celomic).
- Sistemul nervos este ganglionar, asmanator cu al viermilor inelati, iar organele de simt sunt destul de bine
dezvoltate, fiind reprezentate prin ochi simpli (oceli), sau compusi, organe senzoriale tactile, olfactive si
gustative.
- Aparatul digestiv este reprezentat printr-un tub digestiv, ale carui segmente sunt adaptate naturii hranei, si
prin glane anexe ale tubului digestiv.
-Hrana este de natura vegetala sau animala, avand diferentiat un aparat bucal, adecvat acesteia.
-Respiratia este traheala, branhiala, pulmonara sau cutanee, depinzand de mediul de viata. Aceste formatiuni
sunt de origine ectodermica. Traheele sunt niste tuburi foarte ramificate, care alcatuiesc un sistem traheal. In
interiorul lor se afla un fir chitinos, spiralat care le tine deschise.
-Este de retinut ca la artropodele traheate sangele nu indeplineste si functia de transport al gazelor, astfel ca
traheele au rolul sa conduca aerul incarcat cu oxigen pana la intimitatea tesuturilor si sa ia de aici bioxidul de
carbon, pentru a-l elimina.
-Aparatul respirator este reprezentat printr-o inima tubulara sau poligonala (multicamerala), situata dorsal, si
prin vase sanguine deschise, care sunt in legatura cu sistemul lacunar. Sangele este, in general, incolor, desi
contine pigmenti respiratori, si se afla atat in organele aparatului circulator, cat si in lacune.
-Excretia se face prin nefridii modificate, in numar pereche, fiind astfel omogene cu organele de excretie ale
viermilor inelati.
-Inmultirea este sexuata. Sexele sunt separate, masculii deosebindu-se de femele prin unele caractere
morfologice, observandu-se astfel un dimorfism sexual. Trebuie retinut faptul ca unele artropode se inmultesc
prin oua nefecundate, fenomen numit partogeneza.
-In ceea ce priveste dezvoltarea larvei, aceasta se face de cele mai multe ori prin metamorfoza, insotita de mai
multe naparliri.
Clasificare: Avand in vedere anumite caractere morfologice, artropodele se impart in: arahnide(paianjeni) ,
crustacee(raci), miriapode si insecte.

Clasa arahnide
Caractere generale:- Arahnidele sunt artropode adaptate, n general, la viaa terestr; numai unele forme, ca o adaptare
secundar, duc o via parazitar. Sunt animale carnivore, dar se ntlnesc i forme care se hrnesc cu plante.

Alcatuire: - Structura externa:- Corpul este alctuit din cefalotorace i abdomen. Pe cefalotorace sunt prinse toate
apendicele, i anume: partru perechi de picioare i dou perechi de maxile. La unele arahnide prima pereche de maxile a suferit
modificri, transformndu-se n arme de atac i aprare, cunoscute sub numele de chelicere.
-Arahnidele au mai muli ochi simpli i sunt lipsite de antene.
-Structura interna:- Sistemul nervos, la cele mai multe, este concentrat n partea anterioar a corpului.
Tubul digestiv este adaptat s nmagazineze hran de rezerv, avnd cecumuri (diverticule gastrice). Mancarea este mai
intai descompusa de fluide secretate si apoi ingerata.

Respiraia este traheal i pulmonar.
Aparatul circulator este reprezentat printr-o inim tubular, aezat dorsal, alctuit din mai multe cmrue succesive
(ventriculite), un sistem vascular deschis, slab dezvoltat i un sistem lacunar.
Excreia se face prin nefridii modificate, o pereche de tuburi Malpighi care se deschid n ultima parte a tubului digestiv.
n mulirea se face prin ou din care ies indivizi asemntori cu prinii; nu se observ deci metamorfoz.
Clasificare: -Arahnidele se mpart n trei ordine: scorpioni (scorpionide), pianjeni (arahnide) i cpue (acarieni).
Importanta :-
Arahnidele vaneaza sau asteapta venirea unor insecte. Au ochi simpli si diferite parti folosite la vanat, cum ar fi
coada scorpionului si glandele producatoare de matase ale paianjenului. Moliile si capusele au capacitati
locomotorii limitate si de aceea sug lichidele unor animale sau plante. Arahnidele sunt animale solitare, cu
exceptia sezonului de imperechere, cand comportamente complexe pot fi observate. Sexele sunt separate, iar
femelel pazesc oualele si puii.

