Sunteți pe pagina 1din 15

INFLUENTA SOCIALA

"Influenta sociala poate fi definita ca orice schimbare pe care relatiile persoanei cu altii (indii!i"
#rupuri" institutii ori societatea in ansamblul ei$ o produc asupra actiitatilor intelectuale" asupra
emotiilor sau actiunilor ei%"
&
'&(
Influenta sociala se manifesta in toate sferele ietii cotidiene" autonomia si
independenta fiind de fapt ilu!ii%" Cu totii le cerem sfat celorlalti cand ne aflam in dificultate" cu
totii aderam la opiniile #rupului de prieteni sau cunostinte" cu totii ne #rabim sa cumparam
produsul caruia i se face reclama la telei!or%"
)
')(
Formele influentei sociale sunt* facilitarea sociala" normele de #rup" conformismul"
polari!area de #rup" influenta minoritara" fenomenele de schimbare sociala" tehnici de influenta
interpersonala" imitatia" obedienta" deindiiduali!area" lenea sociala" conta#iunea%
Schimbarea de atitudini si persuasiunea constituie din punct de edere traditional un
domeniu separat" desi pentru unii autori distinctia nu este asa de neta (e+% ,imbardo$%
Ar#umentarea si procesele co#nitie ale tintei sunt semnificatie in studiul atitudinilor% Oricare
dintre tipurile de influenta sociala presupune schimbari comportamentale dar si schimbari
atitudinale% Totusi" in studiul influentei sociale accentul cade asupra conte+tului social*
participantii sunt informati doar ca sursa are o anumita opinie si fara sa primeasca ar#umente in
ceea ce prieste sustinerea opiniei%
Cercetarile asupra influentei sociale se numara printre primele cercetari de psiholo#ie
sociala% -rintre initiatori se afla .a+ /in#elman care a e+aminat reducerea efortului indiidual in
#rupuri" 0abriel Tarde care a impus termenul de imitatie in stiintele sociale si 0ustae Le 1on
(&234$ care a anali!at comportamentul multimilor% -otriit teoriilor lui" multimea este
intotdeauna inferioara din punct de edere intelectual fata de indii!ii i!olati% "Oamenii cei mai
diferiti ca inteli#enta au adesea instincte" pasiuni" sentimente identice% In tot ceea ce tine de
sentiment 5 reli#ie" politica" morala" simpatii si antipatii" cei mai de seama oameni nu depasesc
&'&( Abrams 67 8o## .%A%" "Social identification" self cate#ori!ation and social influence" in .%
8e9stone" Stroebe" European /eie9 of Social -s:holo#:" ol% &" &223" p% &2;
)')( 1oncu Stefan" "-soholo#ia influentei sociale"" Editura -olirom" 1ucuresti" )33)" p% <
decat arareori nielul indii!ilor obisnuiti% Intre un matematician celebru si ci!marul sau poate
e+ista o prapastie sub raport intelectual" dar din punct de edere al caracterului si al credintelor"
diferenta e deseori nula sau foarte mica % In colecti" aptitudinile intelectuale ale oamenilor si" in
consecinta indiidualitatea lor se ster# %Aceasta punere in comun a insusirilor obisnuite ne
e+plica de ce multimile nu sunt capabile sa indeplineasca acte care reclama o inteli#enta
superioara%"
=
'=(
Caracteristicile specifice multimilor" conform teoriilor lui Le 1on sunt* anonimitatea 5
persoanele nu pot fi usor de identificat in multime e+istand si lipsa raspunderii si a
responsabilitatii% A doua caracteristica specifica multimilor este contaminarea 5 ideile si emotiile
se raspandesc cu rapiditate% A treia caracteristica este su#estibilitatea 5 multimea poate fi mai
buna sau mai rea" in functie de modul in care este su#estionata%
Le 1on este de parere ca multimea de oameni se supune din instinct autoritatii unui conducator%
Conducatorii sunt oameni de actiune% Unii conducatori sunt oratori subtili care urmaresc numai
interesele personale iar influenta lor este efemera% Alti conducatori sunt in!estrati cu o ointa
puternica* dispretul si persecutiile ii stimulea!a si mai mult iar interesul personal si familia sunt
sacrificate% ".arii coninsi care au rascolit sufletul multimilor" precum -etru Sihastrul" Luther"
