1 Interpretari de arii.

Daca intre marimile fizice M

1
, M
2
si M
3
exista relatia
dimensionala: si in plus , atunci reprezentarea grafica a ultimei
functii, permite urmatoarea interpretare : aria figurii de sub grafic este proportionala ( adesea
numeric egala ) cu marimea M
3
. In figurile urmatoare prezentam doar cateva exemple.

Aria = deplasare

Aria = variatia vitezei

Aria = variatia impulsului

Aria = durata
2 Interpretari de unghiuri. Daca intre marimile fizice M
1
, M
2
si M
3
exista relatia
dimensionala: si in plus , atunci tangenta la graficul acestei functii
este proportionala cu M
3
. Cateva exemple pentru cazul in care f este functie liniara sunt
aratate in figurile de mai jos.

tg = acceleratie

tg = viteza

tg = deplasare

tg = putere
Utilizarea acestor observatii, dealtfel banale, permite deseori o rezolvare simpla a
unor probleme care altfel necesita o parte de calcul laborioasa sau chiar sunt inaccesibile
elevilor de liceu. In continuare vom analiza cateva exemple din cinematica, iar in unul din
numerele urmatoare vom reveni cu exemple si din alte capitole ale fizicii.
3 Exemple de probleme
1. Un tren se deplaseaza rectiliniu uniform. La un moment dat se desprinde ultimul
vagon care, miscandu-se uniform incetinit parcurge pana la oprire distanta d = 250 m. Ce
distanta D parcurge in acest timp trenul, considerand ca in urma desprinderii vagonului viteza
trenului nu se modifica?
Solutie:
In figura am reprezentat vitezele trenului, respectiv vagonului in functie de timp, de la
desprinderea vagonului si pana la oprirea acestuia.

Segmentele OC si OA reprezinta viteza initiala comuna a celor doua mobile, respectiv timpul
de la desprinderea vagonului pana la oprirea lui. In acest timp trenul parcurge distanta D =
aria(OABC), iar vagonul d = aria(OAC). Se vede imediat ca D = 2d = 500 m.
2. Un tren care franeaza uniform a parcurs pana la oprire distanta D = 400 m. ce
distanta a parcurs in prima jumatate a timpului de oprire ?
Solutie:

Segmentul OA reprezinta timpul in care se opreste trenul. Distanta parcursa pana la oprire D
= aria(OAB), iar cea parcursa in prima jumatate a timpului este d = aria(ODCB). Cele doua
triunghiuri sunt asemenea si atunci raportul ariilor lor este egal cu patratul raportului de
asemanare. Avem: . Rezulta ca

3. O saniuta lansata in sus de-a lungul unui plan inclinat, care formeaza unghiul =
45 cu orizontala, revine inapoi la baza planului astfel incat timpul de coborare este de n =
1,1 ori mai mare decat timpul de urcare. Care este coeficientul de frecare?
Solutie:

Fie (1) si (2) , acceleratiile la urcare,
respectiv la coborare. Deoarece distanta parcursa la urcare este egala cu cea parcursa la
coborare, ariile OAB si ADC sunt egale si vom avea: (3). Dar cum BO =
t
u
, AD = t
c
, BO = OAtg = t
u
a
1
si DC = ADtg = t
c
a
2
, relatia (3) devine: .
Folosind conditia impusa , rezulta , de unde folosind (1) si (2) se obtine

4. De un tren de masa M = 100 t care merge rectiliniu uniform, se desprinde la un
moment dat ultimul vagon de masa n = 10 t. Acesta parcurge o distanta d = 9 km pana se
opreste. LA ce distanta de vagon se va gasi in acest moment trenul, daca forta de tractiune a
locomotivei a ramas aceeasi?
Solutie:

In figura de mai sus distanta dintre tren si vagon, in momentul opririi acestuia este
reprezentata prin aria triunghiului ABC. Notand si , avem:
. Distanta parcursa de vagon se poate scrie:
. Eliminand timpul rezulta : .
Daca, problemele anterioare pot fi rezolvate fara un efort deosebit, folosind legile de
miscare, nu la fel stau lucrurile in privinta celor ce urmeaza.
5. O gazela, urmarita de un leu, alearga in linie dreapta plecand de langa un copac,
astfel incat viteza ei este invers proportionala cu distanta pana la copac. Atunci cand gazela se
afla in punctul A la distanta de 100 m de copac viteza ei este 20 m/s. In cat timp ajunge ea din
punctul A pana in punctul B, aflat la 200 m de copac?
Solutie:
In figura de mai jos s-a reprezentat inversul vitezei in functie de distanta. Aria hasurata
reprezinta distanta parcursa din A(x
1
) pana in B(x
2
).

