Studierea fenomenului de dispersie n fibra optic

Cuprins
Introducere
1) Noiuni generale.4
1.1 ) Dispersia modal .4
1.2) Dispersia modal de polarizare.14
1.3 ) Dispersi cromatica .21
2) Fibra cu compensare a dispersiei cromatice.24
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Lumina trecind printr-un ghid de unde este supus dispersiei. Lumina emisa
este imprastiata in timp la iesire.n teoria !ibrelor optice acest e!!ect se numeste
dispersie.
Dispersia - este imprastierea in timp a componentelor spectrale sau
modale a semnalului optic"care duce la marirea duratei impulsului radiatiei optice
"la propagarea lui prin !ibra optica si se determina prin di!erenta patratelor
duratelor impulsurilor la iesirea si intarea !ibrei optice
Legturile prin !ibre optice sunt limitate #n lungime de ctre atenuarea $i
dispersia semnalului optic.
Dispersia semnalului optic transmis cauzeaz o impr$tiere pentru
transmisiunile analogice $i digitale #n sistemele optice. %#nd semnalul a&uns la
receptor este !oarte slab atunci atenuarea de'ine o problem ma&or" iar sistemul 'a
!i limitat de ni'elul puterii.ns indi!erent de puterea semnalului" dac el este
distorsionat" atunci nici o ampli!icare a lui nu-i 'a restabili !orma iniial" $i ca
rezultat 'om obine un semnal optic cu un ni'el !oarte #nalt a erorilor introduse #n
timpul propagrii prin ghidul de und.
Dup s-a #nceput utilizarea sistemelor (D)" de transmitere a in!ormaiei" s-
a obser'at o cre$tere brusc a ratei erorilor #n semnal" care erau cauzate de !actori
care #nainte din anumite considerente erau ignorate de ctre ingineri.
n acest scop sunt e!ectuate cercetri pri'ind crearea unor !ibre optice care ar
satis!ace ceinelor *%F+ moderne" #n special crearea unor medii de propagare cu
pierderi induse minime sau crearerea unor dispoziti'e de compensare a acestor
pierderi
- 1 -

1) Noiuni generale
Dispersia semnalului optic. De r,nd cu coe!icientul de atenuare #n !ibrele
optice un parametru !oarte important este dispersia" care determin capacitatea de
transmisiune pentru transmiterea in!ormaiei.
Dispersia este #mpr$tierea #n timp a componentelor spectrale sau modale a
semnalului optic" care duce la mrirea duratei impulsului radiaiei optice la
propagarea lui prin !ibra optic -!ig.1) $i se determin prin di!erena ptratului
duratelor impulsurilor la ie$irea $i intrarea !ibrei optice .
2
in
2
ies

-1)
unde 'alorile
ies
$i
in
se determin la ni'elul &umtii amplitudinii impulsurilor.
Legtura dintre dispersie $i banda de !rec'en" transmise prin !ibra optic"
apro/imati' se determin cu relaia
1 F
. Deci" dac
m ! ns 2"
" atunci
m #$z %" F
.
Dispersia nu numai limiteaz inter'alul de !rec'en #n !ibra optic" dar
mic$oreaz esenial distana de transmisiune a semnalelor" deci cu c,t este mai
lung linia" cu at,t mai mult se mre$te durata impulsurilor. 0n caz general
dispersia este determinat de trei !actori. di!erena 'itezelor de propagare a
modelor direcionate" proprietile de direcionare a !ibrei optice $i parametrii
materialului din care este !abricat !ibra optic. 0n legtura cu acestea cauzele de
baz de apariie a dispersiei sunt" pe de o parte" numrul mare de mode #n !ibra
optic -dispersia intermodal)" iar pe de alt parte 1 incoerena surselor de radiaie"
care lucreaz real #n spectrul lungimilor de und " -dispersia cromatic).
1.1)Dispersia modal
Dispersia intermodal-sau modal) apare #n !ibrele multimod. 2a este
condiionat de e/istena numrului mare de mode" timpul de propagare al crora
este di!erit. 3entru !ibrele
optice cu pro!ilul indicelui de re!racie #n trepte 'iteza de propagare a
undelor electromagnetice cu lungimea de und este aceea$i.
1
n ! c &
-2)
unde c 1 'iteza luminii" 4m5s.
- 2 -


Fig.1
3ropagarea radiaiei prin !ibra multimod gradient $i #n trepte $i !ibra monomod
0n acest caz toate razele" care cad la captul !ibrei optice sub unghiurile #n
limitele unghiului de apertur
a
" se transmit #n miezul !ibrei optice dup liniile #n
!orm de zigzag $i la o aceea$i 'itez de propagare ele a&ung la captul de recepie
#ntr-un timp di!erit" ce e'ident" duce la mrirea duratei impulsului de recepie
-!ig.1). 6oate razele" care cad la captul !ibrei optice sub unghiurile #n limitele 7
n
7
8
!a de a/" a&ung la dispoziti'ul de recepie cu o oarecare abatere de timp" ce
e'ident" duce la mrirea duratei a impulsului de recepie.
Dispersia intermodal a !ibrelor optice gradient" de regul" este mai mic #n
comparaie cu !ibrele cu pro!ilul indicelui de re!racie #n trepte. 9ceasta este
condiionat de !aptul" c din cauza mic$orrii indicelui de re!racie de la a/a !ibrei
optice spre #n'eli$ 'iteza de propagare a razelor de-a lungul traiectoriei lor se
schimb 1 deci" pe traiectoriile" mai aproape de a/ ea este mai mic" iar cele mai
#ndeprtate" corespunztor" mai mare. 3rin urmare" razele care se propag cu
traiectorii minime -mai aproape de a/)" posed o 'itez mai mic" iar razele" care
se propag pe traiectorii mai lungi" au o 'itez mai mare. 0n rezultat timpul de
propagare al razelor se egaleaz $i mrirea duratei impulsului de'ine mai mic.
Durata impulsului din cauza dispersiei modale se caracterizeaz prin timpul
de cre$tere al semnalului $i se determin ca di!erena #ntre timpul ma/im $i minim
de trecere a razei prin seciunea ghidului de und la distana l de la #nceput.
- 3 -
mpulsul la
intrare
mpulsul la
ie$ire
Fibra optic multimod
:aza cu cea mai
mic 'itez
:aza cu cea mai
mare 'itez
Fibra optic #n trepte
Fibra optic gradient
Fibra optic monomod

