Sunteți pe pagina 1din 30

Mediul geografic al

padurilor ecuatoriale
Cuprins
 Pozitia geografica
 Clima
 Hidrografia
 Vegetatia
 Fauna
 Solurile
 Importanta
 Omul si activitatile sale

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 2


Pozitia geografica
 O particularitate specifica a mediului
este uniformitatea regimului
climatic, care consta in caldura si
umezeala tot anul. Temperatura
medie anuala variaza intre 25°si 30°
C, iar precipitatiile medii anuale
depasesc 2000 mm.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 3


Clima
 Zona cu clima ecuatoriala
se gaseste intre 0° – 5°
latitudine nordica si
sudica,este caracterizata prin
ploi zilnice, calme ecuatoriale
si un singur anotimp, aflata in
preajma Ecuatorului este in
mod egal incalzita de razele
Soarelui care cad
perpendicular pe suprafata
solului;

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 4


Hidrografia
 Amazonul este fluviul cu cel mai
mare debit hidrografic din lume, care
înregistrează la vărsare în estuarul său
valoarea de 219,000 m³/s, respectiv
fluviul cu cel mai extins
bazin hidrografic din lume (6,915,000
km²), acoperind cinci ţări ale
Americii de Sud: Brazilia (62.4%), Peru
(16.3%), Bolivia (12.0%), Columbia
(6.3%) şi Ecuador (2.1%). Fluviul
Amazon, la fel ca Dunărea, curge de
la vest spre est, paralel cu Ecuatorul.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 5


 Situat în zona ecuatorială, cu afluenti în ambele emisfere,
regimul de scurgere este uniform tot timpul anului. În
timpul verii boreale aduc ape bogate râurile de pe partea
stângă, iar în vara australă cele de pe dreapta. Totusi,
datorită numărului mare de afluenti din emisfera australă,
în august - septembrie, când râurile de aici au apă mai
putină, se înregistrează ape scăzute pe Amazon. Sunt si
situatii, cu totul exceptionale, când apele mari din cele
două emisfere se suprapun producând inundatii
catastrofale.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 6


 Lacul Nyasa sau Nyassa
(Malawi) este un lac tectonic
navigabil, situat în sud estul
Africii, în cadrul Marelui Graben
Est-African, la 472 m altitudine,
între statele Malawi, Tanzania si
Mozambic. De aici izvorăste
râul Shire, afluent al fluviului
Zambezi. Clima este ecuatorială,
cu căderi abundente de
precipitatii, cu exceptia
sezonului uscat (din mai până în
octombrie). Temperatura medie
anuală variază între +20 °C si
+27 °C.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 7


Cascada Angel
Un loc salbatic, de o frumusete rara,
Cascada Angel este mai putin
faimoasa decat alte cascade ale
lumii. Totusi, este cea mai inalta
de pe glob, cu o cadere de apa de
aproape un kilometru, din varful
unui munte abrupt si stancos.

Cascada Angel sau Salto Angel,


se afla in parcul national
Canaima, o padure ecuatoriala
din sud-estul Venezuelei, chiar la
sud de raul Orinoco.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 8


Vegetatia
 Flora în pădurile ecuatoriale este dominată de
angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea
speciilor sunt lemnoase. Într-un hectar de
pădure ecuatorială matură se găsesc de la 80
la 200 de specii lemnoase. Datorită naturii
predominant lemnoase a pădurii speciilor le ia
mult timp să înflorească. Multe specii ating
maturitatea în 30 sau mai multi ani.
 Oamenii de stiintă împart de obicei pădurile
ecuatoriale în straturi, desi sunt foarte greu de
delimitat. Verdeata puietilor, vita de vie,
muschii, si copacii mici de obicei ascund o
vedere clară a straturilor pădurii ecuatoriale
dar de obicei este posibil să le vedem.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 9


