Iii - C - Ifrs-2011-1

III C IFRS
1 Definiti stocurile potrivit IAS 2 Stocuri. Ce elemente se includ la stocuri?

Raspuns:
Stocurile sunt active: (a) detinute pentru a fi vndute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; (b) n curs de
productie n vederea unei vnzari n aceleasi conditii ca mai sus; sau (c) sub forma de materii prime, materiale si alte
consumabile ce urmeaza a fi folosite n procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a
activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor estimate necesare vnzarii. Valoarea
justa este suma pentru care ar putea fi tranzactionat un activ, sau decontata o datorie, ntre parti interesate, n cunostinta
de cauza, n cadrul unei tranzactii desfasurate n conditii obiective.
Stocurile includ bunurile cumparate si detinute cu scopul revnzarii, cum sunt marfurile ac!izitionate de un detailist n
vederea revnzarii sau terenurile si alte proprietati imobiliare detinute cu scopul de fi revndute. Stocurile includ, de
asemenea, produsele finite sau productia aflata n curs de e"ecutie de catre entitate, precum si materialele si alte
consumabile destinate utilizarii n procesul de productie #n cazul unui prestator de servicii, stocurile includ costul
serviciilor, pentru care entitatea nu a recunoscut nca venitul aferent
$ Care este diferenta intre notiunile de valoare realizabila neta si valoare justa, in contetul IAS 2
Stocuri? !emplificati.
Raspuns:
% Valoarea realizabila neta se refera la suma neta pe care o entitate se asteapta sa o realizeze din vnzarea de stocuri pe
parcursul desfasurarii normale a activitatii. Valoarea justa reflecta suma pentru care acelasi stoc ar putea fi sc!imbat pe
piata, ntre cumparatori si vnzatori interesati si n cunostinta de cauza. &rima este o valoare specifica entitatii; a doua nu
este. Valoarea realizabila neta pentru stocuri poate sa nu fie e'ala cu valoarea justa minus costurile de vnzare.
( Definiti costul de ac"izitie si costul de prelucrare, potrivit prevederilor IAS 2 Stocuri? Care sunt
componentele costului de ac"izitie si ale costului de productie#prelucrare?
Raspuns:
11 )osturile de ac!izitie a stocurilor cuprind pretul de cumparare, ta"e de import si alte ta"e (cu e"ceptia acelora pe care
entitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale), costuri de transport, manipulare si alte costuri care pot fi atribuite
direct ac!izitiei de produse finite, materiale si servicii. *educerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare sunt
deduse pentru a determina costurile de ac!izitie.
1$ )osturile de prelucrare a stocurilor includ costurile direct aferente unitatilor produse, cum ar fi costurile cu manopera
directa. +e asemenea, ele includ si alocarea sistematica a re'iei de productie, fi"a si variabila, 'enerata de transformarea
materialelor n produse finite. *e'ia fi"a de productie consta n acele costuri indirecte de productie care ramn relativ
constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, ntretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile
cu conducerea si administrarea sectiilor. *e'ia variabila de productie consta n acele costuri indirecte de productie care
variaza direct proportional sau aproape direct proportional cu volumul productiei, cum sunt materiile prime si forta de
munca.
, Definiti re$ia de productie, fia si variabila, in contetul IAS 2 Stocuri. !emplificati.
Raspuns:
1$ *e'ia fi"a de productie consta n acele costuri indirecte de productie care ramn relativ constante, indiferent de
volumul productiei, cum sunt: amortizarea, ntretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si
administrarea sectiilor. *e'ia variabila de productie consta n acele costuri indirecte de productie care variaza direct
proportional sau aproape direct proportional cu volumul productiei, cum sunt materiile prime si forta de munca.
*e'ia fi"a de productie e"emple:: amortizarea, ntretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si
administrarea sectiilor
*e'ia variabila de productir e"emple: costurile indirecte cu materiile prime si materialele si cu forta de munca.
- Care sunt prevederile din IAS 2 Stocuri referitoare la alocarea re$iei fie de productie asupra costurilor
de prelucrare? !emplificati modul de alocare.
Raspuns:
1( .locarea re'iei fi"e de productie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacitatii normale de productie.
)apacitatea normala de productie este productia estimata a fi obtinuta, n medie, de/a lun'ul unui anumit numar de
perioade sau sezoane, n conditii normale, avnd n vedere si pierderea de capacitate rezultata din ntretinerea planificata
a ec!ipamentului. 0ivelul actual de productie poate fi folosit daca se considera ca acesta apro"imeaza capacitatea
normala. Valoarea re'iei fi"e allocate fiecarei unitati produse nu se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii
scazute sau a neutilizarii unor active. *e'ia nealocata este recunoscuta drept c!eltuiala n perioada n care a aparut. #n
e"ercitiile n care se nre'istreaza o productie neobisnuit de mare, valoarea re'iei fi"e alocate fiecarei unitati produse
este diminuata, astfel nct stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare dect costul lor. *e'ia variabila, este
alocata fiecarei unitati produse pe baza folosirii reale a facilitatilor productive.
III C IFRS
1
1 Dati % eemple de costuri care nu trebuie incluse in costul de productie al stocurilor, potrivit IAS 2
Stocuri.
Raspuns:
11 2ai jos sunt enumerate e"emple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
c!eltuieli ale perioadei n care au survenit:
(a) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie nre'istrate peste limitele normal admise;
(b) c!eltuieli de depozitare, cu e"ceptia cazurilor n care astfel de costuri sunt necesare n procesul de productie, anterior
trecerii ntr/o noua faza de fabricatie;
(c) re'ii 'enerale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor n forma si n locul n care se 'asesc n
prezent; si (d) costuri de desfacere.
1% 3.S $( )osturile ndatorarii identifica circumstantele limitate n care costul ndatorarii poate fi inclus n costul
stocurilor.
% Cum se evalueaza costul stocurilor unui prestator de servicii, potrivit IAS 2 Stocuri? Care sunt
componentele costului in acest caz?
Raspuns:
14 #n masura n care prestatorii de servicii au stocuri, ei le evalueaza la costurile de productie. .ceste costuri constau, n
primul rnd, din manopera si din alte costuri le'ate de personalul direct an'ajat n furnizarea serviciilor, inclusiv
personalul nsarcinat cu suprave'!erea, precum si re'iile corespunzatoare. )osturile cu personalul an'ajat n activitatea
de desfacere si administratie nu se includ, ci sunt recunoscute drept c!eltuieli n perioada n care au loc. )ostul
stocurilor unui prestator de servicii nu include marjele de profit sau re'iile neatribuibile, care sunt adesea facturate la
preturile impuse de prestatorii de servicii.
&rezentati te"nicile de masurare a costurilor descrise in IAS 2 Stocuri, precum si cate$oriile de stocuri in
cazul carora se aplica acestea. !emplificati.
Raspuns:
$1 +iverse te!nici de masurare a costurilor, cum sunt metoda costului standard sau metoda pretului cu amanuntul, pot fi
folosite pentru simplificare, daca se considera ca rezultatele acestor metode apro"imeaza costul. )ostul standard ia n
considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie.
.ceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, n functie de conditiile actuale.
$$ 2etoda pretului cu amanuntul este adesea folosita n comertul cu amanuntul pentru a masura costul stocurilor de
articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda
de determinare a costului. )ostul bunurilor vndute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul de
vnzare al stocurilor. &rocentajul marjei brute utilizat ia n considerare stocurile al caror pret a fost redus sub pretul de
vnzare initial. .desea este utilizat un procent mediu pentru fiecare departament de vnzare cu amnuntul.
4 &rezentati formulele de determinare a costului stocurilor, asa cum sunt prevazute in IAS 2 Stocuri.
Raspuns:
$( )ostul acelor stocuri care nu sunt de obicei fun'ibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor
comenzi distincte va fi determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale.
$, 3dentificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor.
.cest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au
fost cumparate sau produse. 5otusi, identificarea specifica nu poate fi folosita n cazurile n care stocurile cuprind un
numar mare de elemente care sunt, de re'ula, fun'ibile. #n aceste cazuri, metoda care permite selectarea acelor elemente
ce ramn n stoc ar putea fi folosita pentru obtinerea unor efecte dorite asupra profitului sau pierderii.
$- )ostul stocurilor, cu e"ceptia celor fun'ibile care se determina prin identificarea specifica a costurilor individuale,
trebuie determinat cu ajutorul formulei 6primul 7 intrat, primul 7 iesit8 (939:) sau a costului mediu ponderat. : entitate
va folosi aceeasi formula de determinare a costului pentru toate stocurile de natura si utilizare similara pentru entitate.
&entru stocurile de natura sau utilizare diferite, pot fi justificate formule diferite de determinare a costului.
$1 +e e"emplu, stocurile utilizate ntr/un se'ment de afaceri pot avea pentru entitate o utilizare diferita fata de acelasi
tip de stocuri utilizate ntr/un alt se'ment de afaceri. )u toate acestea, o diferenta n ceea ce priveste localizarea
'eo'rafica a stocurilor (sau re'lementarile fiscale respective), prin ea nsasi, nu este suficienta pentru a justifica
utilizarea de formule diferite de determinare a costurilor.
$% 9ormula 939: presupune ca primele elemente cumparate sunt cele care se si vnd primele si, prin urmare, elementele
care ramn n stoc la sfrsitul perioadei sunt cele care au fost cumparate sau produse cel mai recent. 9ormula costului
mediu ponderat calculeaza costul fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n
stoc la nceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate n timpul perioadei. 2edia poate fi
calculata periodic sau dupa receptia fiecarui transport, n functie de circumstantele n care se 'aseste entitatea.
1; &rezentati formulelele de determinare a costului stocurilor fun$ibile, potrivit IAS 2 Stocuri
Raspuns:
trebuie determinat cu ajutorul formulei 6primul 7 intrat, primul 7 iesit8 (939:) sau a costului mediu ponderat. : entitate
III C IFRS
$
va folosi aceeasi formula de determinare a costului pentru toate stocurile de natura si utilizare similara pentru entitate.
&entru stocurile de natura sau utilizare diferite, pot fi justificate formule diferite de determinare a costului.
11 Cum se estimeaza valoarea realizabila neta a stocurilor, potrivit prevederilor IAS 2 Stocuri?
!emplificati.
(; <stimarea valorii realizabile nete se bazeaza pe cele mai credibile dovezi n momentul n care are loc estimarea
valorii stocurilor care se asteapta a fi realizata. .ceste estimari iau n considerare fluctuatiile de pret si de cost care sunt
direct le'ate de evenimente ce au intervenit dupa terminarea perioadei, n masura n care aceste evenimente confirma
conditiile e"istente la sfrsitul perioadei.
(1 <stimarea valorii realizabile nete ia n considerare, de asemenea, scopul pentru care stocurile sunt detinute. +e
e"emplu, valoarea realizabila neta a stocurilor care urmeaza sa fie livrate n baza unor contracte ferme pentru vnzarea
de bunuri sau prestarea de servicii este pretul stabilit contractual. #n situatia n care cantitatea contractata este mai mica
dect cantitatea detinuta, valoarea realizabila neta a surplusului se va determina pornind de la preturile 'enerale de
vnzare practicate pe piata. &rovizioanele sau datoriile contin'ente pot aparea din contractele ferme de vnzare, peste
stocurile detinute, sau din contractele ferme de cumparare. .semenea provizioane sau datorii contin'ente vor fi tratate
conform 3.S (% &rovizioane, datorii contin'ente si active contin'ente.
1$ Definiti valoarea realizabila neta potrivit IAS 2 Stocuri. 'recventa evaluarii stocurilor la valoarea
realizabila neta in perioadele ulterioare( eemplificari.
piata, ntre cumparatori s3 vnzatori interesati si n cunostinta de cauza. &rima este o valoare specifica entitatii; adoua nu
(( &entru fiecare perioada ulterioara se efectueaza o noua evaluare a valorii realizabile nete. +aca acele conditii care au
determinat decizia de a diminua valoarea stocului pna la valoarea realizabila neta au ncetat sa mai e"iste, sau cnd
e"ista o evidenta clara n valoarea neta realizabila din cauza sc!imbarii circumstantelor economice, valoarea de intrare
este stornata (adica stornarea este limitata la valoarea nre'istrarii ori'inale), astfel nct noua valoare contabila a
stocului sa fie e'ala cu cea mai mica valoare dintre valoarea de intrare si valoarea realizabila neta revizuita. .ceasta se
ntmpla, de e"emplu, cnd pretul unui produs din stoc, care este nre'istrat la valoarea realizabila neta, pentru ca pretul
sau de vnzare a scazut, este nca n stoc ntr/o perioada ulterioara, iar pretul sau de vnzare creste.
1( Definiti valoarea realizabila neta potrivit IAS 2 Stocuri. !valuarea stocurilor in situatiile financiare in
cazul in care costul este nerecuperabil( prezentare in situatiile financiare. !emplificati.
piata, ntre cumparatori s3 vnzatori interesati si n cunostinta de cauza. &rima este o valoare specifica entitatii; adoua nu
$ )ostul stocurilor nu este recuperabil daca acele stocuri au suferit deteriorari, au fost uzate moral inte'ral sau partial
sau preturile lor de vnzare s/au diminuat. )ostul stocurilor este, de asemenea, nerecuperabil si n conditiile n care au
crescut costurile estimate pentru finalizare sau costurile estimate necesare pentru a efectua vnzarea.
&ractica diminuarii valorii stocurilor sub cost, pna la valoarea realizabila neta, este consecventa cu principiul conform
caruia activele nu trebuie reflectate n bilant la o valoare mai mare dect valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau
vnzarea lor.
$4 +e obicei, stocurile sunt diminuate pna la valoarea realizabila neta element cu element. =neori nsa poate fi mai
adecvat sa se 'rupeze elementele similare sau cone"e. .cesta poate fi cazul unor elemente de stoc care apartin aceleiasi
'ame de produse, care au scopuri sau utilizari similare, care sunt produse si comercializate n aceeasi zona 'eo'rafica si
care nu pot, practic, sa fie evaluate distinct fata de alte elemente din acea 'ama de produse. 0u este adecvat sa se
nre'istreze stocurile pe baza unei clasificari, de e"emplu, produse finite, sau stocurile dintr/un anumit sector sau zona
'eo'rafica. #n 'eneral, prestatorii de servicii cumuleaza costurile n functie de fiecare serviciu, pentru care va fi stabilit
un pret de vnzare distinct. +e aceea, fiecare dintre aceste servicii va fi tratat ca un element separat.
1, &recizati cum se procedeaza in conformitate cu IAS 2 Stocuri in cazul in care din procesul de productie se
obtin simultan mai multe produse.
Raspuns:
1, =n proces de productie poate duce la obtinerea simultana a mai multor produse. <ste cazul, de e"emplu, al
produselor cuplate sau cazul n care un produs este principal s3 altul este un produs secundar. .tunci cnd costurile de
prelucrare nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs n parte, acestea se aloca pe baza unei metode rationale,
aplicate cu consecventa. .locarea se poate baza, de e"emplu, pe valoarea de vnzare relativa pe fiecare produs, fie n
stadiul de productie n care produsele devin identificabile, fie n momentul finalizarii procesului de productie. &rin
natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativa, n aceste cazuri, ele sunt adesea evaluate la
valoarea realizabila neta si aceasta valoare se deduce din costul produsului principal. )a urmare, valoarea contabila a
produsului principal nu difera n mod semnificativ fata de costul sau.
III C IFRS
(
1- &rezentati modul de recunoastere drept c"eltuiala a valorii stocurilor in contetul IAS 2 Stocuri.
!emplificati.
(, .tunci cnd stocurile sunt vndute, valoarea contabila a stocurilor va fi recunoscuta ca o c!eltuiala n perioada n
care a fost recunoscut venitul corespunzator. Valoarea oricarei diminuari a valorii stocurilor pna la valoarea realizabila
neta si toate pierderile de stocuri vor fi recunoscute drept c!eltuiala n perioada n care are loc diminuarea sau pierderea.
Valoarea oricarei stornari a diminuarii valorii stocurilor ca urmare a unei cresteri a valorii realizabile nete va fi
recunoscuta ca o reducere a c!eltuielii cu stocurile n perioada n care stornarea a avut loc.
(- =nele stocuri pot fi alocate altor conturi de active, de e"emplu, un stoc folosit drept componenta pentru o imobilizare
corporala construita n re'ie proprie. .stfel de stocuri ncorporate ntr/un alt activ sunt recu/noscute drept c!eltuieli pe
parcursul duratei de viata utila a acelui activ.
11 Ce informatii trebuie sa se prezinte in situatiile financiare in ceea ce priveste stocurile entitatii, in
conformitate cu IAS 2 Stocuri?
Raspuns:
(1 Situatiile financiare vor prezenta urmatoarele informatii:
(a) politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv formulele folosite
pentru determinarea costului;
(b) valoarea contabila totala a stocurilor si valoarea contabila a cate'oriilor de
stocuri, 'rupate ntr/un mod adecvat entitatii;
(c) valoarea contabila a stocurilor nre'istrate la valoarea justa minus costurile
de vnzare;
(d) valoarea stocurilor recunoscuta drept c!eltuiala pe parcursul perioadei;
(e) valoarea oricarei diminuari a valorii stocurilor recunoscuta drept c!eltuiala
n cursul perioadei, n conformitate cu para'raful (,;
(f) valoarea oricarei stornari a oricarei diminuari de valoare care este
recunoscuta ca o c!eltuiala a perioadei, n conformitate cu para'raful (,;
(') circumstantele sau evenimentele care au condus la stornarea unei diminuari
a valorii stocurilor n conformitate cu para'raful (,; si
(!) valoarea contabila a stocurilor 'ajate n contul datoriilor.
1% )ratati recunoasterea stocurilor ca active potrivit prevederilor Cadrului $eneral si IAS 2 Stocuri.
4 =n activ este recunoscut n bilant n momentul n care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de
catre entitate si activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(a) n mod credibil.
4; =n activ nu este recunoscut n bilant atunci cnd este improbabil ca iesirea de numerar sa 'enereze beneficii
economice pentru entitate n perioadele viitoare. #n sc!imb, o astfel de tranzactie va avea ca efect recunoasterea unei
c!eltuieli n contul de profit si pierdere. .cest tratament nu nseamna ca scopul pentru care s/au efectuat c!eltuielile a
fost altul dect obtinerea unui beneficiu economic pentru entitate sau ca mana'ementul a fost deficitar. Sin'ura
implicatie este aceea ca posibilitatea obtinerii de avantaje economice ntr/o perioada contabila ulterioara este
insuficienta pentru a justifica recunoasterea unui activ.
Stocurile sunt active: (a) detinute pentru a fi vndute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; (b) n curs de
productie n vederea unei vnzari n aceleasi conditii ca mai sus; sau (c) sub forma de materii prime, materiale si alte
consumabile ce urmeaza a fi folosite n procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurile includ bunurile cumparate si detinute cu scopul revnzarii, cum sunt marfurile ac!izitionate de un detailist n
vederea revnzarii sau terenurile si alte proprietati imobiliare detinute cu scopul de fi revndute. Stocurile includ, de
asemenea, produsele finite sau productia aflata n curs de e"ecutie de catre entitate, precum si materialele s3 alte
consumabile destinate utilizarii n procesul de productie #n cazul unui prestator de servicii, stocurile includ costul
serviciilor, pentru care entitatea nu a recunoscut nca venitul aferent.
1 &rezentati formulelele de determinare a costului stocurilor prevazute in IAS 2 Stocuri. Influenta formulei
utilizate pentru determinarea costului stocurilor asupra stocurilor si a rezultatelor.
trebuie determinat cu ajutorul formulei 939: sau a costului mediu ponderat. : entitate va folosi aceeasi formula de
determinare a costului pentru toate stocurile de natura si utilizare similara pentru entitate. &entru stocurile de natura sau
utilizare diferite, pot fi justificate formule diferite de determinare a costului.
III C IFRS
,
14 Cum se evalueaza imobilizarile corporale cu ocazia recunoasterii initiale, potrivit IAS *+ Imobilizari
corporale? Care sunt elementele costului? Dati eemple de costuri direct atribuibile.
1- =n element al imobilizarilor corporale care este recunoscut ca activ va fi evaluat initial la costul sau.
11 )ostul unei imobilizari corporale este format din: (a) pretul de cumparare, incluznd ta"ele vamale si ta"ele
nerecuperabile, dupa deducerea reducerilor comerciale si a rabaturilor. (b) orice costuri care se pot atribui direct aducerii
activului la locatie si conditia necesara pentru ca acesta sa poata opera n modul dorit de conducere. (c) estimarea initiala
a costurilor de demontare si de mutare ale elementului si restaurarea amplasamentului unde va fi mutat, obli'atia pe care
o dobndeste entitatea la ac!izitionarea elementului sau ca o consecinta a utilizarii elementului pe o perioada anumita n
alte scopuri dect cele de a produce stocuri n timpul acelei perioade.
1% <"emplele costurilor direct atribuibile sunt: (a) costurile cu beneficiile an'ajatilor (definite n 3.S 14 >eneficiile
an'ajatilor) care rezulta direct din constructia sau ac!izitionarea elementului de imobilizari corporale; (b) costurile de
amenajare a amplasamentului; (c) costurile initiale de livrare si manipulare; (d) costurile de instalare si asamblare; (e)
costurile de testare a functionarii corecte a activului, dupa deducerea ncasarilor nete provenite din vnzarea elementelor
produse n timpul aducerii activului la amplasament si la conditia de functionare (cum ar fi esantioanele produse la
testarea ec!ipamentului); si (f) onorariile profesionale.
$; !valuarea elementelor de imobilizari corporale ac"izitionate in sc"imbul unor active, potrivit IAS *+
Imobilizari corporale.
$, =nul sau mai multe elemente de imobilizari corporale se pot ac!izitiona n sc!imbul unui activ sau active
nemonetare, sau al unei combinatii de active monetare si nemonetare. =rmatoarea discutie se refera numai la un sc!imb
al unui activ nemonetar pentru un altul, dar se aplica si n cazul tuturor sc!imburilor descrise n propozitia anterioara.
)ostul unui astfel de element de imobilizari corporale este evaluat la valoarea justa numai daca (a) tranzactia de sc!imb
nu este de natura comerciala sau (b) valoarea justa nici a activului primit, nici a celui cedat nu se poate evalua credibil.
<lementul ac!izitionat este evaluat n acest fel, c!iar daca o entitate nu poate sa derecunoasca imediat activul cedat.
+aca elementul primit nu este evaluat la valoarea justa, costul sau este evaluat la valoarea contabila a activului cedat.
$- : entitate determina daca o tranzactie de sc!imb este de natura comerciala prin analiza masurii n care viitoarele
flu"uri de trezorerie sunt preconizate sa se sc!imbe ca rezultat al tranzactiei. : tranzactie de sc!imb este de natura
comerciala daca:
(a) confi'uratia (riscul, temporizarea si valoarea) flu"urilor de trezorerie ale activului
primit difera de confi'uratia flu"urilor de trezorerie ale activului transferat; sau
(b) valoarea specifica pentru entitate a partii din activitatile entitatii afectate de
tranzactionare se modifica, ca rezultat al sc!imbului; si
(c) diferenta din (a) sau (b) este semnificativa relativ la valoarea justa a activelor sc!imbate. #n scopul determinarii daca
o tranzactie de sc!imb este de natura comerciala, valoarea specifica pentru entitate a partii din activitatile entitatii
afectate de tranzactie reflecta flu"uri de trezorerie dupa impozitare. *ezultatul acestor analize poate fi clar, fara ca
entitatea sa fie nevoita sa faca calcule detaliate.
$1 Valoarea justa a unui activ pentru care nu e"ista tranzactii comparabile pe piata se poate evalua credibil daca (a)
variabilitatea din seria de estimari rezonabile ale valorii juste nu este semnificativa pentru acel activ sau (b)
probabilitatile diferitelor estimari din serie pot fi evaluate rezonabil si utilizate n estimarea valorii juste. +aca o entitate
este capabila sa determine credibil valoarea justa att a unui activ primit sau a unui active cedat, atunci valoarea justa a
activului cedat este utilizata la evaluarea costului activului primit, daca valoarea justa a activului primit nu este n mod
clar mai evidenta.
$1 &rezentati conditiile in care o tranzactie de sc"imb prin care se ac"izitioneaza un element de imobilizari
corporale este considerata o tranzactie de natura comerciala, potrivit prevederilor IAS *+ Imobilizari corporale.
$- : entitate determina daca o tranzactie de sc!imb este de natura comerciala prin analiza masurii n care viitoarele
flu"uri de trezorerie sunt preconizate sa se sc!imbe ca rezultat al tranzactiei. : tranzactie de sc!imb este de natura
comerciala daca:
(a) confi'uratia (riscul, temporizarea si valoarea) flu"urilor de trezorerie ale activului primit difera de confi'uratia
flu"urilor de trezorerie ale activului transferat; sau
(b) valoarea specifica pentru entitate a partii din activitatile entitatii afectate de tranzactionare se modifica, ca rezultat al
sc!imbului; si
(c) diferenta din (a) sau (b) este semnificativa relativ la valoarea justa a activelor sc!imbate. #n scopul determinarii daca
o tranzactie de sc!imb este de natura comerciala, valoarea specifica pentru entitate a partii din activitatile entitatii
afectate de tranzactie reflecta flu"uri de trezorerie dupa impozitare. *ezultatul acestor analize poate fi clar, fara ca
entitatea sa fie nevoita sa faca calcule detaliate.
