Tulburarile afective sau dispozitionale sunt un grup de tulburari psihice caracterizate prin

modificarea dispozitiei
Tulburarea monopolara
Tulburarea depresiva majora consta din unul sau mai multe episoade depresive
recurente care dureaza cel putin doua saptamini si care poate avea intensitati
diferite.
Episodul depresiv
Dispozitie depresiva,pierderea interesului , motivatiei si a rezonantei afective la
evenimentele placute/neplacute ,absenta emotiilor,gol sufletesc,apatie sau
anxietate, tensiune,iritabilitate,traieri de frustrare si furie Dispozitia depresiva se
deosebeste de doliu sau de tristete naturala prin caracterul ei nemotivat si prin
intensitatea mai mare a trairii.
Simptome cognitive
Scade concentratioa, indecizie, pierderea stimei de sine , autodevalorizare ,lipsa sperantei
,autoreprosuri, ideatie suicidala !"/# din depresivi au ginduri de suicid si $%& din acesti il
comit'
(etard motor incetinirea miscarilor , stupor, hipomimie,amimie,comunicare
nonvrebala redusa sau chiar absenta.
Semne somaticeinsomnie/hipersomnie, inaptetenta)apetit crescut cu modofocari
a greutati, pierderea vitalitatii, a vigorii, oboseala ,fatigabilitate, simptome
viscerale si dureroase difuze , generalizate , nediferentiate.
*lasificare
Episod depresiv usor
Episod depresiv moderat
Episod depresiv sever fara sau cu simpotome psihotice.
Episod depresiv usor
Se caracterizeaz+ prin simptome depresive de intensitate redus+, tabloul
psihopatologic fiind dominat de anhedonie.
,stfel, pacientul prezint+ o dispozi-ie depresiv+ de intensitate redus+,
fatigabilitate, lentoare psihomotorie, sc+derea capacit+-ii de concentrare a aten-iei,
care au drept consecin-+ sc+derea randamentului profesional.
,pare o inhibi-ie a instinctelor, respectiv sc+derea apetitului .i libidoului .i
insomniile de trezire.
Episodul depresiv u.or poate trece frecvent neobservat at/t de c+tre pacient c/t .i
de c+tre anturajul acestuia, de cele mai multe ori fiind pus pe seama oboselii.
,cest tip de episod depresiv nu necesit+ internare, subiec-ii cu episoade depresive
u.oare sunt 0ntalni-i mai frecvent 0n asisten-a primar+.
Episod depresiv moderat
Se caracterizeaz+ printr1o dispozi-ie depresiv+ mai intens+ dec/t cea a episodului
depresiv u.or, 0ntreaga simptomatologie fiind sesizabil+ at/t de c+tre pacient c/t .i
de c+tre anturaj.
2acientul relateaz+ singur, f+r+ a fi 0ntrebat, dispozi-ia trist+ .i restr/ngerea sferei
de interese at/t fa-+ de preajm+ c/t .i fa-+ de propria persoan+.
Se asociaz+ bradilalia, bradipsihia, bradi3inezia, fatigabilitatea, trezirea matinal+.
4nhibi-ia instinctelor este mai accentuat+ apare inapeten-a cu sc+derea 0n greutate,
!pacientul fiind 0ndemnat s+ se alimenteze', sc+derea libidoului cu frigiditate .i
impoten-+.
4dea-ia este centrat+ de ideile prevalente cu con-inut depresiv !de
autodevalorizare, autodepreciere, incurabilitate' care 0ns+ nu sunt de intensitate
delirant+.
Depresia moderat+ asociaz+ frecvent cu anxietatea, simptomele celor dou+
entit+-i fiind de obicei intricate !depresia anxioas+'.
Episod depresiv sever fara simptome psihotice
Se caracterizeaz+ prin dispozi-ie depresiv+ intens+.
4nstinctele sunt extrem de perturbate, libidoul, instinctul alimentar .i cel de
conservare fiind inhibate.
(itmul somn1veghe este grav modificat, pacientul prezent/nd insomnii mixte
severe !de adormire, de trezire .i ale mijlocului nop-ii'.
Dispozi-ia depresiv+ este maxim+ diminea-a, la trezire, c/nd poate s+ apar+
tentativa de autoliz+ 0n manier+ de raptus suicidar.
2acientul este incapabil s+ fac+ fa-+ cerin-elor sociale, profesionale .i familiale,
prezent+nd o sc+dere marcat+ a calit+-ii vie-ii.