Saonarola" oamenii /eolutiei" nu i5au sub>u#at pe altii decat dupa ce au fost ei insisi mai intai
sub>u#ati de o credinta% Abia atunci au putut #enera in suflete aceasta forta e+traordinara numita
credinta" care5l face pe om sclaul absolut al iselor sale%" Conducatorii care au o ointa
puternica se impun si prin presti#iu* Iisus" .ahomed" Napoleon% 0eneralul ?andamme scria in
&4&;* "6ra#ul meu" acest om diabolic e+ercita asupra mea o fascinatie pe care nu o pot pricepe%
Astfel ca eu" care nu ma tem nici de 6umne!eu" nici de diaol" cand sunt in prea>ma lui incep sa
tremur ca un copil%"
='=( 0ustae Le 1on" "-siholo#ia multimilor"" Editura Anima" 1ucuresti" &223" p%&;
Freud (&2)&$ edea multimea ca fiind descatusarea mintii inconstiente% Sociali!area
inunda sinele (id$ pe masura ce se de!olta eul (e#o$ si supraeul (supere#o$% Conducatorul
actionea!a in multime ca si un hipnoti!ator" inlocuind supraeul% Sinele repre!inta impulsuri
ba!ale (animalice$" eul repre!inta modificarea acestor impulsuri ca re!ultat al impactului acestora
cu noi iar supraeul este simtul interiori!at al binelui si raului% Impulsurile primitie ale sinelui
sunt sub controlul conducatorului deoarece fiecare om are instinctul de re#resie la "hoarda
primitia"%
.c% 6oudall (&2)3$ credea in instinctul fiintelor umane* teama si furia care sunt cele
mai puternice instincte primitie% Atunci cand aceste instincte se aduc la suprafata" ele se intaresc
in multime 5 fiecare persoana furni!ea!a un stimul pentru alte persoane%
.u!afer Sherif (&2=3$ a folosit metoda e+perimentala% El a aut conin#erea ca
normele sociale apar ca sa sfide!e comportamentul in situatii ambi#ue% -entru Sherif" formarea si
schimbarea formelor de #rup repre!inta un fapt cardinal al e+istentei sociale% Sherif a aratat ca in
sedintele indiiduale care urmea!a sedintelor de #rup" subiectii folosesc norma colectia 5
indiciu al acceptarii ei priate (apelul la norma are loc in lipsa presiunii #rupului$% Aand
posibilitatea de5a participa la intocmirea normei comune" membrii #rupului or sustine norma"
or arata re!istenta in fata schimbarii si a aea loc intarirea coe!iunii #rupului%
Conceptul "#rup de referinta" apare in &2@) la Ne9comb% Ideea de #rup n5a eoluat
spectaculos si din cau!a faptului ca nu se pot obtine #rupuri de referinta in laborator% Aurt Le9in
(&2;4$ a studiat si a incercat sa demonstre!e forta #rupului folosind conferinta si discutia de #rup
pentru a schimba atitudinile%
6upa &2@; se de!olta studiile asupra persuasiunii% 8eoploud cercetea!a factorii si
mecanismele schimbarii de atitudini% In paralel se abordea!a abordarea asupra conformismului%
Asch (&2;&$ demonstrea!a prin e+perimente puterea #rupului de a influenta opiniile indii!ilor
in ciuda eidentei perceptie% Influenta sociala este acum redusa la o sin#ura forma* conformism%
In anii BC3 e+istau doua tendinte* o tendinta anali!ea!a influenta ca un proces de #rup
(studii asupra conformismuilui" leadership5ului$" a doua tendinta abordea!a influenta ca un
proces diadic (are loc intre un a#ent de influenta si o tinta$%
Termenii de putere si de leadership se inrudesc cu termenul de influenta sociala% -entru
unii autori termenii de putere si influenta sunt echialenti (.ichener$% Termenii "lider" si
"leadership" au semnificatia fenomenelor de influenta%
In &2;= Festin#er facea distinctie intre conformismul public si schimbarea priata de
atitudine% Teoria compararii sociale a lui Festin#er (&2;@$ repre!inta prima si cea mai cunoscuta
tentatia de a e+plica maniera in care oamenii aduna #arantii de corectitudine pentru opiniile lor%
El a distins doua tipuri de realitate* realitatea fi!ica care este clara si lipsita de ambi#uitate si
realitatea sociala in care persoanele cauta spri>in informational la ceilalti%