III C IFRS
-
$$&rezentati, in contetul IAS *+ Imobilizari corporale, situatia evaluarii la valoare justa a imobilizarilor
corporale ac"izitionate in sc"imbul unui activ. Cum se evalueaza valoarea justa in aceasta situatie? !emplificati.
$, =nul sau mai multe elemente de imobilizari corporale se pot ac!izitiona n sc!imbul unui activ sau active
nemonetare, sau al unei combinatii de active monetare si nemonetare. =rmatoarea discutie se refera numai la un sc!imb
al unui activ nemonetar pentru un altul, dar se aplica si n cazul tuturor sc!imburilor descrise n propozitia anterioara.
)ostul unui astfel de element de imobilizari corporale este evaluat la valoarea justa numai daca (a) tranzactia de sc!imb
nu este de natura comerciala sau (b) valoarea justa nici a activului primit, nici a celui cedat nu se poate evalua credibil.
<lementul ac!izitionat este evaluat n acest fel, c!iar daca o entitate nu poate sa derecunoasca imediat activul cedat.
+aca elementul primit nu este evaluat la valoarea justa, costul sau este evaluat la valoarea contabila a activului cedat.
$1 Valoarea justa a unui activ pentru care nu e"ista tranzactii comparabile pe piata se poate evalua credibil daca (a)
variabilitatea din seria de estimari rezonabile ale valorii juste nu este semnificativa pentru acel activ sau (b)
probabilitatile diferitelor estimari din serie pot fi evaluate rezonabil si utilizate n estimarea valorii juste. +aca o entitate
este capabila sa determine credibil valoarea justa att a unui activ primit sau a unui active cedat, atunci valoarea justa a
activului cedat este utilizata la evaluarea costului activului primit, daca valoarea justa a activului primit nu este n mod
clar mai evidenta.
$( &rezentati modelele de evaluare a imobilizarilor corporale ulterior recunoasterii initiale, prevazute de IAS
*+ Imobilizari corporale.
$4 : entitate va ale'e ca politica contabila unul din modelele de mai jos si va aplica acea politica unei ntre'i cate'orii
de imobilizari corporale.
2odel de determinare a costului
(; +upa recunoasterea ca activ, un element de imobilizari corporale va fi nre'istrat la costul sau minus orice amortizare
acumulata si orice pierderi acumulate prin depreciere.
2odel de reevaluare
(1 +upa recunoasterea ca activ, un element de imobilizari corporale a carui valoare justa poate fi evaluata credibil va fi
nre'istrat la o valoare reevaluata, aceasta fiind valoarea sa justa la data reevaluarii minus orice amortizare acumulata
ulterior si orice pierderi acumulate prin depreciere. *eevaluarile se vor face cu suficienta re'ularitate, pentru a se asi'ura
ca valoarea contabila nu difera prea mult de ceea ce s/ar fi determinat prin utilizarea valorii juste la data bilantului.
$, &rezentati modelul de reevaluare prevazut de IAS *+ Imobilizari corporale. Definiti valoarea justa.
(- ?a reevaluarea unei imobilizari corporale, orice amortizare cumulata la data reevaluarii este tratata ntr/unul din
urmatoarele moduri :
(a) recalculata proportional cu sc!imbarea n valoarea contabila bruta a activului, astfel nct valoarea contabila a
activului, dupa reevaluare, sa fie e'ala cu valoarea sa reevaluata. .ceasta metoda este folosita n cazul n care activul
este reevaluat prin aplicarea unui indice la costul de nlocuire amortizat.
(b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta recalculata la valoarea reevaluata a activului.
.ceasta metoda este adesea folosita pentru cladiri.
Valoarea ajustarii care se face n urma recalcularii sau eliminarii amortizarii cumulate este parte a cresterii sau
descresterii valorii contabile.
Valoarea justa este suma pentru care ar putea fi tranzactionat un activ, sau decontata o datorie, ntre parti interesate, n
cunostinta de cauza, n cadrul unei tranzactii desfasurate n conditii obiective.
$-&rezentati care este tratamentul contabil al amortizarii la data reevaluarii in cazul modelului de reevaluare
prevazut de IAS *+ Imobilizari corporale. !emplificati.
(- ?a reevaluarea unei imobilizari corporale, orice amortizare cumulata la data reevaluarii este tratata ntr/unul din
urmatoarele moduri :
(a) recalculata proportional cu sc!imbarea n valoarea contabila bruta a activului, astfel nct valoarea contabila a
activului, dupa reevaluare, sa fie e'ala cu valoarea sa reevaluata. .ceasta metoda este folosita n cazul n care activul
este reevaluat prin aplicarea unui indice la costul de nlocuire amortizat.
(b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta recalculata la valoarea reevaluata a activului.
.ceasta metoda este adesea folosita pentru cladiri.
Valoarea ajustarii care se face n urma recalcularii sau eliminarii amortizarii cumulate este parte a cresterii sau
descresterii valorii contabile.
(4 +aca valoarea contabila a unui activ este majorata ca urmare a unei reevaluari, aceasta majorare va fi nre'istrata
direct n creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de 6diferente din reevaluare8. )u toate acestea, majorarea
constatata din reevaluare va fi recunoscuta la profit si pierdere n masura n care aceasta compenseaza o descrestere din
reevaluarea aceluiasi activ recunoscuta anterior la profit si pierdere.
,; +aca valoarea contabila a unui activ este diminuata ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare va fi recunoscuta
la profit si pierdere. )u toate acestea, diminuarea rezultata din reevaluare va fi scazuta direct din proprietatea imobiliara
la capitolul din reevaluare corespunzator aceluiasi activ, n masura n care e"ista o balanta de credit n surplusul din
reevaluare pentru acel activ.
III C IFRS
1
$1 &revederi cuprinse in IAS *+ Imobilizari corporale referitoare la reevaluarea unei clase de imobilizari
corporale ,cum se reevalueaza o clasa de imobilizari corporale( eemple de clase-.
(1 +aca un element al imobilizarilor corporale este reevaluat, atunci ntrea'a clasa din care face parte acel element va fi
reevaluata.
(% : clasa de imobilizari corporale este o 'rupare de active de aceeasi natura si cu utilizari similare, aflate n
e"ploatarea unei entitati. <"emple de astfel de clase sunt urmatoarele: (a) terenuri; (b) terenuri si cladiri; (c) masini si
ec!ipamente; (d) nave; (e) aeronave; (f) automobile; (') mobilier, instalatii, piese de sc!imb si asamblare; si (!)
ec!ipament de birotica.
( <lementele dintr/o clasa de imobilizari corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si
raportarea n situatiile financiare a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. )u
toate acestea, o anumita clasa de active poate fi reevaluata permanent, daca aceasta reevaluare se poate realiza n timp
scurt si daca aceste reevaluari pot fi mereu actualizate.
$% Ce se intele$e prin valoarea reevaluata in cazul imobilizarilor corporale, potrivit prevederilor IAS *+
Imobilizari corporale ,determinarea valorii reevaluate( frecventa reevaluarilor-?
($ Valoarea justa a terenurilor si cladirilor este determinata n 'eneral dupa datele de evidenta de pe piata, printr/o
evaluare efectuata de profesionisti contabili n evaluare. Valoarea justa a elementelor de imobilizari corporale este n
'eneral valoarea lor pe piata, determinata prin evaluare.
(( +aca nu e"ista date pe piata privind valoarea justa, din cauza naturii specializate a elementului de imobilizari
corporale, iar elementul se vinde rar, cu e"ceptia cazului n care reprezinta o parte a unei activitati continue, o entitate
poate avea nevoie sa estimeze valoarea justa prin utilizarea unei abordari pe baza de venit sau de cost de nlocuire a
deprecierii.
(, 9recventa reevaluarilor depinde de evolutia valorii juste a imobilizarilor corporale n cauza. #n cazul n care valoarea
justa a unui activ reevaluat difera semnificativ de valoarea contabila, atunci este ceruta o noua reevaluare. =nele
imobilizari corporale pot suferi sc!imbari semnificative si fluctuante ale valorii juste, necesitnd, prin urmare, reevaluari
anuale. &entru imobilizarile corporale ale caror valori juste nu sufera sc!imbari semnificative, nu este necesar sa se faca
reevaluari. #n loc de acestea, s/ar putea sa fie necesar sa se reevalueze elementul respectiv numai o data la trei sau cinci
ani.
$ &rezentati tratamentul contabil al majorarilor si diminuarilor de valoare a imobilizarilor corporale
constatate cu ocazia reevaluarii acestora, potrivit prevederilor IAS *+ Imobilizari corporale, precum si tratamentul
contabil al surplusului din reevaluare inclus in capitalurile proprii. !emplificati cu efectuarea inre$istrarilor
contabile corespunzatoare.
(4 +aca valoarea contabila a unui activ este majorata ca urmare a unei reevaluari, aceasta majorare va fi nre'istrata
direct n creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de 6diferente din reevaluare8. )u toate acestea, majorarea
constatata din reevaluare va fi recunoscuta la profit si pierdere n masura n care aceasta compenseaza o descrestere din
reevaluarea aceluiasi activ recunoscuta anterior la profit si pierdere.
,; +aca valoarea contabila a unui activ este diminuata ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare va fi recunoscuta
la profit si pierdere. )u toate acestea, diminuarea rezultata din reevaluare va fi scazuta direct din proprietatea imobiliara
la capitolul din reevaluare corespunzator aceluiasi activ, n masura n care e"ista o balanta de credit n surplusul din
reevaluare pentru acel activ.
,1 Surplusul din reevaluare inclus n capitalurile proprii n privinta unui element de imobilizari corporale poate fi
transferat direct n rezultatul reportat, atunci cnd activul este derecunoscut. .ceasta poate implica transferul ntre'ului
surplus cnd activul este retras sau cedat. )u toate acestea, o parte din surplus poate fi transferata pe masura ce activul
este folosit de entitate; n acest caz, valoarea surplusului transferat ar fi diferenta dintre amortizarea calculata pe baza
valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. 5ransferurile din
surplusul din reevaluare n rezultatul reportat nu se efectueaza prin contul de profit si pierdere.
$4&rezentati tratamentul contabil al surplusului din reeavaluarea imobilizarilor corporale inclus in capitalurile
proprii, in conditiile aplicarii IAS *+ Imobilizari corporale. !emplificati.
,1 Surplusul din reevaluare inclus n capitalurile proprii n privinta unui element de imobilizari corporale poate fi
transferat direct n rezultatul reportat, atunci cnd activul este derecunoscut. .ceasta poate implica transferul ntre'ului
surplus cnd activul este retras sau cedat. )u toate acestea, o parte din surplus poate fi transferata pe masura ce activul
este folosit de entitate; n acest caz, valoarea surplusului transferat ar fi diferenta dintre amortizarea calculata pe baza
valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. 5ransferurile din
surplusul din reevaluare n rezultatul reportat nu se efectueaza prin contul de profit si pierdere.
III C IFRS
%
(; &rezentati prevederile cuprinse in IAS *+ Imobilizari corporale referitoare la amortizarea imobilizarilor
corporale ,valoare amortizabila( valoare reziduala( momentul inceperii amortizarii activelor-.
-; Valoarea amortizabila a unui activ va fi alocata pe baza sistematica duratei sale de utilizare.
-1 Valoarea reziduala si durata de viata utila a unui activ vor fi revizuite cel putin la fiecare sfrsit de an financiar, daca
preconizarile difera de alte estimari anterioare, sc!imbarea (sc!imbarile) va fi nre'istrata ca o c!eltuiala ntr/o estimare
contabila, n conformitate cu 3.S &olitici contabile, modificari n estimarile contabile si erori.
-$ .mortizarea este recunoscuta c!iar daca valoarea justa a activului depaseste valoarea sa contabila, atta timp ct
valoarea reziduala a activului nu depaseste valoarea sa contabila. *eparatiile si ntretinerea unui activ nu nea'a nevoia
de a/l amortiza.
-( Valoarea amortizabila a unui activ este determinata dupa ce s/a scazut valoarea reziduala a acelui activ. #n practica,
valoarea reziduala a unui activ este de cele mai multe ori nesemnificativa si, prin urmare, nu se ia n considerare la
calcularea amortizarii.
-, Valoarea reziduala a unui activ poate creste pna la o valoare e'ala sau mai mare dect valoarea contabila a activului.
+aca se ntmpla acest lucru, c!eltuielile cu amortizarea activului sunt e'ale cu zero, numai daca si pna cnd valoarea
reziduala nu descreste ulterior pna la o valoare inferioara valorii contabile a activului.
-- .mortizarea unui activ ncepe cnd acesta este disponibil pentru folosinta, adica atunci cnd se afla n amplasamentul
si conditia necesare pentru functionarea sa n maniera dorita de conducere. .mortizarea unui activ nceteaza cel mai
devreme la data cnd activul este clasificat ca detinut pentru vnzare (sau inclus ntr/un 'rup de cedare care este
clasificat ca detinut pentru vnzare), n conformitate cu 39*S - si la data la care activul este derecunoscut. &rin urmare,
amortizarea nu nceteaza cnd activul se strica sau este retras din folosinta activa pna cnd activul nu este complet
amortizat. )u toate acestea, conform metodelor uzuale de amortizare, c!eltuielile de amortizare pot fi zero atunci cnd
nu e"ista productie.
(1 Cum se consuma beneficiile economice viitoare in$lobate intr.un activ, in contetul IAS *+ Imobilizari
corporale? Cum se reflecta in contabilitate consumul de beneficii economice viitoare aferente imobilizarilor
corporale? 'actori luati in considerare la stabilirea duratei de amortizare a imobilizarilor corporale.
-1 >eneficiile economice viitoare n'lobate ntr/un activ se consuma de catre entitate n special prin utilizare. 5otusi, alti
factori, cum ar fi uzura morala te!nica sau comerciala si uzura fizica pna la scoaterea din uz a activului, au adesea drept
rezultat diminuarea beneficiilor economice care ar putea fi obtinute de la activul respectiv. #n consecinta, toti factorii
urmatori sunt luati n consideratie n determinarea duratei de viata utila a unui activ:
(a) utilizarea preconizata a unui activ. =tilizarea este evaluata la capacitatea sau
produsul fizic al unui activ.
(b) uzura fizica preconizata, care depinde de factorii operationali, cum ar fi numarul de sc!imbari pentru care va fi
utilizat activul si pro'ramul de reparatii si ntretinere, precum si repararea si ntretinerea activului atunci cnd este scos
din uz.
(c) uzura morala te!nica si comerciala care rezulta din sc!imbarile sau mbunatatirile din productie, sau dintr/o
sc!imbare de pe piata pentru produsul sau serviciul furnizat de activ.
(d) limitele le'ale sau similare privind utilizarea activului, cum ar fi datele de e"pirare ale contractelor de leasin'
aferente.
III C IFRS
($ Definirea duratei de viata utila in cazul imobilizarilor corporale in contetul IAS *+ Imobilizari
corporale. 'actori luati in considerare la determinarea duratei de viata utila.
Valoarea contabila este valoarea la care un activ este recunoscut n bilant dupa scaderea amortizarii cumulate pna la
acea data, precum si a pierderilor cumulate din depreciere. )ostul reprezinta suma platita n numerar sau ec!ivalente de
numerar, ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru ac!izitionarea unui activ, la data ac!izitiei sau
constructiei acestuia sau, acolo unde se aplica, valoarea atribuita acelui activ la recunoasterea initiala, n conformitate cu
cerintele specifice ale altor 39*S/uri, de e"emplu 39*S $ &lata pe baza de actiuni. Valoarea amortizabila este costul
activului sau o alta valoare substituita costului, din care s/a scazut valoarea reziduala. .mortizarea este alocarea
sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe ntrea'a sa durata de viata utila. Valoarea specifica entitatii este
valoarea prezenta a flu"urilor de trezorerie pe care o entitate se asteapta sa o realizeze din utilizarea continua a unui
activ, de la cedarea sa la sfrsitul duratei sale de utilizare sau pe care se asteapta sa o obtina la stin'erea unei datorii.
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi sc!imbat de bunavoie ntre doua parti aflate n cunostinta
de cauza, n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. &ierderea din depreciere reprezinta diferenta dintre
valoarea contabila si valoarea recuperabila a unui activ. 3mobilizarile corporale sunt acele active tan'ibile care: (a) sunt
detinute pentru a fi utilizate n productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi nc!iriate tertilor, sau pentru a fi
folosite n scopuri administrative; si (b) este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. Valoarea recuperabila
este cel mai ridicat pret net de vnzare a unui activ si valoarea sa n utilizare. Valoarea reziduala a unui activ este
valoarea estimata pe care ar obtine/o o entitate din cedarea unui activ, dupa deducerea costurilor estimate pentru cedare,
daca activul avea deja vec!imea si conditia prevazuta la sfrsitul duratei de viata utila.
+urata de viata utila este: (a) perioada n care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate;
sau (b) numarul de unitati de productie similare preconizate sa se obtina din active de catre o entitate.
-1 >eneficiile economice viitoare n'lobate ntr/un activ se consuma de catre entitate n special prin utilizare. 5otusi, alti
factori, cum ar fi uzura morala te!nica sau comerciala si uzura fizica pna la scoaterea din uz a activului, au adesea drept
rezultat diminuarea beneficiilor economice care ar putea fi obtinute de la activul respectiv. #n consecinta, toti factorii
urmatori sunt luati n consideratie n determinarea duratei de viata utila a unui activ:
(a) utilizarea preconizata a unui activ. =tilizarea este evaluata la capacitatea sau produsul fizic al unui activ.
(b) uzura fizica preconizata, care depinde de factorii operationali, cum ar fi numarul de sc!imbari pentru care va fi
utilizat activul si pro'ramul de reparatii si ntretinere, precum si repararea si ntretinerea activului atunci cnd este scos
din uz.
(c) uzura morala te!nica si comerciala care rezulta din sc!imbarile sau mbunatatirile din productie, sau dintr/o
sc!imbare de pe piata pentru produsul sau serviciul furnizat de activ.
(d) limitele le'ale sau similare privind utilizarea activului, cum ar fi datele de e"pirare ale contractelor de leasin'
aferente.
-% +urata de viata utila a unui activ este definita n termenii utilitatii preconizate a activului pentru entitate. &olitica de
mana'ement a entitatii privind activul poate implica cedarea activelor dupa o perioada specificata de timp sau dupa
consumarea unei proportii specificate din beneficiile economice viitoare n'lobate n activ. &rin urmare, durata de viata
utila a unui activ poate fi mai scurta dect durata sa economica. <stimarea duratei de viata utila a activului este o
problema de rationament bazat pe e"perienta entitatii cu active similare.
(( /elatia durata de viata utila 0 durata de viata economica in contetul IAS *+ Imobilizari corporale.
!emplificati.
sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe ntrea'a sa durata de viata utila.
Valoarea specifica entitatii este valoarea prezenta a flu"urilor de trezorerie pe care o entitate se asteapta sa o realizeze
din utilizarea continua a unui activ, de la cedarea sa la sfrsitul duratei sale de utilizare sau pe care se asteapta sa o
obtina la stin'erea unei datorii.
de cauza, n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
&ierderea din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila a unui activ.
3mobilizarile corporale sunt acele active tan'ibile care:
(a) sunt detinute pentru a fi utilizate n productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi nc!iriate tertilor, sau
pentru a fi folosite n scopuri administrative; si (b) este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Valoarea recuperabila este cel mai ridicat pret net de vnzare a unui activ si valoarea sa n utilizare.
Valoarea reziduala a unui activ este valoarea estimata pe care ar obtine/o o entitate din cedarea unui activ, dupa
deducerea costurilor estimate pentru cedare, daca activul avea deja vec!imea si conditia prevazuta la sfrsitul duratei de
viata utila.
+urata de viata utila este: (a) perioada n care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate;
sau (b) numarul de unitati de productie similare preconizate sa se obtina din active de catre o entitate.
III C IFRS
4
(, &rezentati metodele de amortizare in contetul aplicarii IAS *+ Imobilizari corporale ,metodele de
amortizare prevazute in standard( ale$erea metodei de amortizare( revizuirea metodei de amortizare-.
1; 2etoda de amortizare utilizata va reflecta modelul dupa care beneficiile economice viitoare ale unui activ vor fi
consumate de catre entitate.
11 2etoda de amortizare aplicata activelor va fi revizuita cel putin la fiecare sfrsit de an financiar si, daca se constata o
modificare semnificativa n modelul de consumare a beneficiilor economice viitoare aduse de acele active, atunci
metoda va fi sc!imbata pentru a reflecta aceasta modificare. : astfel de sc!imbare va fi contabilizata ca o sc!imbare n
estimarea contabila, n conformitate cu 3.S .
1$ &ot fi folosite o multime de metode de amortizare pentru alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe
durata sa de utilizare. .ceste metode includ metoda liniara, metoda de diminuare a soldului si metoda unitatilor de
productie. .mortizarea liniara are ca rezultat o c!eltuiala constanta de/a lun'ul duratei de viata utila daca valoarea
reziduala a activului nu se sc!imba. 2etoda de diminuare a soldului are ca rezultat o c!eltuiala de amortizare de/a
lun'ul duratei de viata utila. 2etoda unitatilor de productie are ca rezultat o c!eltuiala pe baza folosintei preconizate sau
a produsului. <ntitatea selecteaza metoda care reflecta cel mai credibil modelul preconizat de consum al beneficiilor
economice viitoare n'lobate n activ. .cea metoda este aplicata consecvent de la o perioada la alta numai daca nu e"ista
vreo sc!imbare n modelul preconizat de consum al acelor beneficii economice viitoare.
(- &rezentati metodele de amortizare a imobilizarilor corporale prevazute de IAS *+ Imobilizari corporale.
Care sunt consecintele fiecarei metode de amortizare asupra rezultatului entitatii?
1$ &ot fi folosite o multime de metode de amortizare pentru alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe
durata sa de utilizare. .ceste metode includ metoda liniara, metoda de diminuare a soldului si metoda unitatilor de
productie. .mortizarea liniara are ca rezultat o c!eltuiala constanta de/a lun'ul duratei de viata utila daca valoarea
reziduala a activului nu se sc!imba. 2etoda de diminuare a soldului are ca rezultat o c!eltuiala de amortizare de/a
lun'ul duratei de viata utila. 2etoda unitatilor de productie are ca rezultat o c!eltuiala pe baza folosintei preconizate sau
a produsului. <ntitatea selecteaza metoda care reflecta cel mai credibil modelul preconizat de consum al beneficiilor
economice viitoare n'lobate n activ. .cea metoda este aplicata consecvent de la o perioada la alta numai daca nu e"ista
vreo sc!imbare n modelul preconizat de consum al acelor beneficii economice viitoare.
(1 Definiti valorile ce pot fi atribuite imobilizarilor corporale in contetul IAS *+ Imobilizari corporale
,valoare contabila( valoare amortizabila( valoare reziduala( valoarea specifica entitatii( valoare justa( valoare
recuperabila( valoare reevaluata-.
sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe ntrea'a sa durata de viata utila. Valoarea specifica entitatii este
valoarea prezenta a flu"urilor de trezorerie pe care o entitate se asteapta sa o realizeze din utilizarea continua a unui
activ, de la cedarea sa la sfrsitul duratei sale de utilizare sau pe care se asteapta sa o obtina la stin'erea unei datorii.
de cauza, n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
&ierderea din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila a unui activ.
3mobilizarile corporale sunt acele active tan'ibile care:
(a) sunt detinute pentru a fi utilizate n productia de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi nc!iriate tertilor, sau pentru a fi folosite n scopuri administrative; si
(b) este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Valoarea recuperabila este cel mai ridicat pret net de vnzare a unui activ si valoarea sa n utilizare.
Valoarea reziduala a unui activ este valoarea estimata pe care ar obtine/o o entitate din cedarea unui activ, dupa
deducerea costurilor estimate pentru cedare, daca activul avea deja vec!imea si conditia prevazuta la sfrsitul duratei de
viata utila.
+urata de viata utila este:
(a) perioada n care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate; sau
(b) numarul de unitati de productie similare preconizate sa se obtina din active de catre o entitate.
$1 Valoarea justa a unui activ pentru care nu e"ista tranzactii comparabile pe piata se poate evalua credibil daca
(a) variabilitatea din seria de estimari rezonabile ale valorii juste nu este semnificativa pentru acel activ sau
(b) probabilitatile diferitelor estimari din serie pot fi evaluate rezonabil si utilizate n estimarea valorii juste. +aca o
entitate este capabila sa determine credibil valoarea justa att a unui activ primit sau a unui active cedat, atunci valoarea
justa a activului cedat este utilizata la evaluarea costului activului primit, daca valoarea justa a activului primit nu este n
mod clar mai evidenta.
-; Valoarea amortizabila a unui activ va fi alocata pe baza sistematica duratei sale de utilizare.
-( Valoarea amortizabila a unui activ este determinata dupa ce s/a scazut valoarea reziduala a acelui activ. #n practica,
valoarea reziduala a unui activ este de cele mai multe ori nesemnificativa si, prin urmare, nu se ia n considerare la
calcularea amortizarii.
III C IFRS
1;
(% Ale$erea politicilor contabile referitoare la amortizarea imobilizarilor corporale in contetul aplicarii IAS
*+ Imobilizari corporale. Impactul politicilor contabile alese asupra situatiei rezultatului $lobal.