5orme clinice
Tulburarea depresiva majora cu factori psihotici6
7elancolia6
Depresia atipica6
Depresia si psihoza afectiva postpartum6
Tulburare depresiva sezonala6
Tulburare depresiva cu factori catatonici6
Depresie recurenta6
Depresie majora rezistenta la tratament 6
Tulburare depresiva majora cu factori psihotici
*ontine in tabloul clinic si halucinatii si ideii delirante depresiv
congruente! inutilitate, vinovatie, de moarte' sau incongruente ! de relatie , de
control a gindirii , de persecutie' cu dispozitia
7elancolia
4n care ideile delirante sunt de mare intensitate ,pun in pericol viata bolnavului ,
depresia se inrautateste dimineata , cu insomnie cel putin doua ore inaintea orei
uzuale de trezire , pierderea interesului pentru activitati indeobste placute ,
pierdere libidoului , inhibitie psihomotorie , anorexie cu scaderea masiva in
greutate.
Depresia atipica
Depresia se instaleaza clinic reactiv la stresori pozitivi , cu cresterea apetitului si a
greutatii , hiperosomnie, greutate in membre, senzitivitate in relariile
interpersonale care ii determina pe bolnavi sa14 respinga pe ceilalti si sa aiba
dificultati pe plan profesional.
2sihoza post1partum
4ncidenta $%88 1$$888 de nou1nascuti vii.depresia apare la $81$% & din femeile
care au nascut,iar recaderile la femeiile cu depresii anterioare apar la "%1%8& din
cazuri!9isner,$::;' se datoreaza influentei factorului genetic , deasemenea
sarcinei nedorite, absentei secretiei de lapte ,atern , somajului mamei, consumul
de alcol in timpul sarcinii, statutului socio1economic scazut.
Tulburare depresiva sezonala
*u debut legat de o perioada particulara a anului !de obicei iarna si dispozitia
revine primavara',episoadele sezonale le depasc la numar pe cele nesezonale,iar
simptomele depresive dispar intre episoadele sezonale.
Tulburare depresiva cu factori catatonici
Sint prezente cel putin doua simptome catatonice!flexibilitate ceroasa , stupor ,
negativism , grimase , ecolalie, ecopraxie'
Depresie recurenta
Este definita de " episoade repetate in % ani sau cel putin # episoade inaintea
episodului curent.
Depresie majora rezistenta la tratament
Da ca nu raspunde la " familii de antidepresive administrate succesiv si pe durata
de timp adecvata.
Depresia mascata
Tabloul clinic al acestui tip de depresie este dominat de simptome somatice, cele
mai frecvente fiind
durerile abdominale intense cu caracter colicativ saltant, constipa-ie, inapeten-+,
sc+dere ponderal+,
cefaleea, durerile lombare, palpita-iile, durerile genito1urinare, crampele .i
furnic+turile,
iritabilitatea, consumul excesiv de alcool, comportamentul histrionic, exacerbarea
simptomelor fobice sau obsesionale preexistente sau a preocup+rilor
hipocondriace.
,cest tip de pacien-i sunt mari consumatori de servicii medicale, prezent/ndu1se
la medici de diverse specialit+-i, 0n urgen-+, ajung/nd doar 0n final la psihiatru,
substratul organic fiind absent.
Diagnostic diferential
Depresia de doliu
Depresia asociata cu boli somatice!debuteaza dupa instalearea unei boli somatice'
Depresia comorbida unei alte tulburari psihice!ex depresie1anxietate'
Dementa!exista o perioada premorbida cu declin cognitiv si aspect clinic care
sugereaza depresia'
Depresia bipolara.
5aza depresiva in tulburarea schizoafectiva!cu faza depresiva'
Tratament
Se va efectua 0n trei etape:
$' tratamentul fazei acute, cu o durat+ de ;1$" s+pt+m/ni, are ca obiectiv
ob-inerea remisiunii.
"' etapa de men-inere a tratamentului are o durat+ de <1: luni avand rolul de a
preveni riscul la rec+dere .i de reapari-ie a simptomatologiei acute6
#' etapa de 0ntre-inere terapeutic+ cu durata de aproximativ l an sau chiar mai mult
pentru a preveni apari-ia recuren-ei.