In &2;;" .% 6eutsch si 8% 0erard" ba!andu5se pe conclu!iile lui Asch au aratat ca
dependenta persoanelor de #rup nu este numai informationala dar si normatia% Influenta
normatia se ba!ea!a pe puterea #rupului (capacitatea de a respin#e si pedepsi$" in timp ce
influenta informationala are la ba!a increderea in parerea #rupului% "Influenta normatia se
ba!ea!a pe resimtirea de catre subiect a presiunii spre conformism e+ercitata de #rup prin
intermediul asteptarilor po!itie ale celorlalti membri% In #eneral" #rupul pedepseste
nonconformismul prin e+cludere" care poate fi definitia sau temporara" totala sau partiala%"
In anii BC3" psiholo#ii socialiamericani si5au concentrat atentia asupra
comportamentului indiidual iar dinamicile de #rup au fost uitate% .acDie si SDell: erau de
parere ca" conformismul a fost socotit #enerat de presiunile normatie de #rup care produc
influenta publica" dar nu si schimbarea priata a atitudinii%
In anul &2<2 Ser#e .oscoici a lansat ideea de influenta minoritara% El a sustinut ca
ma>oritatea obtine influenta superficiala iar minoritatea obtine efecte profunde si latente%
.oscoici a luat sapte complici care erau minoritari in raport cu norma perceptia trans#resata%
La ori#inea influentei e+ercitata de ei asupra celorlalti nu se afla nici numarul lor" nici faptul ca
sunt ma>oritari" ci faptul ca adopta unanim un comportament consistent" sincronic% 6aca
consistenta dispare" atunci dispare si influenta%
ChaiDen (&24<$ si Cacioppo (&24C$ au de!oltat parado#ma procesarii informatiei%
Schimbarea de atitudine depinde de felul in care sunt procesate mesa>ele persuasie * euristica si
sistematica% -rocesarea euristica produce o procesare automata" subconstienta iar procesarea
sistematica corespunde actiitatii co#nitie intense%
Stanle: .il#ram a studiat situatiile de obedienta" in care schimbarea comportamentului
tintei surine ca urmare a unui ordin enit din partea unei surse de influenta care detine
autoritatea% El a studiat conformismul actional si s5a intrebat daca o persoana poate fi
determinata sa reali!e!e sub presiune sociala" actiuni pe care sin#ura nu le5ar fi intreprins%
-resiune sociala a fi studiata priind efectul presiunii e+ercitate de un #rup si apoi efectul
presiunii e+ercitate de o autoritate% El ale#e cinci!eci de subiecti recrutati prin anunturi de mica
publicitate spunandu5le ca se ocupa cu sanctiuni in inatare * in ce masura sanctiunea faori!ea!a
inatarea si la ce intensitate pedeapsa este cea mai eficienta% Se >oaca rolul de ele 5 profesor iar
la enuntarea unor raspunsuri #resite din partea "eleului"" profesorul aplica pedeapsa aplicandu5i
soc electric treptat pana la @;3 ?% Subiectii aflati in situatia e+perimentala sunt conformistii care
au aplicat @&@ ? si independentii care re!ista presiunii #rupului si administrea!a <) ?% "Efectul
#rupului anulea!a" cel putin la unii subiecti efectul celor mai elemantare norme sociale si
actionea!a fara nici o presiune e+plicita* simpla enuntare a propunerilor si comunicarea in #rup
creea!a dependenta si presiunea inspre conformitate"% Efectul presiunii e+ercitat de o autoritate 5
subiectii care au administrat socuri foarte periculoase nu au facut5o pentru satisfacerea
tendintelor a#resie" ci doar din supunere fata de autoritate%
.c 0uin in &2C3 a studiat impactul inteli#entei asupra re!istentei la persuasiune*
indii!ii inteli#enti sunt capabili sa intelea#a mesa>ul si sa re!iste persuasiunii% Cei mai putin
inteli#enti pot accepta mesa>ul dar prima data trebuie sa5l intelea#a% In procesul schimbarii
atitudinii" indii!ii inteli#enti pot intele#e mesa>ul si pot fi influentati% 6ar in acelasi timp" acesti
indii!i sunt mai incre!atori in opinia proprie #asind contraar#umente% Ei sunt mai predispusi sa
respin#a mesa>ele influentabile% -ersoanele mai putin inteli#ente pot fi mai usor influentabile din