%- .le'erea metodei de amortizare si estimarea duratei de viata utila a activelor se face pe baza rationamentului
profesional. &rin urmare, prezentarea metodelor adoptate sau a duratelor de utilizare estimate si a ratelor de amortizare
ofera utilizatorilor situatiilor financiare acele informatii de care acestia au nevoie pentru a avea o ima'ine asupra
deciziilor mana'ementului si pentru a putea face comparatii cu alte entitati. +in aceleasi motive, este necesar sa se
prezinte urmatoarele informatii: (a) amortizarea, daca este recunoscuta la profit sau pierdere sau ca parte a costului altor
active, n timpul perioadei; si (b) amortizarea acumulata la sfrsitul perioadei.
( &rezentati ale$erea politicilor contabile referitoare la amortizarea imobilizarilor corporale ,metode( durata
de viata utila-. Ce informatii trebuie prezentate in notele la situatiile financiare potrivit IAS *+ Imobilizari
corporale?
%- .le'erea metodei de amortizare si estimarea duratei de viata utila a activelor se face pe baza rationamentului
profesional. &rin urmare, prezentarea metodelor adoptate sau a duratelor de utilizare estimate si a ratelor de amortizare
ofera utilizatorilor situatiilor financiare acele informatii de care acestia au nevoie pentru a avea o ima'ine asupra
deciziilor mana'ementului si pentru a putea face comparatii cu alte entitati. +in aceleasi motive, este necesar sa se
prezinte urmatoarele informatii:
(a) amortizarea, daca este recunoscuta la profit sau pierdere sau ca parte a costului altor active, n timpul perioadei; si
(b) amortizarea acumulata la sfrsitul perioadei.
%1 #n conformitate cu 3.S o entitate trebuie sa prezinte natura si efectul unei modificari n estimarile contabile, daca
aceste modificari au un efect semnificativ n perioada curenta sau se estimeaza ca vor avea un efect semnificativ n
perioadele ulterioare. &entru imobilizarile corporale, o astfel de declaratie poate rezulta din modificari n estimari
referitoare la:
(a) valorile reziduale; (b) costurile estimate de demontare si mutare a activelor, si de restaurare a amplasamentului; (c)
duratele de utilizare; si (d) metodele de amortizare.
(4 &rezentati tratamentul contabil al compensarilor de la terti pentru elementele de imobilizari corporale
depreciate, pierdute sau cedate, in conformitate cu cerintele IAS *+ Imobilizari corporale. &rezentati un eemplu
si reflectarea in contabilitate a acestuia.
1- )ompensarea de la terti a elementelor de imobilizari corporale depreciate, pierdute sau cedate va fi inclusa la profit
sau pierdere atunci cnd se plateste compensarea.
11 +eprecierile sau pierderile elementelor de imobilizari corporale, drepturile aferente sau platile de compensatii de la
terti si orice alte ac!izitii sau constructii ulterioare de active de nlocuire sunt evenimente economice separate care sunt
contabilizate separat, dupa cum urmeaza:
(a) deprecierile elementelor de imobilizari corporale sunt recunoscute n conformitate cu 3.S (1;
(b) derecunoasterea elementelor de imobilizari corporale retrase sau cedate este determinata n conformitate cu acest
Standard;
(c) compensarea de la terti pentru elementele de imobilizari corporale depreciate, pierdute sau cedate este inclusa n
determinarea profitului sau pierderii cnd aceasta devine creanta; si
(d) costul elementelor de imobilizari corporale restaurate, cumparate sau construite ca nlocuiri este determinat n
conformitate cu prezentul Standard.
,; &rezentati tratamentul contabil al derecunoasterii imobilizarilor corporale potrivit cerintelor IAS *+
Imobilizari corporale.
1% Valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale va fi derecunoscuta:
(a) la cedare; sau
(b) cnd nu se mai asteapta beneficii economice viitoare din utilizarea sau cedarea sa.
1 )sti'ul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizari corporale va fi inclus(a) la profit
sau pierdere cnd elementul este derecunoscut (daca 3.S 1% nu cere altceva n cazul unei vnzari sau leasebac@).
)sti'urile nu vor fi clasificate ca venituri.
14 )edarea unui element de imobilizari corporale poate avea loc n mai multe moduri (de e"emplu, prin vnzare, printr/
un contract de leasin' sau prin donatie). #n determinarea datei de cedare a unui element, o entitate aplica criteriile din
3.S 1 Venituri din activitati curente pentru recunoasterea veniturilor din vnzarea bunurilor. 3.S 1% se aplica la
cedarea prin vnzare si prin contracte de leasin'.
%; +aca, conform principiului recunoasterii, o entitate recunoaste n valoarea contabila a unui element de imobilizari
corporale costul unei nlocuiri partiale a elementului, atunci ea derecunoaste valoarea contabila a partii nlocuite, fara sa
tina seama daca partea nlocuita a fost amortizata separat. +aca o entitate nu poate determina valoarea contabila a partii
nlocuite, ea poate utiliza costul nlocuirii ca pe o indicatie a valorii costului partii nlocuite la momentul ac!izitionarii
sau constructiei.
%1 )sti'ul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizari corporale va fi determinat(a) ca
fiind diferenta dintre ncasarile nete la cedare, daca e"ista, si valoarea contabila a elementului.
%$ )ompensarea platita la cedarea unui element de imobilizari corporale este recunoscuta initial la valoarea sa justa.
+aca plata pentru element este amnata, compensatia primita este recunoscuta initial la ec!ivalentul de pret n numerar.
+iferenta dintre valoarea nominala a compensatiei si ec!ivalentul de pret n numerar este recunoscuta ca venit din
dobnda n conformitate cu 3.S 1, care reflecta venitul efectiv din acea creanta.
III C IFRS
11
,1Derecunoasterea imobilizarilor corporale potrivit cerintelor IAS *+ Imobilizari corporale ,momentul
derecunoasterii imobilizarilor corporale( tratamentul contabil al casti$urilor sau pierderilor rezultate( modul de
determinare al casti$urilor sau pierderilor rezultate-. !emplificati cu efectuarea inre$istrarilor in contabilitate.
&recizati cum se prezinta operatiunile in situatia rezultatului $lobal.
1% Valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale va fi derecunoscuta: (a) la cedare; sau (b) cnd nu se mai
asteapta beneficii economice viitoare din utilizarea sau cedarea sa.
1 )sti'ul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizari corporale va fi inclus(a) la profit
sau pierdere cnd elementul este derecunoscut (daca 3.S 1% nu cere altceva n cazul unei vnzari sau leasebac@).
)sti'urile nu vor fi clasificate ca venituri.
14 )edarea unui element de imobilizari corporale poate avea loc n mai multe moduri (de e"emplu, prin vnzare, printr/
un contract de leasin' sau prin donatie). #n determinarea datei de cedare a unui element, o entitate aplica criteriile din
3.S 1 Venituri din activitati curente pentru recunoasterea veniturilor din vnzarea bunurilor. 3.S 1% se aplica la
cedarea prin vnzare si prin contracte de leasin'.
%1 )sti'ul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizari corporale va fi determinat(a) ca
fiind diferenta dintre ncasarile nete la cedare, daca e"ista, si valoarea contabila a elementului.
,$ Ce informatii trebuie sa prezinte entitatea in notele la situatiile financiare, pentru clasele de imobilizari
corporale, potrivit IAS *+ Imobilizari corporale?
%( Situatiile financiare vor prezenta urmatoarele informatii, pentru fiecare clasa de imobilizari corporale:
(a) bazele de evaluare folosite n determinarea valorii contabile brute;
(b) metodele de amortizare folosite;
(c) duratele de viata utila sau ratele de amortizare folosite;
(d) valoarea contabila bruta si amortizarea cumulata (mpreuna cu pierderile acumulate din depreciere) la nceputul si la
sfrsitul perioadei; si
(e) o reconciliere a valorii contabile la nceputul si la sfrsitul perioadei, mentionndu/se:
(i) intrarile;
(ii) activele clasificate ca detinute pentru vnzare sau incluse ntr/un 'rup de cedare clasificat ca detinut pentru vnzare
n conformitate cu 39*S - si alte cedari;
(iii) ac!izitiile rezultate din combinari de ntreprinderi;
(iv) cresterile sau diminuarile din timpul perioadei rezultate din reevaluari, si din pierderile din depreciere recunoscute
sau reluate direct n capitalurile proprii n conformitate cu 3.S (1;
(v) pierderile din depreciere recunoscute la profit sau pierdere n conformitate cu 3.S (1;
(vi) pierderile din depreciere reluate la profit sau pierdere n conformitate cu 3.S (1;
(vii) amortizarea;
(viii) diferentele de curs valutar nete, rezultate n urma conversiei situatiilor financiare dintr/o moneda functionala ntr/o
moneda de prezentare diferita, inclusiv conversia unei operatiuni straine n moneda de prezentare a entitatii care
raporteaza; si
(i") alte sc!imbari.
%, Situatiile financiare vor prezenta, de asemenea, urmatoarele informatii:
(a) e"istenta si valoarea imobilizarilor corporale 'ajate sau ipotecate, sau acordate
drept 'arantie pentru anumite datorii ale ntreprinderii;
(b) valoarea c!eltuielilor recunoscute n valoarea contabila a unui element de
imobilizari corporale n cursul constructiei sale;
(c) valoarea obli'atiilor contractuale pentru ac!izitionarea unor imobilizari corporale; si
(d) daca nu este declarata separat n declaratia de venit, valoarea compensatiei de la terti pentru elemente de imobilizari
corporale depreciate, pierdute sau cedate care sunt incluse la profit sau pierdere.
,( Ce informatii trebuie sa prezinte entitatea in notele la situatiile financiare, in cazul elementelor de
imobilizari corporale pentru care s.a aplicat modelul de reevaluare prevazut de IAS *+ Imobilizari corporale?
Raspuns:
%% #n cazul n care elementele imobilizarilor corporale sunt e"primate la valori
reevaluate, trebuie prezentate urmatoarele informatii:
(a) data intrarii n vi'oare a reevaluarii;
(b) daca a fost implicat un evaluator independent;
(c) metodele si evaluarile semnificative aplicate n estimarea valorii juste a elementelor;
(d) masura n care valorile juste ale elementelor au fost determinate direct prin referirea la preturile e"istente n
tranzactiile la distanta de pe o piata activa sau recenta sau au fost estimate prin utilizarea altor te!nici de evaluare;
(e) pentru fiecare clasa reevaluata de imobilizari corporale, valoarea contabila care ar fi fost recunoscuta daca activele ar
fi fost nre'istrate la modelul de determinare a costului; si
(f) surplusul din reevaluare, indicnd sc!imbarile aferente perioadei si orice restrictii care privesc distribuirea catre
actionari a soldului rezultat din diferentele din reevaluare.
III C IFRS
1$
,,&rezentati cerintele de recunoastere a imobilizarilor necorporale prevazute de IAS %1 Imobilizari necorporale
,definitie( criterii de recunoastere-.
: imobilizare necorporala este o imobilizare identificabila nemonetara fara substanta fizica. .ctivele monetare sunt
banii detinuti si activele care trebuie primite n sume de bani fi"e sau determinabile.
11 +efinitia unei imobilizari necorporale cere ca imobilizarea necorporala sa fie identificabila pentru a fi distinsa de
fondul comercial. 9ondul comercial dintr/o combinare de ntreprinderi reprezinta o plata facuta de catre dobnditor n
anticiparea unor beneficii economice viitoare din imobilizari care nu pot fi identificate individual si recunoscute separat.
>eneficiile economice viitoare pot rezulta din siner'ia dintre activele identificabile obtinute sau din activele care,
individual, nu se califica pentru a fi recunoscute n situatiile financiare, dar pentru care dobnditorul este pre'atit sa faca
o plata n combinare de ntreprinderi.
1( : entitate controleaza o imobilizare daca entitatea are capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare de pe
urma resursei si de a restrictiona accesul altora la acele beneficii. )apacitatea unei entitati de a controla beneficiile
economice viitoare ale unei imobilizari necorporale se separa n mod normal de drepturile le'ale care se aplica ntr/un
tribunal. #n absenta drepturilor le'ale, detinerea controlului este mai 'reu de dovedit. 5otusi, aplicarea le'ala a dreptului
nu este o conditie necesara pentru control deoarece entitatea poate controla beneficiile economice viitoare printr/o alta
modalitate.
1, )unostintele te!nice si de piata pot 'enera beneficii economice viitoare. : entitate controleaza acele beneficii daca,
de e"emplu, cunostintele respective sunt protejate de drepturi le'ale precum: drepturile de autor, restrn'erea acordului
comercial (daca acest lucru este permis) sau constrn'erea le'ala a an'ajatilor de a pastra confidentialitatea.
1- : entitate poate avea personal calificat si poate fi capabila sa identifice la acest personal aptitudini tot mai mari
'eneratoare de beneficii economice viitoare prin pro'rame de calificare. +e asemenea, entitatea poate sa preconizeze ca
personalul va continua sa puna la dispozitia entitatii abilitatile respective. 5otusi, n mod normal, o entitate nu poate
controla suficient beneficiile economice viitoare 'enerate de o ec!ipa de profesioni sti si pro'ramele de pre'atire pentru
ca aceste elemente sa ndeplineasca definitia imobilizarii necorporale. +intr/un motiv similar, este putin probabil ca
abilitatile specifice te!nice sau de mana'ement sa ndeplineasca definitia unei imobilizari necorporale e"ceptnd situatia
n care acestea sunt protejate de drepturi le'ale de folosinta si obtinere a beneficiilor economice viitoare asteptate de la
ele si daca ndeplinesc de asemenea si celelalte parti ale definitiei.
11 : entitate poate avea un portofoliu de consumatori sau o cota de piata si poate preconiza ca, datorita eforturilor sale
de a construi relatii de afaceri cu consumatorii si fidelitate, consumatorii vor continua sa apeleze la acea entitate. 5otusi,
n absenta drepturilor le'ale care sa protejeze sau a altor metode de a controla relatiile cu consumatorii sau loialitatea
acestora fata de entitate, entitatea nu are de obicei suficient control asupra beneficiilor economice viitoare din relatiile cu
clientii si loialitatea acestora pentru astfel de elemente (de e"emplu: portofoliu de clienti, cote de piata, relatii cu clientii
sau fidelitatea clientilor) pentru a ndeplini definitia imobilizarilor necorporale. #n absenta drepturilor le'ale care sa
protejeze relatiile cu consumatorii, tranzactiile de sc!imb pentru aceeasi relatie necontractuala cu consumatorul sau
pentru una similara (alta dect parte a unei combinari de ntreprinderi) ofera dovezi ca entitatea este, totusi, capabila sa
controleze beneficiile economice viitoare care decur' din relatiile cu consumatorii. #ntruct astfel de tranzactii de
sc!imb ofera de asemenea dovada ca relatiile cu clientii sunt separabile, aceste relatii cu clientii ndeplinesc definitia
unei imobilizari necorporale.
$1 : imobilizare necorporala va fi recunoscuta daca si numai daca:
(a) este probabil ca beneficiile economice viitoare atribuibile imobilizarii sa revina
entitatii; si
(b) costul unei imobilizari poate fi evaluat credibil.
$$ : entitate va evalua probabilitatea producerii de beneficii economice viitoare pe baza unor calcule rationale si usor
de sustinut care reprezinta cea mai buna estimare a ec!ipei de conducere pentru setul de conditii economice ce vor e"ista
pe parcursul duratei de viata a imobilizarii.
,-2erificarea indeplinirii criteriilor de recunoastere a imobilizarilor necorporale prevazute in IAS %1 Imobilizari
necorporale( aspecte care solicita aplicarea rationamentului profesional. !emple.
Raspuns:
1% >eneficiile economice viitoare care decur' dintr/o imobilizare necorporala pot include venitul din vnzarea
produselor sau serviciilor, economisiri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizarii de catre entitate. +e
e"emplu, utilizarea proprietatii intelectuale ntr/un proces de productie poate reduce costurile de productie viitoare mai
de'raba dect sa creasca veniturile viitoare.
(a) este probabil ca beneficiile economice viitoare atribuibile imobilizarii sa revina entitatii; si
$( : entitate foloseste rationamentul pentru a evalua 'radul de si'uranta asociat obtinerii de beneficii economice
viitoare atribuibile utilizarii imobilizarii pe baza dovezilor disponibile n momentul recunoasterii initiale, acordnd o
importanta mai mare dovezilor e"terne.
III C IFRS
1(
,1 Definiti imobilizarile necorporale potrivit IAS %1 Imobilizari necorporale. !plicati caracterul
identificabil al imobilizarilor necorporale.
: imobilizare necorporala este o imobilizare identificabila nemonetara fara substanta fizica.
.ctivele monetare sunt banii detinuti si activele care trebuie primite n sume de bani fi"e sau determinabile.
11 +efinitia unei imobilizari necorporale cere ca imobilizarea necorporala sa fie identificabila pentru a fi distinsa de
fondul comercial. 9ondul comercial dintr/o combinare de ntreprinderi reprezinta o plata facuta de catre dobnditor n
anticiparea unor beneficii economice viitoare din imobilizari care nu pot fi identificate individual si recunoscute separat.
>eneficiile economice viitoare pot rezulta din siner'ia dintre activele identificabile obtinute sau din activele care,
individual, nu se califica pentru a fi recunoscute n situatiile financiare, dar pentru care dobnditorul este pre'atit sa faca
o plata n combinare de ntreprinderi.
1$ : imobilizare ndeplineste criteriul de identificare din definitia unei imobilizari necorporale cnd:
(a) este separabila, adica poate fi separata sau divizata de entitate si vnduta, transferata, autorizata, nc!iriata sau
sc!imbata, fie individual, fie mpreuna cu un contract, activ sau datorie corespondenta; sau
(b) decur'e din drepturi contractuale sau de alta natura le'ala, indiferent daca acele drepturi sunt transferabile sau
separabile de entitate sau de alte drepturi si obli'atii.
,% Definiti imobilizarile necorporale potrivit IAS %1 Imobilizari necorporale. Comentati eistenta controlului
asupra imobilizarilor necorporale.
: imobilizare necorporala este o imobilizare identificabila nemonetara fara substanta fizica. .ctivele monetare sunt
banii detinuti si activele care trebuie primite n sume de bani fi"e sau determinabile.
1( : entitate controleaza o imobilizare daca entitatea are capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare de pe
urma resursei si de a restrictiona accesul altora la acele beneficii. )apacitatea unei entitati de a controla beneficiile
economice viitoare ale unei imobilizari necorporale se separa n mod normal de drepturile le'ale care se aplica ntr/un
tribunal. #n absenta drepturilor le'ale, detinerea controlului este mai 'reu de dovedit. 5otusi, aplicarea le'ala a dreptului
nu este o conditie necesara pentru control deoarece entitatea poate controla beneficiile economice viitoare printr/o alta
modalitate.
31 In ce conditii se considera ca o imobilizare indeplineste criteriul de identificare din definitia imobilizarilor
necorporale din IAS %1 Imobilizari necorporale. Comentati verificarea indeplinirii sau nu a conditiei de control in
cazul beneficiilor economice viitoare care nu pot fi cuantificate, in le$atura cu personalul entitatii.
1- : entitate poate avea personal calificat si poate fi capabila sa identifice la acest personal aptitudini tot mai mari
'eneratoare de beneficii economice viitoare prin pro'rame de calificare. +e asemenea, entitatea poate sa preconizeze ca
personalul va continua sa puna la dispozitia entitatii abilitatile respective. 5otusi, n mod normal, o entitate nu poate
controla suficient beneficiile economice viitoare 'enerate de o ec!ipa de profesionisti si pro'ramele de pre'atire pentru
ca aceste elemente sa ndeplineasca definitia imobilizarii necorporale. +intr/un motiv similar, este putin probabil ca
abilitatile specifice te!nice sau de mana'ement sa ndeplineasca definitia unei imobilizari necorporale e"ceptnd situatia
n care acestea sunt protejate de drepturi le'ale de folosinta si obtinere a beneficiilor economice viitoare asteptate de la
ele si daca ndeplinesc de asemenea si celelalte parti ale definitiei.
,4 In ce conditii se considera ca o imobilizare indeplineste criteriul de identificare potrivit definitiei
imobilizarilor necorporale din IAS %1 Imobilizari necorporale. Comentati verificarea indeplinirii sau nu a
conditiei de control in cazul beneficiilor economice viitoare le$ate de portofoliul de consumatori si relatiile cu
acestia .
11 : entitate poate avea un portofoliu de consumatori sau o cota de piata si poate preconiza ca, datorita eforturilor sale
de a construi relatii de afaceri cu consumatorii si fidelitate, consumatorii vor continua sa apeleze la acea entitate. 5otusi,
n absenta drepturilor le'ale care sa protejeze sau a altor metode de a controla relatiile cu consumatorii sau loialitatea
acestora fata de entitate, entitatea nu are de obicei suficient control asupra beneficiilor economice viitoare din relatiile cu
clientii si loialitatea acestora pentru astfel de elemente (de e"emplu: portofoliu de clienti, cote de piata, relatii cu clientii
sau fidelitatea clientilor) pentru a ndeplini definitia imobilizarilor necorporale. #n absenta drepturilor le'ale care sa
protejeze relatiile cu consumatorii, tranzactiile de sc!imb pentru aceeasi relatie necontractuala cu consumatorul sau
pentru una similara (alta dect parte a unei combinari de ntreprinderi) ofera dovezi ca entitatea este, totusi, capabila sa
controleze beneficiile economice viitoare care decur' din relatiile cu consumatorii. #ntruct astfel de tranzactii de
sc!imb ofera de asemenea dovada ca relatiile cu clientii sunt separabile, aceste relatii cu clientii ndeplinesc definitia
unei imobilizari necorporale.
III C IFRS
1,
-; &rezentati evaluarea costului unei imobilizari necorporale in cazul ac"izitiei separate, in conformitate cu
prevederile IAS %1 Imobilizari necorporale( componentele costului unei imobilizari necorporale( costuri direct
atribuibile( eemple de costuri care nu se includ in costul imobilizarilor necorporale.
$, : imobilizare necorporala va fi evaluata initial la cost.
$ <"emple de costuri ce pot fi atribuite direct sunt:
(a) costurile cu beneficiile an'ajatilor (asa cum sunt acestea definite n 3.S 14 >eneficiile an'ajatilor) care reies direct
din aducerea imobilizarii la conditia sa de lucru;
(b) onorariile profesionale ce decur' direct din aducerea imobilizarii la conditia sa de lucru; si
(c) costurile testarii functionarii corespunzatoare a imobilizarii.
$4 <"emple de c!eltuieli care nu constituie parte a costului imobilizarii necorporale sunt:
(a) costurile introducerii unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile cu publicitatea si serviciile promotionale);
(b) costurile de desfasurare a unei afaceri ntr/o locatie noua sau cu o noua clasa de consumatori (inclusiv costurile de
pre'atire a personalului); si
(c) costurile de administrare si alte costuri 'enerale de re'ie.
-1 2erificarea indeplinirii criteriilor de recunoastere a imobilizarilor necorporale in cazul ac"izitiei separate,
potrivit IAS %1 Imobilizari necorporale( aspecte de rationament profesional.
Raspuns:
(a) este probabil ca beneficiile economice viitoare atribuibile imobilizarii sa revina
entitatii; si
$$ : entitate va evalua probabilitatea producerii de beneficii economice viitoare pe baza unor calcule rationale si usor
de sustinut care reprezinta cea mai buna estimare a ec!ipei de conducere pentru setul de conditii economice ce vor e"ista
pe parcursul duratei de viata a imobilizarii.
$( : entitate foloseste rationamentul pentru a evalua 'radul de si'uranta asociat obtinerii de beneficii economice
viitoare atribuibile utilizarii imobilizarii pe baza dovezilor disponibile n momentul recunoasterii initiale, acordnd o
importanta mai mare dovezilor e"terne.
$- #n mod normal, pretul pe care o entitate l plateste pentru a obtine separat o imobilizare necorporala reflecta
asteptarile privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare ale imobilizarii sa revina entitatii. )u alte cuvinte,
efectul probabilitatii este reflectat n costul imobilizarii. .stfel, criteriul recunoasterii probabilitatii mentionat mai
sus,este ntotdeauna considerat ca fiind ndeplinit de catre imobilizarile necorporale ac!izitionate separat.
$1 #n plus, costul unei imobilizari necorporale ac!izitionate separat poate fi, n 'eneral, evaluat credibil. .cest lucru se
ntmpla mai ales cnd suma compensarii ac!izitiei ia forma numerarului sau a altor active monetare.
($ +aca plata pentru imobilizarea necorporala este amnata peste termenul normal de creditare, costul sau este
ec!ivalentul pretului n numerar. +iferenta dintre aceasta suma si platile totale este recunoscuta ca o c!eltuiala cu
dobnda pe perioada creditului cu e"ceptia cazului n care este capitalizata n conformitate cu tratamentul de capitalizare
permis de 3.S $( )osturile ndatorarii.
-$ Cand inceteaza recunoasterea costurilor in valoarea contabila a unei imobilizari necorporale, potrivit IAS
%1 Imobilizari necorporale? !emplificati. Cum se recunoasc in continuare astfel de costuri?