Antidepresive !4mipramin+, ,mitriptilin+, *lomipramin+, =enlafaxin+, 2aroxetin+,
5luvoxamin+, 5luoxetin+',
Neuroleptice !>aloperidol, *lorpromazin+, ?evomepromazin+, *lozapin' .i
Timostabilizatoare !S+ruri de litiu sau *arbamazepin+, ,cidul valproic, ?amotrigin+,
@abapentin+', 0n asociere cu diferite forme de psihoterapie
Tulburarea afectiva bipolara : Psihoza maniaco-depresiva.
reprezinta o tulburare mintala ce consta in modificarea anormala a starii psihice,
energiei si abilitatii de functionare a unei persoane. ,stfel, apare succesiunea
episoadelor depresive cu episoadele maniacale. Spre deosebire de variatiile starii
psihice ale unei persoane normale de1a lungul vietii, simptomele acestei boli sunt
mult mai severe.
*a urmare a acestei variatii de afectivitate, individul cu aceasta tulburare nu poate
mentine relatiile de prietenie, are probleme la serviciu, performante scazute,
putand ajunge chiar la suicid .
Tipic, tulburarea bipolara debuteaza in adolescenta sau la adultul tanar. Aneori
insa, se poate dezvolta inca din copilarie sau chiar mai tirziu.
Episoadele maniacale 0ncep de obicei abrupt, .i dureaz+ 0ntre " s+pt+m/ni .i <1%
luni !durata medie aproximativ < luni'.
Depresia tinde s+ dureze mai mult !durata medie aproximativ ; luni', de.i rar
peste un an, mai ales la v/rstnici
Episoade de ambele feluri urmeaz+ adeseori evenimentelor stresanate de via-+.
5orme
- tulburarea bipolara I este caracterizata prin aparitia unuia sau a mai multor
episoade maniacale sau mixte, la care se adauga sau nu, episoade depresive
majore, hipomaniacale.
- tulburarea bipolara II consta in aparitia unuia sau a a mai multor episoade
depresive majore si cel putin a unui episod hipomaniacal.
Etiologie
B Carl ,braham, 7elanie Clein au interpretat starea maniacala ca fiind o reactie
!defens+' 0mpotriva depresiei.
B 5actori genetici
B 4poteza neurochimica 1 disfunctionalitati mai multi neuromediatori
Sindromul maniacal
Dispoziie ridicat!"
A#itaie psihomotorie-cheltuieli pe care nu le poate onora, generozitate
inadecvata posibilitatilor materiale, jocuri de noroc, aspect exterior excentric prin
imbracaminte in culori vii, fardare excesiva', c+l+torie, comportament impulsiv,
dezinhibat, dar .i izbucniri de m/nie, iritabilitate, 0ng/mfare, comportament
grosolan, implicare in multiple activitati, dar fara o finalizare. 5orma extrema de
agitatie psihomotorie poarta numele de furor maniacal si poate duce la acte cu
implicatii medico 1 legale.
A#itaie intelectual!-fuga de idei, vorbire accelerata, cu voce tare.
1 senzatia de omnipotenta
1 idei delirante de frumusete fizica 6
1 idei delirante de talent intr1un anumit domeniu 6
1 idei delirante de inovatie 6
1 idei delirante de bogatie 6
1 idei delirante de identitate cu o persoana faimoasa 6
1 idei delirante de relationare cu o persoana importanta !figura publica,
Dumnezeu' 6
1 idei delirante de relatie si de persecutie in baza faptului ca ceilalti il urmaresc
pentru calitatile lui exceptionale.
cel putin o saptamina
,sociate cu
$.Dereglari de somn insomnia
".Distractibilitate
#.Sentimentul de marire si grandoare care este consecinta inflatiei autostimei.
<. 5uga de ideii !ideii delirante'
%.>iperactivitate!sociala, sexula,profesionala '
;.?ogoree
D.Dezinhibitie!verbala, sexuala,in maniera de a sofa , de a cheltui banii, in initiative
neasteptate de a calatori'
5aza depresiva
Dispozi-ie depresiv+, inhibi-ie psihomotorie, inhibi-ie intelectual+.
pierderea interesului sau a pl+cerii 0n activit+-i care 0n mod normal erau pl+cute.
astenie, fatigabilitate.
pierderea 0ncrederii 0n sine6
sentimente de vinov+-ie, de culpabilitate, de autorepro.6
g/nduri recurente de moarte sau sinucidere sau orice comportament de tip
suicidar6
diminuarea capacit+-ii de concentrare !indecizie, .ov+ial+'6
tulbur+ri de somn, de exemplu insomnie, hipersomnie, treziri matinale, somn
superficial, neodihnitor6
modific+ri ale apetitului 0n sensul sc+derii sau cre.terii poftei de m/ncare, cu
modific+ri corespunz+toare de greutate !cel pu-in %& fa-+ de greutatea din luna
precedent+

5orma extrema de agitatie psihomotorie poarta numele de furor maniacal si
poate duce la acte cu implicatii medico 1 legale.