cau!a capacitatii mai slabe de a intele#e mesa>ul si de a5si apara punctele de edere% Cumulate"
aceste procese crea!a impresia ca persoanele care au niele diferite de inteli#enta isi schimba
atitudinea in aceiasi masura%
In anul &2<3" doi psiholo#i americani" Christie si 0eis au incercat sa arate ca unii
indii!i folosesc stilul lui .achiaeli (oamenii erau priiti ca obiecte de manipulat$% Ei au creat
un aparat" scala .ach pentru a masura credinta persoanelor ca ceilalti pot fi influentati si
manipulati% -ersoanele cu scoruri mari sunt pra#matici" orientati spre scop si capabili sa re!iste
influentei altora% -ersoanele cu scoruri mici sunt deschisi" cooperatii" sensibili la neoile altora%
Indii!ii cu scoruri mari (machiaelicii$ au reusit sa5i influente!e pe cei cu scoruri mici in
e+perimentele lui Christie si 0eis% 6ar de multe ori succesul mesa>ului influentabil depinde in
mare masura de situatie% Conte+tele de influenta sunt foarte comple+e%
Cap. 2
FORME ALE INFLUENTEI SOCIALE
I. IMITATIA
"Imitatia este una din modalitatile cele mai importante de transmitere a alorilor" a
atitudinilor" a pattern5urilor de #andire si comportament%" 0abriel Trade" Eilliam .c 6ou#all si
Ed9ard /oss au considerat5o un proces esential% -otriit lui 1andura" obserandu5i pe altii"
indiidul inre#istrea!a informatia despre comportamentul indii!ilor" iar in alte oca!ii foloseste
informatia inre#istrata ca si #hid pentru propriile actiuni%
&%Ori#inile imitatiei 5 echii #reci foloseau imitatia% Trade (&423$ face din imitatie cheia
sistemului sau% El nu e+aminea!a imitatia ca proces psihic ci se multumeste sa sustina ca omul
pre!inta tendinte intelectuale de a imita%
Eilliam .c 6ou#all a distins ; tipuri de imitatie* a$ acte empatice* a raspunde unui
!ambet cu un !ambet7 b$ actiuni ba!ate pe su#estie7 c$ emulatia deliberata a miscarilor dupa
model7 d$ imitarea efectelor create de model dar nu a patternurilor motorii7 reproducerea de
catre copii a miscarilor obserate ce nu e+prima stari afectie%
)%Teoria inatarii sociale* Albert 1andura in lucrarea sa "Social learnin# and
personalit: deelopment" este de parere ca imitatia" prin care se transmit" se modifica si se
re#lementea!a comportamente 5 nu5si #asise locul in psiholo#ie% In multe situatii din iata de !i
cu !i" comportamentele modelelor sunt folosite pentru facilitarea inatarii unor comportamente
sociale% 1andura a sesi!at pericolul abordarii nediferentiate a imitatiei% El a deosebit doua fa!e
ale imitatiei* fa!a de achi!itie 5 subiectul inata comportamentul modelului" urmata de o fa!a de
performanta in care subiectul desfasoara un comportament ce reproduce efecti comportamentul
modelului% Oamenii nu transpun in comportament tot ce inata%
1andera este de parere ca atentia selectia" codarea" fi+area" capacitatile motorii de
reproducere" motiatia si intaririle e+terne anticipate hotarasc comportamentul imitati% .odelele
pot fi membrii familiei" cole#i" prieteni" cunostinte" persona>e din mass5media% Un copil poate
imita tot ceea ce ede la parintii sai* limba>ul erbal si limba>ul non5erbal (limba>ul trupului$%
/o: 1ird9histell a aratat ca "prin #esturi" tinuta" po!itie a trupului si prin distanta mentinuta se
reali!ea!a o cantitate mai mare de comunicari interumane" decat pe orice alta cale"%.a>oritatea
cercetatorilor considera ca comunicarea erbala este folosita pentru transmiterea informatiilor iar
comunicarea non5erbala este folosita pentru e+primarea atitudinii interpersonale si pentru a
inlocui mesa>e erbale% .a>oritatea #esturilor de ba!a ale comunicarii sunt aceleasi in intrea#a
lume% Cand oamenii sunt fericiti ei !ambesc" cand sunt tristi sau suparati se incrunta sau sunt
posaci" a da din cap inseamna da" clatinarea capului intr5o parte sau alta inseamna ne#are"
