EXERCIII PREGTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV 2010 - CATEGORIA II :

AUDITUL STATUTAR I ALTE MISIUNI DE DE AUDIT

1. Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar?
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil
competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in
vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei
si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la
standardele nationale sau internationale de audit.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de
auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile
financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea
contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital
etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acionari, asociai).
Elemente fundamentale:
- profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil,
care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica
- examinarea este exclusiva profesionala
- obie!"# examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile
financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte
componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil
- $o%"# examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si
independente
- obie!"# o%iniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a
situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata
- ri!eri"# &e a#i!a!e in functie de care se face examinarea si se exprima opinia
il constituie standardele nationale sau internationale.
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile
i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile,
precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste
nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n
protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele
legate de mediu i probleme sociale.
rin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un
profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor
financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare
precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.
!. "efiniti auditul intern
A"&i!"# in!ern reprezint# acea component# a auditului financiar care const# $n
examinarea profesional# efecutat# de un profesionist contabil competent %i independent
$n vederea exprim#rii unei opinii motivate $n legatur# cu validitatea %i corecta aplicare a
procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii &entit#'ii(.
)uditul intern reprezint# un compartiment de control din cadrul entit#'ii care
efectueaz# verific#ri pentru aceasta face parte din controlul intern al entit#'ii %i are ca
obiective de baz# verificarea eficacit#'ii sistemelor contabile %i de control intern.
)uditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale
acesteia %i, $n acest caz, auditorul intern face parte din structurile func'ionale ale entit#'ii
economice sau sociale auditul intern se poate realiza %i pe baze contractuale cu o firm#
de audit alta dec*t cea care efectueaz# auditul asupra situa'iilor financiare ale acestei
entit#'i.
+. ,n cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei:
a( asigurari pozitive
b' a$i("rari ne(a!i)e
c( fara asigurare
$n cazul examenului limitat, opinia este exprimata sub forma unei asigurari negative,
adica nu au fost constatate fapte $n necon-formitate cu criteriile corespunzatoare acestei
examinari.
-. ,n cazul unei misiuni cu proceduri convenite
a( auditorul exprima o opinie cu asigurare asupra misiunii convenite
b( nu exprima nicio asigurare
' n" ex%rima nii o o%inie
,ntr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El $ntocmeste
$n mod simplu un raport asupra faptelor constatate utilizatorii raportului sunt cei care
evalueaza procedurile puse $n lucru si constatarile facute de auditor si trag propriile
concluzii din lucrarile auditorului.
$ntr-o astfel de misiune, auditorul pune $n lucru proceduri de audit definite de
comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. "estinatarii
raportului trag ei $nsisi concluziile din lucrarile auditorului. )cest raport se adreseaza
exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus $n lucru, caci tertii,
.. ,n cazul unei misiuni de compilare procedurile aplicate
a( au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare
respective
b' n" a" &re%! $o% *"rni+are "nei a$i("rari a$"%ra $i!"a!ii#or
*inaniare re$%e!i)e
c( au drept scop furnizarea unei opinii de asigurari pozitive
$ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare $n raport, cu toate ca utilizatorii
informatiilor beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele
sale contabile, si nu pe cele de auditor, $n scopul str*ngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor
financiare. Procedurile aplicate $n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea
unei asigurari asupra situatiilor financiare respective utilizatorii acestor informatii sunt
$ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si
competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
/. 0 misiune de audit statutar are drept obiectiv
a( obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare
b( ex%rimarea &e a!re a"&i!or a "nei o%inii
c( certificarea situatiilor financiare
0 misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre
auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite $n toate aspectele
lor semnificative, conform unei referinte contabile identificate. Pentru a exprima aceasta
opinie, auditorul va folosi formula 1dau o imagine fidela2 sau 1prezinta $n mod sincer, $n
toate aspectele lor semnificative2 care sunt expresii ec3ivalente.
4. ,dentificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de
auditul intern.
5. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si
sinceritatii contabilitatii.
6otiunea de imagine fidel# $n audit nu este clar definit# de o manier# general#,
$ns#, imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea %i
sinceritatea contabilitatii.
7E89:)7,;);E) presupune conformitatea la regulile %i procedurile contabile,
deci la principiile contabile general admise reglement#rile contabile romanesti prev#d,
de altfel, c# pentru a da o imagine fidel# a patrimoniului, situatiei financiare %i
rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului %i
celelalte norme %i principii contabile, cum sunt:
-principiul prudentei prudenta presupune o apreciere rezonabil# a faptelor $n
scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a
greva patrimoniul si rezultatele financiare ale $ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu
este admis# supraevaluarea elementelor de activ %i a veniturilor, respectiv subevaluarea
elementelor de pasiv si a c3eltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile
posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior
-principiul permanen'ei metodelor - care conduce la continuitatea aplic#rii
regulilor si normelor privind evaluarea, $nregistrarea $n contabilitate %i prezentarea
elementelor, patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea $n timp a
informatiilor contabile
-principiul continuitatii activitatii - potrivit c#ruia se presupune c# unitatea
patrimoniala $%i continu# in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, f#r# a intra
in stare de lic3idare sau de reducere sensibil# a activitatii
-principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea in timp a
veniturilor si c3eltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii
acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refer#
-principiul intangibilitatii bilantului de desc3idere a unui exercitiu care trebuie sa
corespunda cu bilantul de inc3idere a exercitiului precedent
-principiul necompens#rii - potrivit c#ruia elementele de activ %i de pasiv trebuie
s# fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea $ntre
posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum %i $ntre veniturile %i c3eltuielile
din contul de rezultate
<,6CE7,;);E) presupune aplicarea cu bun# credin'# a regulilor si procedurilor
contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie s# o aib#
despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din $ntreprindere.
=. 6ominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele
1>. "efiniti riscul inerent in audit si nominalizati factorii de evaluare a
riscului inerent
Ri$"# ineren! const# $n posibilitatea ca soldul unui cont sau c# o categorie de
opera'iuni s# comporte erori semnificative, izolate sau $mpreun# cu erorile din alte
conturi sau categorii de opera'iuni, datorit# unui control intern insuficient. Pentru a
evalua riscul inerent, auditorul recurge la judec#'i profesionale bazate pe evaluarea unor
factori ca:
- experien'a %i cuno%tin'ele cadrelor de conducere, eventualele sc3imb#ri
intervenite $n cursul exerci'iului la nivelul conducerii
- presiuni exercitate asupra conducerii %i alte $mprejur#ri de natur# a incita la
prezentarea unor situa'ii financiare inexacte &num#r mare de intreprinderi falite $n
sectorul de activitate(
- natura activit#'ilor desf#%urate de intreprindere &uzura moral# a te3nologiei,
ec3ipamentelor, produselor %i serviciilor, structuri neadecvate(
- factori influen'*nd sectorul din care face parte intreprinderea: condi'ii
economice %i concuren'iale, inova'ii te3nologice, evolu'ia cererii %i practicile contabile
- situa'ii financiare care pot s# con'in# anomalii: conturi con'in*nd ajust#ri privind
exerci'iile anterioare sau estim#ri
- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturn#ri
- $nregistrarea unor opera'iuni neobi%nuite %i complexe, mai ales la sf*r%itul exerci'iului
11. "efiniti si exemplificati riscul legat de control
Ri$"# #e(a! &e on!ro# const# $n faptul c# o eroare semnificativ# $n cont sau $ntr-
o categorie de opera'iuni, izolat# sau $mpreun# cu alte solduri de cont sau categorii de
opera'iuni, nu este nici prevenit#, nici descoperit# %i corectat# prin sistemul contabil %i de
control intern utilizate.
7iscul legat de control nu poate fi $n $ntregime eliminat, av*nd $n vedere
limitele inerente oric#rui sistem contabil %i de control intern.
?n general, auditorul fixeaz# un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci
c*nd:
- sistemele contabile %i de control intern nu sunt aplicate corect
- sistemul contabil %i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca
insuficiente.
- evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s#
documenteze elementele pe care se sprijin# $n concluziile sale.
1!. "efiniti si exemplificati riscul de nedetectare
Ri$"# &e ne&e$o%erire const# $n faptul c# controalele declan%ate de auditori nu
reu%esc s# descopere o eroare semnificativ# $n soldul unui cont sau $ntr-o categorie de
opera'iuni, izolat# sau $mpreun# cu alte solduri sau categorii de opera'iuni.
6ivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului
riscul de nedetectare nu poate fi eliminat $n totalitate, oricare ar fi te3nicile %i procedurile
folosite de auditor.
Exist# anumite rela'ii $ntre cele trei componente ale riscului de audit.
7iscul de nedetectare este invers propor'ional cu cumulul riscurilor inerente %i
riscurile legate de control. "e exemplu, dac# riscurile inerente %i cele legate de control
sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel $nc*t s# fie
redus c*t mai mult riscul de audit %i, invers, dac# riscurile inerente %i cele legate de
control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat,
reduc*nd astfel riscul de audit.
