FACTORII INSUCCESULUI COLAR

Insuccesul scolar reprezinta ramanerea in urma la invatatura sau neindeplinirea cerintelor

obligatorii din cadrul procesului instructiv-educativ, fiind efectul discrepantei dintre exigente,
posibilitati si rezultate. Trebuie facute insa niste distinctii, deoarece exista diferite forme ale
insuccesului scolar, precum:
insucces generalizat situatie care priveste viata scolara in ansamblu;
insucces limitat dificultati doar la anumite materii;
insucces scolar de tip cognitiv nerealizarea obiectivelor scolare;
insucces scolar de tip necognitiv incapacittaea elevului de a se adapta mediului scolar
insucces scolar cu caracter episodic dat de anumite circumstante;
insucces scolar ca fenomen de durata acumularea de lacune in perioade mari de timp
(semestru, an).
Fazele insuccesului scolar :
-Faza premergatoare apar primele probleme in realizarea sarcinilor scolare(primele lacune,
incetinirea ritmului fata de al celorlalti colegi), dar este faza in care situatia poate fi corectata
destul de usor;
- Faza de franare propriu-zisa apar acumularea de goluri mari, aversiunea fata de invatatura si
profesori, etc.
- Faza esecului scolar formal apar repetentia sau abandonul scolar, cu consecinte negative
asupra dezvoltarii personalitatii si a integrarii sociale si profesionale ulterioare.
Factorii insuccesului scolar Studiile au aratat ca niciun factor nu este otarator si ca de obicei
este vorba despre un cumul de factori, iar fiecare situatie de insucces scolar este unica. !ele trei
mari categorii de factori care pot determina insuccesul scolar sunt: factorii individuali; factorii
familiali; factorii scolari;
1. Factorii indiiduali: "nteligen#a este doar unul dintre factorii individuali ce determin$
succesul sau insuccesul elevului la %nv$#$tur$. &a poate deveni factorul fundamental %n cazurile
de deficien#$ mental$. 'rimul pas %n diagnosticarea (i analiza unui insucces (colar trebuie s$ fie
nem$surarea inteligen#ei.) discu#ie aparte o necesit$ copiii cu inteligen#$ de limit$, %ntruc*t
integrarea lor (colar$ este posibil$ cu condi#ia diferen#ierii (i individualiz$rii curriculumului. "n
ultimele dou$-trei decenii s-a conturat un nou concept al poten#ialului intelectual, concretizat %n
no#iunea de potenial de nvare, acesta fiind un termen generic ce desemneaz$ capacitatea de
%nv$#are.
+n multe cazuri, insuccesele (colare ale elevilor nu sunt determinate de insuficien#e
intelectuale, ci de al#i factori cu caracter individual, (i anume: !actori de ordin so"ato#
!iziolo$ic (dezvoltarea fizic$, starea de s$n$tate (i ecilibrul fiziologic), !actori a!ecti#
"otia%ionali (i de &ersonalitate. ,ificult$#ile de ordin fiziologic pot avea o influen#$ direct
sau una indirect asupra activit$#ii (colare. "nfluen#a direct$ se exprim$ prin cre(terea gradului de
oboseal$, prin reducerea capacit$#ii de mobilizare (i de concentrare. "nfluen#a indirect$
presupune interven#ia unor factori de atitudine din partea p$rin#ilor (i a copilului ca reac#ie la
aceste dificult$#i. -ega#i cumva de factorii somato-fiziologici, dar (i de tr$s$turile de
personalitate sunt factorii energetici (i mecanismele de reglare, care se exprim$ %n puterea de
munc$, rezisten#a la efort, ritmul (i eficien#a activit$#ii. To#i ace(ti factori individuali
condi#ioneaz$, %ntr-o m$sur$ sau alta, rezultatele la %nv$#$tur$ ale elevului. &i ac#ioneaz$ separat
sau %n combina#ii specifice, fiecare dintre ei put*nd %ndeplini rolul de cauz$ principal$ ori
secundar$, direct$ sau indirect$.