Raspuns:
(; *ecunoasterea costurilor n valoarea contabila a unei imobilizari necorporale nceteaza cnd o imobilizare se afla n
conditia necesara pentru ca ea sa poata opera n maniera intentionata de catre conducere. .stfel, costurile induse prin
utilizarea sau redesfasurareaunei imobilizari necorporale nu sunt incluse n valoarea contabila a acelei imobilizari. +e
e"emplu, urmatoarele costuri nu sunt incluse n valoarea contabila a unei imobilizari necorporale:
(a) costul indus atunci cnd o imobilizare capabila sa functioneze n maniera intentionata de catre conducere trebuie nca
sa fie data n folosinta; si
(b) pierderile initiale din e"ploatare, cum sunt acelea implicate de cererea pentru productia imobilizarii.
(1 .numite operatiuni au loc n le'atura cu dezvoltarea unei imobilizari necorporale, dar nu sunt necesare pentru a
aduce imobilizarea n conditia necesara pentru a putea functiona n maniera intentionata de catre conducere. .ceste
operatiuni ocazionale pot aparea naintea sau n timpul activitatilor de dezvoltare. +eoarece operatiunile ocazionale nu
sunt necesare pentru a aduce o imobilizare la conditia necesara pentru ca aceasta sa poata opera n maniera intentionata
de catre conducere, veniturile si c!eltuielile aferente operatiunilor ocazionale sunt recunoscute imediat n profit sau
pierdere si incluse n clasificarea corespunzatoare de venit si c!eltuiala.
III C IFRS
1-
-( &rezentati verificarea indeplinirii criteriilor de recunoastere a imobilizarilor necorporale obtinute printr.o
combinare de intreprinderi, conform cerintelor IAS %1 Imobilizari necorporale. 4a ce valoare se evalueaza
imobilizarile necorporale obtinute printr.o combinare de intreprinderi?
(( #n conformitate cu 39*S ( )ombinari de ntreprinderi, daca o imobilizare necorporala este obtinuta printr/o
combinare de ntreprinderi, atunci costul imobilizarii necorporale este valoarea sa justa la data ac!izitiei. Valoarea justa
a unei imobilizari necorporale reflecta asteptarile pietei privind posibilitatea ca beneficiile economice viitoare din
imobilizare sa revina entitatii. )u alte cuvinte, efectul probabilitatii este reflectat n evaluarea valorii juste a imobilizarii
necorporale. .stfel, criteriul recunoasterii probabilitatii este ntotdeauna considerat ca fiind ndeplinit pentru
imobilizarile necorporale obtinute prin combinare de ntreprinderi.
(, .stfel, n conformitate cu acest Standard si 39*S (, un dobnditor recunoaste la data ac!izitiei separat de fondul
comercial si o imobilizare necorporala a entitatii dobndite daca valoarea justa a imobilizarii poate fi evaluata credibil,
indiferent daca imobilizarea a fost recunoscuta de entitatea dobndita nainte de combinarea de ntreprinderi. .cest lucru
nseamna ca dobnditorul recunoaste ca imobilizare separata de fondul comercial un proiect de cercetare si dezvoltare n
curs de desfasurare al entitatii dobndite daca proiectul ndeplineste definitia unei imobilizari necorporale si valoarea sa
justa poate fi evaluata credibil. &roiectul de cercetare si dezvoltare n curs de desfasurare al unei entitati dobndite
ntruneste definitia imobilizarii necorporale daca: (a) ntruneste definitia unei imobilizari; si (b) este identificabil, adica
separabil, sau daca reiese din drepturi contractuale sau alte drepturi le'ale. <valuarea valorii juste a unei imobilizari
necorporale obtinute n urma unei combinari de ntreprinderi
-, &rezentati situatiile in care entitatea are posibilitatea de a evalua in mod credibil valoarea justa a unei
imobilizari necorporale obtinute in urma unei combinari de intreprinderi, in contetul IAS %1 Imobilizari
necorporale.
(- #n mod normal, valoarea justa a imobilizarilor necorporale obtinute prin combinari de ntreprinderi poate fi evaluata
cu suficienta acuratete pentru a fi recunoscuta separat de fondul comercial. .tunci cnd, pentru estimarile folosite la
evaluarea valorii juste a unei imobilizari necorporale, e"ista o serie de rezultate posibile cu diferite probabilitati, acea
incertitudine este luata n calcul mai mult pentru a evalua valoarea justa a imobilizarii necorporale si mai putin pentru a
demonstra o incapacitate de a evalua credibil valoarea justa. +aca o imobilizare necorporala obtinuta printr/o combinare
de ntreprinderi are o durata de viata determinata, e"ista o prezumtie contestabila ca valoarea sa justa poate fi evaluata
credibil.
(4 &returile de piata mentionate pe o piata activa asi'ura cea mai credibila estimare a valorii juste a unei imobilizari
necorporale. &retul de piata corespunzator este n mod normal pretul actual de licitatie. +aca preturile actuale de licitatie
nu sunt disponibile, pretul celei mai recente tranzactii similare poate oferi o baza de la care sa se faca estimarea valorii
juste atta timp ct nu au e"istat sc!imbari economice majore n intervalul de la data tranzactiei si data estimarii valorii
juste a imobilizarii.
,; +aca nu e"ista o piata activa pentru imobilizarea necorporala, valoarea sa justa este suma pe care entitatea ar fi platit/
o pentru imobilizare, la data ac!izitiei, ntr/o tranzactie desfasurata n conditii obiective, ntre parti aflate n deplina
cunostinta de cauza si neconstrnse, pe baza celor mai bune informatii disponibile. #n stabilirea acestei sume, o entitate
ia n considerare rezultatul tranzactiilor recente cu imobilizari similare.
,1 <ste posibil ca entitatile frecvent implicate n ac!izitionarea si vnzarea imobilizarilor necorporale unice sa fi
dezvoltat te!nici de estimare indirecta a valorilor lor juste. .ceste te!nici pot fi utilizate pentru evaluarea initiala a
imobilizarii necorporale obtinute ntr/o combinare de ntreprinderi daca obiectivul lor este acela de a estima valoarea
justa si daca ele reflecta actualele tranzactii si practici din industria din care imobilizarea face parte. .ceste te!nici
includ, atunci cnd este cazul: (a) aplicarea multiplilor care reflecta tranzactiile curente de pe piata la indicatorii care
conduc la rentabilitatea unei imobilizari necorporale (cum ar fi venitul, cotele de piata si profitul operat) sau la tendinta
redeventelor care ar putea fi obtinute prin autorizarea unei alte parti printr/o tranzactie desfasurata n conditii obiective
de a utiliza imobilizarea necorporala (ca n abordarea 6scutire de redeventa8); sau (b) reducerea flu"urilor de trezorerie
nete viitoare estimate din imobilizare. )!elt. ulterioare cu un proiect ac!izit. de dezvoltare si cercetare n curs de
desfasurare .
-- Care sunt te"nicile de estimare a valorii juste in cazul unei imobilizari necorporale obtinute in urma unei
combinari de intreprinderi, potrivit IAS %1 Imobilizari necorporale.
Raspuns:
,1 <ste posibil ca entitatile frecvent implicate n ac!izitionarea si vnzarea imobilizarilor necorporale unice sa fi
dezvoltat te!nici de estimare indirecta a valorilor lor juste. .ceste te!nici pot fi utilizate pentru evaluarea initiala a
imobilizarii necorporale obtinute ntr/o combinare de ntreprinderi daca obiectivul lor este acela de a estima valoarea
justa si daca ele reflecta actualele tranzactii si practici din industria din care imobilizarea face parte. .ceste te!nici
includ, atunci cnd este cazul:
(a) aplicarea multiplilor care reflecta tranzactiile curente de pe piata la indicatorii care conduc la rentabilitatea unei
imobilizari necorporale (cum ar fi venitul, cotele de piata si profitul operat) sau la tendinta redeventelor care ar putea fi
obtinute prin autorizarea unei alte parti printr/o tranzactie desfasurata n conditii obiective de a utiliza imobilizarea
necorporala (ca n abordarea 6scutire de redeventa8); sau
(b) reducerea flu"urilor de trezorerie nete viitoare estimate din imobilizare. )!eltuielile ulterioare cu un proiect
ac!izitionat de dezvoltare si cercetare n curs de desfasurare.
III C IFRS
11
-1 &rezentati prevederile din IAS %1 Imobilizari necorporale referitoare la sc"imbul de imobilizari
necorporale( Cum se evalueaza costul unor astfel de imobilizari necorporale?( tranzactii de sc"imb cu continut
comercial.
Raspuns:
,- =na sau mai multe imobilizari necorporale pot fi ac!izitionate n sc!imbul unuia sau mai multor active nemonetare
sau n sc!imbul unei combinatii de active monetare si nemonetare. =rmatoarele discutii se refera doar la sc!imbul unui
activ nemonetar cu altul, dar se aplica de asemenea tuturor sc!imburilor descrise n propozitia precedenta. )ostul unei
astfel de imobilizari necorporale este evaluat la valoarea justa cu e"ceptia cazurilor n care
(a) tranzactia de sc!imb nu are substanta comerciala sau
(b) nu poate fi evaluata credibil, nici valoarea justa a activului primit, nici a activului cedat. 3mobilizarea ac!izitionata
este evaluata n acest fel c!iar daca entitatea nu poate derecunoaste imediat lipsa imobilizarii pe care tocmai a dat/o la
sc!imb. +aca imobilizarea ac!izitionata nu este evaluata la valoarea justa, costul sau este evaluat la valoarea contabila a
imobilizarii cedate.
,1 : entitate stabileste daca o tranzactie de sc!imb are substanta comerciala lund n considerare masura n care se
asteapta ca viitoarele sale flu"uri de trezorerie sa se sc!imbe ca rezultat al acelei tranzactii. : tranzactie de sc!imb are
substanta comerciala daca:
(a) confi'urarea (adica riscul, timpul si valoarea) flu"urilor de trezorerie ale imobilizarii primite difera de confi'urarea
flu"urilor de trezorerie ale imobilizarii transferate; sau
(b) valoarea specifica entitatii a portiunii din operatiunile entitatii afectata de tranzactie se modifica datorita sc!imbului;
si
(c) diferenta de la (a) sau (b) este semnificativa n relatie cu valoarea justa a imobilizarii care a facut obiectul
sc!imbului.
&entru a stabili daca o tranzactie de sc!imb are substanta comerciala, valoarea specifica entitatii a portiunii din
operatiunile entitatii afectata de tranzactie va reflecta flu"urile de trezorerie de dupa impozitare. *ezultatul acestor
analize poate fi clar fara ca entitatea sa fi facut calcule detaliate.
,% : conditie pentru recunoasterea unei imobilizari necorporale o constituie posibilitatea de a evalua credibil costul
imobilizarii. Valoarea justa a unei imobilizari necorporale pentru care nu e"ista tranzactii comparabile pe piata poate fi
evaluata credibil daca
(a) variabilitatea din seria estimarilor rezonabile ale valorii juste nu este semnificativa pentru acea imobilizare sau
(b) probabilitatile diferitelor estimari din aceeasi serie pot fi evaluate rezonabil si utilizate n estimarea valorii juste.
+aca o entitate poate stabili credibil valoarea justa a uneia dintre cele doua imobilizari care au facut obiectul sc!imbului,
atunci valoarea justa a imobilizarii cedate este utilizata pentru a evalua costul cu e"ceptia cazului n care valoarea justa a
imobilizarii primite este mai evidenta.
-% &rezentati tratamentul fondului comercial $enerat intern, prevazut in IAS %1 Imobilizari necorporale.
, 9ondul comercial 'enerat intern nu va fi recunoscut ca imobilizare.
,4 #n anumite cazuri, se fac o serie de c!eltuieli pentru a 'enera beneficii economice viitoare, dar acestea nu duc la
crearea unei imobilizari necorporale care ndeplineste criteriile de recunoastere din acest Standard. .stfel de c!eltuieli
sunt deseori prezentate drept contributii la fondul comercial 'enerat intern. 9ondul comercial 'enerat intern nu este
recunoscut ca activ deoarece nu este o resursa identificabila (adica nu este separabil si nici nu decur'e din drepturi le'ale
contractuale sau de alta natura) controlata de catre entitate care sa poata fi evaluata credibil la cost.
-; +iferentele dintre valoarea pe piata a unei entitati si valoarea contabila a imobilizarilor sale nete identificabile n
orice moment se pot constitui ntr/o serie de factori care afecteaza valoarea entitatii. 5otusi, astfel de diferente nu
reprezinta costul imobilizarilor necorporale detinute de entitate.
- Care sunt dificultatile pe care le intampina o entitate la recunoasterea imobilizarilor necorporale $enerate
intern, in ceea ce priveste verificarea indeplinirii criteriilor de recunoastere prevazute de IAS %1 Imobilizari
necorporale? Cum se clasifica $enerarea de imobilizari necorporale in scopul recunoasterii?
-1 =neori este dificil de evaluat daca o imobilizare necorporala 'enerata intern se califica pentru recunoastere din cauza
problemelor le'ate de:
(a) identificarea e"istentei si a momentului e"istentei unei imobilizari necorporale care sa 'enereze beneficii economice
viitoare; si
(b) stabilirea credibila a costului imobilizarii. #n anumite cazuri, costul imobilizarilor necorporale 'enerate intern nu
poate fi diferentiat de costul mentinerii sau maririi fondului comercial 'enerat intern al entitatii sau de operatiunile de zi
cu zi. .stfel, pe ln'a conformarea la cerintele 'enerale pentru recunoasterea si evaluarea initiala a imobilizarii
necorporale, o entitate aplica cerintele si recomandarile din standard tuturor imobilizarilor necorporale 'enerate intern.
-$ &entru a stabili daca o imobilizare necorporala 'enerata intern ndeplineste criteriile de recunoastere, o entitate
clasifica 'enerarea de imobilizari n:
(a) faza de cercetare; si
(b) faza de dezvoltare.
+esi termenii 6cercetare8 si 6dezvoltare8 sunt definiti, termenii 6faza de cercetare8 si 6faza de dezvoltare8 au o
semnificatie mai vasta n cadrul acestui Standard.
-( +aca o entitate nu poate face distinctia ntre faza de cercetare si cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a
unei imobilizari necorporale, entitatea trateaza c!eltuielile cu acel proiect ca si cum ar fi determinate doar de faza de
cercetare.
III C IFRS
1%
-4 Cum se recunosc c"eltuielile cu cercetarea potrivit cerintelor IAS %1 Imobilizari necorporale? Dati
eemple de activitati de cercetare.
Raspuns:
-, 0ici o imobilizare necorporala care decur'e din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu va fi
recunoscuta. )!eltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) vor fi recunoscute drept cost
atunci cnd sunt 'enerate.
-- #n faza de cercetare a unui proiect intern o entitate nu poate demonstra ca o imobilizare necorporala e"ista si ca
aceasta va 'enera beneficii economice viitoare. .stfel, aceasta c!eltuiala este recunoscuta drept cost atunci cnd este
'enerata.
-1 <"emple de activitati de cercetare sunt:
(a) activitatile al caror scop este acela de a obtine cunostinte noi;
(b) identificarea, evaluarea si selectia finala a aplicatiilor descoperirilor facute prin cercetare sau a altor cunostinte;
(c) cautarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii; si
(d) formularea, desi'n/ul, evaluarea si selectia finala a alternativelor posibile pentru materiale, instrumente, produse,
procese, sisteme sau servicii noi sau mbunatatite.
1; Care sunt conditiile in care entitatea recunoaste o imobilizare necorporala $enerata in faza de dezvoltare,
prevazute de IAS %1 Imobilizari necorporale?
-% : imobilizare necorporala 'enerata de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) va fi recunoscuta daca
si numai daca o entitate poate demonstra toate cele ce urmeaza: (a) fezabilitatea te!nica pentru finalizarea imobilizarii
necorporale astfel nct sa fie disponibila pentru utilizare sau vnzare. (b) intentia sa de a finaliza imobilizarea
necorporala si de a o utiliza sau vinde. (c) abilitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala. (d) modul n care
imobilizarea necorporala va 'enera beneficii economice viitoare probabile. &rintre altele, entitatea poate demonstra
e"istenta unei piete pentru productia 'enerata de imobilizarea necorporala sau pentru imobilizarea necorporala n sine
sau, daca se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizarii necorporale. (e) disponibilitatea unor resurse
te!nice, financiare si de alta natura adecvate pentru a completa dezvoltarea si pentru utilizarea sau vnzarea imobilizarii
necorporale. (f) abilitatea sa de a evalua credibil c!eltuielile atribuite imobilizarii necorporale pe perioada dezvoltarii
sale.
- #n faza de dezvoltare a unui proiect intern, o entitate poate, n anumite cazuri, sa identifice o imobilizare necorporala
si sa demonstreze ca aceasta va 'enera probabile beneficii economice viitoare. .sta pentru ca faza de dezvoltare a unui
proiect intern este maiavansata dect faza de cercetare.
-4 <"emple de activitati de dezvoltare sunt:
(a) desi'n/ul, constr. si testarea prototipurilor si modelelor nainte de productie si nainte de utiliz.;
(b) desi'n/ul instrumentelor, sabloanelor, tiparelor si stampilelor care implica utilizarea noii te!nol.;
(c) desi'n/ul, constructia si functionarea unei fabrici pilot care nu se afla pe o scalafezabila din punct de vedere
economic pentru productia comerciala; si
(d) desi'n/ul, constructia si testarea alternativelor alese pentru materialele, instrumentele, produsele, procesele,
sistemele sau serviciile noi sau mbunatatite.
11 Care sunt conditiile in care se poate recunoaste o imobilizare necorporala $enerata in faza de dezvoltare si
cum se demonstreaza indeplinirea acestor conditii, in conformitate cu prevederile IAS %1 Imobilizari necorporale?
-% : imobiliz.nec.'enerata de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) va fi recunoscuta daca si numai
daca o entitate poate demonstra toate cele ce urmeaza: (a) fezabilitatea te!nica pentru finalizarea imobiliz.nec.astfel
nct sa fie disponibila pentru utilizare sau vnzare. (b) intentia sa de a finaliza imobiliz.nec.si de a o utiliza sau vinde.
(c) abilitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala. (d) modul n care imobilizarea necorporala va 'enera
beneficii economice viitoare probabile. &rintre altele, entitatea poate demonstra e"istenta unei piete pentru productia
'enerata de imobiliz.nec.sau pentru imobiliz.nec.n sine sau, daca se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea
imobilizarii necorporale. (e) disponibilitatea unor resurse te!nice, financiare si de alta natura adecvate pentru a completa
dezvoltarea si pentru utilizarea sau vnzarea imobiliz.nec.. (f) abilitatea sa de a evalua credibil c!eltuielile atribuite
imobiliz.nec.pe perioada dezvoltarii sale.
proiect intern este mai avansata dect faza de cercetare.
1; &entru a demonstra modul n care o imobilizare necorporala va 'enera probabile beneficii economice viitoare, o
entitate evalueaza beneficiile economice viitoare ca fiind primite de pe urma imobilizarii utiliznd principiile din 3.S (1
+eprecierea activelor. +aca imobilizarea va 'enera beneficii economice viitoare doar n combinare cu alte active,
entitatea aplica conceptul de unitati 'eneratoare de numerar din 3.S (1.
11 +isponib. resurselor pentru completarea, utilizarea si obtinerea de beneficii ec.viitoare de la o imobiliz.nec.poate fi
demonstrata, spre e"emplu, de un plan de afaceri care sa arate resursele te!nice, financiare si de alta natura necesare si
abilitatea entitatii de a asi'ura acele resurse. #n an.cazuri, o entitate demonstreaza disponib.finantarilor e"terne prin
obt.asi'urarii unui creditor privind disponib. sa de a finanta planul.
1$ Sistemele de cost ale unei entitati pot deseori sa evalueze credibil costul unei imobilizari necorporale 'enerate intern,
cum ar fi salariul sau alte c!eltuieli 'enerate de securizarea drepturilor de autor sau a licentelor sau de dezvoltarea
softAare/ului.
III C IFRS
1
1$ Cum se recunosc c"eltuielile ulterioare aferente fazei de dezvoltare a unui proiect intern, in cazul in care nu
sunt satisfacute criteriile de recunoastere prevazute de IAS %1 Imobilizari necorporale? Dati eemple de activitati
de dezvoltare.
,( :rice c!eltuieli ulterioare cu un proiect de cercetare si dezvoltare n curs de desfasurare ac!izitionat separat sau
printr/o combinare de ntreprinderi si recunoscut ca imobilizare necorporala sunt:
(a) recunoscute drept cost daca este vorba de c!eltuieli cu cercetarea;
(b) recunoscute drept cost atunci cnd este vorba de c!eltuieli cu dezvoltarea care nu satisfac criteriile de recunoastere
ca imobilizari necorporale; si
(c) adau'ate valorii contabile a proiectului de cercetare si dezvoltare n curs de desfasurare daca este vorba de c!eltuieli
de dezvoltare care satisfac criteriile de recunoastere.
(a) desi'n/ul, constructia si testarea prototipurilor si modelelor nainte de productie
si nainte de utilizare;
(b) desi'n/ul instrumentelor, sabloanelor, tiparelor si stampilelor care implica utilizarea noii te!nolo'ii;
(c) desi'n/ul, constructia si functionarea unei fabrici pilot care nu se afla pe o scala fezabila din punct de vedere
III C IFRS
14
1( &rezentati in ce consta faza de cercetare a unui proiect intern, potrivit prevederilor IAS %1 Imobilizari
necorporale. Cum se reflecta in contabilitate c"eltuielile de cercetare?
=rmatorii termeni sunt utilizati n cadrul acestui Standard cu ntelesurile specificate: : piata activa este o piata n
cadrul careia sunt ndeplinite toate conditiile prezentate mai jos:
(a) elementele comercializate pe piata sunt omo'ene;
(b) se pot 'asi n orice moment cumparatori si vnzatori; si
(c) preturile sunt accesibile publicului. +ata an'ajamentului pentru o combinare de ntreprinderi este data la care s/a
ajuns la un acord ntre partile implicate n combinarea de ntreprinderi si, n cazul entitatilor publice cotate la bursa, data
la care acest acord este facut public. #n cazul unei preluari ostile, data cea mai timpurie la care s/a ajuns la un acord ntre
partile combinarii de ntreprinderi este data la care un numar suficient dintre detinatorii entitatii ac!izitionate a acceptat
oferta dobnditorului pentru ca acesta sa obtina controlul asupra entitatii dobndite. .mortizarea este alocarea
sistematica a valorii depreciabile a unei imobilizari necorporale de/a lun'ul duratei sale de viata.
: imobilizare este o resursa:
(a) controlata de o entitate ca rezultat al unor evenimente trecute; si
(b) de la care sunt asteptate beneficii economice viitoare care sa se rasfrn'a
asupra entitatii.
Valoarea contabila este suma la care un activ este recunoscut n bilant dupa deducerea oricaror amortizari acumulate si
pierderi din deprecieri acumulate.
)ostul este suma n numerar sau n ec!ivalente de numerar platita sau valoarea justa sau alta compensatie data
dobnditorului pentru obtinerea unui activ la momentul ac!izitiei sau constructiei sale, sau, acolo unde este cazul, suma
atribuita activului cnd este recunoscut initial n conformitate cu cerintele specifice ale altor 39*S, ca de e"emplu 39*S
$ &lata pe baza de actiuni.
Valoarea depreciabila este costul unei imobilizari sau alta suma care se substituie costului, minus valoarea sa reziduala.
+ezvoltarea este aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunostinte ntrun plan sau proiect ce vizeaza productia
de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau mbunatatite substantial nainte de nceperea
productiei sau utilizarii comerciale.
Valoarea specifica a unei entitati este valoarea actuala a flu"urilor de trezorerie pe care o entitate se asteapta sa le obtina
din utilizarea continua a unei imobilizari si din cedarea acesteia la sfrsitul duratei sale de viata sau pe care entitatea se
asteapta sa le suporte la ac!itarea unei datorii.Valoarea justa a unui activ este suma pentru care activul ar putea fi
sc!imbat de bunavoie ntre partile aflate n cunostinta de cauza n cadrul unei tranzactii desfasurate n conditii obiective.
: pierdere din depreciere este suma cu care valoarea contabila a unui activ depaseste valoarea sa de recuperare.
)ercetarea este investi'area ori'inala si planificata ntreprinsa n scopul csti'arii unor cunostinte sau ntelesuri
stiintifice sau te!nice noi.
Valoarea reziduala a unei imobilizari necorporale este suma estimata pe care o entitate ar putea sa o obtina n momentul
de fata din cedarea unui activ dupa deducerea costurilor estimate ale cedarii, daca activul ar fi deja de vrsta si conditiile
preconizate pentru finalul duratei sale de viata.
+urata de viata este:
(a) perioada n care se asteapta ca un activ sa fie disponibil pentru utilizarea de catre o entitate; sau
(b) numarul de unitati de productie sau unitati similare preconizate a se obtine dintr/un activ de catre o entitate.
clasifica 'enerarea de imobilizari n:(a) faza de cercetare; si (b) faza de dezvoltare.
cercetare.
-, 0ici o imobilizare necorporala care decur'e din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu va fi
recunoscuta. )!eltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) vor fi recunoscute drept cost
atunci cnd sunt 'enerate.
-- #n faza de cercetare a unui proiect intern o entitate nu poate demonstra ca o imobilizare necorporala e"ista si ca
aceasta va 'enera beneficii economice viitoare. .stfel, aceasta c!eltuiala este recunoscuta drept cost atunci cnd este
'enerata.