Pe de alt# parte, trebuie sesizat# %i rela'ia de invers-propor'ionalitate: dintre
caracterul semnificativ %i riscul de audit cu c*t pragul de semnifica'ie este mai mare cu
at*t riscul de audit este mai mic %i invers. "ac#, de exemplu, auditorul constat# c# pragul
de semnifica'ie acceptabil este redus, riscul de audit cre%te atunci auditorul va putea:
- s# reduc# nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri
mai dezvoltate sau suplimentare
- s# reduc# riscul de nedescoperire modific*nd natura, calendarul %i $ntinderea
controalelor proprii.
1+. ,n vederea evaluarii riscurilor legate de control intocmiti un c3estionar
pentru evaluarea controlului intern
1-. ,n vederea evaluarii riscurilor juridice intocmiti un c3estionar pentru
consilierul juridic.
1.. ,n vederea evaluarii riscurilorde piata intocmiti un c3estionar pentru
personalul de mar@eting.
1/. Exemplificati riscurile legate de ,;.
<ecuritatea informatiei este de asemenea importanta in masura in care incapacitatea in
procesarea informatiei sau siguranta sistemului ,; pot duce la pierderi. "e aceea,
companiile de asigurari ar trebui sa creeze mijloace prin care sa gestioneze riscurile de
securitate a informatiei. )stfel, informatia trebuie accesata numai de catre persoane cu
autorizare corespunzatoare, prin filtre de protectie si restrictii de intrare in sistem
&confidentialitate(. <iguranta exactitatii si integritatii introducerii informatiei si a
procesarii acesteia, disponibilizarea datelor, la cerere, in orice moment numai persoanelor
autorizate precum si invalidarea respingerii actiunilor persoanelor autorizate, constituie
elemente tot atat de importante.
14. "efiniti termenul de prag de semnificatie.
,n general, prin prag de semnifica'ie se $n'elege nivelul, m#rimea unei sume peste
care auditorul consider# c# o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta
regularitatea %i sinceritatea situa'iilor financiare, c*t %i imaginea fidel# a rezultatului, a
situa'iei financiare %i a patrimoniului intreprinderii.
)ltfel spus, pragul de semnifica'ie reprezint# ceea ce $n contabilitatea anglo-
saxon# poart# denumirea de materialitate, adic# nivelul de eroare sub care $n'elegerea %i
interpretarea situa'iilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. "e exemplu, diferen'a
dintre un profit net de -==mii lei %i unul de .>> mii lei nu pare s# influen'eze evaluarea
unei societ#'i comerciale, $n timp ce dou# cifre alternative de !.> mii lei %i .>> mii lei par
s# fie substan'ial diferite %i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit# a societ#'ii
:a $nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnifica'ie este necesar
pentru a determina domeniile %i sistemele semnificative.
?n cursul misiunii, pragurile de semnifica'ie determinate pentru controlul fiec#rei
sec'iuni din situa'iile financiare permite orientarea programelor de munc# spre riscurile
existente, prin stabilirea mai corect# a e%antioanelor de control aceasta evit# angajarea $n
lucr#ri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situa'iilor financiare. )ceste
praguri sunt, $n general, inferioare pragului global pentru a 'ine cont de cumulul posibil al
erorilor constatate.
:a sf*r%itul misiunii, pragul global permite auditorului s# aprecieze dac# erorile
constatate trebuie s# fie corijate sau s# fac# obiectul unei men'iuni $n raport, dac#
intreprinderea refuz# s# le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnifica'ie permite:
- orientarea mai bun# %i planificarea misiunii
- evitarea lucr#rilor inutile
- justificarea deciziilor referitoare la opinia emis#.
Pentru determinarea pragului de semnifica'ie pot fi utilizate diferite elemente de
referin'#: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
"efinirea pragului de semnifica'ie permite auditorului $nc# de la $nceputul
activit#'ii &misiunii( sale s# aprecieze mai bine sistemele %i conturile susceptibile s#
con'in# erori sau inexactit#'i semnificative, iar la sf*r%itul misiunii s# aprecieze dac#
anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s# fie corectate $n cadrul exerci'iului, $n scopul
de a putea emite o opinie f#r# rezerve.
15. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii
activitatii.
)uditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua activitatea si in viitor.
)ceasta implica nunumai evaluarea pozitiei prezente a companiei ci si evaluarea
resurselor adecvate pentru acontinua activitatea pe o perioada de 1! luni de la data
bilantului.)uditorul trebuie sa evalueze gradul de adecvare a mijloacelor prin care
administratorii s-auasigurat ca:a( Este adecvat sa adopte principiul continuitatii activitatii
la intocmirea situatiilor financiaresib( <ituatiile financiare cuprind prezentarile, daca
exista astfel de prezentari, referitoare lacontinuitatea activitatii, necesare pentru a oferi o
imagine fidela.)uditorul trebuie sa obtina informatii despre administratori si sa
examineze informatiiledisponibile si avand in vedere perioada viitoare careia
administratorii i-au acordat o atentiedeosebita la evaluarea continuitatii activitatii,
auditorul trebuie sa stabileasca sis adocumenteze gradul de preocupare &daca exista(
privind capacitatea clientului de a-si continuaactivitatea. :a stabilirea gradului de
preocupare, auditorii trebuie sa aiba in vedere toateinformatiile relevante de care au luat
cunostinta in timpul auditului.
Procedurile minimale de audit contin proceduri specifice referitoare la
continuitatea activitatiiastfel:1. <e obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului
de profit si pierdere si alebilantului &daca exista(. <e analizeaza si se documenteaza:A
rentabilitateaA evolutia fluxurilor de numerar!. <e consulta directorii si se revizuiesc
informatiile obtinute deja in timpul procesului de audit.+. <e analizeaza si se
documenteaza factori precum:A comenzi de vanzare Bpierderea unor clienti importantiA
probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia societatii, precum si ca societatea
sacontinue sa aiba acces la bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii saleA
capacitatea societatii de a se adapta la circumstante noiA probleme financiareA perioada
pentru care firma a obtinut acces la facilitati financiar-bancareA cerinte de rambursare a
imprumuturilor cu termen fixA investitii de capital importante, planificate sau anulateA
mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuiteA utilizarea finantarii pe termen scurt
pentru nevoi pe termen lungA finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul
de statA reducerea sau cresterea excesiva a stocurilorA probleme de lic3iditateA
vec3imea mijloacelor fixe si probabilitatea necesitatii inlocuirii lor- contingente si
angajamente privind capitalul.-. "upa analizarea factorilor mai sus mentionati, este
principiul contabil al continuitatiiactivitatii o baza potrivita pentru intocmirea situatiilor
financiare?"aca nu: A Cai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei? &)u
facut directoriiprezentarile adecvate?(Este necesara intocmirea unui raport de audit cu
rezerve sau sunt necesare prezentarisuplimentare in raportul de audit?suplimentare
$nraportul de audit? &"ac# da, $ntocmi'i ad#ugirile la raportul de audit(...?n revizuirea
statutului societ#'ii $n ceea ce prive%te principiului continuit#'ii activit#'ii, auluat
$nconsiderare directorii o perioad# de un an de la aprobarea situa'iilor financiare?"ac#
nu: <-a men'ionat aceasta $n raportul directorilor?
1=. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii
exercitiilor financiare.
!>. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul
prudentei.
!1. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii
bilantului de desc3idere?
Potrivit principiului intangibilitatii bilantului de desc3idere, bilantul de desc3idere
al unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de inc3idere al exercitiului
precedent.
Concret, la inc3iderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin
debitul si creditul contului extrabilantier 5=! DEilant de inc3idereF &conturile de activ, cu
sold debitor, prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul
acestui cont(. )poi, la inceputul exercitiului financiar, toate valorile din contul 5=!
DEilant de inc3idereF se transfera in creditul si debitul contului 5=1 DEilant de
desc3idereF &in debitul contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold
initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentru a crea un sold
initial debitor(. )stfel bilantul de desc3idere este acelasi cu bilantul de inc3idere al
exercitiului precedent.
)cest bilant de desc3idere este intangibil, in sensul in care orice modificari de
politici, proceduri sau metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot
fi aplicate retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in bilantul de desc3idere.
0rice modificari ale politicilor sau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului
unui exercitiu financiar. "e asemenea, orice erori descoperite, aferente perioadei
precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat si nu prin modificarea
bilantului de desc3idere.
!!. 6ominalizati si exemplificati cinci te3nici de audit pentru obtinerea
probelor de audit.
Conform <tandardului ,nternational de )udit &,<)( .>> 1Probe de auditF,
auditorul utilizeaza unul sau mai multe tipuri de proceduri de audit dintre urmatoarele:
- inspectia inregistrarilor si a documentelor
- inspectia imobilizarilor corporale
- observarea
- investigarea
- confirmarea
- recalcularea
- reefectuarea
- proceduri analitice
!+. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:
a(sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii
b(este furnizata de un alt auditor
c(este obtinuta pe suport de 3artie sub forma unei fotocopii
7aspuns : a,b,c
!-. Pornind de la caracterul suficient si adecvat al probelor care este raportul
intre calitatea si cantitatea probelor de audit ?