Diagnostic diferential
7alancolia de involutie1declansata de factorii psihogeni sau somatogeni, apare la
virsta inaintata,rezistenta la tratament , fara remisiuni, evolutie spre procese
dementiale senile sau vasculare.
2sihoza reactiva !depresia din psihoze maniaco1depresiva '1evolutie mai
usoara,depidne de factorii endogeni si de scurta durata.
Schizofrenia1predomina dereglari de gindire, fenomene obsesive, ideii delirante
de influenta,persecutie, starile depresive mai fregvente, mai lungi , remisii de
scurta durata, in timpul remisiunilor simptomatic.
Evolutie
(ecuren-a episoadelor maniacale este de <%&. Eetratate, episoadele maniacale
dureaz+ # p/n+ la ; luni, cu o rat+ de recuren-+ mare !0n medie $8 recuren-e'.
*irca F81:8&G din pacien-ii maniacali fac, 0n cele din urm+, .i un episod depresiv
complet.
Hn cele din urm+, $%& din bolnavii depresivi se sinucid. An episod depresiv
mediu netratat dureaz+ 0n jur de $8 luni. *el pu-in D%& din pacien-ii afecta-i vor
face un al doilea episod depresiv, de obicei 0n primele ; luni dup+ episodul ini-ial.
Eum+rul mediu de episoade depresive de pe parcursul vie-ii bolnavului este de
cinci. Hn general, prognosticul este bun %8& din bolnavi se remit, #8& se remit
par-ial, iar "8& evolueaz+ cronic.
Tratament
5aza depresiva se trateaza cu antidepresive
,mitriptilina,Seroxat,(oxetin,framex incepind cu doze de "% mg si marind1o treptat pina
la doza necesara.Se utilizeaza si socul electric.
5aza maniacala cu aminazina, tizercina, incepind cu doze de "% mg marind treptat doza
pina la #88 mg , halopiridolul in doze de #88 mg, carbonat de litiu 1;88 mg pina la $%881
"888 mg.
Tratamentul psiholo#ic. ,socierea dintre psihoterapie .i medicamentele antimaniacale
!de ex., litiul' este mai eficient+ decIt fiecare dintre aceste metode aplicate izolat.
$iclotimie
Este o tulburare afectiva caracterizata prin perioade de simptome depresive, care
nu indeplinesc criteriile unui episod depresiv major si perioade cu simptome
afective ce constituie episodul hipomaniacal.
Tulburarea ciclotimica debuteaza de regula insidios in adolescenta sau precoce in
viata adulta. Se dezvolta mai fregvent la virsta adulta si are o evolutie cronica ,
presupune perioade de simptome depresive care se succed cu episoade
psihomaniacale.
%tiopato#enie
1 5actori genetici
1 ,ceasta tulburare se gaseste in mod frecvent la rudele pacientului cu o tulburare
afectiva bipolara.
B Evolutia boli este cronica.
B Exista un risc de $%1%8& ca persoanele respective sa dezvolte ulterior o tulburare
bipolara 4 sau 44.
Tratament
B 4n timpul fazelor hipomaniacale se recomanda tratament cu ?i sau alte
timostabilizatoare, iar in timpul perioadelor depresive se indica tratament antidepresiv
asociat cu saruri de ?i sau carbamazepina, deoarece exista riscul virajului
hipomaniacal.
B Tratamentul psihoterapeutic este de tip suportiv, interpersonal, cognitiv1
comportamental
Distimia-nevroza depresiva
Distimia este o tulburare afectiva caracterizata printr1o stare depresiva cronica, ce
dateaza de foarte multi ani.
Se dezvolt+ de obicei devreme 0n via-a adult+, .i dureaz+ mai mul-i ani, uneori
indefinit.
7ai frecvent+ .i mai cronic+ la femei dec/t la b+rba-i.
Debutul este insidios. ,pare mai frecvent la persoanele cu antecedente de expunere
0ndelungat+ la stres sau de pierderi bru.te.