-1 <"emple de activitati de cercetare sunt:
(a) activitatile al caror scop este acela de a obtine cunostinte noi;
(b) identificarea, evaluarea si selectia finala a aplicatiilor descoperirilor facute prin
cercetare sau a altor cunostinte;
(c) cautarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii; si
(d) formularea, desi'n/ul, evaluarea si selectia finala a alternativelor posibile pentru materiale, instrumente, produse,
procese, sisteme sau servicii noi sau mbunatatite.
III C IFRS
$;
1, &rezentati faza de dezvoltare a unui proiect intern, potrivit prevederilor IAS %1 Imobilizari necorporale.
Cum se evidentiaza in contabilitate c"eltuielile ocazionate de faza de dezvoltare?
Raspuns:
=rmatorii termeni sunt utilizati n cadrul acestui Standard cu ntelesurile specificate: : piata activa este o piata n
cadrul careia sunt ndeplinite toate conditiile prezentate mai jos:
(a) elementele comercializate pe piata sunt omo'ene;
(b) se pot 'asi n orice moment cumparatori si vnzatori; si
(c) preturile sunt accesibile publicului. +ata an'ajamentului pentru o combinare de ntreprinderi este data la care s/a
ajuns la un acord ntre partile implicate n combinarea de ntreprinderi si, n cazul entitatilor publice cotate la bursa, data
la care acest acord este facut public. #n cazul unei preluari ostile, data cea mai timpurie la care s/a ajuns la un acord ntre
partile combinarii de ntreprinderi este data la care un numar suficient dintre detinatorii entitatii ac!izitionate a acceptat
oferta dobnditorului pentru ca acesta sa obtina controlul asupra entitatii dobndite. .mortizarea este alocarea
sistematica a valorii depreciabile a unei imobilizari necorporale de/a lun'ul duratei sale de viata.
(a) controlata de o entitate ca rezultat al unor evenimente trecute; si
(b) de la care sunt asteptate beneficii economice viitoare care sa se rasfrn'a
asupra entitatii.
Valoarea contabila este suma la care un activ este recunoscut n bilant dupa deducerea oricaror amortizari acumulate si
pierderi din deprecieri acumulate.
)ostul este suma n numerar sau n ec!ivalente de numerar platita sau valoarea justa sau alta compensatie data
dobnditorului pentru obtinerea unui activ la momentul ac!izitiei sau constructiei sale, sau, acolo unde este cazul, suma
atribuita activului cnd este recunoscut initial n conformitate cu cerintele specifice ale altor 39*S, ca de e"emplu 39*S
$ &lata pe baza de actiuni.
sc!imbat de bunavoie ntre partile aflate n cunostinta de cauza n cadrul unei tranzactii desfasurate n conditii obiective.
: pierdere din depreciere este suma cu care valoarea contabila a unui activ depaseste valoarea sa de recuperare.
)ercetarea este investi'area ori'inala si planificata ntreprinsa n scopul csti'arii unor cunostinte sau ntelesuri
stiintifice sau te!nice noi.
Valoarea reziduala a unei imobilizari necorporale este suma estimata pe care o entitate ar putea sa o obtina n momentul
de fata din cedarea unui activ dupa deducerea costurilor estimate ale cedarii, daca activul ar fi deja de vrsta si conditiile
preconizate pentru finalul duratei sale de viata.
clasifica 'enerarea de imobilizari n:
(a) faza de cercetare; si
(b) faza de dezvoltare.
cercetare.
-% : imobilizare necorporala 'enerata de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) va fi recunoscuta daca
si numai daca o entitate poate demonstra toate cele ce urmeaza:
(a) fezabilitatea te!nica pentru finalizarea imobilizarii necorporale astfel nct sa fie disponibila pentru utilizare sau
vnzare.
(b) intentia sa de a finaliza imobilizarea necorporala si de a o utiliza sau vinde.
(c) abilitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala.
(d) modul n care imobilizarea necorporala va 'enera beneficii economice viitoare probabile. &rintre altele, entitatea
poate demonstra e"istenta unei piete pentru productia 'enerata de imobilizarea necorporala sau pentru imobilizarea
necorporala n sine sau, daca se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizarii necorporale.
(e) disponibilitatea unor resurse te!nice, financiare si de alta natura adecvate pentru a completa dezvoltarea si pentru
utilizarea sau vnzarea imobilizarii necorporale.
(f) abilitatea sa de a evalua credibil c!eltuielile atribuite imobilizarii necorporale pe perioada dezvoltarii sale.
III C IFRS
$1
proiect intern este mai avansata dect faza de cercetare.
(a) desi'n/ul, constructia si testarea prototipurilor si modelelor nainte de productie si nainte de utilizare;
(b) desi'n/ul instrumentelor, sabloanelor, tiparelor si stampilelor care implica utilizarea noii te!nolo'ii;
(c) desi'n/ul, constructia si functionarea unei fabrici pilot care nu se afla pe o scala fezabila din punct de vedere
1; &entru a demonstra modul n care o imobilizare necorporala va 'enera probabile beneficii economice viitoare, o
entitate evalueaza beneficiile economice viitoare ca fiind primite de pe urma imobilizarii utiliznd principiile din 3.S (1
+eprecierea activelor. +aca imobilizarea va 'enera beneficii economice viitoare doar n combinare cu alte active,
entitatea aplica conceptul de unitati 'eneratoare de numerar din 3.S (1.
11 +isponibilitatea resurselor pentru completarea, utilizarea si obtinerea de beneficii economice viitoare de la o
imobilizare necorporala poate fi demonstrata, spre e"emplu, de un plan de afaceri care sa arate resursele te!nice,
financiare si de alta natura necesare si abilitatea entitatii de a asi'ura acele resurse. #n anumite cazuri, o entitate
demonstreaza disponibilitatea finantarilor e"terne prin obtinerea asi'urarii unui creditor privind disponibilitatea sa de a
finanta planul.
1$ Sistemele de cost ale unei entitati pot deseori sa evalueze credibil costul unei imobilizari necorporale 'enerate intern,
cum ar fi salariul sau alte c!eltuieli 'enerate de securizarea drepturilor de autor sau a licentelor sau de dezvoltarea
softAare/ului.
1- !valuarea initiala a unei imobilizari necorporale $enerate intern, potrivit prevederilor IAS %1 Imobilizari
necorporale ,eemple de costuri direct atribuibile( elemente care nu se includ in costul imobilizarilor necorporale
$enerate intern-.
Raspuns:
1- )ostul unei imobilizari necorporale 'enerate intern este suma c!eltuielilor 'enerate de la data la care imobilizarea
necorporala a ndeplinit prima oara criteriile de recunoastere. Se interzice restabilirea unei c!eltuieli recunoscute
anterior drept cost.
11 )ostul unei imobilizari necorporale 'enerate intern este compus din toate costurile direct atribuite necesare pentru
crearea, producerea si pre'atirea imobilizarii pentru a fi capabila sa functioneze n maniera intentionata de catre
conducere. <"emple de costuri direct atribuibile sunt:
(a) costurile materialelor si serviciilor utilizate sau consumate n 'enerarea imobilizarii necorporale;
(b) costurile beneficiilor an'ajatilor (definit conform definitiei din 3.S 14 >eneficiile an'ajatilor) reiesite din 'enerarea
imobilizarii necorporale;
(c) ta"ele de nre'istrare a unui drept le'al; si
(d) amortizarea brevetelor si licentelor care sunt utilizate pentru a 'enera imobilizarea necorporala. 3.S $( )osturile
ndatorarii stabileste criteriile pentru recunoasterea dobnzii ca element al costului unei imobilizari necorporale 'enerate
intern.
1% =rmatoarele elemente nu sunt componente ale costului unei imobilizari necorporale 'enerate intern:
(a) c!eltuielile cu vnzarea, cele administrative sau 'enerale de re'ie, cu e"ceptia cazului n care c!eltuiala poate fi
atribuita direct pre'atirii imobilizarii pentru utilizare;
(b) ineficientele identificate si pierderile initiale din e"ploatare 'enerate nainte ca imobilizarea sa atin'a performanta
planificata; si
(c) c!eltuielile cu instruirea personalului pentru a se ocupa de imobilizare.
<".: entitate dezvolta un nou proces de productie. #n $;B-, c!eltuiala 'enerata a fost 1.;;; u.m.(a), din care 4;; u.m. a
fost 'enerata nainte de 1 decembrie $;B-, iar 1;; u.m. a fost 'enerata ntre 1 decembrie $;B- si (1 decembrie $;B-.
<ntitatea poate demonstra ca, la 1 decembrie $;B-, procesul de productie a ndeplinit criteriile pentru recunoasterea ca
imobilizare necorporala. Suma recuperabila a @noA/!oA/ului ncorporat n proces (inclusiv viitoarele flu"uri de
trezorerie pentru a finalizarea procesului nainte de a fi disponibil pentru utilizare) este estimata la -;; u.m.
<".?a sfrsitul lui $;B-, procesul de productie este recunoscut ca imobilizare necorporala la costul de 1;; u.m.
(c!eltuielile 'enerate ncepnd cu data la care au fost ndeplinite criteriile de recunoastere adica 1 decembrie $;B-).
)!eltuiala de 4;; u.m. 'enerata nainte de 1 decembrie $;B- este recunoscuta drept cost deoarece criteriile de
recunoastere nu au fost ndeplinite pna la 1 decembrie $;B-. .cest cost nu face parte din costul procesului de productie
recunoscut n bilant. #n $;B1, c!eltuielile 'enerate sunt de $.;;; u.m. ?a sfrsitul lui $;B1 suma recuperabila a @noA/
!oA/ului ncorporat n proces (inclusiv viitoarele flu"uri de trezorerie pentru finalizarea procesului nainte de a fi
disponibil pentru utilizare) este estimata la 1.4;; u.m. ?a sfrsitul lui $;B1, costul procesului de productie este $.1;;
u.m. (c!eltuiala de 1;; u.m. recunoscuta la sfrsitul lui $;B- plus c!eltuiala de $.;;; u.m. recunoscuta n $;B1).
<ntitatea recunoaste o pierdere din depreciere de $;; u.m. pentru a ajusta valoarea contabila a proiectului nainte de
pierderea din depreciere ($.1;; u.m.) la valoarea sa recuperabila (1.4;; u.m.). .ceasta pierdere din depreciere va fi
inversata ntr/o perioada ulterioara daca cerintele pentru reluarea unei pierderi din depreciere din 3.S (1 sunt
ndeplinite.
(a) #n acest Standard, valorile monetare sunt e"primate n 6unitati monetare8 (u.m.).
III C IFRS
$$
11 &rezentati modelele de evaluare ulterior recunoasterii initiale a imobilizarilor necorporale, prevazute de IAS
%1 Imobilizari necorporale.
Raspuns:
%$ : entitate va ale'e ca politica de contabilitate fie modelul costului, fie modelul reevaluarii. +aca o imobilizare
necorporala este contabilizata pe baza modelului reevaluarii, toate celelalte active din clasa sa vor fi de asemenea
contabilizate pe baza aceluiasi model, cu e"ceptia cazului n care nu e"ista o piata activa pentru acele active.
%, +upa recunoasterea initiala, o imobilizare necorporala va fi evaluata la costul sau minus orice amortizare acumulata
si orice pierdere din depreciere acumulata.
%- +upa recunoasterea initiala, o imobilizare necorporala va fi evaluata la valoarea reevaluata ca fiind valoarea sa justa
la data reevaluarii minus orice amortizare ulterioara acumulata si orice pierdere din depreciere acumulata ulterior. #n
scopul reevaluarii n conformitate cu acest Standard, valoarea justa va fi determinata prin referire la o piata activa.
*eevaluarile vor fi facute cu o asemenea re'ularitate nct la data bilantului valoarea contabila a activului sa nu difere
semnificativ de valoarea sa justa.
1% &rezentati modelul reevaluarii imobilizarilor necorporale prevazut de IAS %1 Imobilizari necorporale ,in
ce consta reevaluarea imobilizarilor necorporale( tratamentul contabil al amortizarii cumulate de la data
reevaluarii-.
Raspuns:
%1 2odelul reevaluarii nu permite:
(a) reevaluarea imobilizarilor necorporale care nu au fost recunoscute anterior ca fiind imobilizari; sau
(b) recunoasterea initiala a imobilizarilor necorporale la sume diferite de cost.
; +aca o imobilizare necorporala este reevaluata, orice amortizare acumulata la data reevaluarii este fie:
(a) retratata proportional cu sc!imbarea din valoarea contabila bruta a imobilizarii astfel nct valoarea contabila a
imobilizarii dupa reevaluare ajun'e sa fie e'ala cu valoarea reevaluata; fie
(b) eliminata din valoarea contabila bruta a imobilizarii si suma neta retratata la valoarea reevaluata a imobilizarii.
1 Ce se intele$e prin valoare justa in contetul modelului reevaluarii imobilizarilor necorporale prevazut de
IAS %1 Imobilizari necorporale? &rezentati modul de stabilire a valorii reevaluate si modul de prezentare in notele
eplicative, a imobilizarilor necorporale in functie de posibilitatile de referire la o piata activa.

Raspuns:
% <ste putin obisnuit ca o piata activa sa e"iste pentru o imobilizare necorporala, desi acest lucru se poate ntmpla. +e
e"emplu, n anumite jurisdictii, o piata activa poate e"ista pentru licentele de ta"i transferabile 'ratuit, pentru licentele
de pescuit sau pentru cotele de productie. 5otusi, nu poate e"ista o piata activa pentru marci, titluri din ziare, drepturi de
publicare pentru muzica sau film, brevete si marci comerciale deoarece fiecare din aceste active este unic. +e asemenea,
desi imobilizarile necorporale sunt vndute si cumparate, contractele se ne'ociaza ntre cumparatori si vnzatori
individuali, iar tranzactiile sunt relativ putin frecvente. +in aceste motive, este posibil ca pretul platit pentru o
imobilizare sa nu ofere suficiente dovezi ale valorii juste a alteia. 2ai mult, deseori preturile nu sunt disponibile
publicului.
1 +aca o imobilizare necorporala dintr/o clasa de imobilizari necorporale reevaluate nu poate fi reevaluata din cauza ca
nu e"ista o piata activa pentru aceasta imobilizare, atunci imobilizarea va fi nre'istrata la costul sau minus orice
amortizare acumulata si pierdere din depreciere.
$ +aca valoarea justa a unei imobilizari necorporale reevaluate nu mai poate fi stabilita prin referire la o piata activa,
atunci valoarea contabila a imobilizarii va fi valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari prin referire la piata activa
minus orice amortizare acumulata ulterior si orice pierdere din depreciere acumulata ulterior.
, +aca valoarea justa a imobilizarii poate fi determinata prin referire la o piata activa la o data ulterioara evaluarii,
modelul reevaluarii este aplicat de la acea data.
III C IFRS
$(
14 &rezentati prevederile cuprinse in IAS %1 Imobilizari necorporale referitoare la reevaluarea clasei de
imobilizari necorporale si la frecventa cu care se reevalueaza imobilizarile necorporale ale entitatii.
%( : clasa de imobilizari necorporale este o 'rupare de active de natura similara si de utilitate asemanatoare n cadrul
operatiunilor unei entitati. <lementele din cadrul unei clase de imobilizari necorporale sunt reevaluate simultan pentru a
evita reevaluarea selectiva a activelor si raportarea de sume n situatiile financiare reprezentnd o combinare de costuri
si valori la date diferite.
%; Cum se reevalueaza o clasa de imobilizari necorporale potrivit IAS %1 Imobilizari necorporale? Dati
eemple de clase de imobilizari necorporale.
%( : clasa de imobilizari necorporale este o 'rupare de active de natura similara si de utilitate asemanatoare n cadrul
operatiunilor unei entitati. <lementele din cadrul unei clase de imobilizari necorporale sunt reevaluate simultan pentru a
evita reevaluarea selectiva a activelor si raportarea de sume n situatiile financiare reprezentnd o combinare de costuri
si valori la date diferite.
114 : clasa de imobilizari necorporale este un 'rup de imobilizari de natura si utilitate similara n operatiunile unei
entitati. <"emple de clase separate ar putea include:
(a) nume de marci;
(b) titluri de publicare;
(c) softAare;
(d) licente si francize;
(e) drepturi de autor, brevete si alte drepturi de proprietate industriala, drepturi de ntretinere si e"ploatare;
(f) retete, formule, modele, desi'n/uri si prototipuri; si
(') imobilizari necorporale n curs de dezvoltare.
)lasele mentionate mai sus sunt deza're'ate (a're'ate) n clase mai mici (mai mari) daca asta duce la informatii mai
relevante pentru utilizatorii situatiilor financiare.
%1 )ratamentul contabil al diferentelor de valoare constatate cu ocazia reevaluarii imobilizarilor necorporale
,majorari#diminuari-, in contetul prevederilor IAS %1 Imobilizari necorporale. !emplificari.
- +aca valoarea contabila a unei imobilizari necorporale este majorata ca rezultat al reevaluarii, atunci cresterea va fi
creditata direct n capitalurile proprii cu titlu de surplus din reevaluare. 5otusi, cresterea va fi recunoscuta n profit sau
pierdere n masura n care ea reia o scadere n reevaluare a aceleiasi imobilizari recunoscuta anterior n profit sau
pierdere.
1 +aca valoarea contabila a unei imobilizari necorporale este scazuta ca rezultat al reevaluarii, scaderea va fi
recunoscuta n profit sau pierdere. 5otusi, scaderea va fi debitata direct n capitalurile proprii sub titlu de surplus de
reevaluare n limita oricarui sold creditor n surplusul din reevaluare le'at de acea imobilizare.
%$ Ce presupune modelul reevaluarii imobilizarilor necorporale potrivit IAS %1 Imobilizari necorporale ?
Care este tratamentul contabil al surplusului din reevaluare inclus in capitalurile proprii? !emplificati.
% Surplusul cumulativ din reevaluare inclus n capitaluri proprii poate fi transferat direct rezultatelor reportate atunci
cnd surplusul este realizat. #ntre'ul surplus poate fi realizat la scoaterea din uz sau cedarea imobilizarii. 5otusi, o parte
din surplus poate fi realizata cta vreme imobilizarea este utilizata de catre entitate; ntr/un astfel de caz, valoarea
surplusului realizat este diferenta dintre amortizarea bazata pe valoarea contabila reevaluata a imobilizarii si amortizarea
care ar fi fost recunoscuta pe baza costului istoric al imobilizarii. 5ransferul de la surplusul din reevaluare la csti'urile
retinute nu se realizeaza prin intermediul contului de profit si pierdere.
III C IFRS
$,
%( Cum se clasifica imobilizarile necorporale in functie de durata de viata a acestora, in contetul prevederilor
IAS %1 Imobilizari necorporale? Care sunt consecintele acestei clasificari in ceea ce priveste contabilizarea
imobilizarilor necorporale?
: entitate va evalua daca durata de viata a unei imobilizari necorporale este determinata sau nedeterminata si, daca
este determinata, lun'imea acesteia sau numarul de unitati de productie sau unitati similare care constituie acea durata
de viata. : imobilizare necorporala va fi considerata de catre entitate ca avnd o durata de viata nedeterminata atunci
cnd, pe baza analizei tuturor factorilor relevanti, nu e"ista limita previzibila a perioadei n care se asteapta ca
imobilizarea sa 'enereze flu"uri de trezorerie nete pentru entitate.
4 )ontabilitatea pentru o imobilizare necorporala este bazata pe durata sa de viata. : imobilizare necorporala cu o
durata de viata determinata este amortizata, iar o imobilizare necorporala cu o durata de viata nedeterminata nu este
amortizata. <"emplele ilustrative care nsotesc acest Standard ilustreaza determinarea duratei de viata pentru diferite
imobilizari necorporale si contabilitatea ulterioara pentru acele imobilizari bazate pe stabilirea duratei de viata.
1;% : imobilizare necorporala cu durata de viata nedeterminata nu va fi amortizata.
1; #n conformitate cu 3.S (1 +eprecierea activelor, unei entitati i se cere sa testeze imobilizarile necorporale cu durata
de viata nedeterminata pentru depreciere comparnd valoarea recuperabila cu valoarea contabila
(a) anual, si
(b) oricnd e"ista indicii ca imobilizarea necorporala poate fi depreciata.
%, Cum se clasifica imobilizarile necorporale in functie de durata de viata a acestora, in contetul prevederilor
IAS %1 Imobilizari necorporale? Care sunt factorii luati in considerare la determinarea duratei de viata a unei
imobilizari necorporale?
: entitate va evalua daca durata de viata a unei imobilizari necorporale este determinata sau nedeterminata si, daca
este determinata, lun'imea acesteia sau numarul de unitati de productie sau unitati similare care constituie acea durata
de viata. : imobilizare necorporala va fi considerata de catre entitate ca avnd o durata de viata nedeterminata atunci
cnd, pe baza analizei tuturor factorilor relevanti, nu e"ista limita previzibila a perioadei n care se asteapta ca
imobilizarea sa 'enereze flu"uri de trezorerie nete pentru entitate.
4; 2ulti factori sunt luati n considerare n determinarea duratei de viata a unei imobilizari necorporale, inclusiv:
(a) utilizarea preconizata a imobilizarii de catre entitate si posibilitatea ca imobilizarea respectiva sa poata fi 'estionata
eficient de o alta ec!ipa de conducere;
(b) ciclurile tipice de viata ale produsului pentru imobilizarea respectiva si informatiile publice privind estimarile sau
duratele de viata ale unor imobilizari similare care sunt utilizate ntr/un mod similar;
(c) uzura te!nica, te!nolo'ica, comerciala si de alta natura;
(d) stabilitatea industriei n care functioneaza imobilizarea si modificarile survenite privind cererea de pe piata pentru
productia de produse sau servicii facuta de catre imobilizare;
(e) actiunile preconizate din partea competitorilor sau a potentialilor competitori;
(f) nivelul c!eltuielilor de ntretinere necesare pentru obtinerea de beneficii economice viitoare asteptate de la
imobilizare si capacitatea si dorinta entitatii de a atin'e acel nivel;
(') perioada de control asupra imobilizarii si limitele le'ale sau alte limite similare asupra utilizarii produsului, cum ar fi
datele de e"pirare ale contractelor de leasin' aferente; si
(!) daca durata de viata a imobilizarii este dependenta de durata de viata a altor imobilizari ale entitatii.
%- Care sunt prevederile cuprinse in IAS %1 Imobilizari necorporale referitoare la stabilirea duratei de viata
in cazul imobilizarilor necorporale care decur$ din drepturi contractuale sau le$ale ,modul de stabilire a duratei de
viata( factori care influenteaza durata de viata a acestor imobilizari necorporale( indicii referitoare la posibilitatea de
reinnoire a drepturilor contractuale#le$ale-?
4, +urata de viata a unei imobilizari necorporale care decur'e din drepturi le'ale contractuale sau de alta natura nu va
depasi perioada drepturilor contractuale sau a celorlalte drepturi le'ale, dar poate fi mai scurta n functie de perioada n
care entitatea preconizeaza ca va folosi imobilizarea. +aca drepturile contractuale sau alte drepturi le'ale sunt convenite
pentru un termen care poate fi rennoit, durata de viata a imobilizarilor necorporale va include perioada sau perioadele
de rennoire doar daca e"ista dovezi n sprijinul rennoirii de catre entitate fara un cost semnificativ.
4- &ot e"ista att factori economici, ct si factori le'ali care sa influenteze durata de viata a unei imobilizari
necorporale. 9actorii economici determina perioada n care entitatea va primi beneficii economice viitoare. 9actorii
le'ali pot restrictiona perioada n care entitatea controleaza accesul la acele beneficii. +urata de viata este cea mai scurta
dintre perioadele determinate de acesti factori.
41 <"istenta urmatorilor factori, printre altii, indica faptul ca o entitate ar putea rennoi drepturile contractuale sau alte
drepturi le'ale fara un cost semnificativ:
(a) e"ista dovezi, posibil bazate pe e"perienta, ca drepturile contractuale sau celelalte drepturi le'ale vor fi rennoite.
+aca rennoirea depinde de consimtamntul vreunui tert, aceasta include dovezile ca acel tert si va da acordul;
(b) e"ista dovezi ca toate conditiile necesare pentru obtinerea rennoirii vor fi ndeplinite; si
(c) costul rennoirii pentru entitate nu este semnificativ atunci cnd este comparat cu beneficiile economice viitoare
asteptate sa revina entitatii din rennoire.+aca acel cost al rennoirii este semnificativ atunci cnd este comparat cu
beneficiile economice viitoare asteptate sa revina entitatii din rennoire, costul de 6rennoire8 reprezinta, n fond, costul
de obtinere a unei noi imobilizari necorporale la data rennoirii.3mobilizari necorporale cu durata de viata determinata
III C IFRS
$-
5+ 6odul de recuperare a valorii si ale$erea metodei de amortizare in cazul imobilizarilor necorporale cu
durata de viata determinata, in contetul prevederilor IAS %1 Imobilizari necorporale .