8radul de adecvare reprezinta masura calitatii probelor de audit cu alte cuvinte,
relevanta si credibilitatea acestora in furnizarea de suport pentru categoriile de tranzactii,
solduri ale conturilor, prezentarile de informatii si asertiunile aferente, sau in detectarea
denaturarilor de la nivelul acestora. Cantitatea probelor de audit necesare este afectata de
riscul de denaturare
!.. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa
de acceptare a mandatului?
)ctiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile
necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la:
-cunoasterea globala a intreprinderii
-examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor
-examenul competentei
-contactul cu fostul auditor sau cenzor
-decizia de acceptare a mandatului
-fisa de acceptare a mandatului.
!/. Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o misiune de
audit statutar in etapa de orientare si planificare a audituluin statutar
,n aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la
particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative,
informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie
prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit.
Principalele lucrari din aceasta etapa sunt:
1.Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii
!.,dentificarea domeniilor si sistemelor semnificative
+.7edactarea Planului de misiune &planului de audit(
-.Elaborarea programului de munca
!4. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit
<tandardul ,nternational de )udit &,<)( nr. 5>> stabileste procedurile si principiile
fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit
speciale. Cisiunile de audit cu scop special se pot referi la :
<ituatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele
internationale de raportare financiara si de normele nationale
Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare
7espectarea clauzelor contractuale
<ituatii financiare condensate &rezumate(
!5. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui
cabinet,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate
interesului propriu
)u loc atunci c*nd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de
un interes &participare( financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al
acestor cabinete ar intra $n conflict cu clientul respectiv. )stfel de exemple pot fi:
a participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului
respectiv
G un $mprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care
gestioneaza patrimoniul clientului
G onorarii totale provenind de la un singur client
G preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract &misiune(
G relatii de afaceri cu clientul contractului de prestari de servicii profesionale
a potentiala angajare ca salariat al clientului
G onorarii neprevazute $n contractul de audit sau de prestari de servicii
profesionale.
!=. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui
cabinet ,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate
renuntarii la propriile convingeri.
)par atunci c*nd cabinetulBsocietatea sau un membru al acestuia, promoveaza, sau
poate fi perceput a promova situatia sau
opinia unui client p*na la punctul $n care obiectivitatea sa este sau poate fi $nteleasa ca fiind
compromisa. )ceasta ar putea fi cazul $n care cabinetulBsocietatea sau un membru al
acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.
Exemple $n acest sens, fara a fi ex3austive, care pot crea a-menintari la adresa
independentei de acest fel pot fi:
- a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale
clientului
- a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, $n litigiile sau $n rezolvarea
ne$ntelegerilor cu terte parti.
+>. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui
cabinet ,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate
manifestarilor de familiarism.
Cauze datorate manifestarilor de familiarism )u loc atunci c*nd, $n virtutea unor
relatii str*nse cu un client cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia,
cabinetulBsocietatea de profil sau un membru al acestora, devine prea $ntelegator fata de
interesele clientului.
Exemple $n acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa
independentei, fara a fi ex3austive, pot fi:
G un membru al cabinetuluiBsocietatii care are un membru de familie &afin( sau o ruda
apropiata care are o functie de raspundere $n $ntreprinderea clientului
G un membru al cabinetuluiBsocietatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca
angajat al clientului, este $n masura a exercita o influenta directa si importanta asupra
realizarii obiectului contractului $nc3eiat cu clientul
G un fost partener al cabinetuluiBsocietatii care a devenit o persoana care gestioneaza
patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta di
recta si importanta asupra realizarii obiectului contractului $nc3eiat cu clientul
G asociere de lunga durata a unui membru al cabinetuluiB societatii cu un client al
acestora
G acceptarea de daruri sau ospitalitate, $n afara de cazul c*nd valoarea acestora este
nesemnificativa, de catre membrii cabinetuluiBsocietatii, de la clientul acestora sau de la
persoanele care gestioneaza patrimoniul sau sunt angajati ai clientului.
+1. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui
cabinet, o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate
unor actiuni de intimidare.
)u loc atunci c*nd un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat sa
actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau
percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.
Hara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa
independentei, acestea pot fi:
G amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetulBsocietatea
respectiva de a $nlocui un membru al acesteia, $n cazul unui dezacord de aplicare a unui
principiu de contabilitate
G presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespunzator cantitatea de munca
executata de membrii cabinetuluiBsocietatii, $n scopul reducerii onorariilor.
+!. ,n ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul
contractului inc3eiat cu clientul?
Constau $n:
G aprobarea sau ratificarea de catre )dunarea generala a clientului, a numirii
cabinetuluiBsocietatii prestatoare de servicii profesionale, atunci c*nd alte persoane
$mputernicite sa administreze patrimoniul si sa-1 reprezinte juridic pe client au semnat
contractul
G nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, $mputerniciti a lua decizii
manageriale
G stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara
&situatii financiare( corecta
G procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor
pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor
G structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care
asigura supraveg3erea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si
legatura, comunicatiile cu cabinetulBsocietatea care presteaza servicii profesionale pentru
client.
Comitetele de audit, fac*nd parte din structura consiliilor de administratie, au un
rol important $n conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul
efectuat de aceste consilii de administratie. Comitetul de audit revede situatiile financiare
$nainte de a fi supuse consiliului de administratie, av*nd totodata rolul de legatura $ntre
auditorul extern &cabinetBsocietate de audit( si consiliul de administratie.
"esigur, $n lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este
necesar sa existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului &$n mod deosebit,
la societatile cotate( care sa tina legatura cu cabinetulBsocietatea de audit si cu care
aceasta sa rezolve $n mod rezonabil aspectele privind independenta.
CabineteleBsocietatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind
comunicatii independente cu comitetele de audit sau cu altele $mputernicite cu
conducerea acestor relatii.
$n cazul auditarii societatilor cotate, cabineteleBsocietatile de audit trebuie sa
comunice cel putin o data pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si clientul
auditului, apreciate, potrivit rationamentului profesional, ca av*nd legatura cu indepen-
denta.
)ceste comunicari pot varia $n functie de $mprejurarile decise de
cabineteleBsocietatile de audit, dar trebuie, $n general, sa abordeze aspecte relevante
stabilite $n aceasta sectiune.
++. ,n ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in interiorul
propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor Bsocietatilor?
)stfel de masuri constau $n:
G importanta independentei acordata de conducerea cabinetuluiBsocietatii si modalitatea
de implicare a membrilor ec3ipelor de profesionisti contabili $n audit, servicii conexe si
alte servicii profesionale, pentru satisfacerea interesului public
G politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii
nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul
G politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa
independentei, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de
protejare, precum si modalitatea de aplicare a lor pentru eliminarea sau reducerea
amenintarilor la un nivel acceptabil
G politici interne si proceduri de supraveg3ere a respectarii aplicarii politicilor si
procedurilor privind independenta
G politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre
cabineteleBsocietatile si membrii acestora cu clientii serviciilor prestate
G politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor
cabinetuluiBsocietatii de la un singur client.
G modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si ec3ipe pentru prestarea unor servicii
profesionale care reprezinta parti dintr-un contract $nc3eiat cu un client
G politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetuluiBsocietatii si altor
persoane, care nu fac parte din ec3ipa de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul
nivelului de asigurare angajat
G comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetuluiBsocietatii, inclusiv
orice sc3imbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluz*nd instruirea
corespunzatoare si formarea lor continua
G desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetuluiBsocietatii
drept delegat responsabil pentru supraveg3erea functionarii adecvate a sistemului de
protejare a independentei
G mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al
entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ram*na independenti fata de cabinetulBsocietatea
prestatoare de servicii profesionale
G un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile
stabilite
G politici si proceduri pentru a $nsarcina colaboratorii si angajatii cabinetuluiBsocietatii
sa comunice nivelurilor superioare orice c3estiune privind independenta si obiectivitatea
care $i preocupa acestea includ si informarea membrilor cabinetuluiBsocietatii asupra
procedurilor desc3ise $mpotriva lor
G includerea suplimentara $n ec3ipa a unui profesionist contabil care sa supraveg3eze
lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. )ceasta persoana
ar putea fi angajata din afara cabinetului Bsocietatii Bgrupului sau sa fie cineva din
interiorul lor, care nu a fost membru al ec3ipei de audit si servicii conexe
G consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti,
un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil
G rotirea personalului cu functii de conducere
G comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte
persoane din conducerea clientului
G elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a
naturii serviciilor prestate si a marimii onorariilor percepute
G politici si proceduri care sa protejeze membrii ec3ipelor de audit si servicii conexe
sa nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clien-
ului
G implicarea altui cabinetBsocietate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din
nivelul de asigurare al angajamentului
G implicarea altui cabinetBsocietate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu
necesita un nivel de asigurare acordat clientului, $n masura $n care acesta $si asuma
responsabilitatea serviciilor prestate
G eliminarea unei persoane din ec3ipa de audit si servicii conexe, c*nd are
participari financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei.
C*nd masurile de protejare a independentei, aratate mai $nainte, sunt insuficiente
pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei
sau c*nd cabinetulBsocietatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau
interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza
contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest
contract.