%on!orm legilor opticii geometrice timpul de propagare al razei #n !ibra
optic multimod #n trepte depinde de unghiul de cdere
n
$i se determin prin
e/presia.
n 1
cos c ! n ' t
-;)
unde L 1 lungimea ghidului de und" 4m< =
1
1 indicele de re!racie al miezului
!ibrei optice< c 1 'iteza luminii" 4m5s.
Deoarece timpul minim de propagare al razei optice are loc pentru
n
> ?" iar
ma/imum pentru
n
>
cr
" 'alorile corespunztoare ale timpului de propagare pot !i
scrise #n !elul urmtor.
c
'n
t
1
min

$i
cr
1
ma(
cos c
n '
t

-4)
din unde rezult 'aloarea dispersiei intermodale.
( )
'
c
n
n
n n
c
' n
t t
1
1
2 1 l
min ma( mod

-@)
unde
mod
1 dispersia intermodal" msurat #n ps.
Din ultima e/presie rezult" c dispersia intermodal cre$te cu mrirea
lungimii !ibrei. 0ns aceast dependen are loc numai pentru !ibra ideal" #n care
interaciune #ntre mode lipse$te.
0n condiii reale e/istena neomogenitilor" rsucirea $i #ndoirea !ibrei duc la
treceri
permanente a energiei din unele mode #n altele" adic la interaciunea modelor" #n
legtur cu care !apt dispersie de'ine proporional cu L . 9ceast in!luen nu
apare de odat" dar la o anumit distan de trecere a undei de lumin" care poart
denumirea de lungimea de in!luen a modelor $i este egal cu @ 1 A 4m pentru
!ibrele cu pro!ilul indicelui de re!racie #n trepte $i 1? 11@ 4m pentru !ibra gradient.
2a este stabilit pe cale empiric.
0n !ibrele multimod gradient timpul de propagare a razelor optice se
determin cu a&utorul legii de 'ariaie a indicelui de re!racie $i la anumite condiii
ea se egaleaz" ce" e'ident" mic$oreaz dispersia. Deci" la un pro!il al indicelui de
re!racie parabolic" c,nd parametrul pro!ilului indicelui de re!racie ia 'aloarea u >
2"
'
c 2
n
2
1
mod

-B)
%ele mai mici #nt,rzieri de grup din toate pro!ilurile indicelui de re!racie se
obin pentru parametrul pro!ilului indicelui de re!racie C > C
Dpt
" adic C
Dpt
> 2-1-
). %u aceasta
mod
obine cea mai mic 'aloare -!ig.2)" egal cu.
'
c )
n
2
1
mod

-A)
Din !igur se obser' c
mod
poate !i reprezentat sub !orma
mod sp
'
-E)
%aracterul curbei din !igur demonstreaz !aptul" c pentru minimizarea
dispersiei este necesar de a diri&a !oarte minuios cu 'aloarea lui u" ce #n practic
- 4 -

este un lucru !oarte greu. Dar orice schimbare a pro!ilului" care se apropie de !orma
parabolic" mic$oreaz esenial dispersia modal #ntr-o ast!el de !ibr gradient.
La analiza e/presiilor -@) $i -B) se obser'" c dispersia intermodal a !ibrei
optice gradient este de 52 ori mai mic" dec,t pentru !ibrele optice cu pro!ilul
indicelui de re!racie #n trepte pentru acelea$i 'alori ale lui n
1
$i . Dar deoarece de
obicei 1F" atunci dispersia intermodal a !ibrelor optice menionate pot s
di!ere de dou ori.
Fig.2
Dependena dispersiei modale
sp
de parametrul pro!ilului indicelui de re!racie u
#n !ibrele optice gradient
0n calculele inginere$ti la determinarea dispersiei intermodale trebuie de luat
#n 'edere" c pentru o anumit lungime a liniei L
c
nu e/ist o in!luen
intermodal" iar mai apoi la LGL
c
are loc procesul de trans!ormare a modelor $i
apare regimul stabilit. De aceea cum se obser' din !ig.;" la #nceput pentru L7L
c
"
dispersia cre$te dup o lege liniar" iar mai apoi" pentru LGL
c
1 dup o lege
ptratic. 3rin urmare" !ormulele artate mai sus pentru calculul dispersiei modale
sunt corecte numai pentru lungimea liniei L7L
c
.
La lungimile liniei LGL
c
trebuie de !olosit urmtoarele e/presii.

gradient unda de g*idul pentru ''
c 2
n
trepte in unda de g*idul pentru ''
c
n
c
1
2
mod
c
1
mod
-H)
unde L 1 lungimea liniei" 4m< L
c
1 lungimea de legtur a modelor -regimul
stabilit)" 4m -@-A 4m 1 pentru !ibra cu pro!ilul indicelui de re!racie #n trepte $i 1?-
1@ 4m 1 pentru !ibra cu pro!ilul indicelui de re!racie gradient).
- 5 -

Fig.; Lungimea de interaciune a modelor
3roprietile de dispersie a di!eritor tipuri de !ibre optice sunt reprezentate #n
tabelul 1. 0n ghidurile de und #n trepte la o transmisiune multimod domin
dispersia modal $i ea atinge 'alori !oarte mari -2? 1 @? ns54m).
Dispersia modal poate !i mic$orat prin urmtoarele trei metode.
- !olosirea !ibrelor optice cu un diametru mai mic a miezului" care asigur un
numr mai mic de mode. De e/emplu" miezul cu diametrul de 1?? m conine un
numr mai mic de mode" dec,t miezul de 2?? m<
- !olosirea !ibrelor optice cu pro!ilul indicelui de re!racie atenuat" pentru ca
razele de lumin" care parcurg traiectorii mai lungi" s aib 'iteza" care #ntrece
'aloarea medie" $i s
a&ung la cellalt capt a !ibrei #n acela$i moment de timp" ca $i razele" care se
propag pe traiectoriile scurte<
6abelul 1. 3roprietile de dispersie a di!eritor !ibre optice
Dispersia
%auza
dispersiei
Fibra optic
multimod
Fibra
optic
monomod
-F>
11?
IJz)
0n trepte
-F >
1?1??
)Jz)
Iradient
-F >
1??1???
)Jz)
+ndulatorie %oe!icientu
l de
propagare
depinde de
!rec'en
Kaloarea
mic a
dispersiei
Kaloarea
mic a
dispersiei
nter-
compensa
ie
- 6 -