scrasnetul dintilor e+prima #esturi ostile" ridicatul umerilor inseamna ca persoana nu stie despre
ce se orbeste% Teoreticienii inatarii sociale sustin ca adoptarea comportamentului preluat de la
un model se face adesea prin ale#ere deliberata folosind limba>ul%-rin intermediul limba>ului"
oamenii au posibilitatea sa #andeasca" sa5si aminteasca si sa5si planifice% .odelele preluate din
mass5media sunt imitate de catre tineri (si nu numai$ in ceea ce prieste limba>ul erbal si non5
erbal* adesea tinerii imita anumite fra!esau e+presii ale fanilor lor" adopta atitudini
asemanatoare cu ale fanilor lor%
=%Conta#iunea este un concept echi in stiintele sociale utili!at cu deosebire de Le 1on
pentru a e+plica prelucrarea spontana a unei stari emotionale sau a unui comportament de catre
toti membrii multimii% "Cand o afirmatie a fost suficient repetata" se formea!a curentul de opinie
si interine puternicul mecanism al conta#iunii% In sanul multimilor" ideile" sentimentele"
emotiile" credintele sunt la fel de conta#ioase ca microbii% Conta#iunea emotiilor e+plica
raspandirea ful#eratoare a panicii% Conta#iunea este destul de puternica pentru a impune
oamenilor nu numai anumite opinii ci si anumite moduri de a simti%"
Frit! /edh demonstrea!a ca fenomenul conta#iunii poate sa apara si la #rupuri mai
mici" nu numai la multimi%
II% NO/.ALI,A/EA
&%.u!afer Sherif si normele de #rup 5 #rupul social este un ansamblu de persoane aflate
in interactiune in care e+ista o similaritate a atitudinilor si conduitelor care face ca in multe
situatii" #rupul sa actione!e ca un sin#ur indiid % Sursele posibile ale acestei uniformitati sunt*
a$similaritatea" afinitatile curente inainte de constituirea #rupului7 b$influente similare ce
actionea!a din e+terior asupra fiecaruia dintre membrii #rupului7 c$influenta reciproca a
membrilor% El a folosit in &2=; efectul autocinetic pentru a e+plora procesul de formare a
normelor sociale in laborator% Ser#e .oscoici a impus termenul "normali!are" care implica
influenta reciproca a membrilor #rupului si ine+istenta unei norme stabilite dinainte% Lipsa
consensului ma>oritatii cu priire la raspunsul corect face ca membrii" nesi#uri pe raspunsurile
lor sa adopte o norma comuna%
Flo:d Allport (&2)@$ in &2)@ este de parere ca" in e+perimentele sale indii!ii sunt de
acord cu o aloare centrala ca sa eite de!acordul cu ceilalti%
III%CONFO/.IS.UL
Conformismul este procesul prin care #rupul face presiuni asupra membrilor pentru a
respecta normele de #rup% Indiidul are dorinta de a fi in acord cu #rupul% A fi diferit de ceilalti
din #rup are consecinte pentru receptionarea pedepselor% E+perimentul lui Asch asupra
conformismului este cel mai cunoscut din psiholo#ia sociala% -otriit lui Aiesler "conformismul
este o schimbare comportamentala sau atitudinala ce apare ca re!ultat al unei presiuni de #rup
reale sau ima#inare"% Conformismul poate fi re!ultatul influentei informationale sau al influentei
normatie" dupa cum poate fi re!ultatul celor doua forte actionand simultan% 6aca un membru a
deiat de la norma #rupului" ceilalti membri incearca sa5l recupere!e prin intermediul
comunicarii directe sau prin e+cluderea psiholo#ica ori fi!ica din #rup%
-entru a demonstra taria presiunii normatie" ma>oritatea cercetatorilor printre care
0erard" Crutchfield" 1laDe au manipulat i!olarea fi!ica a subiectilor fata de #rup% Cand e+ista
constiinta anonimatului" subiectii se arata independenti" i#norand norma #rupului% Anticiparea
interactiunii cu #rupul de catre subiecti creste #radul de conformism%
Abrams si 8o## (&223$ au propus conceptul de autocate#ori!are% Cand stim cea
despre persoana cu care ne intalnim" aem tendinta de a o plasa intr5o cate#orie% Aceleasi procese
sunt alabile si cand suntem interesati de propria persoana* a fi membru intr5un #rup este foarte