+-. ,n ce constau masurile de protejare a independentei dispuse de profesie,
legislatie sau reglementari?
Constau $n:
G cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie
G cerinte de educatie &formare( continua
G standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare
G control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de
cabinetulBsocietatea de expertiza contabila sau audit
G legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionistilor
contabili.
+.. <electarea si abordarea politicilor contabile adecvate este
responsabilitate:
a( auditorului
b( conducerii societatii
c( conducatorului compartimentului contabil
+/. Exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare auditate este
responsabilitatea
a( )uditorului intern
b( )uditorului extern
c( Contabilului sef
+/. Caracteristicile fraudei- prezentare si exemplificare.

+4. Care este responsabilitatea auditorului de alua in considerare frauda la
auditarea situatiilor financiare.
+4. Prezentati etapele misiunii de certificare.
+5. Prezentati continutul raportului de certificare.
+=. ,ntocmiti intr-o maniera succinta un plan de misiune de audit statutar pe
care urmeaza sa o realizati la o societate comerciala.
,.Prezentarea $ntreprinderii:
- "enumirea
- <ediul social
- Capital social si ac'ionari
- $nregistrare
- <curt istoric
- Considera'ii succinte privind obiectul de activitate, pia'a, concuren'a
,,. ,nforma'ii contabile:
- Eugete %i conturi previzionale
- Particularit#'ile sistemului contabil
- Principiile contabile permanen'e comparabi-lit#'i plurianuale
,,,. "efinirea misiunii:
- 6atura misiunii: conturi anuale conturi consolidate previziuni etc.
- )l'i auditori, exper'i sau cenzori cu misiuni $n$ntreprindere
,I.<isteme si domenii semnificative:
- Prag de semnifica'ie
- Hunc'ii %i conturi semnificative
- Jone de risc identificate
- Controale semnificative pe care ne putem sprijini
I.0rientarea programului de lucru:
- )precierea controlului intern
- :ucr#ri deosebite
- Confirm#ri de ob'inut &interne %i externe(
- ,nventare fizice
- )sisten'# de specialitate necesar# &informatic#,fiscalitate etc.(
- "ocumente de ob'inut
I,. Ec3ipa si bugetul
I,,. Planificarea
- 7epartizarea lucr#rilor
- "atele interven'iilor pe etape
- :ista rapoartelor, scrisorilor de confirmare %i altedocumente ce urmeaz# a fi emise &cu
datele-limit#(
+5. Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului permanent pentru
fiecare sectiune.
9nele informa'ii %i documente primite sau analizate $n cursul diferitelor etape ale misiunii
pot fi folosite pe toat# durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s# fie cercetate $n fiecare
an. Clasarea lor $ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar#
dup# aducerea sa la zi.
"osarul permanent permite deci evitarea repet#rii $n fiecare an a unor lucr#ri %i
transmiterea de la un exerci'iu la altul a elementelor de recunoa%tere a intreprinderii.
"osarul permanent se organizeaz# $n sec'iuni &p#r'i( care u%ureaz# clasarea documentelor
%i consultarea lor. Hiecare sec'iune poate fi materializat# printr-un desp#r'itor comport*nd
un sumar al con'inutului. Kinerea la zi se efectueaz# pe sumar, indic*nd data introducerii
documentului.
"osarul permanent se subdivide $n sapte sec'iuni pentru a facilita lectura %i controlul din
partea organismului profesional, dup# cum urmeaz#:
P) &dosarul permanent, <ec'iunea )( intitulat# D8eneralit#'iF
PE &dosarul permanent, <ec'iunea E( intitulat# D"ocumente privind controlul internF
PC &dosarul permanent, <ec'iunea C( intitulat# D<itua'ii financiare %i rapoarte privind
exerci'iile precedenteF
P" &dosarul permanent, <ec'iunea "( intitulat# D)nalize permanenteF
PE &dosarul permanent, <ec'iunea E( intitulat# DHiscal %i socialF
PH &dosarul permanent, <ec'iunea H( intitulat# DLuridiceF
P8 &dosarul permanent, <ec'iunea 8( intitulat# D,nterven'ii externiF
+=. Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului exercitiului pentru
fiecare sectiune.
"osarul exerci'iului cuprinde toate elementele unei misiuni, a c#ror utilitate nu dep#%e%te
exerci'iul controlat el permite ansamblarea tuturor lucr#rilor, de la organizarea misiunii
la sintez# %i formularea raportului.
"osarul exerci'iului este indispensabil pentru:
mai buna organizare %i control ale misiunii
documentarea lucr#rilor efectuate, deciziilor luate %i asigurarea c# programul s-a derulat
f#r# omisiuni
$nlesnirea muncii $n ec3ip# %i supervizarea lucr#rilor date la colaboratori
justificarea opiniei emise %i redactarea raportului.
"osarul exerci'iului este bine s# fie $mp#r'it pe sec'iuni &p#r'i( pentru a u%ura utilizarea
sa. ?n general se folose%te o $mp#r'ire $n 1> sec'iuni &p#r'i( simbolizate de la ) la L, astfel:
E) &dosarul exerci'iului, <ec'iunea )( intitulat# D)cceptarea misiuniiF
EE &dosarul exerci'iului, <ec'iunea E( intitulat# D<inteza misiunii %i rapoarteF
EC &dosarul exerci'iului, <ec'iunea C( intitulat# D0rientare %i planificareF
E" &dosarul exerci'iului, <ec'iunea "( intitulat# DEvaluarea riscului legat de controlF
EE &dosarul exerci'iului, <ec'iunea E( intitulat# DControale substantiveF
EH &dosarul exerci'iului, <ec'iunea H( intitulat# D9tilizarea lucr#rilor altor profesioni%tiF
E8 &dosarul exerci'iului, <ec'iunea 8( intitulat# DIerific#ri %i informa'ii specificeF
EM &dosarul exerci'iului, <ec'iunea M( intitulat# D:ucr#rile de sf*r%it de misiuneF
E, &dosarul exerci'iului, <ec'iunea ,( intitulat# D,nterven'ii cerute prin reglement#ri
diverseF
EL &dosarul exerci'iului, <ec'iunea L( intitulat# DControlul conturilor consolidateF
->. Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati Ale succint.
-1. Prezentati succint continutul unei scrisori de misiune de audit .
-!. Elemente probante in audit- prezentare si exemplificare .
Potrivit <tandardelor ,nterna'ionale de )udit, elementele probante $ntr-o misiune de audit
&Daudit evidenceF sau DelNments probantsF( reprezint# informa'ii ob'inute de auditor
pentru a ajunge la concluzii pe care acesta $%i fondeaz# opinia aceste informa'ii constau
$n documente justificative %i documente contabile care stau la baza situa'iilor financiare %i
care sunt coroborate cu informa'ii din alte surse.
Elementele probante sunt ob'inute printr-o combinare adecvat# a testelor de procedur# cu
controalele substantive sau numai prin controalele substantive. ;estele de procedur# sunt
testele care permit ob'inerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii %i
func'ion#rii sistemelor contabile %i de control intern. Controalele substantive sunt
controale proprii ale auditorului $n contabilitatea intreprinderii %i constau $n proceduri
care urm#resc ob'inerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii
semnificative $n situa'iile financiare ele sunt de dou# tipuri:
controale privind tranzac'iile, opera'iile %i soldurile conturilor
proceduri analitice care constau $n analiza tendin'elor %i ratiourilor &rapoartelor(
semnificative, examenul varia'iilor %i examene de coeren'# cu alte informa'ii.
?n func'ie de credibilitatea informa'iilor ob'inute $n etapele precedente, auditorul
stabile%te programele de control a conturilor pe baza c#rora s# poat# ob'ine elementele
probante necesare fundament#rii opiniei sale.
)ceast# etap# a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a
putea exprima o opinie motivat# asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea
respect#rii regulilor legale %i regulamentare de c#tre intreprindere %i anume:
regulile de prezentare %i de evaluare stipulate $n normele legale %i $n cele profesionale
reguli de pruden'#
regulile referitoare la inventarieri
reguli de 'inere a registrelor %i a contabilit#'ii
existen'a activelor %i faptul c# acestea apar'in intreprinderii
pasivele patrimoniale, veniturile %i c3eltuielile privesc intreprinderea $n cauz#.
Elementele probante trebuie s# $ndeplinesc# cumulativ dou# condi'ii de calitate pentru a
putea s# stea la baza fond#rii unei opinii: s# fie suficiente %i s# fie juste &adecvate(.
Caracterul suficient se stabile%te $n raport cu num#rul de elemente probante colectate
caracterul just se apreciaz# $n raport cu gradul de adecvare, cu pertinen'a, fiabilitatea lor.
?n mod normal, auditorul consider# necesar s# se sprijine pe elemente probante care nu
sunt concludente prin ele $nsele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El
poate deseori s# fie determinat s# caute elemente probante de surs# sau natur# diferit#
pentru a corobora o aceea%i afirma'ie.