4% Valoarea depreciabila a unei imobilizari necorporale cu o durata de viata determinata va fi alocata pe o baza
sistematica asupra duratei sale de viata. .mortizarea va ncepe cnd imobilizarea este disponibila pentru a fi utilizata,
adica atunci cnd se afla n locatia si conditiile necesare pentru a putea functiona n maniera intentionata de catre
conducere. .mortizarea va nceta la cea mai timpurie data la care imobilizarea este clasificata ca detinuta pentru a fi
vnduta (sau inclusa ntr/un 'rup de cedare care este clasificat ca fiind detinut pentru vnzare) n conformitate cu 39*S -
.ctive imobilizate detinute pentru vnzare si activitati ntrerupte si data la care imobilizarea este derecunoscuta. 2etoda
de amortizare utilizata va reflecta ritmul n care se asteapta sa fie consumate de catre entitate beneficiile economice
viitoare ale imobilizarii. +aca acel ritm nu poate fi determinat credibil, va fi utilizata metoda liniara. )!eltuiala cu
amortizarea pentru fiecare perioada va fi recunoscuta n profit sau pierdere, cu e"ceptia cazului n care acest Standard
sau un altul nu permite sau impune includerea acesteia n valoarea contabila a altei imobilizari.
4 Se pot folosi o varietate de metode de amortizare pentru a aloca sistematic suma depreciabila a unei imobilizari
asupra duratei sale de viata. .ceste metode includ metoda liniara, metoda de'resiva si metoda unitatii de productie.
2etoda utilizata este selectata pe baza ritmului preconizat pentru consumul beneficiilor economice viitoare ncorporate
n imobilizare si este aplicata cu consecventa de la perioada la perioada, cu e"ceptia cazului n care e"ista o sc!imbare n
ritmul preconizat de consum al acelor beneficii economice viitoare. *areori, daca nu niciodata, e"ista dovezi
convin'atoare care sa sprijine o metoda de amortizare pentru imobilizarile necorporale cu durata de viata determinata
care rezulta ntr/o valoare mai mica a amortizarii acumulate dect cea obtinuta prin metoda liniara.
44 .mortizarea este n mod normal recunoscuta n profit sau pierdere. 5otusi, uneori beneficiile economice viitoare
ncorporate n imobilizare sunt absorbite n producerea de alte active. #n acest caz, c!eltuiala cu amortizarea constituie
parte a costului celuilalt activ si este inclus n valoarea sa contabila. +e e"emplu, amortizarea imobilizarilor necorporale
utilizate n procesul de productie este inclusa n valoarea contabila a stocurilor. (a se vedea 3.S $ Stocuri).
III C IFRS
$1
%%&rezentati care sunt prevederile referitoare la valoarea reziduala a imobilizarilor necorporale, in conformitate cu
IAS %1 Imobilizari necorporale7 definitie si modalitati de estimare.
=rmatorii termeni sunt utilizati n cadrul acestui Standard cu ntelesurile specificate:
: piata activa este o piata n cadrul careia sunt ndeplinite toate conditiile prezentate mai jos:
(a) elementele comercializate pe piata sunt omo'ene; (b) se pot 'asi n orice moment cumparatori si vnzatori; si (c)
preturile sunt accesibile publicului.
+ata an'ajamentului pentru o combinare de ntreprinderi este data la care s/a ajuns la un acord ntre partile implicate n
combinarea de ntreprinderi si, n cazul entitatilor publice cotate la bursa, data la care acest acord este facut public. #n
cazul unei preluari ostile, data cea mai timpurie la care s/a ajuns la un acord ntre partile combinarii de ntreprinderi este
data la care un numar suficient dintre detinatorii entitatii ac!izitionate a acceptat oferta dobnditorului pentru ca acesta
sa obtina controlul asupra entitatii dobndite. .mortizarea este alocarea sistematica a valorii depreciabile a unei
imobilizari necorporale de/a lun'ul duratei sale de viata.
(a) controlata de o entitate ca rezultat al unor evenimente trecute; si (b) de la care sunt asteptate beneficii economice
viitoare care sa se rasfrn'a asupra entitatii. Valoarea contabila este suma la care un activ este recunoscut n bilant dupa
deducerea oricaror amortizari acumulate si pierderi din deprecieri acumulate. )ostul este suma n numerar sau n
ec!ivalente de numerar platita sau valoarea justa sau alta compensatie data dobnditorului pentru obtinerea unui activ la
momentul ac!izitiei sau constructiei sale, sau, acolo unde este cazul, suma atribuita activului cnd este recunoscut initial
n conf. cu cerintele specifice ale altor 39*S, ca 39*S $ &lata pe baza de actiuni.
sc!imbat de bunavoie ntre partile aflate n cunostinta de cauza n cadrul unei tranzactii desfa surate n conditii
obiective. : pierdere din depreciere este suma cu care valoarea contabila a unui activ depaseste valoarea sa de
recuperare. : imobilizare necorporala este o imobilizare identificabila nemonetara fara substanta fizica. .ctivele
monetare sunt banii detinuti si activele care trebuie primite n sume de bani fi"e sau determinabile. )ercetarea este
investi'area ori'inala si planificata ntreprinsa n scopul csti'arii
unor cunostinte sau ntelesuri stiintifice sau te!nice noi. Valoarea reziduala a unei imobilizari necorporale este suma
estimata pe care o entitate ar putea sa o obtina n momentul de fata din cedarea unui activ dupa deducerea costurilor
estimate ale cedarii, daca activul ar fi deja de vrsta si conditiile preconizate pentru finalul duratei sale de viata.
1;; Valoarea reziduala a unei imobilizari necorporale cu o durata de viata determinata va fi evaluata la zero cu e"ceptia
cazurilor n care:
(a) e"ista un an'ajament al unei terte parti de a ac!izitiona imobilizarea la sfrsitul duratei sale de viata; sau (b) e"ista o
piata activa pentru imobilizare si: (i) valoarea reziduala poate fi determinata prin referire la acea piata; si (ii) este
probabil ca o astfel de piata sa e"iste la sfrsitul duratei de viata a imobilizarii.
1;1 Suma depreciabila a unei imobilizari cu o durata de viata determinata este stabilita dupa deducerea valorii sale
reziduale. : valoare reziduala alta dect zero implica faptul ca o entitate asteapta sa cedeze acea imobilizare nainte de
sfrsitul vietii sale economice.
1;$ : estimare a valorii reziduale a unei imobilizari se bazeaza pe suma recuperabila din cedare folosind preturile de la
acea data a estimarii pentru vnzarea unei imobilizari similare care a ajuns la sfrsitul duratei sale de viata si a functionat
n conditii asemanatoare celor n care imobilizarea va fi folosita. Valoarea reziduala este revizuita cel putin la sfrsitul
fiecarui an financiar. : sc!imbare n valoarea reziduala a imobilizarii este contabilizata ca o sc!imbare n estimarea
contabila n conformitate cu 3.S &oliticile contabile, modificari n estimarile contabile si erori.
1;( Valoarea reziduala a unei imobilizari necorporale poate creste la o valoare e'ala cu sau mai mare dect valoarea
contabila a imobilizarii. #ntr/o astfel de situatie, costul amortizarii imobilizarii este zero cu e"ceptia cazului n care si
pna n momentul n care valoarea sa reziduala descreste ulterior la o valoare sub valoarea contabila a imobilizarii.
III C IFRS
$%
% 6odul de recuperare a valorii, ale$erea metodei de amortizare, revizuiri ale perioadei de amortizare si ale
metodei de amortizare, in cazul imobilizarilor necorporale, in conformitate cu IAS %1 Imobilizari necorporale.
4% Valoarea depreciabila a unei imobilizari necorporale cu o durata de viata determinata va fi alocata pe o baza
sistematica asupra duratei sale de viata. .mortizarea va ncepe cnd imobilizarea este disponibila pentru a fi utilizata,
adica atunci cnd se afla n locatia si conditiile necesare pentru a putea functiona n maniera intentionata de catre
conducere. .mortizarea va nceta la cea mai timpurie data la care imobilizarea este clasificata ca detinuta pentru a fi
vnduta (sau inclusa ntr/un 'rup de cedare care este clasificat ca fiind detinut pentru vnzare) n conformitate cu 39*S -
.ctive imobilizate detinute pentru vnzare si activitati ntrerupte si data la care imobilizarea este derecunoscuta. 2etoda
de amortizare utilizata va reflecta ritmul n care se asteapta sa fie consumate de catre entitate beneficiile economice
viitoare ale imobilizarii. +aca acel ritm nu poate fi determinat credibil, va fi utilizata metoda liniara. )!eltuiala cu
amortizarea pentru fiecare perioada va fi recunoscuta n profit sau pierdere, cu e"ceptia cazului n care acest Standard
sau un altul nu permite sau impune includerea acesteia n valoarea contabila a altei imobilizari.
4 Se pot folosi o varietate de metode de amortizare pentru a aloca sistematic suma depreciabila a unei imobilizari
asupra duratei sale de viata. .ceste metode includ metoda liniara, metoda de'resiva si metoda unitatii de productie.
2etoda utilizata este selectata pe baza ritmului preconizat pentru consumul beneficiilor economice viitoare ncorporate
n imobilizare si este aplicata cu consecventa de la perioada la perioada, cu e"ceptia cazului n care e"ista o sc!imbare n
ritmul preconizat de consum al acelor beneficii economice viitoare. *areori, daca nu niciodata, e"ista dovezi
convin'atoare care sa sprijine o metoda de amortizare pentru imobilizarile necorporale cu durata de viata determinata
care rezulta ntr/o valoare mai mica a amortizarii acumulate dect cea obtinuta prin metoda liniara.
44 .mortizarea este n mod normal recunoscuta n profit sau pierdere. 5otusi, uneori beneficiile economice viitoare
ncorporate n imobilizare sunt absorbite n producerea de alte active. #n acest caz, c!eltuiala cu amortizarea constituie
parte a costului celuilalt activ si este inclus n valoarea sa contabila. +e e"emplu, amortizarea imobilizarilor necorporale
utilizate n procesul de productie este inclusa n valoarea contabila a stocurilor. (a se vedea 3.S $ Stocuri).
1;, &erioada de amortizare si metoda de amortizare pentru o imobilizare necorporala cu o durata de viata determinata
vor fi revizuite cel putin la sfrsitul fiecarui an financiar. +aca durata de viata preconizata a unei imobilizari este diferita
de estimarile precedente, atunci perioada de amortizare va fi sc!imbata n consecinta.+aca a e"istat o sc!imbare n
ritmul preconizat pentru consum al beneficiilor economice viitoare ncorporate n imobilizare, atunci metoda de
amortizare va fi sc!imbata pentru a reflecta ritmul modificat. .stfel de sc!imbari vor fi contabilizate ca modificari n
estimarile contabile n conformitate cu 3.S .
1;- &e perioada vietii unei imobiliz.nec., poate deveni evident ca estimarea pentru durata sa de viata este inadecvata.
Spre e"emplu, rec.rea unei pierderi din deprecieri poate indica faptul ca perioada de amortizare trebuie sc!imbata.
1;1 : data cu trecerea timpului, ritmul pentru benef.ec. viitoare asteptate sa revina entitatii de la imob.nec.se poate
sc!imba. +e e"., poate deveni evident ca o metoda de'r.de amortiz.este mai potrivita dect met.liniara. =n alt e". este dc
utiliz.drepturilor reprezentate de o licenta este ntrziata ca urmare a actiunii asupra altor comp. din planul de afaceri. #n
acest caz, este posibil ca benef. <c. viitoare care decur' din imob. sa nu fie primite dect mai trziu.
%4 Caracteristici ale imobilizarilor necorporale cu o durata de viata nedeterminata si revizuiri ale duratei de
viata, in contetul aplicarii IAS %1 Imobilizari necorporale .
1;% : imobilizare necorporala cu durata de viata nedeterminata nu va fi amortizata.
1; #n conformitate cu 3.S (1 +eprecierea activelor, unei entitati i se cere sa testeze imobilizarile necorporale cu durata
de viata nedeterminata pentru depreciere comparnd valoarea recuperabila cu valoarea contabila
(a) anual, si (b) oricnd e"ista indicii ca imobilizarea necorporala poate fi depreciata.
1;4 +urata de viata a unei imobilizari necorporale care nu este amortizata va fi revizuita n fiecare perioada pentru a
stabili daca evenimentele si circumstantele continua sa sprijine evaluarea de durata de viata nedeterminata pentru acea
imobilizare. #n caz contrar, sc!imbarea n evaluarea duratei de viata a imobilizarii de la nedeterminata la determinata va
fi contabilizata ca sc!imbare n estimarea contabila n conformitate cu 3.S &olitici contabile, modificari n estimarile
contabile si erori.
11; #n conformitate cu 3.S (1, reevaluarea duratei de viata a unei imobilizari necorporale ca determinata mai de'raba
dect nedeterminata este un indiciu ca imobilizarea poate fi depreciata. +rept urmare, entitatea testeaza imobilizarea
pentru depreciere comparnd valoarea sa recuperabila, determinata n conformitate cu 3.S (1, cu valoarea sa contabila
si recunoscnd orice e"ces al valorii contabile asupra valorii recuperabile ca pierdere din depreciere.
III C IFRS
$
; Cand are loc derecunoasterea imobilizarilor necorporale, potrivit prevederilor IAS %1 Imobilizari
necorporale? !emplificare cu efectuarea inre$istrarilor corespunzatoare in contabilitate.
Raspuns:
11$ : imobilizare necorporala nu va mai fi recunoscuta:
(a) la cedare; sau
(b) atunci cnd nu se mai asteapta beneficii economice viitoare care sa decur'a din utilizarea sau cedarea sa.
11( )sti'ul sau pierderea ce rezulta din derecunoasterea imobilizarii necorporale se va stabili ca diferenta dintre
ncasarile nete din cedare, daca e"ista, si valoarea contabila a imobilizarii. .ceasta va fi recunoscuta n profit sau
pierdere atunci cnd imobilizarea va fi derecunoscuta (cu e"ceptia cazului n care 3.S 1% )ontracte de leasin' cere altfel
la o vnzare sau la un leasebac@). )sti'urile nu vor fi clasificate ca venituri.
11, )edarea unei imobilizari necorporale poate interveni ntr/o varietate de moduri (spre e"emplu prin vnzare, prin
intrarea ntr/un leasin' financiar sau prin donatie). #n stabilirea datei cedarii unui astfel de activ, o entitate utilizeaza
criteriile din 3.S 1 Venituri din activitati curente pentru recunoasterea veniturilor din vnzarea de bunuri.3.S 1% se
aplica cedarii prin vnzare si leasebac@.
111 )ontravaloarea de primit la cedarea unei imobilizari necorporale este recunoscuta initial la valoarea sa justa. +aca
plata pentru imobilizarea necorporala este ntrziata, contravaloarea primita este recunoscuta initial la ec!ivalentul
pretului n numerar. +iferenta dintre valoarea nominala a contravalorii si ec!ivalentul pretului n numerar este
recunoscuta ca venit din dobnzi n conformitate cu 3.S 1 reflectnd randamentul propriuzisa al creantei.
1 Ce informatii trebuie sa prezinte in notele eplicative o entitate in le$atura cu clasele de imobilizari
necorporale, potrivit prevederilor IAS %1 Imobilizari necorporale?
Raspuns:
11 : entitate va prezenta urmatoarele informatii pentru fiecare clasa de imobilizari necorporale, facnd distinctia ntre
imobilizarile necorporale 'enerate intern si celelalte imobilizari necorporale:
(a) daca duratele de viata sunt nedeterminate sau determinate si, daca sunt determinate, duratele de viata sau ratele de
amortizare folosite;
(b) metodele de amortizare utilizate pentru imobilizarile necorporale cu durate de viata determinate;
(c) valoarea contabila bruta si orice amortizari acumulate (a're'ate cu pierderile din depreciere acumulate) la nceputul
si sfrsitul perioadei;
(d) elementul (elementele) din declaratia de venit n care orice amortizare a imobilizarilor necorporale este inclusa;
(e) o reconciliere a valorii contabile de la nceputul si sfrsitul perioadei aratnd:
(i) intrarile, indicndu/le separat pe cele din dezvoltarea interna, pe cele ac!izitionate separat si pe cele ac!izitionate prin
combinari de ntreprinderi;
(ii) activele clasificate ca fiind detinute pentru vnzare sau incluse ntr/un 'rup destinat cedarii clasificat ca fiind detinut
pentru vnzare n conformitate cu 39*S - si alte cedari;
(iii) cresterile sau diminuarile pe parcursul perioadei rezultate din reevaluari si din pierderi din deprecieri recunoscute
sau reluate direct n capitaluri proprii n conformitate cu 3.S (1 +eprecierea activelor (daca e"ista);
(iv) pierderile din depreciere recunoscute n profit sau pierdere pe parcursul perioadei n concordanta cu 3.S (1 (daca
e"ista);
(v) pierderile din depreciere reluate n profit si pierdere pe parcursul perioadei n concordanta cu 3.S (1 (daca e"ista);
(vi) orice amortizare recunoscuta n aceasta perioada;
(vii) diferentele nete de sc!imb reiesite din conversia situatiilor financiare n moneda de prezentare si din conversia
operatiunilor din strainatate n moneda de prezentare a entitatii; si
(viii) alte sc!imbari n valoarea contabila pe parcursul perioadei.
III C IFRS
$4
$Care sunt avantajele intocmirii si prezentarii de catre entitate a situatiei fluurilor de trezorerie, ca parte
inte$ranta a situatiilor financiare, potrivit prevederilor IAS 5 Situatia fluurilor de trezorerie?
Raspuns:
:biectiv
3nformatiile referitoare la flu"urile de trezorerie ale unei entitati sunt utile utilizatorilor de situatii financiare, punndu/le
la dispozitie o baza pentru evaluarea capacitatii entitatii de a 'enera numerar si ec!ivalent de numerar, si a nevoilor sale
de a utiliza acele flu"uri de trezorerie. +eciziile economice luate de catre utilizatori impun o evaluare a capacitatii unei
entitati de a 'enera trezorerie si ec!ivalente de trezorerie, precum si a momentului si si'urantei concretizarii acestora.
:biectivul acestui Standard este acela de a impune furnizarea de informatii cu privire la istoricul miscarilor de trezorerie
si de ec!ivalent de trezorerie ale unei entitati, prin intermediul situatiei flu"urilor de trezorerie, clasificnd flu"urile de
trezorerie din timpul perioadei n flu"uri din activitati de e"ploatare, investitie si finantare.
( =tilizatorii situatiilor financiare ale unei entitati sunt interesati de modul n care entitatea 'enereaza si foloseste
trezorerie si ec!ivalentele de trezorerie. .cest lucru se ntlneste indiferent de natura activitatilor entitatii si c!iar daca
trezoreria poate fi privita ca produs al entitatii, asa cum ar putea fi cazul unei institutii financiare. <ntitatile au nevoie de
trezorerie n esenta, pentru aceleasi motive, orict ar fi de diferite principalele lor activitati producatoare de venituri.
.cestea au nevoie de trezorerie pentru a/si desfasura activitatile, a/si plati obli'atiile si pentru a asi'ura rentabilitate
investitorilor. #n consecinta, acest Standard cere tuturor entitatilor sa prezinte o situatie a flu"urilor de trezorerie.
, .tunci cnd este utilizata mpreuna cu restul situatiilor financiare, situatia flu"urilor de trezorerie furnizeaza informatii
care permit utilizatorilor sa evalueze modificarile n activele nete ale unei entitati, structura sa financiara (inclusiv
lic!iditatea si solvabilitatea sa), precum si capacitatea ntreprinderii de a influenta valoarea si momentul de aparitie a
flu"urilor de trezorerie, n vederea adaptarii la circumstantele si oportunitatile n continua sc!imbare. 3nformatiile
referitoare la flu"urile de trezorerie sunt folositoare la stabilirea capacitatii unei entitati de a 'enera trezorerie si
ec!ivalente de trezorerie si dau posibilitatea utilizatorilor sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii
actualizate a flu"urilor de trezorerie viitoare ale diferitelor entitati. +e asemenea, aceste informatii sporesc 'radul de
comparabilitate al raportarii rezultatelor din e"ploatare ntre diferite entitati, deoarece elimina efectele utilizarii unor
tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente.
- 3storicul informatiilor referitoare la flu"urile de trezorerie este, adesea, utilizat ca indicator al valorii, momentului
aparitiei si si'urantei viitoarelor flu"uri de trezorerie. .cesta este, de asemenea, folositor n verificarea e"actitatii
evaluarilor trecute ale viitoarelor flu"uri de trezorerie, precum si n e"aminarea relatiilor dintre profitabilitate si flu"urile
nete de trezorerie, ca si a impactului modificarii preturilor.
( Ce se intele$e prin numerar si ec"ivalente de numerar in contetul prevederilor IAS 5 Situatia fluurilor
de trezorerie?
Raspuns:
1 =rmatorii termeni sunt folositi n acest Standard, cu sensul specificat n continuare:
5rezoreria cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere. <c!ivalentele de trezorerie sunt investitiile
financiare pe termen scurt, e"trem de lic!ide, care sunt usor convertibile n sume cunoscute de numerar si care sunt
supuse unui risc nesemnificativ de sc!imbare a valorii. 9lu"urile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de trezorerie si
ec!ivalente de trezorerie. .ctivitatile de e"ploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor,
precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare. .ctivitatile de investitie constau n
ac!izitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii, care nu sunt incluse n ec!ivalentele de trezorerie.
.ctivitatile de finantare sunt activitati care au ca efect modificari ale dimensiunii sl compozitiei capitalurilor proprii si
datoriilor entitatii.
% <c!ivalentele de trezorerie sunt pastrate, mai de'raba, n scopul ndeplinirii an'ajamentelor pe termen scurt, dect
pentru investitii sau n alte scopuri. &entru a califica un plasament drept ec!ivalent de trezorerie, acesta trebuie sa fie
usor convertibil ntr/o suma prestabilita de trezorerie si sa fie supus unui risc nesemnificativ de sc!imbare a valorii. &rin
urmare, o investitie este, n mod normal, calificata drept ec!ivalent de numerar doar atunci cnd are o scadenta mica de,
sa zicem, trei luni sau mai putin de la data ac!izitiei. 3nvestitiile de capital nu sunt considerate ec!ivalente de trezorerie,
cu e"ceptia cazului n care sunt, n fondul lor economic, ec!ivalente de trezorerie, de e"emplu, n cazul actiunilor
preferentiale ac!izitionate n cursul unei perioade scurte naintea scadentei lor si cu o data de rascumparare specificata.
#n 'eneral mprumuturile bancare sunt considerate activitati de finantare. 5otusi, n anumite tari, descoperirile de cont
care sunt rambursabile la vedere fac parte inte'ranta din mana'ementul de trezorerie al unei entitati. #n aceste
circumstante, descoperirile de cont sunt considerate ca o componenta a trezoreriei si ec!ivalentului de trezorerie. :
caracteristica a acestor aranjamente bancare este faptul ca soldul bancar fluctueaza, deseori, ntre pozitiv si ne'ativ.
4 9lu"urile de trezorerie e"clud miscarile ntre elemente care constituie trezorerie sau ec!ivalente de trezorerie, deoarece
aceste componente fac parte din mana'ementul de trezorerie al unei entitati, si nu din activitatile de e"ploatare,
investitie si finantare. 2ana'ementul de trezorerie presupune plasarea e"cedentului de trezorerie n ec!ivalente de
trezorerie.
III C IFRS
(;
, Definiti activitatea de eploatare in contetul IAS 5 Situatia fluurilor de trezorerie. Dati eemple de
fluuri de trezorerie provenite din activitati de eploatare.
Raspuns:
1( Valoarea flu"urilor de trezorerie ce provin din activitati de e"ploatare este un indicator c!eie al masurii n care
activitatile entitatii au 'enerat suficiente flu"uri de trezorerie pentru a rambursa mprumuturile, a mentine capacitatea de
functionare (productie) a entitatii, a plati dividende si a face noi investitii, fara a recur'e la surse e"terne de finantare.
3nformatiile cu privire la componentele specifice ale istoricului flu"urilor de trezorerie din e"ploatare, mpreuna cu alte
informatii, sunt folositoare n pro'nozarea viitoarelor flu"uri de trezorerie din e"ploatare.
1, 9lu"urile de trezorerie provenite din activitati de e"ploatare sunt derivate, n primul rnd, din principalele activitati
producatoare de venit ale entitatii. &rin urmare, ele rezulta, n 'eneral, din tranzactiile si alte evenimente care intra n
determinarea profitului sau a pierderii. <"emple de flu"uri de trezorerie provenite din activitati de e"ploatare sunt:
(a) intrarile de trezorerie din vnzarea de bunuri si prestarea de servicii;
(b) intrarile de trezorerie provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;
(c) platile de trezorerie efectuate catre furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii;
(d) platile de trezorerie efectuate catre si n numele an'ajatilor;
(e) ncasarile si platile n numerar ale unei entitati de asi'urare pentru prime si daune, anuitati si alte beneficii 'enerate
de politele de asi'urare;
(f) platile n numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu e"ceptia cazului n care ele pot fi identificate n mod
specific cu activitatile de investitie si finantare; si
(') ncasarile si platile n numerar provenite din contracte nc!eiate n scopuri de
plasament sau tranzactionare.
.numite tranzactii, cum ar fi vnzarea unei instalatii de productie, pot da nastere unui csti' sau unei pierderi, care este
inclusa n determinarea profitului sau a pierderii. )u toate acestea, flu"urile de trezorerie aferente acestor tranzactii sunt
flu"uri de trezorerie provenite din activitati de investitie.
- Definiti activitatea de investitie in contetul IAS 5 Situatiile fluurilor de trezorerie. Dati eemple de
fluuri de trezorerie provenite din activitati de investitie.
Raspuns:
1 =rmatorii termeni sunt folositi n acest Standard, cu sensul specificat n continuare:
5rezoreria cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere.