Simptomele tind s+ se accentueze 0n a doua parte a zilei.
7ajoritatea timpului sunt obosi-i .i deprima-i, totul este pentru ei un efort, nimic nu1i
poate bucura, prezint+ dificult+-i 0n luarea deciziilor, sentimente de pierdere a
speran-elor.
Ei mediteaz+ .i se pl/ng, dorm r+u .i nu se simt bine, dar sunt de obicei capabili s+
fac+ fa-+ cerin-elor vie-ii cotidiene.
&etardarea mintala
*onsideratii generale
*omportamentele maladaptative nu ar trebui s+ fie automat considerate ca f+c/nd parte
din retardul mental sau ca un semn al Jorganicit+ iiK. ?a fel ca i la to i indivizii, aceste
comportamente ar putea avea leg+tur+ cu evenimentele negative de via + sau pot fi
simptomul unei tulbur+ri mentale comorbide.
(etardul mental poate fi 0nso it de orice alt+ tulburare mental+ sau somatic+. 2revalen a
altor tulbur+ri mentale este de #1< ori mai mare la persoanele cu retard mental comparativ
cu popula ia s+n+toas+.
Epidemiologie
2revalen a life1time a retardului mental 0n popula ia general+ este de $ &. (etardul
mental u or are o prevalen + de 8.<18.; & 0n popula ia general+, iar retardul mental
moderat, sever i profund au !cumulat' o prevalen + de 8.< &. . 2revalen a altor tulbur+ri
mentale este de #1< ori mai mare la persoanele cu retard mental comparativ cu popula ia
s+n+toas+.
Etiologie si patofiziologie
,bilit+ ile intelectuale ale unei persoane depind 0n mare masur+ de integritatea sistemului
nervos central !SE*'. Eumeroase cauze biomedicale pot influen a integritatea SE* i pot
ini ia procesul care duce la retard mental. Trebuie 0ns+ luat 0n considerare faptul c+
termenul de retard mental descrie nivelul general de func ionare, cuprinz/nd abilit+ ile
intelectuale i adaptative. Hn afar+ de integritatea SE*, acestea sunt influen ate i de c+tre
al i factori, cum ar fi starea general+ de s+n+tate a persoanei, factori de mediu !grija
parental+, oportunit+ i de colarizare / 0nv+ are, re eaua de suport social' i factori
psihologici !imaginea de sine perceput+ de c+tre pacient, caracteristici psihopatologice,
motiva ie'.
1cauze prenatale tulbur+ri genetice !trisomie "$ Lsindromul DoMnG, sindromul 2rader1
9illi, sindromul N fragil, neurofibromatoz+, hipotiroidism congenital, sindromul
9illiams, fenilcetonuria, boala TaO1Sachs', infec ii maternale !citomegalovirus,
toxoplasmoz+, rubeol+, >4=', toxice !sindromul alcoolismului fetal', prematuritate,
radia ii, traume fizice.
1cauze perinatale infec ii !meningite, herpes', hipoxie, traume fizice, hipoglicemie,
hiperbilirubinemie.
1cauze postnatale infec ii !meningite, encefalite', toxice !intoxica ii cu plumb', accidente
vasculare cerebrale, tumori, traume fizice, malnutri ie sever+, deficien + de iod.
1cauze necunoscute !idiopatice'.
*lasificarea retardului mental se face 0n func ie de scorul P4 !coeficientul de inteligen +'
al persoanelor evaluate !folosind teste P4 standardizate', astfel
Q1retard mental profund !scor P4 sub "8'
Q1retard mental sever !scor P4 "81#<'
Q1retard mental moderat !scor P4 #%1<:'
Q1retard mental u or !scor P4 %81;:' Q1intelect de limit+ !scor P4 D81F<'
Suplimentar, au fost descrise mai multe JdimensiuniK ale retardului mental, care pot ajuta
0n conceptualizarea evalu+rii
Q,bilit+ i intelectuale6
Q*omportament adaptativ !abilit+ i practice, sociale i conceptuale'6
Q2articipare, interac iuni i roluri sociale6
QS+n+tate fizic+, mental+, factori etiologici6
Q*ontext cultural.
Tablou clinic
4ntelectul de limit+ !scor P4R D81F<'
Q2ersoanele afectate prezint+ tulbur+ri de memorie i de 0nv+ are atunci c/nd sunt puse
0n situa ii suprasolicitante / care le dep+ esc nivelul lor de inteligen +. ,u o func ionare
global+ relativ bun+, f+r+ a necesita protec ie social+.