)aterial
ndicele de
re!racie
depinde de
!rec'en
-2 - @)
ns54m
-?"1 -?";)
ns54m
)odal
Di!erite
mode a&ung
la captul
liniei #n
di!erite
momente
de timp
-2? - @?)
ns54m
-1-4)
ns54m
Lipse$te
- !olosirea !ibrei optice monomod" care permite de a #nltura dispersia
modal.
0n ghidurile de und #n trepte monomod dispersia modal lipse$te $i #n
general 'aloarea dispersiei are o 'aloare !oarte mic. 9ici apare dispersia material
$i ondulatorie -ghid de und) $i la lungimea de und 1"; m are loc
intercompensarea - +, mat

).
Dispersia ondulatorie este condiionat de procesele #n interiorul modei. 2a
se caracterizeaz de proprietile de direcionare a miezului !ibrei optice" $i anume.
dependena 'itezei de grup a modei de lungimea de und a radiaiei optice" ce
duce la di!erite 'iteze de propagare a componentelor de !rec'en a spectrului
radiat. De aceea dispersia ondulatorie" #n primul r,nd" este determinat de pro!ilul
indicelui de re!racie a !ibrei optice $i este proporional limii spectrului sursei de
radiaie " adic
( ) B '
+, -1?)
unde L -) 1 dispersia ondulatorie speci!ic.
0n lipsa 'alorii L-) 'aloarea
IM
este caracterizat prin e/presia.
c
' n 2
2
1
+,

-11)
unde - limea linie spectrale a sursei de radiaie" egal cu 1 1 ; nm pentru laser
$i 2? 1 4? nm pentru dioda luminescent< L 1 lungimea liniei" 4m< c 1 'iteza
luminii" 4m5s.
Dispersia material #n !ibrele optice este condiionat de dependena
indicelui de re!racie de lungimea de und
( )
2
n
. 0n !ibra optic real
propagarea undelor este cu dispersie" adic 'iteza de propagare depinde de
!rec'en -lungimea de und). Di!erite lungimi de und -culori) de asemenea se
mi$c cu di!erite 'iteze prin !ibra optic" chiar $i #n una $i aceea$i mod. )ai sus a
!ost demonstrat c indicele de re!racie este egal cu = >N5'.
Deoarece !iecare lungime de und se mi$c cu o di!erit 'itez" atunci
'aloarea 'itezei ' #n aceast e/presie se schimb pentru !iecare lungime de und.
n a$a mod" indicele de re!racie se schimb #n dependen de lungimea de und.
Dispersia" care este legat de acest e!ect" se nume$te dispersia material
- 7 -

-molecular)" deoarece ea depinde de proprietile !izice a materialului !ibrei.
Ni'elul dispersiei depinde de inter'alul lungimilor de und a luminii" care este
in&ectat #n !ibra optic -de obicei" sursa radiaz c,te'a lungimi de und) $i de
asemenea de lungimea de und central de lucru a sursei. 0n inter'alul E@? nm
undele cu lungimile de und mai lungi -mai ro$ii) se mi$c mai repede #n
comparaie cu lungimile de und mai scurte -mai albastre). Mndele cu lungimea
EB? nm se mi$c mai repede prin !ibra optic din sticl" dec,t unda cu lungimea de
E@? nm. 0n inter'alul 1@@? nm situaia se
schimb. undele cu lungimea de und mai mic se mi$c cu o 'itez mai mare
dec,t cele cu o lungime de und mai mare< unda 1@B? nm se mi$c mai #ncet"
dec,t unda 1@4? nm. n unele puncte ale spectrului are loc coincidena" cu aceasta
lungimile de und mai albastre $i mai ro$ii se mi$c cu una $i aceea$i 'itez.
9ceast coinciden a 'itezelor are loc #n inter'alul 1;?? nm" numit lungimea de
und cu dispersia nul -!ig.;).
Fig.4
Kiteza de propagare a lungimilor de und
Lungimea sgeilor corespunde 'itezei lungimilor de und< prin urmare"
sgeata mai lung corespunde unei mi$cri mai rapide. + imagine asemntoare
pentru dispersia speci!ic ondulatorie L-) $i material )-) a materialului !ibrei
optice monomod este reprezentat #n !ig.4. La lungimea de und 1;?? nm )-)
este egal cu zero. 0n inter'alul lungimilor de und mai mari de 1;?? nm ea este
negati' 1 undele rm,n #n urm $i a&ung mai t,rziu. 0n inter'alul mai mic de 1;??
nm undele #ntrec $i a&ung mai repede.
Ca i dispersia ondulatorie, dispersia modal poate fi determinat cu
ajutorul dispersiei specifice dup relaia:
( ) '#
mat -12)
- 8 -
E@? nm
1;??
nm
1@@?
nm
Kiteza de propagare
0nalt -E@? nm)
Ooas -E4@ nm)
0nalt -1;?? nm)
Ooas -12H@ nm)
0nalt -1@@? nm)
Ooas -1@B? nm)

Fig.@
Kaloarea speci!ic a dispersiei la di!erite lungimi de und. P-) 1 ondulatorie<
)-) - material
Kaloarea Q-) este determinat pe cale e/perimental. 3entru di!erite
procenta&e a impuritilor de dopare #n !ibrele optice Q-) are di!erite 'alori #n
dependen de . De aceea la calculele inginere$ti pentru determinarea
mat
poate !i
!olosit e/presia.
'
d
n d
c
2
1
2 2
mat