Din se determina viteza din B: . Timpul in care este parcursa
distanta de la A la B este: .
6. La baza unui stalp cilindric vertical cu raza R, fixat pe o suprafata neteda
orizontala, este legat in punctul A capatul unui fir inextensibil, infasurat in jurul stalpului,
avand la celalalt capat un mic corp. Lungimea firului este egala cu circumferinta stalpului. Se
imprima corpului o viteza radiala v
0
. Dupa cat timp corpul va lovi stalpul? Se neglijeaza
frecarile. Aplicatie numerica: R = 1 m, v
0
= 2 m/s.

Solutie:
Traiectoria corpului este cea din figura de mai jos (ACDEA). Modulul vitezei ramane v
0
,
conform legii conservarii energiei mecanice, iar orientarea ei este mereu perpendiculara pe
fir. In timpul desfasurarii firului, distanta de la centrul stalpului la corp OC = r, este variabila.
Viteza de variatie a acestei distante este:

Deci: (1); . Pentru se obtine , iar pentru
rezulta Graficul functiei (1) este reprezentat
mai jos.

Timpul t
1
, necesar desfasurarii complete a firului ( timp in care corpul descrie traiectoria
ACD ), este egal cu aria trapezului hasurat. Se obtine:
Timpul in care corpul descrie semicercul DE,
de raza va fi , iar timpul dupa care corpul va lovi stalpul este

Top-M.10. Doua corpuri de mase m
1
, respectiv m
2
, sunt legate de capetele unui resort de
constanta elastica, k. Corpurile se afla pe o suprafata orizontala fara frecare. Apropiem cele
doua corpuri comprimand resortul si apoi lasam sistemul liber. Care va fi perioada de
oscilatie a sistemului?
Top-M.11. O coarda in forma de bucla circulara se roteste pe o masa orizontala fara
frecare, cu viteza tangentiala v
0
. Sa se afle viteza cu care se propaga undele pe aceasta
coarda.
Top-M.12. Un corp de masa m
1
= 1 kg sta pe o scandura orizontala de masa m
2
= 4 kg, fata
de care are coeficientul de frecare la alunecare = 0,2. Scandura la randul ei sta pe o masa
orizontala fara frecari. Asupra scandurii se exercita o forta orizontala proportionala cu timpul:
F = ct, unde c = 5 N/s. Care vor fi acceleratiile corpurilor ? (g = 10 m/s
2
).
Top-M.13. In sistemul din figura sunt cunoscute masele m
1
, m
2
, forta F, coeficientii de
frecare
1
si
2
. Sa se afle acceleratia corpului cu masa m
1
. Aplicatie numerica: m
1
= 1 kg, m
2

= 3 kg, F = 9,8 N,
1
= 0,2 si
2
= 0,4.

Top-M.14.Pe o bara orizontala AB este imbracat un cilindru mobil. Bara se misca
accelerat, intr-un plan orizontal, cu acceleratia acare face unghiul cu bara. Dupa cat timp va
parasi cilindrul bara? La momentul initial cilindrul se gaseste la distanta x
0
de capatul A, iar
coeficientul de frecare dintre bara si cilindru este .

Fi de lucru

1. Dou mobile ce se mic rectiliniu pe aceeai
dreapt, au reprezentate legile vitezelor n
figura alturat (se cunosc

). S se precizeze:
a. Ce semnificaie are momentul

.
b. Dup ct timp se ntlnesc.




2. Un mobil pleac din repaus i se mic
rectiliniu variat, dependena de timp a
acceleraiei fiind reprezentat n figura
alturat. S se precizeze:
a) Dup ct timp se oprete mobilul.
b) Viteza maxim atins de acesta.