Elementele probante trebuie, $n ansamblul lor, s# permit# auditorului s#-%i fac# o opinie
cu privire la situa'iile financiare. ?n general, auditorul nu examineaz# totalitatea
informa'iilor la care are acces pentru a-%i forma opinia, $n m#sura $n care el poate ajunge
la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de opera'ii sau un control intern,
aplic*nd te3nici de sondaj bazate pe ra'ionament profesional sau e%antion statistic.
Hactorii care influen'eaz# ra'ionamentul auditorului $n leg#tur# cu ceea ce constituie
elemente probante suficiente cuprind:
,mportan'a riscului de inexactitate acest risc poate depinde de:
natura elementelor $n cauz#
adecvarea controlului intern
natura activit#'ilor realizate
existen'a unor situa'ii susceptibile de a exercita o influen'# neobi%nuit# asupra conducerii
intreprinderii
situa'ia financiar# a intreprinderii.
,mportan'a relativ# a elementului avut $n vedere, 'in*nd seama de ansamblul informa'iilor
bilan'ului contabil.
Experien'a c#p#tat# $n cursul unor audit#ri anterioare.
Concluziile procedurilor de audit, $n special descoperirea eventual# a unor fraude sau
erori.
;ipul de informa'ie disponibil#.
?n cazul ob'inerii de elemente probante pornind de la testele de procedur#, aspectele
sistemelor contabile %i de control intern asupra c#rora auditorul va str*nge elemente
probante se refer# la:
conceperea sistemelor contabile %i de control intern sunt aceste sisteme concepute de o
manier# care s# previn# sau s# detecteze %i corecteze anomalii semnificative?
func'ionarea sistemelor contabile %i de control intern aceste sisteme au func'ionat de o
manier# satisf#c#toare pe toat# perioada?
?n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se
asigur# de posibilitatea ob'inerii unor afirma'ii $n materie:
de existen'#: controlul intern exist#?
de eficacitate: controlul intern func'ioneaz# eficace?
de permanen'#: controlul a func'ionat eficace pe toat# perioada $n cursul c#reia auditorul
$n'elege s# se sprijine pe el?
?n cazul ob'inerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul
trebuie s# determinedac# elementele rezultate din aceste controale precum %i din testele
de procedur# sunt suficiente %i adecvate pentru a stabili dac# la elaborarea situa'iilor
financiare de c#tre conducerea $ntreprinderii au fost $ntrunite criteriile urm#toare:
de existen'#: un element al activului sau pasivului exist# la un moment dat
de drepturi %i obliga'ii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element
de pasiv este o obliga'ie pentru intreprinderea dat#, la un moment dat
de apartenen'# &de realitate( tranzac'iile sau evenimentele se refer# la intreprinderea dat#
%i s-au produs $n cursul perioadei respective
de ex3austivitate: activele, datoriile, tranzac'iile sau evenimentele au fost $nregistrate %i
toate faptele importante au fost men'ionate
de evaluare: $nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a f#cut la valoarea lor de
inventar
de m#surare: o opera'ie sau un eveniment este $nregistrat# la valoarea sa de tranzac'ionare
%i un venit sau o c3eltuial# apar'in perioadei
de prezentare si publicitate: o informa'ie este prezentat#, clasat# %i descris# conform
referen'ialului contabil aplicabil.
0b'inerea de elemente probante privind o informa'ie dat#, de exemplu, existen'a de
stocuri, nu scute%te ob'inerea de elemente probante pentru o alt# afirma'ie, de exemplu,
evaluarea lor.
)uditorul poate ob'ine un grad de certitudine mai ridicat atunci c*nd elementele probante
adunate, de origine %i de natur# diferite, sunt concordante. ?n acest caz, auditorul poate
ob'ine un grad de certitudine global superior celui pe care $l ob'ine din fiecare din
elementele probante luate izolat. ,nvers, atunci c*nd elementele probante ob'inute din
surse diferite nu sunt concordante $ntre ele, poate fi necesar# folosirea unor proceduri
suplimentare $n scopul rezolv#rii contradic'iei.
;rebuie s# existe un raport rezonabil $ntre costul pentru ob'inerea unor elemente probante
%i utilitatea informa'iei ob'inute. Cu toate acestea, dificult#'ile %i costurile suportate
pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele $nsele, omisiunea
unei proceduri.
)tunci c*nd auditorul are dubii legitime cu privire la o informa'ie care prezint# o
importan'# semnificativ#, el trebuie s# se str#duiasc# s# ob'in# elemente probante
suficiente pentru a elimina aceste dubii. "ac# nu este $n m#sur# s# ob'in# aceste elemente
probante suficiente, el nu trebuie s# formuleze o opinie f#r# rezerv#.
-+. ;e3nici de contrul pentru obtinerea elementelor probante prezentare si
exemplificare.
--. ,n cadrul unei misiuni de audit statutar desfasurate la o societate
comerciala ,din testele efectuate constatati ca societatea este in litigiu cu un
client pentru incasarea contravalorii unei facturi a carei valoare se situeaza
peste pragului de semnificatie. Conducatorii societatii refuza constituirea
provizionului motivand ca nu este deductibil fiscal .Ce fel de opinie veti
formula in raportul de audit ?
)uditorul va formula o opinie defavorabila mentionand ca acest fapt nu este
conformprincipiilor contabile si incidenta acestuia asupra situatiilor financiare nu dau
oimagine fidela a situatiei financiare a societatii.
Potrivit prevederilor Codului Hiscal, art.!! &1( contribuabilul aredreptul la deducerea
rezervelor si provizioanelor, astfel:

lit.c( din art.!!: provizioanele constituite in limita unuiprocent de !>O incepand cu data
de >1.>1.!>>-, !.O incepand cudata de >1.>1.!>>. si +>O incepand cu data de
>1.>1.!>>/ din valoarea creantelor asupra clientilor inregistrate de catrecontribuabil, care
indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:1.sunt inregistrate dupa data de
>1.>1.!>>-!.sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste !4> dezile de la data
scadentei+.nu sunt garantate de o alta persoana-.sunt datorate de o persoana care nu este
persoanaafiliata contribuabilului..au fost incluse in veniturile impozabile
alecontribuabilului

li.j( din art.!! : provizioanele constituite in limita unuiprocent de 1>>O din valoarea
creantelor asupra clientilorinregistrate de catre contribuabil, care indeplinesc
cumulativeurmatoarele conditii:1.sunt inregistrate dupa data de >1.>1.!>>4!.creanta este
detinuta la o persoana juridical asupracareia este declarata procedura de desc3idere a
falimentului,pe baza 3otararii judecatoresti prin care atesta aceasta situatie+.nu sunt
garantate de o alta persoana-.sunt datorate de o persoana care nu este persoanaafiliata
contribuabilului..au fost incluse in veniturile impozabile alecontribuabilului,n acest caz
auditorul exprima opinie contrara formulate astfel:D
)m fost angajati sa auditam bilantul anexat al entitatii P la datade +1.1!.6, precum si
contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar aferente pentru anul inc3eiat.
)ceste situatii financiaresunt responsabilitatea managementului entitatii P.
)m desfasuratauditul
in concordanta cu QQ&referire la cadrul de raportare(. ,nopinia noastra, datorita
efectelor aspectelor discutate in paragraful precedent, situatiile financiare nu prezinta o
imagine fidele a pozitieifinanciare a entitatii P la data de +1.1!.6, a rezultatelor
dinexploatare si a fluxurilor de numerar pentru anul inc3eiat la datarespective si nu sunt
in conformitate cuQ..& referire la statutele sau prevederile legale(F
-.. "in motive obiective nu ati putut participa la inventariere anuala &ati fost
numit auditor statutar dupa momentul inventarierii.Ce fel de opinie veti
formula?
)uditorul va formula o opinie cu rezerve mentionand ca nu a putut participa
lainventarierea anuala deoarece a fost numit auditor ulterior datei inventarului.&asta
incazul in care poate controla procesul inventarierii prin alte procedee(
-/. Constatati ca societatea la care efectati auditul detine in patrimoniu
terenuri si cladiri pentru care s-a procedat la reevaluarea lor in anul !>>4de
catre un evaluator autorizat si se regasesc in situatiile financiarela +1.dec
!>>= la valoarea reevaluata la +1 dec !>>4.Cum abordati aceasta problema
in cazul misiunii de audit pentru situatiile financiare ale anului !>>=?
-4. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la
societatea )EC <) care a intocmit situatiile financiare pentru anul !>>= in
conformitate cu prevederile 0CHP14.!B !>>. nu ati identificat elemente
care sa va conduca la o opinie cu rezerva, redactati un raport de audit fara
rezerve respectand continutul ,<) 4>>&7aportul auditorului independent
asupra unui set complet de situatii financiare de uz general(.
-5. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la
societatea )EC <) care a intocmit situatiile financiare pentru anul !>>= in
conformitate cu prevederile 0CHP14.!B!>>. ati identificat aspecte care nu
afecteaza opinia auditorului, redactati un raport de audit modificat
respectand continutul acestuia conform ,<)4>1 &Codificari ale raportului de
audit (.