-1;)
3entru determinarea
2
1
2
d ! n d
poate !i !olosit !ormula lui *elmeier pentru
indicele de re!racie a sticlei metodei di!erenei e/tremitilor" de unde sunt
determinate e/presiile
( ) ) - n . n
$i
( ) + n
" dup care se determin



,
_

) - n ) - n
2
n
-14)



+

,
_

+
) - n )
2
- n
2
n
-1@)
$i mai apoi
( )

,
_

,
_

+

2
n
2
n
n
-1B)
0n !ibrele optice multimod dup 'aloare dispersia ondulatorie este mic $i de
aceea pentru determinarea dispersiei totale ea poate !i negli&at. 0n ast!el de !ibre
optice cu pro!ilul indicelui de re!racie #n trepte
mod
domin asupra 'alorii
mat
" iar
pentru pro!ilul indicelui de re!racie gradient in!luent de'ine dispersia material.
Mltima este legat de !aptul c
mod
#n !ibrele optice multimod gradient se
mic$oreaz pe baz egalarea timpului de propagare a di!eritor mode. :eie$ind din
aceasta #n caz general dispersia total #n !ibrele optice multimod poate !i
reprezentat cu a&utorul e/presiei.
2
mat
2
mod
+
-1E)
- 9 -

0n !ibrele optice monomod dispersia modal lipse$te" deoarece prin a$a tipuri
de !ibra se propag numai o singur mod RS
11
sau" cum a !ost menionat mai sus"
dou mode #n di!erite stri de polarizare" dar cu o singur dependen de dispersie
a coe!icientului de !az -) -#n apro/imaia modelor liniar polarizate 1 moda LT
?1
#n dou polarizaii reciproc ortogonale). %u alte cu'inte" lrgirea impulsurilor #n
!ibrele optice monomod este determinat de dispersia cromatic #n limitele acestei
mode. 9tunci dispersia total #n !ibrele optice monomod poate !i reprezentat cu
a&utorul e/presiei.
( )
2
mat +,
+ -1H)
%ompar,nd caracteristicile de dispersie a di!eritor !ibre" se poate de
menionat" c cei mai buni indici posed !ibrele optice monomod" iar cea mai
puternic dispersie apare #n !ibrele optice multimod cu pro!ilul indicelui de
re!racie #n trepte.
Limea benzii de transmitere. )uli productori de !ibre optice $i cablu nu
!olosesc #n speci!icaie dispersia #n produsele multimod. 0n loc de aceasta ei arat
produsul limii benzii de transmitere la lungime" sau numai banda de transmitere"
e/primat #n megaheri pe 4ilometru. Landa de transmitere de 4?? )Jz4m
#nseamn posibilitatea de a transmite semnalul #n banda 4?? )Jz la distana de 1
4m. 9ceasta de asemenea #nseamn" c produsul !rec'enei ma/imale a semnalului
la lungimea de transmisiune poate !i mai mic sau egal cu 4??. %u alte cu'inte" se
poate de transmis un semnal de o !rec'en mai &oasa la o distan mai mare sau
de o !rec'en #nalt la o distan mai mic" cum este reprezentat #n !ig.@.
Fig.B
Dependena lungimii de transmitere de limea benzii de transmisiune pentru
!ibra 4?? )Jz4m
Landa !rec'enelor de lucru -banda de transmisiune) a cablurilor optice
determin numrul de canale de comunicaii transmise prin el $i este limitat de
dispersia !ibrelor optice.
0n !ig.B este reprezentat caracterul 'ariaiei dispersiei $i capacitatea de
transmisiune F a !ibrelor optice #n dependen de lungimea liniei. )ic$orarea
'alorii F din cauza dispersiei p,n la o 'aloare admisibil limiteaz distana de
transmisiune prin cablurile optice.
- 10 -
L
u
n
g
i
m
e
a

d
e

t
r
a
n
s
m
i
t
e
r
e
"

4
m
Fibra 4?? )Jz4m
Kiteza de transmisiune"
)Jz

Fig.A
Dispersia capacitatea de transmisiune F a !ibrei optice de di!erit lungime
Landa de !rec'ene F $i distana de transmisiune l sunt legate #ntre ele.
:elaiile dintre ele se e/prim prin !ormulele
( (
l ! l F ! F
-pentru liniile scurte #n
limitele regimului
modal stabilit) $i
c (
2
(
l l ! l F ! F
-pentru liniile lungi). 0n aceste relaii parametrii
cu indicele / 1 sunt necunoscutele" iar !r indice 1 sunt date< l
c
1 lungimea de
legtur a modelor. 0n condiii reale se obicei se normalizeaz banda de
transmisiune pe un 4ilometru F $i se determin banda de transmisie pe #ntreaga
linie dup !ormulele.

lungi liniile pentru l l ! F F
scurte liniile pentru l ! F F
c ( (
( (
-2?)
Landa de transmisiune F depinde de lrgirea impulsurilor $i se determin
cu a&utorul relaiei
! 1 F
.
1.2)Dispersia modal de polarizare
Dispersia modal de polarizare
D)3
apare din cauza di!erenei de propagare
a dou mode a !ibrei optice cu polarizaii perpendiculare. 3entru e'aluarea acestui
tip de dispersie se !olose$te e/presia.
' /
0#1
0#1

-21)
unde U
D)3
1 coe!icientul dispersiei de polarizare speci!ice.
Dup de!iniie dispersia modal de polarizare apare nemi&locit #n !ibrele
monomod cu miezul sub !orm de elips $i #n anumite condiii este de aceea$i
'aloare ca dispersia cromatic. 9ceste condiii apar atunci" c,nd se !olose$te
transmisiunea semnalului de band larg -banda de transmitere 2"4 Ibit5s $i mai
mult)cu banda spectral de radiaie !oarte #ngust ?"1 nm $i mai puin.
Dispersia de polarizare poate !i lmurit #n !elul urmtor. 0n !ibrele optice
monomod nu se propag numai o mod" dar dou !undamentale 1 dou mode cu
polarizaii perpendiculare a semnalului de intrare. 0n !ibra ideal" adic omogen
dup geometrie" dou mode se propag cu aceea$i 'itez. 0ns #n realitate !ibrele
- 11 -
Lungimea liniei
-l)

optice conin dimensiuni geometrice neideale" ce induc di!erite 'iteze de
propagare a acestor dou mode cu di!erite componente de polarizare $i" prin
urmare" duc la apariia dispersiei modale de polarizare.
De aceea dispersia rezultant a !ibrei monomod trebuie s !ie determinat #n
corespundere cu e/presia.
( )
2
0#1
2
mat +,
+ + -22)
Din punct de 'edere !izic" dispersia modal de polarizare se lmure$te prin
apariia e!ectului de anizotropie a substanei. at unii din !actorii ce cauzeaz
apariia e!ectului de anizotropie #n !ibra optic.
1. %auzele interne ale apariiei re!raciei duble #n !ibra optic.