<c!ivalentele de trezorerie sunt investitiile financiare pe termen scurt, e"trem de lic!ide, care sunt usor convertibile n
sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de sc!imbare a valorii.
9lu"urile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de trezorerie si ec!ivalente de trezorerie.
.ctivitatile de e"ploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor, precum si alte activitati care nu
sunt activitati de investitie sau finantare.
.ctivitatile de investitie constau n ac!izitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii, care nu sunt
incluse n ec!ivalentele de trezorerie.
11 &rezentarea separata a flu"urilor de trezorerie provenite din activitati de investitie este importanta deoarece flu"urile
de trezorerie reprezinta masura n care c!eltuielile au servit obtinerii de resurse menite a 'enera viitoare venituri si
flu"uri de trezorerie.
<"emple de flu"uri de trezorerie provenite din activitati de investitie sunt:
(a) platile n numerar pentru ac!izitionarea de imobilizari corporale, necorporale si alte active imobilizate. .ceste plati le
includ si pe acelea care se refera la costurile de dezvoltare capitalizate si la constructia, n re'ie proprie, a imobilizarilor
corporale;
(b) ncasarile n numerar din vnzarea de imobilizari corporale, necorporale si alte active imobilizate;
(c) platile n numerar pentru ac!izitia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entitati si de interese n
asocierile n participatie (altele dect platile pentru aceste instrumente considerate a fi ec!ivalente de numerar sau acelea
pastrate n scopuri de plasament si de tranzactionare);
(d) ncasarile n numerar din vnzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entitati, si interese n
asocierile n participatie (altele dect ncasarile pentru acele instrumente considerate a fi ec!ivalente de numerar sau
acelea pastrate n scopuri de plasament si de tranzactionare);
(e) avansurile n numerar si mprumuturile efectuate catre alte parti (altele dect avansurile si mprumuturile efectuate de
o institutie financiara);
(f) ncasarile n numerar din rambursarea avansurilor si mprumuturilor efectuate catre alte parti (altele dect avansurile
si mprumuturile unei institutii financiare);
(') platile n numerar aferente contractelor futures, forAard, de optiuni si sAap, n afara cazului cnd acestea sunt
detinute n scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cnd platile sunt clasificate ca fiind activitati de finantare; si
(!) ncasarile n numerar aferente contractelor futures, forAard, pe optiuni sau sAap, n afara cazului cnd acestea sunt
detinute n scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cnd ncasarile sunt clasificate ca fiind activitati de finantare.
)nd un contract reprezinta un instrument de acoperire a unei pozitii de risc identificabile, flu"urile de trezorerie
aferente respectivului contract sunt clasificate n aceeasi maniera ca si flu"urile de trezorerie aferente pozitiei astfel
acoperite.
III C IFRS
(1
1 Definiti activitatea de finantare in contetul IAS 5 Situatia fluurilor de trezorerie. Dati eemple de
fluuri de trezorerie provenite din activitati de finantare.
5rezoreria cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere.
<c!ivalentele de trezorerie sunt investitiile financiare pe termen scurt, e"trem de lic!ide, care sunt usor convertibile n
sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de sc!imbare a valorii.
9lu"urile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de trezorerie si ec!ivalente de trezorerie.
.ctivitatile de e"ploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor, precum si alte activitati care nu
sunt activitati de investitie sau finantare.
.ctivitatile de investitie constau n ac!izitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii, care nu sunt
incluse n ec!ivalentele de trezorerie.
1% &rezentarea separata a flu"urilor de trezorerie provenite din activitati de finantare este importanta deoarece este utila
n previzionarea flu"urilor de trezorerie viitoare asteptate de catre finantatorii entitatii. <"emple de flu"uri de trezorerie
provenite din activitati de finantare sunt:
(a) ncasarile n numerar provenite din emisiunea de actiuni sau alte instrumente de capital;
(b) platile n numerar efectuate catre proprietari pentru a ac!izitiona sau rascumpara actiunile entitatii;
(c) ncasarile n numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanta, a mprumuturilor, obli'atiunilor, ipotecilor si a
altor mprumuturi pe termen scurt sau lun';
(d) rambursarile n numerar ale unor sume mprumutate; si
(e) platile n numerar efectuate de locatar pentru reducerea obli'atiilor aferente unui contract de leasin' financiar.
% &rezentati situatia fluurilor de trezorerie, in contetul IAS 5 Situatia fluurilor de trezorerie. Care este
utilitatea clasificarii pe activitati de eploatare, investitie si finantare a fluurilor de trezorerie?
11 : entitate prezinta flu"urile sale de trezorerie din activitatile de e"ploatare, investitie si finantare ntr/o maniera care
corespunde cel mai bine activitatii sale. )lasificarea pe activitati furnizeaza informatii ce permit utilizatorilor sa
stabileasca impactul respectivelor activitati asupra pozitiei financiare a entitatii, precum si valoarea trezoreriei si a
ec!ivalentelor de trezorerie. .ceste informatii pot fi folosite, de asemenea, pentru a evalua relatiile ce apar ntre
activitatile respective.
1( Valoarea flu"urilor de trezorerie ce provin din activitati de e"ploatare este un indicator c!eie al masurii n care
activitatile entitatii au 'enerat suficiente flu"uri de trezorerie pentru a rambursa mprumuturile, a mentine capacitatea de
functionare (productie) a entitatii, a plati dividende si a face noi investitii, fara a recur'e la surse e"terne de finantare.
3nformatiile cu privire la componentele specifice ale istoricului flu"urilor de trezorerie din e"ploatare, mpreuna cu alte
informatii, sunt folositoare n pro'nozarea viitoarelor flu"uri de trezorerie din e"ploatare.
11 &rezentarea separata a flu"urilor de trezorerie provenite din activitati de investitie este importanta deoarece flu"urile
de trezorerie reprezinta masura n care c!eltuielile au servit obtinerii de resurse menite a 'enera viitoare venituri si
flu"uri de trezorerie.
<"emple de flu"uri de trezorerie provenite din activitati de investitie sunt:
(a) platile n numerar pentru ac!izitionarea de imobilizari corporale, necorporale si alte active imobilizate. .ceste plati le
includ si pe acelea care se refera la costurile de dezvoltare capitalizate si la constructia, n re'ie proprie, a imobilizarilor
corporale;
(b) ncasarile n numerar din vnzarea de imobilizari corporale, necorporale si alte active imobilizate;
(c) platile n numerar pentru ac!izitia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entitati si de interese n
asocierile n participatie (altele dect platile pentru aceste instrumente considerate a fi ec!ivalente de numerar sau acelea
pastrate n scopuri de plasament si de tranzactionare);
(d) ncasarile n numerar din vnzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entitati, si interese n
asocierile n participatie (altele dect ncasarile pentru acele instrumente considerate a fi ec!ivalente de numerar sau
acelea pastrate n scopuri de plasament si de tranzactionare);
(e) avansurile n numerar si mprumuturile efectuate catre alte parti (altele dect avansurile si mprumuturile efectuate de
o institutie financiara);
(f) ncasarile n numerar din rambursarea avansurilor si mprumuturilor efectuate catre alte parti (altele dect avansurile
si mprumuturile unei institutii financiare);
(') platile n numerar aferente contractelor futures, forAard, de optiuni si sAap, n afara cazului cnd acestea sunt
detinute n scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cnd platile sunt clasificate ca fiind activitati de finantare; si
(!) ncasarile n numerar aferente contractelor futures, forAard, pe optiuni sau sAap, n afara cazului cnd acestea sunt
detinute n scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cnd ncasarile sunt clasificate ca fiind activitati de finantare.
)nd un contract reprezinta un instrument de acoperire a unei pozitii de risc identificabile, flu"urile de trezorerie
aferente respectivului contract sunt clasificate n aceeasi maniera ca si flu"urile de trezorerie aferente pozitiei astfel
acoperite.
1% &rezentarea separata a flu"urilor de trezorerie provenite din activitati de finantare este importanta deoarece este utila
n previzionarea flu"urilor de trezorerie viitoare asteptate de catre finantatorii entitatii. <"emple de flu"uri de trezorerie
provenite din activitati de finantare sunt:
(a) ncasarile n numerar provenite din emisiunea de actiuni sau alte instrumente de capital;
(b) platile n numerar efectuate catre proprietari pentru a ac!izitiona sau rascumpara actiunile entitatii;
(c) ncasarile n numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanta, a mprumuturilor, obli'atiunilor, ipotecilor si a
altor mprumuturi pe termen scurt sau lun';
(d) rambursarile n numerar ale unor sume mprumutate; si
(e) platile n numerar efectuate de locatar pentru reducerea obli'atiilor aferente unui contract de leasin' financiar.
III C IFRS
($
Care sunt metodele de raportare a fluurilor de trezorerie din activitatea de eploatare, prevazute de IAS 5
SituatiA fluurilor de trezorerie? In ce consta metoda directa de raportare a fluurilor de trezorerie din activitatea
de eploatare?
Raspuns:
1 : entitate va raporta flu"urile de trezorerie din activitati de e"ploatare folosind una dintre cele doua metode:
(a) metoda directa, prin care sunt prezentate clasele principale de plati si ncasari brute n numerar; sau
(b) metoda indirecta, prin care profitul sau pierderea este ajustata cu efectele tranzactiilor ce nu au natura monetara,
amnarile sau an'ajamentele de plati sau ncasari n numerar, din e"ploatare trecute sau viitoare, si elementele de
venituri si c!eltuieli asociate cu flu"urile de trezorerie din investitii sau finantari.
14 <ntitatile sunt ncurajate sa raporteze flu"urile de trezorerie obtinute din activitati de e"ploatare folosind metoda
directa. 2etoda directa furnizeaza informatii care sunt folositoare n estimarea flu"urilor de trezorerie viitoare si care nu
sunt disponibile prin metoda indirecta . &e baza metodei directe, informatiile privind clasele principale de plati si
ncasari brute n numerar pot fi obtinute:
(a) fie din nre'istrarile contabile ale entitatii; fie
(b) prin ajustarea vnzarilor, a costului vnzarilor (dobnzi si alte venituri similare si c!eltuieli cu, dobnda si alte
c!eltuieli similare pentru institutiile financiare) si a altor elemente n contul de profit si pierdere cu:
(i) modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor si ale creantelor si datoriilor din e"ploatare;
(ii) alte elemente nemonetare; si
(iii) alte elemente pentru care efectele numerarului sunt flu"urile de trezorerie din investitii sau finantare.
4 Care sunt metodele de raportare a fluurilor de trezorerie din activitatea de eploatare, prevazute de IAS 5
Situatia fluurilor de trezorerie? In ce consta metoda indirecta de raportare a fluurilor de trezorerie din
activitatea de eploatare?
Raspuns:
$; &rin metoda indirecta, flu"ul de trezorerie net din activitati de e"ploatare este determinat prin ajustarea profitului sau
a pierderii cu efectele:
(a) modificarilor survenite, pe parcursul perioadei n stocuri si n creantele si datoriile din e"ploatare;
(b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amnate, pierderile si csti'urile asociate
valutelor, profiturile nerepartizate ale ntreprinderilor asociate si interesele minoritare; si
(c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele n numerar sunt flu"urile de trezorerie din investitii si finantare.
.lternativ, flu"ul net de trezorerie din activitatile de e"ploatare poate fi prezentat folosind metoda indirecta, prin
evidentierea veniturilor si c!eltuielilor prezentate n contul de profit si pierdere si a modificarilor de pe parcursul
perioadei survenite n valoarea stocurilor si a creantelor si datoriilor din e"ploatare.
4; &rezentati modul de raportare a fluurilor de trezorerie din activitati de eploatare, investitie si finantare,
potrivit prevederilor IAS 5 Situatia fluurilor de trezorerie.
Raspuns:
$1 <ntitatile vor raporta separat clasele principale de ncasari si plati brute n numerar provenite din activitati de
investitie si finantare, facndu/se e"ceptie n masura n care flu"urile de trezorerie sunt raportate pe o baza neta.
III C IFRS
((
41 Care sunt fluurile de trezorerie din activitatile de eploatare, investitie si finantare, care pot fi raportate pe
o baza neta, potrivit prevederilor IAS 5 Situatia fluurilor de trezorerie? Dati eemple.
Raspuns:
$$ 9lu"urile de trezorerie provenite din urmatoarele activitati de e"ploatare, investitie si finantare pot fi raportate pe o
baza neta:
(a) platile si ncasarile n numerar efectuate n numele clientilor, atunci cnd flu"urile de trezorerie reflecta, mai de'raba,
activitatile clientului dect pe acelea ale entitatii; si
(b) platile si ncasarile n numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari, iar termenul de
scadenta este scurt.
$( <"emplele de plati si ncasari n numerar la care s/a facut referire n para'raful $$(a) sunt:
(a) acceptarea si rambursarea depozitelor la vedere ale unei banci;
(b) fondurile detinute pentru clienti de catre o entitate de investitii; si
(c) c!iriile ncasate n numele proprietarilor de proprietati imobiliare si platite acestora.
<"emplele de ncasari si plati de numerar la care s/a facut referire n para'raful $$(b) sunt avansurile facute pentru
rambursarea:
(a) valorilor capitalului aferent clientilor care folosesc carti de credit;
(b) ac!izitiei si cedarii de investitii; si
(c) altor mprumuturi pe termen scurt, de e"emplu, acelea care au un termen de scadenta de trei luni sau mai putin.
$, 9lu"urile de numerar provenite din fiecare dintre urmatoarele activitati ale unei institutii financiare pot fi raportate pe
o baza neta:
(a) ncasarile si platile de numerar pentru acceptarea si rambursarea depozitelor cu o data fi"a de scadenta;
(b) plasarea depozitelor la sl retra'erea acestora de la alte institutii financiare; si
(c) avansurile n numerar si mprumuturile facute clientilor, precum si rambursarea acestor avansuri si mprumuturi.
4$ Cum se prezinta in situatia fluurilor de trezorerie, fluurile de trezorerie din dobanzi si dividende incasate
sau platite, in contetul prevederilor IAS 5 Situatia fluurilor de trezorerie?
Raspuns:
(1 9lu"urile de trezorerie, din dobnzi si dividende ncasate sau platite vor fi prezentate separat. 9iecare dintre acestea
va fi clasificat ntr/o maniera consecventa de la o perioada la alta, ca fiind 'enerat fie de activitati de e"ploatare, fie de
investitie sau de finantare.
($ Valoarea totala a dobnzilor platite de/a lun'ul unei perioade este prezentata n situatia flu"ului de trezorerie
indiferent daca a fost recunoscuta drept c!eltuiala n contul de profit si pierdere, sau capitalizata n conformitate cu
tratamentul alternativ permis de 3.S $( )osturile ndatorarii.
(( .tt dobnda platita, ct si dobnda si dividendele ncasate sunt clasificate de institutiile financiare, de obicei, drept
flu"uri de trezorerie din e"ploatare. 5otusi, nu e"ista un consens privind clasificarea acestor flu"uri de trezorerie de catre
alte entitati. .tt dobnda platita, ct si dobnda si dividendele ncasate pot fi clasificate drept flu"uri de trezorerie din
e"ploatare, deoarece intra n determinarea profitului sau a pierderii. .lternativ, dobnda platita si dobnda si dividendele
ncasate pot fi clasificate drept flu"uri de trezorerie din finantare si, respectiv, din investitie, deoarece ele reprezinta
costuri ale atra'erii surselor de finantare sau a rentabilitatii investitiilor.
(, +ividendele platite pot fi clasificate drept flu"uri de trezorerie din finantare, deoarece reprezinta costuri ale atra'erii
resurselor de finantare. .lternativ, dividendele platite pot fi clasificate drept componenta a flu"ului de trezorerie din
activitati de e"ploatare pentru a ajuta utilizatorii sa determine capacitatea unei entitati de a plati dividende din flu"urile
de trezorerie de e"ploatare.
4( Cum se prezinta fluurile de trezorerie din dobanzi incasate sau platite, indiferent de modul de recunoastere
a acestora, potrivit prevederilor IAS 5 Situatia fluurilor de trezorerie? 0prezentati posibilitatile de clasificare si
prezentare .
($ Valoarea totala a dobnzilor platite de/a lun'ul unei perioade este prezentata n situatia flu"ului de trezorerie
indiferent daca a fost recunoscuta drept c!eltuiala n contul de profit si pierdere, sau capitalizata n conformitate cu
tratamentul alternativ permis de 3.S $( )osturile ndatorarii.
III C IFRS
(,
4, Cum se prezinta fluurile de trezorerie din dividende incasate sau platite, potrivit prevederilor IAS 5
Situatia fluurilor de trezorerie? 0 posibilitati de clasificare si prezentare.
Raspuns:
(, +ividendele platite pot fi clasificate drept flu"uri de trezorerie din finantare, deoarece reprezinta costuri ale atra'erii
resurselor de finantare. .lternativ, dividendele platite pot fi clasificate drept componenta a flu"ului de trezorerie din
activitati de e"ploatare pentru a ajuta utilizatorii sa determine capacitatea unei entitati de a plati dividende din flu"urile
de trezorerie de e"ploatare.
4- Cum se prezinta fluurile de trezorerie provenite din impozitul pe profit, in contetul prevederilor IAS 5
Situatiile fluurilor de trezorerie?
Raspuns:
(- 9lu"urile de numerar provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat si vor fi clasificate drept flu"uri de
trezorerie din activitati de e"ploatare, cu e"ceptia situatiei n care ele pot fi alocate n mod specific activitatilor de
finantare si investitie.
(1 3mpozitele pe profit sunt 'enerate n urma tranzactiilor care dau nastere unor flu"uri de trezorerie clasificate n
situatia flu"urilor de trezorerie ca activitati de e"ploatare, investitie si finantare. #n timp ce c!eltuielile cu impozitul pot
fi alocate fara dificultate activitatilor de investitie si finantare, flu"urile de trezorerie aferente impozitelor respective
sunt, adesea, imposibil de alocat si pot aparea ntr/o perioada diferita de cea a flu"urilor de trezorerie aferente tranzactiei
de baza. &rin urmare, impozitele platite sunt clasificate, de obicei drept flu"uri de trezorerie din activitati de e"ploatare.
5otusi, atunci cnd este posibila identificarea flu"ului de trezorerie din impozite si alocarea lui unei tranzactii
individuale care da nastere unor flu"uri de trezorerie clasificate drept activitati de investitie sau finantare, flu"ul de
trezorerie din impozite va fi clasificat n mod corespunzator ca activitate de investitie sau finantare. .tunci cnd
flu"urile de trezorerie din impozite sunt aferente mai multor clase de activitati, este prezentata valoarea totala a
impozitelor platite.
41 Cum se prezinta fluurile de trezorerie provenite din ac"izitiile si cedarile de filiale si alte unitati de afaceri,
potrivit prevederilor IAS 5 Situatia fluurilor de trezorerie? ,mod de prezentare si de clasificare( aspecte de
prezentat( avantaje ale prezentarii potrivit IAS 5-
Raspuns:
(4 9lu"urile de trezorerie 'lobale provenite din ac!izitiile si din cedarile de filiale si alte unitati de afaceri vor fi
prezentate separat si clasificate drept activitati de investitie.
,; <ntitatile vor prezenta cumulativ, n cursul perioadei fiecare dintre urmatoarele aspecte, att n ceea ce priveste
ac!izitiile, ct si nstrainarile filialelor sau ale altor unitati de afaceri:
(a) contraprestatia totala aferenta ac!izitiei sau cedarii;
(b) ponderea din contraprestatia aferenta ac!izitiei sau cedarii, primita sub forma numerarului si a ec!ivalentelor de
numerar;
(c) valoarea numerarului sau a ec!ivalentelor de numerar din filiala sau unitatea ac!izitionata sau cedata; si
(d) valoarea, rezumata pe fiecare cate'orie principala, a activelor sl datoriilor din filiala sau unitatea de afaceri care a
fost ac!izitionata sau cedata, altele dect numerarul sl ec!ivalentele de numerar.
,1 &rezentarea separata a efectelor flu"urilor de trezorerie 'enerate n urma ac!izitiei sau cedarii de filiale si alte unitati
comerciale, ca elemente rnduri distincte, mpreuna cu prezentarea separata a valorii activelor si obli'atiilor
ac!izitionate sau nstrainate, ajuta la distin'erea flu"urilor de trezorerie respective de flu"urile de trezorerie provenite
din alte activitati de e"ploatare, investitie si finantare. <fectele flu"urilor de trezorerie ale nstrainarilor nu sunt deduse
din acelea ale ac!izitiilor.
III C IFRS
(-
4% Care sunt prevederile IAS 5 Situatiae fluurilor de trezorerie referitoare la prezentarea in situatiile
financiare a tranzactiilor nemonetare care nu necesita intrebuintarea numerarului sau a ec"ivalentelor de numerar?
Dati eemple de tranzactii nemonetare .
Raspuns:
,( 5ranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu necesita ntrebuintarea numerarului sau a ec!ivalentelor
de numerar vor fi e"cluse din situatia flu"ului de trezorerie. .stfel de tranzactii vor fi prezentate n alta parte a situatiilor
financiare ntr/un mod care sa furnizeze toate informatiile relevante cu privire la aceste activitati de investitie si
finantare.
,, : mare parte a activitatilor de investitie si finantare nu au un impact direct asupra flu"urilor de trezorerie curente, cu
toate ca ele afecteaza structura capitalului si a activelor unei entitati. <"cluderea tranzactiilor fara numerar din situatia
flu"ului de trezorerie este consecventa cu obiectivul unei situatii a flu"ului de trezorerie, deoarece aceste elemente nu
implica flu"uri de trezorerie n perioada curenta. <"emple de tranzactii fara numerar sunt:
(a) ac!izitia de active fie prin asumarea directa a obli'atiilor aferente, fie prin intermediul unui leasin' financiar;
(b) ac!izitionarea unei entitati prin intermediul emiterii de actiuni; si
(c) convertirea datoriilor n capital.
4 Ce se intele$e prin evenimente ulterioare perioadei de raportare, in contetul perioadei de raportare
prevederilor IAS *8 !venimente ulterioare perioadei de raportare? Cum se clasifica evenimentele ulterioare
perioadei de raportare potrivit IAS *8?
Raspuns:
( =rmatorii termeni sunt folositi n acest Standard cu ntelesul specificat:
<venimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, att favorabile, ct si nefavorabile, care au loc ntre data
bilantului si data la care situatiile financiare sunt autorizate pentru publicare. &ot fi identificate doua tipuri de
evenimente:
(a) cele care fac dovada conditiilor e"istente la data bilantului (evenimente care conduc la ajustarea situatiilor
financiare); si
(b) cele care ofera :indicatii despre conditii aparute ulterior datei bilantului (evenimente care nu conduc la ajustarea
situatiilor financiare).
% <venimentele ulterioare datei bilantului includ toate evenimentele ce au loc pna la data la care situatiile financiare
sunt autorizate pentru publicare, c!iar daca acele evenimente au loc dupa declararea publica a profitului sau a altor
informatii financiare selectionate.
44 Dati eemple de evenimente ulterioare perioadei de raportare care conduc la ajustari ale valorilor
recunoscute in situatiile financiare ale entitatii sau la recunoasterea de noi elemente, in contetul prevederilor IAS
*8 !venimente ulterioare perioadei de raportare.
Raspuns:
4 =rmatoarele sunt e"emple de evenimente care conduc la ajustarea situatiilor financiare si care cer unei entitati sa
ajusteze valorile recunoscute n situatiile sale financiare sau sa recunoasca elemente ce nu au fost anterior recunoscute:
(a) solutionarea ulterioara datei bilantului a unui liti'iu care confirma ca o entitate are o obli'atie prezenta la data
bilantului. <ntitatea ajusteaza orice provizion recunoscut anterior le'at de acest liti'iu n conformitate cu 3.S (%
&rovizioane, datorii contin'ente si active contin'ente sau recunoaste un nou provizion. <ntitatea nu prezinta pur si
simplu o datorie contin'enta din cauza ca solutionarea ofera dovezi suplimentare care ar fi luate n considerare
(b) receptionarea de informatii ulterioare datei bilantului ce indica faptul ca un activ a fost depreciat la data bilantului
sau ca valoarea unei pierderi din depreciere anterior recunoscuta, aferenta respec/tivului activ, trebuie ajustata. +e
e"emplu:
(i) falimentul unui client, aparut ulterior datei bilantului, confirma de obicei ca la data bilantului e"ista deja o pierdere
aferenta unui cont de creante comerciale si ca entitatea trebuie sa ajusteze valoarea contabila a contului de creante
comerciale; si
(ii) vnzarea stocurilor ulterior datei bilantului poate fi o proba a valorii lor realizabile nete de la data bilantului.
(c) determinarea, ulterior datei bilantului, a costului activelor ac!izi/tionate sau a ncasarilor rezultate din activele
vndute nainte de data bilantului.
(d) determinarea, ulterior datei bilantului, a valorii rezultate din repartizarea profitului sau din plata primelor, daca
entitatea are o obli'atie prezenta le'ala sau implicita la data bilantului de a efectua astfel de plati, ca rezultat al
evenimentelor ce au avut loc nainte de acea data (a se vedea 3.S 14 >eneficiile an'ajatilor).