important pentru noi% Ne identificam cu #rupul pentru a ne sustine ima#inea de sine%
Autocate#ori!area contribuie la intarirea conformitatii informationale si a celei normatie dar si
la intarirea anticonformitatii si a independentei%
.arimea #rupului 5 cresterea dimensiunii #rupului accentuea!a influenta lui% Cu cat
#rupul este mai mare" cu atat este mai mare conformarea% Cand indiidul se ede pe sine ca
apartinand #rupului conformitatea este mai mare%
Unanimitatea 5 cand nu e+ista unanimitate intre cei ce fac >udecati eronate" ci o
ma>oritate si o opinie minoritara atunci conformitatea este mai redusa%
6iferentele interindiiduale in conformitate 5 Cruchfield (&2;;$ face un e+periment
asemanator cu al lui Asch cu re!ultate similare% El a descoperit ca indii!ii care nu se
conformea!a pre!inta urmatoarele trasaturi comparati cu cei ce se conformea!a* eficienta
intelectuala" taria eului" maturitate" abilitatea de a conduce" incredere in sine% Indii!ii care se
conformea!a se caracteri!ea!a prin limitare" inhibitie" lipsa inspiratiei%
Tot Cruchfield a mai descoperit ca femeile au un #rad de conformitate mai mare si sunt
mai conseratoare decat barbatii% Totusi ,imbardo a descoperit ca barbatii au un aanta>
informational iar atunci cand femeile nu au suficiente informatii despre un subiect ele se
conformea!a mai mult%
I?% INFLUENTA .INO/ITA/A
Ser#e .oscoici a proocat o adearata ruptura teoretic" infatisand minoritatile in
postura de surse de influenta% Influenta sociala a fost identificata cu influenta ma>oritara pana la
e+perimentul lui .oscoici% El credea ca "fiecare membru al #rupului" indiferent de po!itia pe
care o ocupa" este un potential emitator si totodata un potential receptor al influentei sociale"%
.oscoici a de!oltat teoria consistentei% Intr5unul din e+perimente" li se cerea
subiectilor sa aprecie!e culoarea unui diapo!iti albastru 5 @ subiecti s5au confruntat cu
raspunsurile eronate a doi complici% .inoritatea a dat doada de o neclintita consistenta% In &2<C
.oscoici si La#e au a>uns la conclu!ia ca minoritatea obtine o influenta latenta in timp ce
influenta ma>oritatii este manifesta si directa% .oscoici (&243$ a numit influenta indirecta a
minoritatii conersiune punand5o pe seama conflictului socio5co#niti proocat de interentia
sursei minoritare% Sursa ma>oritara conduce la conformism public si la parali!ie socio5co#nitia%
6impotria" sursa minoritara prooaca un conflict de identificare%
Spre deosebire de conformismul public" influenta latenta se ba!ea!a pe o actiitate
socio5co#nitia comple+a" alidarea" in cadrul careia" atentia subiectului se indreapta pe >udecata
minoritara iar conflictul a fi interiori!at%
Charlan Nemeth este de parere ca subiectii e+pusi influentei minoritare dau raspunsuri
ori#inale aand o #andire dier#enta fata de cei e+pusi influentei ma>oritatii la care se constata o
#andire coner#enta%
Ipote!a descentrali!arii 5 ma>oritatile obtin influenta atunci cand tintele se asteapta la
consens iar minoritatile au succes atunci cand e+ista mai multe raspunsuri posibile%
6isocierea 5 in anumite situatii" tinta percepe mesa>ul ca pe un atribut intrinsec al sursei
iar in altele disocia!a mesa>ul de sursa%
.aas a distins minoritatile simple care difera numai dupa opinii si minoritatile duble
care au opinii dar si bacD#round social% .inoritatile simple au mai multa influenta%
Forme de re!istenta in fata minoritatii% Tintele nu i#nora eforturile minoritatii ci adopta
si strate#ii impotria minoritatii% -siholo#i!area este o astfel de strate#ie ce consta in atribuirea
cau!elor comportamentelor minoritare unor proprietati psiholo#ice%
O alta sursa de re!istenta in fata continutului mesa>ului minoritar este ne#area care nu
a>uta deloc tinta sa faca fata demersului minoritar% Scopul ne#arii mesa>ului minoritar este