a) b)
Fig. E
a) pro'ocat de nerespectarea simetriei circulare a seciunii !ibrei
b) pro'ocat de tensiune mecanic #n !ibr
2. %auzele e/terne ale apariiei re!raciei duble #n !ibra optic.

a)
b)
c)
Fig. H
a) in!luen mecanic e/tern
b) #ndoierea !ibrei
- 12 -

c) rsucirea !ibrei
0n ambele cazuri pierderea simetriei circulare aduce la apariia anizotropiei"
#n !ibr propag#ndu-se dou unde polarizate ortogonal" cu 'iteze de !az $i de grup
di!erite. 0n unele sectoare ale cablului anizotropia este stabil" ast!el se poate
detremina 'iteza undelor ce se propag pe a/ele de polarizare prezente #n !ibr.

Fig.1?
3)D pe un sector cu anizotropie
constant a cablului
3oriunile mari de linii de telecomunicaii posed o direcie de re!racie
dubl aleatoare a undei ce se propag.

Fig.11
3)D #ntr-un segment mare de cablu de telecomunicaii" cu anizotropie 'ariabil
Deoarece re!racia dubl #n a$a !ibre e distribuit haotic de-a lungul !ibrei"
starea polarizrii luminii este modi!icat #ntr-un mod !oarte complicat.
0n condiiile de lucru obi$nuite a !ibrei optice monomod dispersia modal de
polarizare este destul de mic $i de aceea #n calculele dispersiei totale ea poate !i
negli&at.
Dispesia modal de polarizare poate !i pro'ocat $i de componentele *%F+.
0n tabelul 2 sunt preVentate datele despre dispersia modal de polarizare $i
pierderile dependente de dispersia modal de polarizare #n di!erite componente a
*%F+.
Dispersia modal de polarizare poate !i pro'ocat de di!erite componente ale
*%F+" #ns principalele pierderi de polarizare le introduce !ibra optic. Dac !ibra
- 13 -

este constituit din mai multe segmente" !iecare induc#nd dispersia sa-3)D
i
)"
atunci dispersia total se calculeaz con!orm !ormulei.
< ...
2 2
2
2
1
2
N
PMD PMD PMD PMD + + + -2;)
2abel 2 Kalorile tipice ale dispersiei modale la polarizare $i pierderilor
dependente de dispersia de polarizare #n di!erite componente optice.

2abel 3 Kalorile ma/ime de lungime a liniei optice
0n liniile cu numr mare de segmente au loc legturi energetice aleatoare
#ntre mode" h77L" h !iind lungimea caracteristic a lungimii cone/iunii" nu mai
mare de lungimea unui segment aparte. 3entru o a$a lunie 3)D depinde de
distana sumar con!orm !ormulei.
< L D PMD
pmd

-24)
L 1 lungimea loniei optice -4m)" D
pmd
1coe!icientul 3)D a !ibrei optice -ps54m
152
).
Kaloarea coe!icientului D
pmd
pentru !ibrele ordinare este de ?"1W2"? ps54m
152
.
0n tabelul ; sunt prezentate 'alorile ma/imale ale lungimii liniei la di!erite 'iteze
de transmitere a in!ormaiei. 0n *%F+ moderne" care !olosesc !ibre de standarte
noi" 'aloarea coe!icientului D
pmd
tinde ctre ?"1 ps54m
152
.
Fig.12
n!uena indi'idual a dispersiei asupra asupra 'itezei de trans!er" pentru L2:>1?
-
12
- 14 -
Componentele SCF4 10'-dB) 1#0-ps)
Fibra monomod
L=1m <0,02 <0,02
L=1Km <0,5 <0,5
%onectoare
PC <0,1 <0,01
APC <0,2 <0,01
Izolator <0,3 <2
Ramificator <0,1 <0,02
Polarizator >30

dispersia modal de polarizare -3)D)" dispersia cromatic -%hr) D
%hr
> 1Aps5
-nmX4m)" dispersia modal #n !ibra multimod @?512@ -)od)
)onitorizarea 3)D este necesar pentru a optimiza regimurile de instalare a
cablului optic. 0n urma testrii !ibrelor" este mai bine de a utiliza !ibrele cu 3)D
minim pentru linii magistrale" ls#ndu-le pe celelalte pentru comunicaii locale.
Mn e/emplu de utilizare a 3)D este prezicerea ruperilor cablului" din cauza
de!ormrilor cablului" care pot !i #nregistrate prin intermadiul 3)D.
3entru a msura 3)D sunt !olosite mai multe metode ca O)2 -Oones )atri/
2igenalisis)" metoda s!erei 3oincare. Dasemenea este pe larg sunt utilizate metoda
scanrii
(*F9 -(a'elenght *caning Fi/ed 9nalzer) $i metoda inter!erometric -)).
0n aceste metode este msurat proiecia strii polarizrii -*+3) de-a lungul unei
a/e. 0ns la msurare o parte din in!ormaie este pierdut !iindc proiecia *+3 pe
alte a/e nu este studiat. 9ceasta este un nea&uns !oarte mare la msurarea unor
'alori !oarte mici a 3)D. 0n acest caz #n mediul de studiu apar legturi reciproce
aleatoare dintre mode.
)etoda ) este mai puin in!luenat de 'ibraii" care apar la msurrile
3)D #n condiii de c#mp.
)etoda (*F9 const din combinarea a unei surse optice de band larg $i a
unui analizator spectral optic -+*9). Lumina de la surs trece prin !ibra studiat"
a&unge la un analizator1polarizator $i apoi a&unge la +*9" ast!el este msurat
proiecia 'ectorului
s

numai #ntr-o direcie" de e/emplu s ca !uncia !rec'enei

emisiei.
Fig.1;
*chema instalaiei de msurare a 3)D dup metoda (*F9
0n metoda ) !ibra #n !ibra studiat este introdus un semnal de la o surs de lumin
de band larg dup care urmeaz un polarizator" sau de la o diod
electroluminiscent" care emite lumin cu o anumit polarizare. *emnalul primit
din !ibr este analizat prin intermediul inter!erometrului )ichaelson.
- 15 -