 Cinci straturi pot fi identificate. Cel mai înalt este format din
copaci care îsi împing coroanele deasupra baldachinului.
Acesti copaci pot avea o înăltime de peste 50 m. Acestia sunt
niste copaci magnifici, cum ar fi copacul de bumbac Kapok,
ale cărui crengi pot avea 30 – 40 m. Principalul baldachin
umple spatiile dintre copacii din primul strat si formează un
învelis continuu cu acestia. Vita de vie, muschii si lichenii pot
creste din abundentă în baldachin dacă razele solare ajung la
ei. Sub baldachinul de sus se află un strat vag de copaci mai
mici care pot avea o înăltime de 10 – 30 m. Multi pot fi copaci
giganti care nu au atins maturitatea; altii si-au atins înăltimea
maximă. Un strat de arbusti sub acest strat de copaci mai
mici poate avea copaci care nu si-au atins înăltimea maximă,
dar si o mare varietate de copaci maturi. În final, ultimul strat
constă în numerosi puieti si plante ierboase împrăstiate.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 10


Fauna
 Pădurile ecuatoriale sunt cele mai
diverse ecosisteme de pe Pământ
datorită numărului de specii de
animale. Majoritatea sunt insecte,
dar sunt si multe vertebrate. O
regiune mare de pădure, cum ar fi
bazinul Amazonian, poate avea mai
mult de zece milioane de specii, desi
multe dintre acestea nu au fost
înregistrate stiintific .

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 11


 Maimutele Colobus
Rosii

 Maimutele Colobus alb cu negru

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 12


 În contrast cu pădurile temperate, majoritatea animalelor din
pădurea ecuatorială se află în arbori. Chiar si unele vertebrate
masive, cum ar fi urangutanul, a evoluat astfel încât să-si
petreacă majoritatea vietii în copaci. Marea diversitate a
multor grupuri de animale, cum ar fi păsările, poate fi
explicată în mare parte prin faptul că multe combinatii unice
de specii tind să ocupe straturi diferite ale pădurii. Viata
bazată în copacii tropicali a dus la evolutia multor adaptatii
specifice. În pădurile ecuatoriale din Lumea Nouă multe
grupuri de mamifere, cum ar fi maimutele si câtiva porci
spinosi, au cozi; această trăsătură ajută în mobilitate dar de
asemenea le dă posibilitatea să se agate pentru a ajunge la
hrană.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 13


 Câteva păduri din Asia sunt cunoscute în special
pentru animalele care au abilitatea de a sări dintr-
un copac în altul, care este o metodă eficientă de a
merge prin pădure.
 Interactiile reciproce între plante si animale sunt o
caracteristică a pădurilor ecuatoriale. Multe grupuri
de animale, dar în special insectele si păsările,
polenizează copacii. Insectele primesc hrană din
nectar si alte substante, si în schimb polenizează
următoarele flori pe care le vizitează.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 14


 După ce se formează fructul, animalele
răspândesc semintele. Păsările si
mamiferele sunt agenti importanti de
împrăstiere a semintelor plantelor în
aproape toate pădurile. Unele grupuri
de animale oferă protectie unei plante si
primeste hrană în schimb.

 Cimpanzeu

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 15


 Furnicile sunt cele mai obisnuite
si abundente animale din pădurile
ecuatoriale, si au evoluat să
ocupe toate straturile pădurii.
Multe plante tropicale au structuri
scobite în care locuiesc multe
tipuri de furnici. Furnicile
furnizează substante hrănitoare
copacilor si în multe cazuri îi
protejează de prădători.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 16


Solurile
 Solurile ecuatoriale sunt
diverse, de la soluri vulcanice
la nisipuri, desi jumatate din
totalul zonei ecuatoriale este
compusă din soluri rosii. Clima
caldă si precipitatiile copioase
în zonele ecuatoriale umede
duce la o puternică actiune a
climei asupra solurilor.
Mineralele din sol sunt
dizolvate în continuu de apa
de ploaie.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 17