intarirea po!itiei ma>oritare si impunerea ma>oritatii ca un unic punct de referinta% Ne#area duce
la diminuarea influentei directe a minoritatii si la amplificarea influentei ei indirecte%
?%O1E6IENTA
Obedienta este situatia in care modificarea in comportamentul tintei se produce ca
urmare a unui ordin enit din partea unei surse in!estrate cu autoritate le#itima%
Obedienta presupune o structura ierarhica" in timp ce conformismul presupune o
presiune e+ercitata de persoane cu statut e#al% In obedienta se reali!ea!a un comportament impus
iar in conformism e+ista imitatia% In conformism" membrii #rupului si cel influentat au acelasi
comportament spre deosebire de obedienta " in care autoritatea pretinde ca indiidul sa
desfasoare un comportament pe care ea insasi nu5l face% Obedienta este e+plicita spre deosebire
de tehnicile de influenta ma>oritara care sunt implicite si subtile% Indii!ii recunosc usor sursa de
obedienta" dar nu sunt inconstienti de influenta e+ercitata asupra lor de diferite #rupuri%
Abordarea e+perimentala a obedientei a fost facuta de .il#am %
Obedienta este in multe ca!uri benefica deoarece poate facilita actul educati si #esturi
de caritate% .il#ram a aut in edere obedienta distructia% El doreste sa doedeasca ca cei ce5si
torturea!a semenii in numele unei ideolo#ii" nu sunt niste personalitati patolo#ice" ci sunt indii!i
normali prinsi intr5o structura sociala specifica% "S5a stabilit ca din &2==" @;%333%333 de persoane
au fost ucise in urma unor comen!i% Au fost construite camere de #a!are si la#are% Este posibil ca
aceasta politica inumana sa5si fi aut ori#inea in mintea unui sin#ur indiid" dar ea nu a putut fi
aplicata pe scara lar#a decat pentru ca un numar foarte mare s5au supus ordinelor"%
.il#ram face e+perimente folosind socurile electrice pe subiecti recrutati din !iarul
local din Ne9 8aen% El le5a e+plicat ca cercetarea se ocupa de influenta pedepsei asupra
inatarii% Eleul trebuie sa inete perechi de cuinte iar la fiecare #reseala profesorul aplica un
nou soc mai puternic (ma+imum de olti era de @;3$% Atunci cand subiectul manifesta dorinta de
renuntare" i se spunea* "?a ro# sa continuati"" apoi "e+perimentul a cere sa continuati"" apoi "nu
aeti de ales" trebuie sa continuati" iar ultima replica era "este esential sa continuati"% Aceste
patru replici repre!inta operationali!area autoritatii% Aceste fra!e banale au indus obedienta%
/e!ultatul e+perimentului a fost* )C din @3 de persoane erau obediente adica C;<% Subiectii sunt
de doua feluri* conformistii care mer# pana la @&@ ? si independentii care aplica <)3% In urma
acestor e+perimente .il#ram a a>uns la conclu!ia ca influenta #rupului poate antrena modificari
comportamentale in le#atura stransa cu problema de constiinta si de >udecata morala% Efectul
Bibliografie
&%Abric Fean5Claude" "-siholo#ia comunicarii"" Editura -olirom" Iasi" )33)
)%1oncu Stefan" "-siholo#ia influentei sociale"" Editura -olirom" Iasi" )33)
=%6e Fleur L% .elin" 1all5/oDeach Sandra" "Teorii ale comunicarii de masa"" Editura
-olirom" Iasi" &222
@%Le 1on 0ustae" "-siholo#ia multimilor"" Editura Anima" 1ucuresti" &223
;%.alim Ton:" "-siholo#ie sociala"" 1ucuresti" )33=
C%.ucchielli Ale+" "Arta de a influenta"" Editura -olirom" Iasi" )33)
<%Neculan Adrian" ".anual de psiholo#ie sociala"" Editura -olirom" Iasi" )33=
4%-ease Allan" 0arner Alan" "Limba>ul orbirii"" Editura -olimarD" 1ucuresti" &222
2%-eace Allan" "Limba>ul trupului"" Editura -olimarD" 1ucuresti" )33&
&3%Stoica Constantin Ana" Neculan Adrian" "-sihosociolo#ia re!olarii conflictului""
Editura -olirom" Iasi" &224
&&%,amfir Elena" "-siholo#ie sociala aplicata"" suport de curs" 1ucuresti" )33=
&)%,amfir Elena" "-siholo#ie sociala%Te+te alese"" Editura AnDarom" Iasi" &22<