Fig.14
*chema instalaiei de msurare a 3)D prin metoda inter!erometric
*ursa de lumin este aleas a$a ca lungimea de und a modei ? -zero) s !ie
compatibil pentru msurrile #m sistemele D(D) moderne cu Y>1@@? nm" iar
timpul coerenei sursei s !ie mult mai mic ca 3)D a !ibrei testate. 0n metoda
inter!erometric este determinat timpul de autocorelare a semnalului sursei cu
acela$i semnal" #nt#rziat #n a doua ramur a inter!erometrului" cu a&utorul oglinzii
mobile" primindu-se 'aloarea 3)D #n !orm de gra!ic.
3rin intermediul acestei metode este posibil o msurare rapid a 3)D"
pentru 'alori nu mai mici de ?"1 ps.
Kaloarea 3)D poate !i determinat din gra!icul primit ast!el.
Determinarea 'alorii 3)D depinde de ni'elul de legtur dintre mode #n
!ibra testat. Dac aceast legtur este negli&abil de mic" care deobicei este
cptat #n segmente mici de cablu sau #n !ibre con!ecionate special" atunci pe
gra!ic se 'ede o 'aloare ma/im -punctul de autocorelare a sursei) $i #nc dou
'alori 'ecine" dispuse simetric $i #ndeprtate de punctul ma/im la distana de
#nt#rziere a grupului #n !ibra optic. 9st!el 'aloarea 3)D este aceast #nt#rziere a
grupului.
0n *%F+ moderne " 3)D a de'enit !actorul principal " care limiteaz 'iteza
de trans!er a in!ormaiei #ntr-un singur canal" deoarece pierderile de semnal cauzate
de dispersia cromatic $i atenuarea semnalului sunt compensate de componentele
moderne *%F+" iar compensarea pierderilor cauzate de 3)D este !oarte di!icil
din cauza particularitilor acestui gen de pierderi.
)rirea duratei $i deteriorarea impulsului luminos din cauza prezenei 3)D
aduce la degradarea sistemului de transmitere a in!ormaiei" adic se #nrutaesc
- 16 -

caracteristicile de lucru ale ei. 0n !igura 11 este reprezentat un semnal deteriorat
care a trecut printr-un segment de cablu cu 3)D de 'aloare mare.
Fig.1@
Mn semnal trecut printr-un segment de cablu cu 3)D mic a) $i mare b)
*pre deosebire de dispersia cromatic" care are caracter bine determinat $i
care acioneaz permanent $i constant asupra sistemului de transmisiune" in!luena
3)D asupra caracteristicilor de lucru ale sistemului nu este constant $i este #ntr-
un !el aleatoare.
0n prezent nu este posibil de a compensa pierderile introduse de 3)D" #ns
este posibil de a crea condiiile necesare ca aceast in!luen s !ie minim.
mportana msurrii 3)D este c pe !iecare segment de cablu se
#nregistreaz u anumit ni'el de pierderi ale semnalului" ast!el cunosc#nd 'alorile
acestor pierderi putem determina care sistem de transmisiune ar !i mai con'enabil
pe sectorul dat.

1.3)Dispersia cromatic
Dispersia cromatic este mrirea duratei impulsului luminos #n timpul
propagrii prin !ibra optic" legat de di!erena dintre 'itezele de grup ale
componentelor spectrale ale impulsului. 9pariia ei aduce la limitarea 'itezei $i a
distanei de transmitere a in!ormaiei printr-un singur canal in!ormaional.
Kiteza de transmitere a in!ormaiei #n *%F+ este ma/im #n caz c di!erena
dintre 'itezele de grup nu depinde de lungimea de und" adic coe!icientul
dispersiei cromatice este zero. 0n acest caz modi!icarea limii semnalului practic
lipse$te. 0ns dac acest coe!icient e di!erit de zero atunci #n semnalul ce se
propag prin !ibr se introduce o modi!icare a limii sale $i ca rezultat sunt
introduse erori $i dereglri #n lucrul sistemului.
- 17 -

Fig.1B
Dependena dintre lungimea de und $i coe!icentul dispersiei cromatice
9st!el odat cu cre$terea 'itezei de propagare a in!ormaiei" scderea duratei
impulsului luminos $i mrirea distanei de transmitere !r regenerarea semnalului"
creeaz necesitatea compensrii dispersiei cromatice.
0n lipsa compensrii" #n *%F+ moderne pe baz de !ibr monomod" dispersia
cromatic este principalul !actor care limiteaz 'iteza $i distana de transmitere a
in!ormaiei. )odi!icarea semnalului #n urma dispersiei cromatice cre$te
proporional ptratului 'itezei de transmitere. De e/emplu mrirea 'itezei de
transmitere de la 2"@Ib5s la 1? Ib5s induce pierderi a impulsului luminos din
cauza dispersiei cromatice de 1B ori mai mare. 9ceasta se e/plic prin !aptul c
odat cu mrirea 'itezei de transmitere se mic$oreaz 'aloarea timpului de
#nt#rziere a componentelor spectrale ale semnalului" din cauza mic$orrii duratei
impulsurilor luminoase $i #n acela$i timp se lrge$te semnalul.
Dependena dispersiei cromatice de lungimea de und este deosebit de
important #n sitemele (D) de lungime !oarte mare" deoarece pentru di!erite
lungimi de und est necesar o compensare di!erit a dispersiei date.
Dispersia cromatic limitez distana ma/imal a transmiterii in!ormaiei"
!r posibilitatea de regenerare a !ormei iniiale a semnalului. 3entru a caracteriza
distana de transmitere este introdus noiunea de lungime de dispersie" care este
distana la care se !ace o lrgire a impulsului dup amplidud de 1"41 ori.
Lungimea de dispersie este calculat con!orm !ormulei.
BD L
D
5 1
-2@)
0n prezent cea mai !rec'ent metod de compensare a dispersiei cromatice
este metoda bazat pe diri&area spaial a dispersiei #n linia de transmisiune cu !ibr
optic. 0ntre sectoarele liniei de transmisiune sunt puse dispoziti'e cu dispersia
cromatic de aceea$i 'aloae dar de semn di!erit !a de dispersia sectorului
- 18 -