 Solurile rosii sunt foarte sărace în minerale, desi siliciul, aluminiul, si fierul
devin concentrate pentru că în mare parte nu sunt dizolvate de apa de
ploaie. Solurile de lut, desi sărace în minerale, contin destul de multă apă
si pădurea ecuatorială a evoluat astfel încât să se folosească de acest
avantaj. Solurile podzolice, care pot fi foarte răspândite local, cum ar fi în
bazinul Río Negro din Amazon, contin predominant sulf. Ele sunt sărace în
lut, au un orizont albit sub stratul de humus, si un orizont B care
acumulează materia organică descompusă incomplet. Cum acesti compusi
organici se strecoară în râuri au produs asa numitele râuri cu apă neagră
(cum ar fi Río Negro). Solurile aluvionale de-a lungul râurilor sunt de obicei
bogate în minerale în comparatie cu solurile rosii. Cel mai bun exemplu
este bazinul hidrografic al Amazonului care are o întindere de peste 3,500
km.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 18


 Cantitatea mică de minerale din solurile ecuatoriale a fost
dobândită în timpul evolutiei pădurii ecuatoriale. Activitatea
biologică accelerată din litieră, împreună cu precipitatiile
abundente, vor duce la degradarea chimică rapidă a solurilor
ecuatoriale. Având soluri sărace în minerale, plantele din
pădurea ecuatorială pot captura mineralele retrăgându-le în
tulpină, acumulându-le din apa de ploaie în muschi si pe
trunchi si ducându-le la rădăcină înainte de a fi consumate.
Acest lucru este realizat cu ajutorul unor ciuperci care
absorb minerale. Aceste asocieri simbolice poartă numele de
simbioze; ciupercile aprovizionează copacii cu minerale si
acestia furnizează energie ciupercilor.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 19


Importanta
 Acum este acceptat de oamenii de stiintă, că pădurile
ecuatoriale sunt de o valoare mai mare ca resurse sustinute
pe o mare perioadă de timp când sunt lăsate intacte decât
când sunt convertite la păsuni sau la alte habitate
simplificate. Pădurile ecuatoriale au construit cea mai mare
biomasă de pe Pământ, si au făcut asta aproape independent
de conditiile solului prin evoluarea reciclării substantelor
hrănitoare. Pădurile ecuatoriale administrate pot astfel să
furnizeze cantităti uriase de lemn valoros si să stabilizeze
clima locală.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 20


Artenie Ionela, clasa a XI-a B 21
 Pentru că pădurile ecuatoriale contin cea mai mare
diversitate de plante si animale de pe Pământ, ele pot
reprezenta o sursă de medicamente, mâncare si alte
produse. Substantele medicinale deja descoperite în
pădurile ecuatoriale, cum ar fi diosgenina - un agent
activ în pilulele contraceptive, reserpina pentru
problemele cardiace, si curara folosită la operatia de
inimă si de plămâni, duc la descoperiri si mai mari în
viitor. Doar un procent foarte mic al plantelor din
pădurea ecuatorială au fost evaluate până acum ca
având valoare potentială chimică.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 22


Omul si activitatile sale
 Sunt un mare număr de factori
naturali si introdusi de oameni care
afectează pădurile ecuatoriale.
Ciclonii, focurile forestiere, bolile,
alunecările de teren, si alti factori
naturali au acum o influentă minimă
în comparatie cu defrisările, cum ar fi
cele cauzate de prelucrarea lemnului,
construirea de drumuri, minărit,
obtinerea păsunilor si a recoltelor.
Societătile traditionale au practicat
cultivările “taie-si-arde” unde au fost
defrisate mici zone pentru a cultiva
plante.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 23


 Când mineralele din sol s-au consumat după doi sau trei
ani, terenul a fost abandonat si altul a fost defrisat. Pentru
că terenurile erau mici erau repede recolonizate de
pădurea înconjurătoare după ce erau abandonate. Zonele
defrisate sunt atât de mari încât ar trebui sute de ani de
recuperare naturală pentru a reface vegetatia originală.
Din 1970 rata defrisării tropicale a fost accelerată foarte
mult. Regiunea estică, în locuri cum ar fi Australia,
Sumatra, Malaezia, a început să sufere pierderi imense
datorită lemnului si operatiilor de agricultură. În
Amazonia, care a devenit un focar al atentiei mondiale, au
fost defrisări în mare parte pentru mari ferme de vaci si
programe guvernamentale ambitioase, cum ar fi
colonizarea de-a lungul Transamazonului.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 24