'.Factorii !a"iliali ai insuccesului scolar +n ultimii ani, cercetarea cauzelor insuccesului (colar
s-a orientat mai mult c$tre mediul de provenien#$ al copilului, pe considerentul c$ un mediu
defavorizant nu poate s$ asigure referin#ele culturale minime necesare pentru a valorifica eficient
oferta (colar$ existent$. .ceast$ abordare este cunoscut$ sub numele de teoria handicapului
sociocultural, care sus#ine c$ inegalit$#ile socioculturale reprezint$ cauza ma/or$ a diferen#ierii
traiectoriilor (colare. 0coala nu face dec*t s$ reproduc$ inegalit$#ile sociale.
+n primul r*nd, s(r(cia face ca multe familii (%ndeosebi din mediul rural) s$ nu poat$
suporta celtuielile de (colarizare ale copilului (recizite, %mbr$c$minte, transport), (i atunci ele
recurg la %ntreruperea (colarit$#ii. +n al doilea r*nd, con!lictele intra!a"iliale, rela#iile
tensionate, acumularea de c$tre elev a unor frustr$ri legate de s$r$cia familiei sale influen#eaz$
negativ calitatea presta#iei lui (colare. .titudinile (i performan#ele (colare ale elevilor sunt
influen#ate (i de stilurile educative familiale. +n literatura sociologic$ sunt identificate mai
multe modele de ac#iune parental$, care se organizeaz$ %n /urul urm$toarelor axe : restric#ie-
toleran#$, anga/ament-deta(are, dependen#$--autonomie, respingere-acceptare. .srfel putem
identifica trei stiluri educative parentale: permisiv, autoritar (i autorizat". !el mai eficient din
punctul de vedere al reu(itei (colare a copilului este stilul autorizat, deci pentru o combina#ie
nuan#at$ (i flexibil$ %ntre afec#iune (i sus#inerea parental$ a activit$#ii (colare (i controlul acestei
activit$#i, formularea unor norme clare (i ferme de conduit$ %n interiorul (i %n afara familiei. +n
aceea(i arie de influen#e se %nscriu (i climatul educativ familial, respectiv tipul de educaie
familial. 1u %n ultimul r*nd, trebuie avut %n vedere (i tipul de familie %n care elevul este crescut
(i educat: familie con/ugal$ , familie monoparental$ , familie reconstituit$, familie adoptiv$ .
Divortul parintilor este, de asemenea, un factor de risc in ceea ce priveste performatele scolare,
copilul ai carui parinti divorteaza putand dezvolta probleme psiologice sau de relationare
precum: vinovatie, neputinta, frustrare, anxietate, rusine, confuzie.
).Factori scolari ai insuccesului :
-iteratura consacrat$ acestei teme men#ioneaz$ %n aceast$ privin#$ at*t unele caracteristici
generale ale (colii, precum nivelul celtuielilor (colare, calitatea ecipamentelor, a programelor,
c*t (i aspecte mai specifice, referitoare la organizarea procesului de %nv$#$m*nt, preg$tirea
psiopedagogic$ a profesorului, stilul educa#ional, tr$s$turile de personalitate ale profesorului,
rela#iile profesor-elev, rela#iile (colii cu familia. "nsuccesul (colar este determinat (i de calitatea
ac%iunii &eda$o$ice (i &ersonalitatea &ro!esorului. ) alt$ variabil$ a procesului educa#ional
aflat$ %n leg$tur$ cu succesul sau insuccesul (colar al elevilor se concretizeaz$ *n metodele de
predare-nvare. 2igiditatea metodelor de predare-%nv$#are, accentul pus pe memorare (i
reproducere, precum (i activit$#ile de tip exclusiv frontal genereaz$ probleme de %nv$#are multor
elevi. +n aceea(i categorie de factori se %ncadreaz$ (i caracteristicile rela#iilor profesor-elev,
precum (i modul %n care profesorul realizeaz$ evaluarea distribuind astfel recompense (i
pedepse.
"n plus, in scoli care se promoveaza elitismul, elevii medii sunt mai degraba ignorati, iar
profesorii tind sa supraincarce materia care trebuie predata, scopul lor fiind acela de stabilire a
unor performante (performante care insa pot fi atinse doar de catre unii elevi). 1u in ultimul
rand, in 2omania inca se mai continua ideea ca atat in scoala, cat si in afara ei, elevii trebuie sa
fie cat mai ocupati, de unde si numarul mare de teme pentru acasa, timpul acesta fiind, de fapt,
timpul pe care copiii ar trebui sa-l petreaca /ucandu-se, relaxandu-se .