precedent. 0n caz ideal suprapunerea acestor dou componente" se compenseaz
total #n dispoziti'ul de compensare a dispersiei cromatice.
)a&oritatea !ibrelor utilizate au dispersie poziti'a #n spectrul de lucru"
deaceea pentru compensare se pun dispoziti'e cu dispersie negati'.
0n ultimii ani a !ost #nregistrat un progres semni!icati' #n tehnologiile de
!abricare a !ibrelor optice. 0ntre ele un loc aparte #l deine !ibra !ibra
compensatoare a dispersiei" care lucreaz pe moda !unamental.
Fig.1A
*chema unei *%F+ cu diri&are spaial a dispersiei $i dependen$a sumar a
dispersiei de coordonata z. *ectoarele de cablu cu dispersie poziti' alterneaz
cu elementele compensatoare cu dispersie negati'
%el mai des !olosite sunt dispoziti'ele de compensare a dispersiei cromatice pe
baza !ibrei compensatoare de tip D%F. Mtilizarea acestor !ibre permite
compensarea dispersiei #ntr-un diapazon spectral destul de mare.
35251 Fibra cu compensare a dispersiei cromatice
3entru compensarea dispersiei cromatice poziti'e a unui cablu optic #n
prezent este cea mai des !olosit !ibra monomod cu dispersie cromatic negati'"
care mai este numit $i !ibr cu compensare a dispersiei cromatice -D%N).
%oe!icientul negati' al dispersiei este obinut prin mic$orarea diametrului miezului
$i mic$orarea coe!icientului de propagare a undelor luminoase #n el. 0n aceste !ibre
cu mrirea lungimii de und" moda ptrunde tot mai puternic #n cma$a !ibrei"
coe!icientul de re!lecie al creia este mult nmai mic dec#t cel al miezului" $i ca
urmare cre$te 'iteza de propagare a undei prin !ibr. 0ns un nea&uns al acestor
!ibre este atenuarea relati' mare $i pierderi de curbur deasemenea destul de mari.
0n
cu construciile optimale ale !ibrei optice unistrat -cu un miez $i o cma$)
dispersia este de 1??ps5nm54m" iar atenuarea este de ?";@ dL54m.
- 19 -

Mn alt tip de !ibr cu compensare a dispersiei cromatice este !ibra D*%F"
induce o dispersie de 1B; pm5nm54m" $i o atenuare mic" ?.A db54m. %oe!icientul
compensrii dispersiei #ntr-o !ibr standart este de H.1" iar coe!icientul sumar nu
este mai mare de ?"@ ps5nm54m" pentru lungimile de und de 1@;?W1@B? nm.
0n a!ar de !ibrele menionate mai sus" #n prezent sunt pe arg !olosite !ibrele
cu dispersie nul. 0n ciuda !aptului c #n aceste !ibre dispersia cromatic este
minim" mrirea 'itezei de propagare $i a distanei de transmitere creaz
necesitatea de a o compensa #ntr-un diapazon spectral !oarte larg.

Fig.1E
3ro!ilul coe!icientului de re!racie a !ibrelor D%F $i D*%F cu unul" dou $i
trei straturi
3entru a compensa coe!icientul de dispersie din aceste !ibre" este ne'oie ca
#n !ibra compensatoare coe!icientul de dispersie s !ie egal cu 'aloarea normat a
acestui coe!icient. Di!icultatea compensrii #n band larg pentru !ibra NZD*F
const #n 'aloarea destul de mare a coe!icientului dispersiei cromatice" care a&unge
la ?"2 nm
-1
. 0ns #n 'iitorul apropiat 'or aprea !ibre cu dispersie cromatic nul"
pentru care 'aloarea normat a coe!icientului de dispersie cromatic 'a !i de ?"1
nm
-1
" ceea ce 'a !acilita cu mult compensarea lui.
%oe!icientul de dispersie cromatic arat cum aceast dispersie se schimb
#n dependen de lungimea de und pentru o anumit !ibr" sau cu alte cu'inte
arat cum se schimb 'iteza de 'ariaie a dispersiei cu cre$terea lungimii de und.
0n 'iitorul apropiat se a$teapt apariia pe pia a *%F+ cu dispersie
cromatic diri&abil" care pe unele poriuni ale !ibrei este poziti' iar pe altele
negati'. %a rezultat #n
ast!el de !ibre disparsia total 'a !i destul de mic" ceea ce ar !acilita compensarea
ei de ctre dispoziti'ele de compensare a dispersiei cromatice" printre care
deasemenea este prognozat un progres #n domeniul compensatoarelor dinamice"
bazate pe di!erite tehnologii" inclusi' $i pe cele e/eminate #n aceast lucrare.
Dispersia cromatic a unui *%F+ se mre$te cu mrirea distanei parcurse de
ctre semnal" ce se caracterizeaz prin modi!icarea 'itezei de grup" corelat cu o
lungime de und anumit $i m#surat #n ps5nm54m.
+ alt metod de compensare a dispersiei cromatice este utilizarea
compensatoarelor pe baza reelelor de di!racie Lragg. 9ici sunt !olosite
particularitile modulrii #n !rec'en a semnalului emis de cetre laser" adic
modi!icarea indicelui de re!racie" care creaz condiiile necesare pentru a !i
re!lectate undele de o anumit lungime de und. :eeaua de di!racie Lragg
- 20 -