-=. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la
societatea )EC <) care a intocmit situatiile financiare pentru anul !>>= in
conformitate cu prevederile 0CHP14.!B!>>. ati identificat aspecte care
afecteaza opinia auditoruluica urmare a limitarii ariei de aplicabilitate a
activitatii auditorului sau ca urmare a faptului ca exista un dezacord cu
conducerea in ceea ce priveste caracterul acceptabil al politicilor contabile
selectate ,metoda aplicarii acestoara sau caracterul adecvat al informatiilor
furnizate in situatiile financiare , redactati un raport de audit modificat
respectand continutul acestuia conform ,<)4>1 &Codificari ale raportului de
audit(.
.>. Cum testati continuitatea activitatii intr-o misiune de audit statutar.
)uditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua activitatea si in viitor. )ceasta
implica nu numai evaluarea pozitiei prezente a companiei ci si evaluarea resurselor
adecvate pentru a continua activitatea pe o perioada de 1! luni de la data bilantului.
)uditorul trebuie sa evalueze gradul de adecvare a mijloacelor prin care administratorii s-
au asigurat ca:
a( Este adecvat sa adopte principiul continuitatii activitatii la intocmirea situatiilor
financiare
si
b( <ituatiile financiare cuprind prezentarile, daca exista astfel de prezentari, referitoare la
continuitatea activitatii, necesare pentru a oferi o imagine fidela.
)uditorul trebuie sa obtina informatii despre administratori si sa examineze informatiile
disponibile si avand in vedere perioada viitoare careia administratorii i-au acordat o
atentie deosebita la evaluarea continuitatii activitatii, auditorul trebuie sa stabileasca sis a
documenteze gradul de preocupare &daca exista( privind capacitatea clientului de a-si
continua activitatea. :a stabilirea gradului de preocupare, auditorii trebuie sa aiba in
vedere toate informatiile relevante de care au luat cunostinta in timpul auditului.
Procedurile minimale de audit contin proceduri specifice referitoare la continuitatea
activitatii astfel:
1. <e obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului de profit si pierdere si ale
bilantului &daca exista(. <e analizeaza si se documenteaza:
A rentabilitatea
A evolutia fluxurilor de numerar
!. <e consulta directorii si se revizuiesc informatiile obtinute deja in timpul procesului de
audit.
+. <e analizeaza si se documenteaza factori precum:
A comenzi de vanzare Bpierderea unor clienti importanti
A probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia societatii, precum si ca societatea sa
continue sa aiba acces la bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii sale
A capacitatea societatii de a se adapta la circumstante noi
A probleme financiare
A perioada pentru care firma a obtinut acces la facilitati financiar-bancare
A cerinte de rambursare a imprumuturilor cu termen fix
A investitii de capital importante, planificate sau anulate
A mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuite
A utilizarea finantarii pe termen scurt pentru nevoi pe termen lung
A finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul de stat
A reducerea sau cresterea excesiva a stocurilor
A probleme de lic3iditate
A vec3imea mijloacelor fixe si probabilitatea necesitatii inlocuirii lor
- contingente si angajamente privind capitalul.
-. "upa analizarea factorilor mai sus mentionati, este principiul contabil al continuitatii
activitatii o baza potrivita pentru intocmirea situatiilor financiare?
"aca nu: A Cai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei? &)u facut
directorii prezentarile adecvate?(
Este necesara intocmirea unui raport de audit cu rezerve sau sunt necesare prezentari
suplimentare in raportul de audit?
suplimentare $n
raportul de audit? &"ac# da, $ntocmi'i ad#ugirile la raportul de audit(.
..?n revizuirea statutului societ#'ii $n ceea ce prive%te principiului continuit#'ii activit#'ii,
au luat $n
considerare directorii o perioad# de un an de la aprobarea situa'iilor financiare?
"ac# nu: <-a men'ionat aceasta $n raportul directorilor?
<unt necesare explica'ii sau prezent#ri suplimentare $n raportul de audit?
/.<e analizeaz# confirm#rile ce trebuie incluse $n scrisoarea de confirmare a declara'iilor.
<crie'i o sintez# a factorilor analiza'i, prezent*nd judec#'ile emise, opinia privind
$ncadrarea societ#'ii $n
principiul continuit#'ii activit#'ii %i impactul asupra situa'iilor financiare.
.1. <imulati o misiune de examen limitat asupra stocurilor.
.!. <imulati o misiune de examen limitat asupra conturilor de trezorerie.
.+. <imulati o misiune de examen limitat asupra creantelor.
.-. <imulati o misiune de examen limitat asupra proprietatii .
... <imulati o misiune de examen limitat asupra angajamente si datorii
contingente .
./. <imulati o misiune de examen limitat asupra imprumuturilor de platit.
.4. <imulati o misiune de examen limitat asupra evenimentelor ulterioare.
.5. <imulati o misiune de examen limitat asupra tranzactiilor cu partile
afiliate.
.=. <imulati o misiune de examen limitat asupra impozitului pe profit si alte
impozite.
/>. Pornind de la o populatie de !>> de elemente procedati la esantionarea
acesteia utilizind trei metode de esantionare.
/1. <e dau urmatoarele informatii aferente anului 6:
- venituri totale R .>.>>> lei
- c3eltuieli totale R ->.>>> lei &inclusiv c3eltuielile cu impozitul pe profit
inregistrate pana in luna septembire(
- c3eltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in luna septembrie R
..>>> lei
- impozitul pe profit platit R !.>>> lei
- venituri din dividende R !.>>> lei
- venituei din reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor R -.>>>
lei
- c3eltuieli de protocol R 1>> lei &limita de deductibilitate !O(
- c3eltuieli cu sponsorizari R -.> &limita de deductibilitate >.+O(
- c3eltuieli privind amenzile %i penalitati datorate statului R !.>>> lei
Conform :egii .41B!>>+ cota de impozit pe profit R 1/O
,n calitate de auditor care este soldul contului --1 %i inregistrarea
impozitului pe profit in luna decembrie?
C3eltuieli de protocol deductibile:
Eaza de calcul R venituri impozabile A c3eltuieli aferente veniturilor impozabile A
c3eltuieli de protocol A c3eltuieli cu impozitul pe profit R --.>>> A ->.>>> A 1>> A ..>>>
R =.1>> lei
C3eltuieli protocol deductibil R =.1>> S !O T 15! lei, rezulta c3eltuieli de protocol 1>> lei
deductibile
Profit impozabil R venituri totale A c3eltuieli totale A venituri neimpozabile U c3eltuieli
nedeductibile R .>.>>> A ->.>>> A !.>>> A -.>>> U -.> U ..>>> U !.>>> R 11.-.>
,mpozit pe profit R 11.-.> S 1/O R 1.5+!
C3eltuieli cu sponsorizarea:
- >.+V S C) R &.>.>>> A !.>>> A -.>>>( S >,>>+ R 1+! lei
- !>O S impozitul pe profit R 1.5+! S !>O R +// lei, rezulta ca impozitul pe profit se va
diminua cu 1+! lei.
,mpozit pe profit cumulat R 1.5+! A 1+! R 1.4>> lei
/=1 R --1 - +.+>>
<old " --1 +>> lei
/!. 0 societate prezinta urmatoarea situatie:
Contractele de constructie A !>.>>> lei, din care garantii acordate A !.>>> lei
Carfuri A pret de ac3izitie 1>.>>> lei adaos comercial A !.>>> lei
Cinusuri la inventare - .>> lei
Contracte cu vanzarea in rate A 1>.>>> lei rate incasate A !.>>> lei rate
neincasate A 5.>> lei dobanda .>> lei
)vize de expeditie A pret de vanzare cu ;I) +..4> lei
Eonuri fiscale A !+5 lei
)uditorul a verificat ;I) neexigibil calculat de entitate %i a ajuns la
consluzia ca este corecta suma determinata. Care este ;I)-ul neexigibil
calculat?
a. ;I) R !-O
O R ->- !!.+!>
!+1 15.>>>
--!/ -.+!>
->- R 1/4 !.>>>
--!5 R --!/ -5> lei ;I) neexigibil# &ct.--!5(
b. Calcul pre' cu am#nuntul cu ;I) R Cost ac3izi'ie U )daos comercial U ;I)
neexigibil#
;I) neexigibil# R & cost de ac3izi'ie U adaos comercial( x !-OR
R &1>.>>> U !.>>>( x !-O R !.55> lei ;I) neexigibil# &ct.--!5(
O R ->1
+41
--!/
--!5 R --!/ !.55> lei
c. Cinusuri la inventariere R .>> lei
;I) neexigibil# aferent# minusurilor la inventariere R
.>> x !-O R 1!> lei
d. -/1 R O 1+.>!>
4.5 1>.>>>
-4! .>>
--!4 !..!>
--!4 R --!5 !..!> lei
?ncasare !.>>> lei x !-O R -5> lei
RW --!5 R --!4 -5> lei
RW --!5 R !..!> A -5> R !.>-> lei sau &5.>>> U .>>( x !-O R !.>-> lei ;I) neexigibil#
e. Pre' v*nzare cu ;I) R +..4> lei &avize de expedi'ie(
RW ct. --!5 R +..4> lei
-15 R O
4>4
--!5 +..4> lei
f. Eonuri fiscale $n valoare de !+5 lei, la acestea se calculeaz# ;I) neexigibil# $n cazul
$n care se prime%te doar bonul fiscal urm*nd apoi s# se primeasc# factura.