3. Dou mobile se mic rectiliniu pe aceeai dreapt, graficele legilor de micare fiind
reprezentate n figura de mai jos. S se determine:
a) Legile de micare ale celor dou mobile.
b) Momentul ntlnirii acestora.
c) Viteza celui de-al doilea mobil n momentul ntlnirii.

35. Doi ciclisti, aflati in varful si la baza unei pante, se indreapta unul catre celalalt. Cal
care coboara are viteza initiala v
1
= 7,2 km/h si merge uniform accelerat cu a
1
= 0,3 m/s
2
, iar
cel care urca are viteza initiala v
2
=36 km/h si merge uniform incetinit cu a
2
=0,2 m/s
2
. Sa se
afle lungimea pantei, stiind ca cei doi ciclisti se intalnesc dupa t=30 s de la inceputul miscarii.
Care ar fi lungimea maxima a pantei pantru care intalnirea este posibila inaintea de oprirea
ciclistului care urca?
36. Doua corpuri intre care exista distanta d=195 m incep sa se deplaseze unul catre
celalalt cu vitezele initiale v
1
=1,5 m/s si v
2
=5 m/s, de sensuri contrare si cu aceeasi
acceleratie a=0,2 m/s
2
, indreptata in sensul lui v
1
. Sa se afle distantele parcurse de cele doua
corpuri pana la intalnirea lor.
37. Doua mobile pornesc de la un interval de timp t=2 s unul dupa celalalt din acelasi
punct, in aceeasi directie, cu miscari uniform accelerate. Viteze initiale si acceleratiilor celor
doua corpuri sunt v
1
=1 m/s, a
1
=2 m/s
2
, respectiv v
2
= 10 m/s, a
2
=1 m/s
2
. Dupa cat timp si la ce
distanta de punctul de plecare se vor intalni cele doua corpuri ?
38. Doua corpuri pornesc din acelasi loc la un interval de timp t=60 s unul dupa altul si se
deplaseaza cu acceleratie a=0,4 m/s
2
fiecare. Sa se calculeze dupa cat timp de la plecarea
primului corp distanta dintre ele este d=2,4 km.
39. Doua automobile pornesc din repaus din acelasi punct la un interval de timp t unul
dupa celalalt si se deplaseaza cu aceeasi acceleratie constanta. Dupa t=2 min de la plecare, cel
de-al doilea automobil a parcurs o distanta de n=2,25 ori mai mare decat dea parcursa pana in
acel moment de primul automobil. Sa se afle t.
40. Un om alearga cu viteza constanta v=6 m/s pentru a prinde un autobuz oprit in statie.
Cand se afla la d=25 m de autobuz, acesta pleaca, accelerand uniform cu a=1 m/s
2
.
Considerand ca omul continua sa alerge cu aceeasi viteza, sa se afle distanta minima la care
se va afla el de autobuz.

41. In figura este reprezentata dependenta de timp a pozitiei unui punct material; intre
momentele t
1
si t
3
graficul este o parabola. Sa se traseze graficul variatiei in functie de timp a
vitezei punctului material si sa se determine distanta parcursa de acesta

pentru problema 41

42. Doua puncte materiale pornesc in acelasi moment din acelasi punct si se deplaseaza pe
aceeasi dreapta. Dependenta de timp a vitezelor lor este reprezentata in figura. Sa se
determine momentul si locul in care ele se vor intalni din nou.
pentru problema 42

7) Un corp pornete din repaus ntr-o micare uniform accelerat i parcurge un drum d1=6m,
dup care merge uniform ncetinit distana d2=4m pn la oprire. tiind c timpul total al
micrii a fost t=10s, s se calculeze acceleraiile n cele dou micri.
R: a1=0,33m/s2; a2=0,5m/s2

8) Dintr-un punct pornesc, pe aceeai direcie, dou mobile cu vitezele iniiale v01=2m/s i
v02=12m/s cu aceeai acceleraie, la un interval de timp =10s. Ct trebuie s fie acceleraia
mobilelor pentru ca s fie posibil rentlnirea lor?
R: a>-1m/s2, a<2,4m/s2
9) Un corp pornete din repaus ntr-o micare rectilinie cu acceleraia constant. S se
determine raportul dintre spaiul parcurs n secunda a n-a i cel parcurs n a 2n-a secund
.R: (2n-1)/(4n-1)