(etardul mental u or !scor P4R %81;:'
Q2ot 0nv+-a limbajul vorbit, scrisul, cititul .i calculul la nivel elementar, dar cu 0nt/rziere
comparativ cu ceilal-i copii !motiv pentru care vor fi educa i 0n cadrul unor .coli
ajut+toare'.
QEu achizi-ioneaz+ g/ndirea abstract+, dar achizi ioneaz+ capacitatea de auto0ngrijire
!sp+lat, control sfincterian, m/ncat, 0mbr+cat' i de autoadministrare, pot lucra 0n domenii
care necesit+ abilit+ i practice, nu intelectuale.
QSunt usor de manipulat, put/nd deveni JmarioneteK / Jexecutan iK.
Q2ot prezenta conduita social+ adecvat+ !armonici' sau tulbur+ri de conduit+ social+
!dizarmonici' imaturitate emo ional+ i social+ notabil+, incapacitatea de a face fa +
cerin elor mariajului sau ale cre terii copiilor, dificultatea de a se adapta tradi iilor
culturale / sociale', deoarece nu 0nteleg consecin ele actelor lor. (ar pot prezenta
epilepsie, autism, hiper3inezie, dismorfii faciale, paralizie cerebral+ spastic+, tulbur+ri de
vedere sau de auz.
(etard mental moderat/sever !scor P4R"81<:'
Q2ot 0nv+-a doar limbajul vorbit !vocabular rudimentar', dar nu pot fi scolariza i !nu
achizi ioneaz+ scrisul, cititul, calculul'6
Q,chizi-ioneaz+ 0nt/rziat mersul i au capacitatea de auto0ngrijire !sp+lat, control
sfincterian, m/ncat, 0mbr+cat', dar sub supraveghere. Eu posed+ capacitatea de
autoadministrare. 2ot presta munci simple, stereotipe !cusut', uneori remunerate, dar sub
supraveghere. ,u nevoie de 0ngrijire 0n institu ii speciale i prezint+ adesea epilepsie,
autism, hiper3inezie, dismorfii faciale, paralizie cerebral+ spastic+, tulbur+ri de vedere
sau de auz.
(etard mental profund !scor P4 L "8'
=ia-a psihic+ a acestor persoane este rudimentar+. *omunicarea este nonverbal+ !urlete, sunete
nearticulate', nu achizi-ioneaz+ mersul, nu au capacitate de auto0ngrijire !sp+lat, control
sfincterian, m/ncat, 0mbr+cat' .i nici nu pot fi 0nv+-a-i. Eu pot face distinc ie 0ntre ceea ce este
comestibil i ce nu. Eecesit+ 0ngrijire 0n institu ii medicale speciale. 2rezint+ frecvent epilepsie,
autism, hiper3inezie, dismorfii faciale, paralizie cerebral+ spastic+, tulbur+ri de vedere sau de auz.
Tratament
(etardul mental este o dizabilitate func ional+, scopul tratamentului fiind de a reduce
aceasta dizabilitate. Exista trei aspecte referitoare la tratament
QTratamentul tulbur+rii asociate care cauzeaz+ retardul mental !exemplu
fenilcetonuria' .
QTratamentul tulbur+rilor comorbide somatice sau psihiatrice care contribuie la
dizabilitatea func ional+. Dintre tulburarile / simptomele psihiatrice care sunt cel mai
frecvent comorbide amintim Depresia !administrare de antidepresive, stabilizatori
afectivi', agita ie psihomotorie, hetero1 sau autoagresivitate !administrare de antipsihotice
tipice LhaloperidolG sau atipice LolanzapinaG, stabilizatori afectivi Lcarbamazepina,
valproat de sodiuG'.
Q4nterven ii asupra dizabilit+ ii func ionale 0n func ie de nevoile pacientului, interven ii
suportive i/sau educa ionale, consiliere parental+ i familial+, activit+ i de grup !care
0mbun+t+ esc socializarea'.
Aniversitatea de stat de 7edicina si 5armacie

J Eicolae TestemitanuK
*atedra 2sihiatrie, Earcologie si 2sihologie medicala
(eferat
Tulburarea afectiva bipolara.Tulburarea
depresiva
recurenta.*iclotimia.Distimia.(etardul
mental.
Elaborat 7osneguta 7ariana,stud. @r. $;$<
*hisinau "8$<