O R ->1 !+5
+>! 1=!
--!/ -/
--!5 R --!/ -/ lei ;I) neexigibil#
--!/ R --!5 -/ A dup# emiterea facturii
" --!5 CX
-5> !..!>
!.55> +..4>
1!>
-5>
-/
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
-.>>/ /.>=>
<old C: !.>5- lei
/+. ,n calitate de auditor verificati modul in care o societate inregistreaza
salarile pentru un nr de + salariati. ,on, salariul realizat 5.>>> lei, grupa
normala, Iasile salariul realizat +..>> lei, grupa speciala %i Popescu salariul
realizat ..=>> lei, grupa deosebita. Care este inregistrarea pentru luna
respectiva aferenta contributiei C)< care este suportata de asigurati?
-!1 R -+1! 4/> &5>>> S =..O(
-!1 R -+1! +++ &+.>> S =..O(
-!1 R -+1! ./1 &.=>> S =..O
/-. 9n salariat pleac# $n delega'ie cu ma%ina firmei timp de . zile. )cesta
prime%te ca diurna suma de /> leiBzi. ?n plus prime%te un avans de 1.>>> lei.
<alariatul aduce spre decontare urm#toarele documente:
bonuri fiscale $n valoare de /> lei A 'ig#ri !. lei A b#utur# !> A alimente
1 factura de la 3otel pe care intr# cazare ->> lei mic dejun 1>> lei %i
parcare .> lei
! facturi de la restaurant pentru salariat !.> lei
+ facturi de la restaurant pentru o cin# cu parteneri de afaceri !>> lei
- bonuri benzin# +>> lei, din care justificat !!> lei.
<ocietatatea a decontat toate c3eltuielile salariatului in suma de 1.->. lei,
acest lucru insemnand o plata suplimentara catre acesta de ->. lei. ,n calitate
de auditor, considerati ca societatea a procedat bine ? ,n caz contrar, stabiliti
care este varianta corecta.
<e admit la decontare urmatoarele c3eltuieli:
- c3eltuielile pentru diurna &art.!, art.=( in valoare de +>>lei&.zileP/>leiBzi(
- c3eltuieli cu cazare si mic dejun &art.+!( in valoare de .>> lei
- taxa pentru parcare &art.!=( in valoare de .> lei, conform prevederilor M8nr.15/>B!>>/
privind obligatiile si drepturile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe
perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasariiin cadrul
localitatii in interes de serviciu
- c3eltuielile cu combustibil justificat in suma de !!>lei, conform,
prevederilor "ecretului nr. !>=B1=4/ privind 7egulamentul operatiunilor de casa;otal
c3eltuielile admise la decontare sunt in suma de 1.>4>lei iar platasuplimentara catre
salariat este in suma de 4>lei.
Teme &e re*era!
1. )uditul financiar al imobilizarilor: obiective, riscuri, proceduri
!. )uditul financiar al stocurilor: obiective, riscuri, proceduri
Evaluarea stocurilor are ca obiective concluzii asupra :- minimului dintre valoarea
netarealizabilasi costul lor- modul de determinare a costului la iesirea lor pentru
productie: H,H0,costul mediu ponderat, costul standard- verificarea valorii contabile de
intrare &facturi de cumparari, calculatiacosturilor prestabilite si postcalculul(.;estele de
detaliu i-au permis auditorului sa constate daca intrarile si iesirile destocuri au fost corect
contabilizate si apartin exercitiului curent, astfel incatele sa fie corect evidentiate si
evaluate la bilant."e asemenea, stocurile aflate la terti pe baza inventarierii si cele primite
de la tertiau fost excluse din situatiile financiare si compararea evidentelor contabile
cureflectarea lor in activul bilantier.)uditorul verifica daca toate stocurile au
fostidentificate si incluse in activul bilantier &ex3austivitatea(, daca toate stocurile au
fostcorect evidentiate in vederea evaluarii de bilant &exactitate(, daca costul stocurilor
afost corect calculat prin metoda de evaluare acceptatade procedurile interne
aleconducerii.)uditorul verifica daca toate sumele sunt incluse in situatiile financiare
sicorespund cu evidentele contabile. )ceste stocuri regasite in activul bilantier trebuie sa
existe si fizic &existenta(.<e verifica daca stocurile au fost inregistrate in perioada
contabila corecta&independenta exercitiilor(.<tocurile cu o miscare lenta sau fara miscare
au fost corect evaluate, lavaloarea neta realizabila &evaluare(.)uditorul trebuie sa
valideze daca toate stocurile firmei sunt incluse inactivul bilantier al societatii auditate. ,n
baza etapelor anterioare, auditorul, prinprocedurile de control, se asigura daca gestiunea
si contabilizarea stocurilor aufost supuse controlului intern permanent.;estele de control
i-au permis auditorului sa observe analiza variatiilor fatade planul de productie cu
explicatiile aferente, verificarea periodica a conditiilor
de depozitare, modul cum stocurile sunt pastrate in locatii sigure, precum sipersoanele
gestionare autorizate care raspund de securitatea lor.,nventarierea fizica periodica sau
continua a stocurilor, reconciliereasoldurilor din evidentele contabile cu foile de magazie
ii permit auditorului, pebaza testelor de control efectuate in cadrul procedurilor de control
intern, satraga concluzii cu privire la gradul rezonabil de asigurare caacestea sunt
reflectatecorect in bilant.,ndicatorii specifici cu privire la stocuri, viteza de rotatie ii
permit auditorului saconstate eventualele discrepante in fluctuatiile lunare si anuale fata
de perioadeleprecedente.
+. )uditul financiar al decontarilor cu tertii: obiective, riscuri, proceduri
)uditarea conturilor la terti in bilantul contabil are ca obiective:- concordanta balantelor
conturilor analitice cu conturile sintetice.- toti debitorii au fost inclusi in situatiile
financiare &ex3austivitate(.- soldurile conturilor de debitori au fost corect determinate si
inregistratein mod corect &exactitate(, iar sumele cuprinse in activul bilantier
suntconforme cu cele din inregistrarile contabile.- balantele conturilor analitice,
asigurandu-se de concordanta lor cuconturile generale, sintetice- un inventar al
creantelor si datoriilor existente la finele exercitiului.)uditorul analizeaza &de obicei, prin
sondaj( soldurile conturilor de tertiplecand de la documentele si informatiile contabile
puse la dispozitia sa.El cere sa se procedeze la efectuarea corecturilor pe care la
gasestenecesare.- la data bilantului debitorii exista in mod real &existenta(.- toate
tranzactiile cu clientul, vanzarile, titlurile de valoare si incasarile aufost inregistrate in
perioada corecta &independenta exercitiilor(. ;oateplatile in avans au fost corect calculate
si evidentiate astfel incat toatec3eltuielile se fac reflectate in aceeasi perioada de
contabilizare cuserviciile primite.- evaluarea corecta a creantelor cuprinde sumele nete ce
urmeaza a fiincasate. Provizioanele pentru clienti incerti, rabaturi si remise,risturne,
bunuri returnate sunt corect evidentiate si nu sunt mari.- toti debitorii cuprinsi in bilant
reprezinta creante asupra clientilor. "easemenea, auditorul trebuie sa verifice daca platile
in avans, veniturile ceurmeaza a fi incasate si alti debitori inclusi in activul circulant
bilantier reprezinta beneficii economice viitoare sau trezorerie &numerar(
deincasat.)uditorul trebuie sa ia in considerare eventualele riscuri:- firma auditata poate
supraevalua creantele sale in incercarea de a prezenta osituatie financiara mai buna decat
in realitate- exista riscul ca debitorii sa se afle in imposibilitatea de a plati, ceea
ceinseamna ca soldurile debitorilor din bilant trebuie micsorate pe bazaevaluarii proprii a
auditorului- facturile unui an financiar pot fi inregistrate in alta perioada, existandriscul
ca acestea sa nu fie evidentiate ca venituri. "aca entitatea vinde
bunuri, soldul debitorilor este in corelatie cu soldul conturilor de stocuri.- 7iscul de
frauda trebuie luat in considerare de catre auditor sub aspectulcreantelor fata de terti:-
unitatea poate inregistra vanzari fictive- deturnare de numerar daca acelasi angajat
incaseazaconcomitent facturile de la clienti si actualizeaza sijurnalul de vanzari- furt de
bunuri A revederea corespondentei curente cu debitorii- acordarea de reduceri comerciale
si financiare neautorizate- <olduri anulate A testarea lor printr-un esantion de solduri si
ajustarea inregistrarilor operate in conturile debitorilor.Controalele interne specifice
clientilor si conturilor asimilate sunt orientatespre operatiunile comerciale cu clienti noi,
analiza pe durate a soldurilor clientiprin verificarea unui esantion de facturi. "e
asemenea, se verifica concordantaintre jurnalul vanzarilor, facturi si registrele
contabile.)uditorul poate sugera firmei auditate unele recomandari in ceea ce
privestemodul de incasare mai rapida a facturilor, micsorarea riscului de neincasare
afacturilor prin evaluarea provizioanelor pentru creante depreciate.Controlul asupra
vanzarilor, precum si atentia asupra clientilor incertitrebuie sa fie in atentia conducerii cu
scopul de a preveni eventualele creanteincerte. ,mbunatatirea decontarilor cu creditorii
vizeaza recomandari aleauditorului in ceea ce priveste micsorarea importurilor pentru a
minimizac3eltuielile cu diferentele de curs valutar, identificarea situatiilor in care
clientular avea posibilitatea de a obtine reduceri financiare pentru plata inainte
determenul scadent, minimizarea termenului de ac3itare a datoriilor fata de creditori,fara
sa se deterioreze relatiile cu furnizorii sai.0biectivele de audit cu privire la datoriile pe
termen scurt:- toti creditorii au fost inclusi in situatiile financiare si exista in mod real
ladata bilantului- datoriile au fost calculate astfel incat c3eltuielile sunt inregistrate
potrivitcu serviciile prestate- au fost constituite provizioane adecvate in legatura cu
soldurile debitoareale creditorilor si pentru eventuale pierderi rezultate din tranzactiile
decumparare- datoriile preliminate si alti creditori inclusi in bilant reprezinta
obligatiiviitoare sau sume de platit.)uditorul considera principalele riscuri de frauda si
implicit care obiectiveau fost afectate prin testele de audit:- o plata eronata este facuta
unui salariat sau unui furnizor fara a aveaaprobarea conducerii pentru efectuarea platii
obiectivul afectat in acestesituatii este ex3austivitatea, exactitatea datoriei- fisa
furnizorului nu coincide cu jurnalul cumpararilor, fiind inclusefacturi fictive pentru plata.