lucreaz ca un !iltru optic datorit e/istenei zonei de reinere a undelor. 9ceast
zon se situeaz deobicei #n apropierea lungimii de und Lragg" care este o !uncie
de perioad reelei de di!racie $i a indicelui modei.
9ceste reele de di!racie au o zon de reinere relati' mic" ceea ce nu
corespunde cerinelor *%F+ moderne. + rezol'are a acestei probleme este
!olosirea reelelor de di!racie Lragg modi!icate. 3erioada acestor reele se schimb
liniar de-a lungul #ntregii reele. Deoarece unda Lragg deasemenea se modi!ic de-
a lungul reelei" componentele de !rec'en a impulsului incident se re!lect de le
di!erite puncte" de-a lungul reelei" #n dependen de !aptul unde sunt satis!cute
condiiile undei Lragg. Mn moment cheie #n compensarea dispersiei cromatice
prim metoda reelei Lragg este 'iteza de propagare a luminii.
0n cazul utilizrii unei !ibre standarte" cu lungimea de und de lucru de 1@@?
nm" componentele de !rec'en #nalt a impulsului se propag mult mai repede
dec#t cele de !rec'en &oas. Lu#nd #n consideraie mrirea lungimii de und Lragg
de-a lungul reelei de di!racie" ca rezultat a mririi perioadei ei" rezult c
componentele de !rec'en &oas a impulsului sunt ne'oite s parcurg o distan
mai mare #nainte de a !i re!lactate. Deci #nt#rzierea indus de reeaua de di!racie a
lor este mult mai mare dec#t cea a componentelor
de !rec'en #nalt. 9ceasta aduce la o #nt#rziere introdus de reeaua de
di!racie" care este in'ers proporional #ntrzierii introduse de ctre !ibr" $i ca
rezultat este compensat dispersia cromatic #n !ibra dat este compensat.
Dispersia cromatic a unei !ibre optice depinde de.
2.2 numrul de segmente din linia de transmisiune $i lungimea total a
acestei linii<
2.; mrirea 'itezei de transmitere" !iind de menionat c mrirea 'itezei de
transmitere cre$te 'iteza de modulare a laserului" mrind ca rezultat
lrgimea benzilor laterale ale semnalului.
0n sistemele (D) dispersia cromatic este in!luenat de.
2.4 mic$orarea pasului dintre canale<
2.@ mrirea numrului de canale<
Kaloarea dispersiei cromatice diminueaz dac.
2.B se mic$oreaz 'aloarea dispersiei proprii induse de !ibra optic<
2.A #n cazul utilizrii unor compensatoare de dispersie cromatic<
0ns #n ciuda tuturor metodelor de #mbuntire a calitii semnalului" totu$i
#n sistemele de transmisiune de tip (D) ghidarea dispersiei cromatice este #nc
destul de problematic.
- 21 -

Fig.1H
Ira!icul in!luenei dispersiei cromatice asupra capacitii sistemului lu#nd #n
consideraie e!ectul F().
Fig.2?
Ira!icul dependenei dispersiei cromatice de lungimea de und.
- 22 -

Concluzii6

Datorita acestei lucrari am studiat !enomenul de dispersie in !ibra optica"
am constatat c e/ista mai multa tipuri de dispersie1 dispersia intermodal apare
in !ibrele multimod" dispersia intramodala-cromatica)apare in !ibrele monomod si
in !ibra multimod"dispersia modala de polarizare. 9m studiat #n parte !iecare
component $i am determinat cauzele apariiei !iecrui tip de dispersie"
determin#nd #n acela$i timp $i metodele de precauie" care trebuiesc #ndeplinite
perntru a pre'eni apariia lor.
Dispersia de material este datorata propagarii undelor de di!erite lungimi de
unda cu 'iteze di!erite"chiar in acelasi mediu de propagare.
Dispersia modala este produsa de di!erenta de drum de propagare dintre
modurile de ordin redus si cele de ordin inalt.
9m cercetat metodele de compensare ale componentelor dispersiei" cum
sunt metodele (*F9" )" O)2" s!era 3oincare pentru dispersia modal de
polarizare" metodele de compensare a dispersiei cromatice cu a&utorul !ibrei cu
dispersie de sens in'ers sau a !ibrei cu compensare a dispersiei cromatice de tip
D*%F" D%N sau NZD*F" sau utlizarea compensatoarelor de dispersie cromatic pe
baza reelei de di!racie Lragg.
Dispersia este in general o problema numai la distante mari de comunicatie
si in consecinta pentru aplicatii se !olosesc !ibre cu inde/ gradat impreuna cu
emitoare leser"desi pretul acestor !ibre este mai mare decit a celor cu inde/
'ariabil in trepte.La distante scurte sint pre!erabile cu inde/ 'ariabil in trepte.
- 23 -

Bibliografie
nternet http[[\\\.optocon.ro ])asurarea dispersiei cromatice^" ]dispersia
de polarizare^
http[[\\\.optocon.ru ]_D`abDcd`D-CefgbCagcd`Dg DhDbijDk8`Cg jcl
kDcDmD``D-D=aCngNmCo cC`Cp =gbgj8nC^
http[[\\\.deps.ua ]qrsmD`jC`8r qbghDk8`Cl m kDcDmD``tf NkgaDkDj8f
jcl cC`Cp NkleCr - uihcCm8vCC `8 *ecr:u^
http[[\\\.deps.com wPxyz - x{x |`gb}DNabDpD=aCm - =bDgmaCbDk8`Cg"
=bDmc8jm8 C DhNci~Ck8`Cg kDcDmD``D-D=aCngNmCo cC`Cp NkleC^
http[[\\\.optictelecom.ru ]uDclbCe8vCD``8l fDjDk8l jCN=gbNCl 3)D
kDcDmD``D-D=aCngNmCo NCNagf =gbgj8nC^
i$ianu *" i$ianu 6 ]%omunicaii prin Fibre +ptice^" ]6ehnica-n!o^"
%hi$inu" 2??A
Un nou portal informaional
Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci
scrie la adresa de e!mail : support"sursa.md
- 24 -