 Proportiile totale ale defrisărilor
tropicale sunt greu de estimat,
dar probabil 100,000 km² de
pădure ecuatorială sunt distrusi
sau serios degradati în fiecare
an. Unele păduri au fost distruse
aproape în totalitate. Spre
exemplu, a rămas mai putin de
2% din pădurea ecuatorială de la
coasta Atlanticului din Brazilia.
 Pierderea biodiversitătii, si
încălzirea globală (duc la
cresterea dioxidului de carbon
din aer) devin subiecte de
dezbatere globale care se învârt
în jurul distrugerii pădurilor.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 25


 CAUZELE DEFRISARII
 Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si
cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de defrisare .
 Oamenii au trait in preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani, luand ce era
necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural. Insa, in ultimele doua
secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de
construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in
ultimii ani, au adus o degradare fara precedent asupra padurii.
 Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si
comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand
copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animale si mutandu-se
cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru padure daca
este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera
spatiile defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de
regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia.
Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei – unele surse spun
ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 26


 EFECTELE DEFRISARII
 Zona padurilor ecuatoriale este o zona
fascinanta, plina de mister si promisiuni
pentru multi oameni care traiesc in zona
temperata. Asa ca ar fi un dezastru ca aceasta
sa dispara. O data distrusa padurea, solul,
care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar
disparea intr-o singura decada ducand la
inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca
nu mai exista sol sa acumuleze apa.
 Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care
traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si
duce la disparitia unui stil de viata care a
existat neschimbat pentru mii de ani. Insa
efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea
avea defrisarea este impactul asupra climei
planetei. Cu totii am auzit de pericolele
incalzirii globale si a efectului de sera, cauza
principala a acestor fiind acumularea de
dioxid de carbon in atmosfera.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 27


 Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de carbon si produc oxigen
prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid
de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens
dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucru
care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbarii majore de
clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi
sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon
in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum exista intr-un
stadiu mai mult sau mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori de o
importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce la disparitia
lumii cum o stim noi.
 O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatile stiintifice
care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica
parte din plantele si animalele care traiesc in padurea ecuatoriala au fost
identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar
putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele
mai mortale boli cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al
Cancerului a catalogat peste 3000 de plante cu proprietati anti-cancer,
70% dintre care se gasesc in padurile tropicale. Cine stie ce secrete
ascunde padurea ecuatoriala.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 28


 SOLUTII IMPOTRIVA DEFRISARII
 Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea
deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu
lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca oprirea acesteia ar
fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea
completa a taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan se
desfasoara in toata lumea cu accent pentru pastrare. Acestea permit
desfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat efectele
negative asupra mediului sa fie minimalizate.
 Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelor
exploatarii forestiere se numara si Forest Stewardship Council (FSC).
Aceasata este o organizatie non-profit care a fost infiintata in 1993
pentru a oferii o certificare a lemnului provenit din paduri exploatate
bine. Cu o marca cunoscuta intenational, lansata in 1996, FSC permite
cumparatoriior cu constiinta sa identifice lemnul provenit din surse
bune. La o scara globala peste 8 milioane de hectare au fost
insemnate ca acceptand standardele FSC.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 29


 Este clar, totusi, disparitia speciilor este de departe cea
mai importantă grijă. Se stie încă atât de putin despre
diversitatea si ecologia pădurii ecuatoriale încât
distrugerile în masă pot avea loc datorită activitătilor
umane înainte ca să se poată facă ceva pentru a întelege
consecintele, si cel mai important, de a le preveni. Din
fericire, un număr de organizatii nationale si internationale
au fost înfiintate din 1970 pentru a se ocupa în special cu
schimbarea si conservarea pădurilor. S-au găsit numeroase
alternative economice prin defrisarea în masă. Aceasta va
fi principala provocare pentru păstrarea unei părti
importante din pădurea ecuatorială în noul mileniu.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 30