,n aceste situatii sunt afectate exactitatea,existenta, precum si obligatiile entitatii
auditate- existenta furnizorilor fictivi inclusi in jurnalul de cumparari a condus laplati
facute unor angajati ai firmei auditate, obiectivele auditului deexactitate si existenta a
operatiunilor cu terti &creditori( fiind afectate. 0 revizuire atestelor de audit, pentru a
evalua riscurile in situatiile de mai sus impune:
- verificarea controlului intern cu privire la autorizarea platilor catrefurnizori-
reconcilierea fiselor analitice ale furnizorilor- reverificarea jurnalului creditorilor prin
urmarirea acelor furnizori carorali s-au facut plati ilegale- verificarea profitului brut va
arata o reducere, ca urmare a cresterii valoriicumpararilor in costul vanzarilor fara un
ec3ivalent al valorii vanzarilor.;estarea controlului intern privind autorizarea anularilor
de solduri alecreditorilor prin selectarea unui esantion de solduri ale furnizorilor si
investigareaoricaror reglari sau te3nici contabile neobisnuite in conturile furnizorilor.
)cesteteste elimina riscul ca sumele ce au fost in mod fraudulos anulate in
jurnalulfurnizorilor, fara un motiv aparent, sa fie reconsiderate. Poate exista riscul
cafacturile de cumparare sa fie inregistrate in jurnal ca fiind platite fara ca inextrasul de
cont sa existe evidenta acestor plati.)uditorul va examina facturile primite dupa sfarsitul
anului cu scopul de averifica daca sumele au fost ocazionale inainte sau dupa inc3eierea
exercitiuluifinanciar conform documentelor justificative.7evederea soldurilor
nerecuperabile si recomandarile auditorului cu privirela acele conturi ce urmeaza a fi
trecute pe venituri.
-. )uditul financiar al trezoreriei: obiective, riscuri, proceduri
)uditul trezoreriei cuprinde lic3iditatile in conturi bancare si casa,titlurile de plasament si
creditele bancare pe termen scurt.<tructura titlurilor de plasament cuprinde:- actiuni
cotate sau necotate- obligatiuni cotate sau necotate- bonuri de tezaur si bonuri de casa
pe termen scurt- actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate- titluri de
creante negociabile.Potrivit <tandardelor ,nternationale de Contabilitate, creditele pe
termenscurt nu sunt elemente de trezorerie. 7estrictiile asupra lic3iditatilor
bancaretrebuie prezentate in nota aferenta la situatiile financiare.6otele atasate situatiilor
financiare cuprind urmatoarele informatii privindtitlurile de plasament:- tratamentele
contabile utilizate pentru determinarea valorii contabile,sc3imbarea valorii de piata
pentru evidenta lor la valoarea realizabila,rezervele din reevaluari, cesiunea lor-
cuprinderea in contul de rezultate a dobanzilor, dividendelor si a altor venituri obtinute
din titluri de plasament, profitul sau pierderearezultatelor ca urmare a cesiunii titlurilor-
daca exista restrictii impuse asupra tranzactiilor unor titluri - valoarea de piata a titlurilor
de plasament pe piata financiara evaluate lacostul de ac3izitie- analiza detaliata a
portofoliului de investitii: categoria, denumirea,valoarea lor, numarul.Pe baza acestor
note auditorul poate face recomandari asupra urmatoarelor elemente:

- obtinerea unor venituri financiare cat mai mari- cum se pot minimiza c3eltuielile
financiare- maximizarea fluxului de trezorerie- cum se pot minimiza riscurile aferente
efectelor nefavorabile rezultatedin variatiile cursului valutar.:a bilant, auditorul trebuie
sa urmareasca daca au fost indeplinite obiectivede audit:Posturi de verificat 0biectivul
auditului- ;oate soldurile conturilor curente si alelic3iditatilor, platile si incasarile au
fostinregistrate in situatiile financiare7egistrul de banca corespunde cu extraselede cont,
inclusiv soldurile conturilor de lic3iditate.11!U.1!1U.1!-U.1!.U.+11U.+1-U.+!1U
U.+!!U.+!+U.+!5U.-11U.-1!U.-!Ex3austivitatea<oldurile conturilor de lic3iditate au
fostcorect calculate si inregistrate, iar sumeleprezentate in situatiile financiare
cuprindinstrumentari te3nice contabileExistentaProvizioanele au fost corect evaluate
pentrutoate soldurile de bancaEvaluarea;oate incasarile si platile au fost inregistratein
perioada contabila corespunzatoare si nuau fost incasari sau plati
fictive,ndependentaexercitiilor ;oate depozitele pe termen scurt, conturilede lic3iditati la
vedere respecta principiulentitatii patrimoniale. ,mprumuturile petermen scurt reprezinta
obligatii ale unitatiifata de creditori la data intocmirii bilantului"repturi
siobligatii<oldurile conturilor curente la banci au fostcorect prezentate si evidentiate in
bilantEvidentierecorecta)uditorul trebuie sa evalueze riscurile legate de trezorerie avand
in vedereobiectivele de audit, urmareste:- Clientul poate avea mai multe solduri de banca
si casa decat in realitatesau conturile prezentate in situatiile financiare nu sunt reale- ,n
functie de interesul unitatii auditate, profitul poate fi majorat saumicsorat. Hirma poate
avea incasari anticipate sau plati restante, astfel incatsoldurile bancii la sfarsit de an pot
arata o situatie mai favorabila decat in realitate.Ierificarile auditorului pot descoperi
unele angajamente si evenimenteneprevazute din operatiunile bancare, din tranzactii
privind gestionarea lic3iditatilor.)tentia auditorului trebuie indreptata si asupra riscurilor
de frauda: furturi,conturi bancare fictive, furturi din casa, transferuri in contul personal.
0bservareadirecta si controlul asupra accesului la datele din calculator, precum si
sumeleintrate si transferate.Evaluarea soldurilor bancare, inventarierea monetarului,
prezentarea exacta
a soldurilor conturilor de trezorerie in bilant, analiza detaliata a cecurilor emise siprimite
reprezinta pentru auditor teste de audit ce-l conduc la aprecierea in modrezonabil ca toate
posturile din bilant aferente trezoreriei redau o imagine fidela,clara si completa a
fluxurilor de lic3iditati sau ca are indoieli cu privire laposturile bilantiere de
trezorerie.)uditorul se asigura ca intreprinderea intocmeste periodic o
situatiecomparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate cu extraselede
cont bancare.)ceste situatii comparative trebuie verificate cel putin o data pe semestru.X
Conturi de regularizare si asimilate: auditorul verifica incorporarea sauneincorporarea in
aceste conturi a conturilor de c3eltuieli si venituri carese refera strict la continutul
acestora.X Conturile de provizioane: auditorul verifica constituirea acestora pebaza
documentelor justificative necesare si inregistrarea in bilant saunote. El se asigura ca
aceste provizioane sunt bine contabilizate, tinandcont de riscurile si pierderile intervenite
intre data inc3iderii exercitiuluisi intocmirea bilantului sau intre data intocmirii bilantului
si dataverificarii acestuia de catre auditor
.
.. )uditul financiar privind capitalurile proprii: obiective, riscuri, proceduri
/. )uditul bilantului
4. )uditul contului de profit si pierdere
5. )uditul situatiei fluxurilor de trezorerie
=. )uditul situatiei modificarilor capitalurilor proprii
1>. 7aportul de audit in forma lunga: studiu de caz
11. 7evizuirea generala a situatiilor financiare.Ierificarea evenimentelor
ulterioare
1!. )bordarea auditului. Pragul de semnificatie. 7iscul de audit