Arahnidele sunt in general folositoare deoarece se hranesc cu insecte daunatoare, iar putine specii de scorpioni
si paianjeni sunt periculosi. Moliile si capusele infecteaza oamenii si animalele si plantele domestice, raspandind
astfel diverse boli.


Ordinul scorpionilor
Caractere generale:- In acest ordin sunt cuprinse formele cele mai inferioare
dintre arahnide.

- Ei au un aspect neltor de rcuor. Se deosebesc uor de alte arahnide dup pedipalpii n form de clete i
metasoma (coada).
Alcatuire:-Structura externa:- caracterizat prin corpul lor impartit in trei regiuni:
prosoma, mesosoma si metasoma; aceasta din urma este ingusta, ca o coada, formata din 6
segmente, ultimul fiind terminat cu un ghimpe in legatura cu glanda cu venin. Chelicerele sunt
triarticulate si terminate cu cate un cleste iar maxilipedele, foarte dezvoltate si prevazute cu
clesti puternici. Dorsal, pe cefalotorace au 6 ochi simpli, iar ventral pe mesosoma se gaseste o
pereche de apendice pectiniforme, prinse pe al doilea segment.
-Structura interna:- Cavitatea intern a corpului se numete hemocel. n el sunt localizatea
toate organele interne i tot aici se revars hemolimfa (sngele), scldnd aceste organe.
- stemul nervos la scorpioni este reprezentat de creier, lan nervos ventral i o mas ganglionar subesofagian.
Creierul este compus din 2 regiuni: protocerebron, situat anterior i tritocerebron, situat posterior.
- Organele de sim. Cel mai dezvoltat sim al scorpionilor este vzul. Pe partea superioar a prosomei sunt plasai 3 6
perechi de ochi.
- Aparatul circulator este de tip deschis. Inima de fom tubular se afl n partea dorsal a mezosomei ntre
lobii hepatopancreasului. Ea este mprit n 8 camere. Fiecare camer este nzestrat cu cte o pereche de osteole
orificii prin care hemolimfa ajunge napoi n inim.
- Respiraia se execut prin 4 perechi de plmni (numii i saci pulmonari) situai n segmentele 3 6 ale mezosomei.
n exterior ei sunt vizibili ca zone albe situate lateral pe sternite. Intern, plmnii prezint lamele aranjate paralel n care
se efectueaz schimbul gzos dintre hemolimf i aer. Plmnii sunt puternic vascularizai.
- Aparatul digestiv. nainte de a comsuma prada, scorpionii o lichifiaz prin injectarea enzimelor digestive, avnd loc
digerarea extern parial.
- Excreia n regiunea prosomei este realizat de glandele coxale, ce se deschid la baza celei de a treia perechi de
picioare.
- Majoritatea scorpionilor se reproduc sexual. ns la unele specii n lipsa masculului s-a observat partenogeneza, un
proces n care din oule nefertilizate se dezvolt embrionii;
Importanta: -Utilizarea veninului n medicin
Deoarece neurotoxinele scorpionilor acioneaz asupra canalelor de potasiu, ele pot fi folosite la meninerea
gradientului electric pentru transportul de ioni de calciu care controleazlimfocitele T.


Ordinul Paianjenilor
Caractere generale:- Paianjenii sunt in general carnivori si se hranesc numai cu hrana vie, pe care o pot
strivi cu clestii, sau ii pot injecta un venin. Muscatura unor paianjeni mari poate fi dureroasa, dar
majoritatea sunt prea mici pentru a patrunde prin pielea umana, si doar cateva specii sunt periculoase
pentru om.
Alcatuire:-Structura externa:- Structura corpului la paianjeni este similara cu cea a celorlalte arahnide,
fiind inpartit intr-o parte anterioara, numita cefalotorace sau prosoma, si o parte posterioara, numita
abdomen sau opiosthoma. Cele doua parti sunt separate de un gat" subtire care confera animalului
flexibilitatea necesara pentru a utiliza propria matase. Cefalotoracele are de obicei patru perechi de ochi
simpli, care tind sa fie mai mari la paianjenii care vaneaza si mai mici la cei care creaza panze cu modele
complicate. Fiecare prima pereche de clesti, sau chelicerae, are un colt prevazut cu o deschidere prin care
este eliberata otrava provenita de la o glanda din capatul clestelui.

Urmatoarele doua parti ale corpului se numesc pedipalp, seamana cu niste picioare, dar sunt in general
modificate pentru a deveni un fel de antene.Pe cefalotorace se afla si patru perechi de picioare folosite
pentru mers. Pe abdomen se afla clesti modificati, folositi pentru a secreta matasea.
Structura interna:- Deschiderile de pe abdomen duc la plamanii-carte, numiti asa datorita structurii
stratificate, sau la un sistem de tuburi(trahee) folosite pentru a cara aerul. La unele specii pot fi intalnite
ambele feluri de respiratie prin plmni (saci pulmonari) i prin trahei.

Sistemul digestiv al paianjenilor este adaptat numai pentru mancarea lichida, deorece animalele isi digera
in general prada in afara corpului, iar apoi ingurgiteaza lichidul. Creierul este destul de complex. Diferite
parti ale lui sunt dezvoltate, in functie de modul in care isi localizeaza prada: prin vedere sau prin atingere.
- Sistemul circulator
Inima este de form tubular, alctuit dintr-o singur camer,
- Excreia
Excreia se realizeaz prin 1 - 2 perechi de tuburile lui Malpighi, puternic ramificate, ce se deshid n rectul dilatat.
Produsul de excreie al pianjenilor este guanina, fiind eliminat n form de cristale.
- Pianjeni se reproduc sexual i sunt animale unisexuate, fecundaia este intern. Dimorfismul sexual se
manifest prin coloraie i dimensiuni. Masculii sunt mai mici i de culori mai variate.
Importanta: Beneficii aduse omului
Bucatele gtite din tarantule sunt considerate o delicates n Cambodgia i de ctre indienii Piaroa din
sudul Venezuelei - cu condiia cafirele de pr extrem de iritante, mijlocul principal de aprare, sunt eliminate
preventive
.

Veninuri pianjenilor poate fi o alternativ mai puin poluant la pesticidelor deoarece el este mortal pentru
insecte, dar inofensiv pentru marea majoritate vertebratelor.
n medicin veninul pianjenilor este cercetat, pentru tratarea aritmiei cardiace, bolii Alzheimer, accidentelor
vasculare cerebrale, i disfunciilor ereciei.
Deoarece mtase de pianjen este att elastic i rezisten, n prezent se ncearc utilizarea ei n ingineria
gentic i producerea ei pe cale sintetic.

Ordinul capuse
Capusa
Caractere generale:- - Capusa (Ixodes ricinus),este un paianjen parazit cu corpul
asemanator unui sac care paraziteaza pe caini, oi, bovine, etc., hranindu-se cu sangele
acestora. In afara de faptul ca le anemiaza considerabil, ea poate transmite la bovine un
protozoar patogen, care urinare cu sange. Ea traieste pe scoarta coopacilor, arbustilor, pe garduri etc.,
de unde poate trece pe animale.
Importanta:- Ordinul capuselor prezinta o importanta deosebita, intrucat cea mai mare
parte dintre ele paraziteaza atat corpul unor animale domestic cat sip e al omului;

Sarcoptul raiei
Sarcoptul raiei(Sarcoptes scabiae) este o capusa care paraziteza pielea omului.
Are marimea de 3mm. El traieste in pielea omului si a unor mamifere (caini, vlpi, capre, oi etc.). Femela are
un cioc cu care sapa galerii prin pielea animalului parazitat. Acestea apar ca niste santuri foarte subtiri,
albe-cenusii, la capatul carora se afla o mica basicuta, in care se gasesc femelele, ouale si larvele. Prin
scarpinare, basicutele se sparg si ouale sunt imprastiate pe suprafata pielii. Masculii, ouale si femelele
tinere traiesc pe piele si de aceea se pot transmite usor persoanelor sanatoase.
Trebuie retinut ca toate formele de raie intalnite la animale pot trece si la om. Pentru prevenirea
imbolnavirea de raie (scabie), trebuie sa pastram igiena, prin spalarea mainilor si corpului cu sapun.

















http://ro.wikipedia.org/wiki/Acarina#Reproducere