(e) descoperirea de fraude sau erori ce arata ca situatiile financiare
III C IFRS
(1
1;; Dati eemple de evenimente ulterioare perioadei de raportare care nu conduc la ajustarea valorilor
recunoscute in situatiile financiare ale entitatii, in contetul prevederilor IAS *8 !venimente ulterioare perioadei
de raportare.
Raspuns:
1; : entitate nu si va ajusta valorile recunoscute n situatiile sale financiare pentru a reflecta evenimentele care nu
conduc la ajustarea situatiilor financiare.
11 =n e"emplu de eveniment care nu conduce la ajustarea situatiilor financiare constituie un declin n valoarea de piata
a investitiilor dintre data bilantului si data la care situatiile financiare sunt autorizate pentru depunere. : cadere a valorii
de piata nu se refera n mod normal la conditiile n care sunt facute investitiile la data bilantului, dar reflecta
circumstantele ce au aparut ulterior. +e aceea, o entitate nu ajusteaza valorile recunoscute n situatiile sale financiare
pentru investitii. #n mod similar, entitatea nu actualizeaza valorile prezentate pentru investitiile de la data bilantului, desi
entitatea poate fi nevoita sa prezinte informatii suplimentare.
$$ =rmatoarele sunt e"emple de evenimente care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare dupa data bilantului si care
ar duce n 'eneral la prezentare:
(a) o combinare de ntreprinderi majora ce se produce ulterior datei bilantului (39*S ( )ombinari de ntreprinderi cere
prezentari specifice de informatii n astfel de cazuri) sau cedarea unei filiale importante;
(b) anuntarea unui plan de ntrerupere a unei activitati;
(c) ac!izitii semnificative de active, clasificarea activelor ca fiind detinute n vederea vnzarii n conformitate cu 39*S -
.ctive imobilizate detinute pentru vnzare si activitati ntrerupte, alte cedari de active sau e"proprierea de catre 'uvern a
unor active importante;
(d) distru'erea, survenita n urma unui incendiu, a unei importante uzine de productie, ulterior datei bilantului;
(e) anuntarea sau nceperea implementarii unei restructurari majore (a se vedea 3.S (%);
(f) tranzactii importante cu actiuni comune si tranzactii potentiale cu actiuni comune, ulterioare datei bilantului (3.S ((
*ezultatul pe actiune cere unei entitati sa prezinte o descriere a unor astfel de tranzactii, alta dect cea facuta atunci cnd
astfel de tranzactii implica o capitalizare sau emisiuni de actiuni 'ratuite, divizarea actiunilor sau stornarea divizarii
actiunilor, toate trebuind sa fie ajustate n baza 3.S (();
(') modificari neobisnuit de mari, survenite ulterior datei bilantului, n preturile activelor sau n cursurile de sc!imb
valutar;
(!) modificari ale ratelor de impozitare sau ale re'lementarilor fiscale adoptate sau anuntate ulterior datei bilantului, care
au un efect semnificativ asupra creantelor sau datoriilor privind impozitul amnat sau cel curent (a se vedea 3.S 1$
3mpozit pe profit);
(i) implicarea n an'ajamente sau datorii contin'ente semnificative, de e"emplu, prin emiterea de 'arantii semnificative;
si
(j) nceperea unui liti'iu major 'enerat n e"clusivitate de evenimentele ulterioare datei bilantului.
1;1 )ratamentul contabil al dividendelor declarate ulterior perioadei de raportare, dar inainte de autorizarea
situatiilor financiare in vederea emiterii, potrivit prevederilor IAS *8 !venimente ulterioare perioadei de
raportare? Care sunt informatiile de prezentat in acest caz in notele eplicative, potrivit prevederilor IAS *
&rezentarea situatiilor financiare?
Raspuns:
1$ +aca o entitate declara dividendele detinatorilor de instrumente de capitaluri proprii (asa cum sunt definite n 3.S ($
3nstrumente financiare: prezentare si descriere) dupa data bilantului, entitatea nu va recunoaste acele dividende ca
datorie la data bilantului.
1( +aca dividendele sunt declarate (adica daca dividendele sunt autorizate corespunzator si nu se mai afla la dispozitia
entitatii) dupa data bilantului, dar nainte ca situatiile financiare sa fie autorizate pentru publicare, dividendele nu sunt
recunoscute ca pierdere la data bilantului, deoarece ele nu ndeplinesc criteriile unei obli'atii prezente din 3.S
(%. .stfel de dividende sunt prezentate n notele n conformitate cu 3.S 1 &rezentarea situatiilor financiare.
1$- : entitate va prezenta n note:
(a) suma dividendelor propuse sau declarate nainte de autorizarea emiterii situatiilor financiare, dar nerecunoscute ca
distribuire catre detinatorii de capital propriu n timpul perioadei, si suma pe actiune care este le'ata de acestea; si
(b) suma oricaror dividende preferentiale cumulative care nu au fost recunoscute.
III C IFRS
(%
1;$ )ratati evaluarea capacitatii entitatii de a.si continua activitatea( intocmirea situatiilor financiare pe baza
continuitatii activitatii( cazul in care entitatea nu intocmeste situatii financiare pe baza continuitatii activitatii 0 se
vor avea in vedere prevederile IAS *8 !venimente ulterioare datei bilantului si IAS * &rezentarea situatiilor
financiare.
*aspuns:
$( ?a ntocmirea situatiilor financiare, conducerea trebuie sa evalueze capacitatea entitatii de a/si continua activitatea.
Situatiile financiare trebuie ntocmite pe baza continuitatii activitatii, cu e"ceptia cazului n care conducerea fie
intentioneaza sa lic!ideze entitatea sau sa nceteze activitatea, fie nu are o alta alternativa. .tunci cnd, la efectuarea
evaluarii, conducerea are cunostinta de incertitudini semnificative le'ate de evenimente sau conditii care pot cauza
ndoieli semnificative asupra capacitatii entitatii de a/si continua activitatea, incertitudinile respective trebuie
evidentiate. .tunci cnd situatiile financiare nu sunt ntocmite pe baza continuitatii activitatii, acest fapt trebuie
evidentiat, mpreuna cu baza de ntocmire a situatiilor financiare si motivul pentru care ntreprinderea nu si va mai
putea continua activitatea.
$, .tunci cnd conducerea apreciaza daca prezumtia continuitatii activitatii este adecvata, sunt luate n considerare toate
informatiile disponibile despre viitor, pentru o perioada de cel putin 1$ luni de la data bilantului. 3mportanta acordata
depinde de fiecare caz n parte. .tunci cnd entitatea a avut o activitate profitabila n trecut si acces usor la resurse
financiare, se poate ajun'e la concluzia ca prezumtia continuitatii activitatii este adecvata fara o analiza detaliata. #n alte
cazuri, conducerea poate fi nevoita sa ia n considerare o 'ama lar'a de factori care afecteaza profitabilitatea curenta si
anticipata, 'raficele de rambursare a datoriilor si sursele potentiale de refinantare nainte de a fi si'ura ca prezumtia
continuitatii activitatii este adecvata.
1, : entitate nu va ntocmi situatiile financiare pe baza continuitatii activitatii daca or'anele de conducere determina
dupa data bilantului fie ca intentioneaza sa lic!ideze entitatea sau sa nceteze activitatea comerciala, fie ca nu au nici o
alta varianta realista n afara acestora.
1- +eteriorarea rezultatelor din e"ploatare si a pozitiei financiare, care succede data bilantului, indica nevoia de a
considera daca principiul continuitatii activitatii este nca adecvat. +aca principiul continuitatii activitatii nu mai este
adecvat, efectul este att de persistent nct acest Standard cere o modificare fundamentala a bazei pe care se face
contabilitatea, mai de'raba dect o ajustare a valorilor recunoscute n baza initiala de contabilitate.
11 3.S l specifica cererea de prezentari de informatii daca:
(a) situatiile financiare nu sunt ntocmite pe baza continuitatii activitatii; sau
(b) conducerea este constienta de incertitudinile semnificative asociate evenimentelor sau conditiilor ce pot pune
semnificativ la ndoiala capacitatea entitatii de a/si continua activitatea. <venimentele sau conditiile ce necesita
prezentari de informatii pot aparea ulterior datei bilantului.
III C IFRS
(
1;( Ce se intele$e prin diferente temporare deductibile in contetul IAS *2 Impozitul pe profit? Dati %
eemple de diferente temporare deductibile care au ca efect contabilizarea de creante privind impozitul amanat.
Raspuns:
- #n acest Standard sunt folositi urmatorii termeni cu ntelesurile specificate:
&rofitul contabil este profitul net sau pierderea neta dintr/o perioada, nainte de scaderea c!eltuielilor cu impozitul.
&rofitul impozabil (pierderea fiscala) este profitul (pierderea) pe perioada e"ercitiului, determinat(a) n concordanta cu
re'uli stabilite de autoritatile fiscale, pe baza carora impozitul pe profit este platibil (recuperabil).
)!eltuiala cu impozitul (venitul din impozit) reprezinta valoarea 'lobala inclusa n determinarea profitului net sau a
pierderii nete pe perioada e"ercitiului n ceea ce priveste impozitul curent si cel amnat.
3mpozitul curent este valoarea impozitului pe profit platibil (recuperabil) n raport cu profitul impozabil (pierderea
fiscala) pe o perioada.
+atoriile privind impozitul amnat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, platibile n perioadele contabile
viitoare, n ceea ce priveste diferentele temporare impozabile.
)reantele privind impozitul amnat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, recuperabile n perioadele
contabile viitoare, n ceea ce priveste:
(a) diferentele temporare deductibile;
(a) reportarea pierderilor fiscale nefolosite; si
(a) reportarea creditelor fiscale nefolosite.
+iferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui activ sau a unei datorii din bilant si baza fiscala a
acestora. +iferentele temporare pot mbraca fie forma unor:
(a) diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori impozabile n
determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al(a) perioadelor viitoare, atunci cnd valoarea contabila a
activului sau a datoriei este recuperata sau decontata; fie a unor
(b) diferente temporare deductibile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile
pentru determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al(a) perioadelor viitoare, atunci cnd valoarea
contabila a activului sau a datoriei este recuperata sau decontata.
>aza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui activ sau acelei datorii n scopuri fiscale.
$1 =rmatoarele sunt e"emple de diferente temporare deductibile ce au ca efect active privind impozitul amnat:
(a) costurile cu pensiile pot fi deduse la determinarea profitului contabil pe masura ce serviciul este prestat de catre
salariat, dar la determinarea profitului impozabil ele pot fi deduse fie n momentul n care contributiile sunt platite de
entitate catre un fond, fie atunci cnd pensiile sunt platite de catre entitate. <"ista o diferenta temporara ntre valoarea
contabila a datoriei si baza sa fiscala; baza fiscala a datoriei este, de re'ula, e'ala cu zero. : astfel de diferenta
temporara deductibila are ca efect o creanta privind impozitul amnat pe masura ce beneficiile economice vor intra n
entitate sub forma unei deduceri din profiturile impozabile, atunci cnd contributiile sau pensiile sunt platite;
(b) costurile de cercetare sunt recunoscute drept c!eltuiala la determinarea profitului contabil n perioada n care ele
apar, dar este posibil ca deducerea la determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) sa nu fie autorizata pna ntr/o
perioada viitoare. +iferenta dintre baza fiscala a costurilor de cercetare, fiind reprezentate de valoarea pe care
autoritatile fiscale o autorizeaza a fi dedusa n perioadele viitoare, si valoarea contabila e'ala cu zero se concretizeaza
ntr/o diferenta temporara deductibila ce are ca efect o creanta privind impozitul amnat;
(c) costul unei combinari de ntreprinderi este alocat prin recunoasterea activelor identificabile dobndite si a datoriilor
asumate la valoarea lor justa la data ac!izitiei.
)nd o datorie asumata este recunoscuta n momentul ac!izitiei, dar c!eltuielile aferente nu sunt deduse la determinarea
profiturilor impozabile dect ntr/o alta perioada ulterioara, apare o diferenta temporara deductibila ce are ca efect o
creanta privind impozitul amnat. : creanta privind impozitul amnat mai apare, de asemenea, cnd valoarea justa a
unui activ identificabil obtinut este mai mica dect baza sa fiscala. #n ambele cazuri, fondul comercial este afectat de
creanta rezultata ce priveste impozitul amnat; si
(d) anumite active pot fi nre'istrate la valoarea justa sau pot fi reevaluate fara ca o ajustare ec!ivalenta sa fie facuta n
scopuri fiscale. : diferenta temporara deductibila apare daca baza fiscala a activului depaseste valoarea sa contabila.
III C IFRS
(4
1;, Ce se intele$e prin diferente temporare impozabile in contetul IAS *2 Impozitul pe profit? Dati %
eemple de diferente temporare impozabile care au ca efect contabilizarea de datorii privind impozitul amanat.
- #n acest Standard sunt folositi urmatorii termeni cu ntelesurile specificate:
&rofitul contabil este profitul net sau pierderea neta dintr/o perioada, nainte de scaderea c!eltuielilor cu impozitul.
&rofitul impozabil (pierderea fiscala) este profitul (pierderea) pe perioada e"ercitiului, determinat(a) n concordanta cu
re'uli stabilite de autoritatile fiscale, pe baza carora impozitul pe profit este platibil (recuperabil).
)!eltuiala cu impozitul (venitul din impozit) reprezinta valoarea 'lobala inclusa n determinarea profitului net sau a
pierderii nete pe perioada e"ercitiului n ceea ce priveste impozitul curent si cel amnat.
3mpozitul curent este valoarea impozitului pe profit platibil (recuperabil) n raport cu profitul impozabil (pierderea
fiscala) pe o perioada.
+atoriile privind impozitul amnat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, platibile n perioadele contabile
viitoare, n ceea ce priveste diferentele temporare impozabile.
)reantele privind impozitul amnat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, recuperabile n perioadele
contabile viitoare, n ceea ce priveste:
(a) diferentele temporare deductibile;
(a) reportarea pierderilor fiscale nefolosite; si
(a) reportarea creditelor fiscale nefolosite.
+iferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui activ sau a unei datorii din bilant si baza fiscala a
acestora. +iferentele temporare pot mbraca fie forma unor:
(a) diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori impozabile n
determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al(a) perioadelor viitoare, atunci cnd valoarea contabila a
activului sau a datoriei este recuperata sau decontata; fie a unor
(b) diferente temporare deductibile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile
pentru determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al(a) perioadelor viitoare, atunci cnd valoarea
contabila a activului sau a datoriei este recuperata sau decontata.
>aza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui activ sau acelei datorii n scopuri fiscale.
1% =nele diferente temporare apar atunci cnd venitul sau c!eltuiala este inclus(a) n profitul contabil ntr/o perioada,
dar este cuprins(a) n profitul impozabil ntr/o perioada diferita.
.stfel de diferente temporare sunt deseori descrise ca diferente temporale. =rmatoarele situatii reprezinta e"emple de
diferente temporare de acest fel, care sunt diferente temporare impozabile si care, prin urmare, se concretizeaza n
datorii privind impozitul amnat:
(a) venitul din dobnzi este inclus, proportional n timp, n profitul contabil, dar n unele jurisdictii poate fi inclus n
profitul impozabil atunci cnd este ncasat numerarul. >aza fiscala a oricarei creante recunoscute n bilant cu privire la
astfel de venituri din dobnzi este nula deoarece veniturile nu afecteaza profitul impozabil pna n momentul n care este
ncasat numerarul;
(b) amortizarea utilizata n determinarea profitului impozabil (a pierderii fiscale) poate sa difere de cea utilizata n
determinarea profitului contabil. +iferenta temporara este diferenta dintre valoarea contabila a activului si baza sa
fiscala, aceasta fiind reprezentata de costul initial al activului, mai putin toate deducerile referitoare la respectivul activ
permise de autoritatile fiscale n determinarea profitului impozabil pentru perioada curenta si pentru cele anterioare. :
diferenta temporara impozabila apare si se concretizeaza ntr/o datorie privind impozitul amnat atunci cnd amortizarea
fiscala este accelerata (daca aceasta amortizare este mai putin rapida dect amortizarea contabila, apare o diferenta
temporara deductibila si se concretizeaza ntr/o creanta privind impozitul amnat); si
(c) costurile de dezvoltare pot fi capitalizate si amortizate de/a lun'ul perioadelor viitoare n determinarea profitului
contabil, dar deduse n determinarea profitului impozabil n perioada n care ele apar. .stfel de costuri pentru dezvoltare
au o baza fiscala nula pentru ca ele au fost deja deduse din profitul impozabil. +iferenta temporara este diferenta dintre
valoarea contabila a costurilor de dezvoltare si baza fiscala a acestora, e'ala cu zero.
III C IFRS
,;
1;- Definiti diferentele temporare ,impozabile si deductibile- si baza fiscala a unui activ sau a unei datorii, in
contetul prevederilor IAS *2 Impozitul pe profit.
Profitul contabil este profitul net sau pierderea netC dintr/o perioadC, nainte de scCderea c!eltuielilor cu impozitul.
Profitul impozabil (pierderea fiscal) este profitul (pierderea) pe perioada e"erciDiului, determinat(C) n concordanDC cu
re'uli stabilite de autoritCDile fiscale, pe baza cCrora impozitul pe profit este plCtibil (recuperabil).
Cheltuiala cu impozitul (venitul din impozit) reprezintC valoarea 'lobalC inclusC n determinarea profitului net sau a
pierderii nete pe perioada e"erciDiului n ceea ce priveEte impozitul curent Ei cel amnat.
Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit plCtibil (recuperabil) n raport cu profitul impozabil (pierderea
fiscalC) pe o perioadC. Datoriile privind impozitul amnat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, plCtibile n
perioadele contabile viitoare, n ceea ce priveEte diferenDele temporare impozabile.
Crean!ele privind impozitul amnat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, recuperabile n perioadele
contabile viitoare, n ceea ce priveEte: (a) diferenDele temporare deductibile; (a) reportarea pierderilor fiscale nefolosite;
Ei (a) reportarea creditelor fiscale nefolosite.
Diferen!ele temporare sunt diferenDele dintre valoarea contabilC a unui activ sau a unei datorii din bilanD Ei baza fiscalC a
acestora. +iferenDele temporare pot mbrCca fie forma unor:
(a) diferen!e temporare impozabile, care sunt acele diferenDe temporare ce vor avea ca rezultat valori impozabile n
determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al(a) perioadelor viitoare, atunci cnd valoarea contabilC a
activului sau a datoriei este recuperatC sau decontatC; fie a unor (b) diferen!e temporare deductibile, care sunt acele
diferenDe temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil (sau a
pierderii fiscale) al(a) perioadelor viitoare, atunci cnd valoarea contabilC a activului sau a datoriei este recuperatC sau
decontatC.
% >aza fiscalC a unui activ reprezintC valoarea ce va fi dedusC n scopuri fiscale din orice beneficiu economic impozabil
care va fi 'enerat cCtre o entitate atunci cnd aceasta recupereazC valoarea contabilC a activului. +acC aceste beneficii
economice nu vor fi impozabile, atunci baza fiscalC a activului este e'alC cu valoarea sa contabilC.
>aza fiscalC a unei datorii este valoarea sa contabilC, mai puDin orice sumC care va fi dedusC n scopuri fiscale n ceea
ce priveEte respectiva datorie n perioadele contabile viitoare. #n cazul veniturilor care sunt ncasate n avans, baza
fiscalC a datoriei astfel rezultate este valoarea sa contabilC, mai puDin valoarea veniturilor ce nu vor fi impozabile n
perioadele viitoare.
1;1 Definiti activele financiare potrivit IAS %2 Instrumente financiare7 prezentare si descriere.
=n instrument financiar reprezintC orice contract ce 'enereazC simultan un activ financiar pentru o entitate Ei o datorie
financiarC sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altC entitate.
=n activ financiar este orice activ care reprezintC: (a) trezoreria; (b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte
entitCDi; (c) un drept contractual:
(i) de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altC entitate; sau (ii) de a sc!imba active sau datorii financiare cu
altC entitate n condiDii care sunt potenDial favorabile entitCDii; sau
(d) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii Ei este:
(i) un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obli'atC sC primeascC un numCr variabil al
propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
(ii) un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel dect prin sc!imbul unei sume fi"e de
numerar sau alt activ financiar pentru un numCr fi" din instrumentele de capital ale entitCDii. #n acest scop, instrumentele
de capital ale entitCDii nu includ instrumente care sunt ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor
instrumente de capitaluri proprii ale entitCDii.
1;% Definiti datoriile financiare potrivit IAS %2 Instrumente financiare7 prezentare si descriere.
: datorie financiar este orice datorie care este:
(a) o obli'aDie contractualC:
(i) de a ceda lic!iditCDi sau alt activ financiar unei alte entitCDi; sau (ii) de a sc!imba instrumente financiare sau alte
datorii financiare cu altC entitate n condiDii care sunt potenDial nefavorabile pentru entitate; sau
(b) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitCDii Ei este:
(i) un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obli'atC sC livreze un numCr variabil din
propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
(ii) un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin sc!imbul unei sume fi"e de numerar,
sau alt activ financiar n sc!imbul unui numCr fi" din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitCDii. #n acest
scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitCDii nu includ instrumente care pot fi ele nsele contracte pentru
primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitCDii.
=n instrument de capital propriu este orice contract care certificC e"istenDa unui interes rezidual n activele unei entitCDi
dupC deducerea tuturor datoriilor sale. "aloarea #ust este valoarea pentru care un activ poate fi tranzacDionat sau o
datorie poate fi decontatC, ntre pCrDi interesate Ei n cunoEtinDC de cauzC, n cazul unei tranzacii realizate n condiii
obiective.
III C IFRS
,1
1; Ce se intele$e prin instrument financiar derivat potrivit prevederilor IAS %9 Instrumente financiare7
recunoastere si evaluare?
+efiniDia unui instrument derivat
=n instrument derivat este un instrument financiar sau un alt contract din cadrul ariei de aplicabilitate a acestui Standard
care ntruneEte toate cele trei caracteristici de mai jos:
(a) valoarea sa se modificC ca reacDie la variaDiile n: anumite rate ale dobnzii, preDul unui instrument financiar, preDul
mCrfurilor, cursurile de sc!imb valutar, indicii de preD sau ratC, ratin'ul de credit sau indicele de creditare sau n alte
variabile, cu condiDia ca, n cazul unei variabile nefinanciare, aceasta sC nu fie specificC unei pCrDi contractuale;
(b) nu solicitC nici o investiDie iniDialC netC sau solicitC o investiDie iniDialC netC care este mai micC dect s/ar cere pentru
alte tipuri de contracte care se aEteaptC sC aibC reacDii similare la modificCrile factorilor pieDei; Ei (c) este decontat la o
datC viitoare.
1;4 &rezentati riscul ratei dobanzii si riscul de credit, in contetul prevederilor IAS %2 Instrumente financiare7
prezentare si descriere.
*iscul ratei dobnzii
1% &entru fiecare clasC de active Ei datorii financiare, entitatea va prezenta informaDii despre e"punerea sa la riscul ratei
dobnzii inclusiv: (a) data scadenDei contractuale sau de modificare a preDului, indiferent care este
prima; Ei (b) ratele efective ale dobnzii, cnd este cazul.
1 : entitate furnizeazC informaDii cu privire la e"punerea sa la efectele sc!imbCrilor viitoare ale nivelului 'eneral al
ratei dobnzii. Sc!imbCrile nivelului de pe piaDC al ratei dobnzii au un efect direct asupra flu"urilor de trezorerie
contractuale asociate unor active financiare Ei datorii financiare (riscul ratei dobnzii flu"ului de trezorerie) Ei asupra
valorii juste a altora (riscul ratei dobnzii la valoarea justC).
14 3nformaDiile cu privire la data scadenDei (sau data modificCrii preDului, atunci cnd aceasta are loc mai devreme)
indicC perioada de timp pentru care sunt fi"ate ratele dobnzii, iar informaDiile asupra ratelor dobnzii efective indicC
nivelurile la care sunt fi"ate. &rezentarea acestor informaDii furnizeazC utilizatorilor situaDiilor financiare o bazC pentru
evaluarea riscului ratei dobnzii pentru valoarea justC, la care entitatea este e"pusC Ei astfel cEti'urile Ei pierderile
potenDiale. &entru instrumentele care sunt reevaluate la nivelul de piaDC al ratei dobnzii naintea scadenDei, prezentarea
perioadei pnC la reevaluarea urmCtoare este mai importantC n acest scop dect prezentarea perioadei pnC la scadenDC.
%; &entru a suplimenta informaDiile cu privire la datele de reevaluare Ei scadenDC prevCzute n contract, o entitate poate
ale'e sC prezinte informaDii despre datele pro'nozate de reevaluare Ei scadenDC, atunci cnd aceste date diferC n mod
semnificativ de datele contractuale. +e e"emplu, astfel de informaDii pot fi folositoare n special cnd o entitate este
capabilC sC apro"imeze, cu un 'rad rezonabil de fiabilitate, valoarea din creditele ipotecare cu ratC fi"C ce va fi
rambursatC nainte de scadenDC Ei foloseEte aceste informaDii ca bazC pentru 'estionarea e"punerii la riscul ratei dobnzii.
3nformaDiile suplimentare includ prezentCri care se bazeazC pe aEteptCrile conducerii privind evenimente viitoare Ei o
e"plicare a ipotezelor cu privire la datele de reevaluare sau scadenDC Ei modul n care acele ipoteze diferC de datele
contractuale.
%1 : entitate menDioneazC care dintre activele Ei datoriile financiare sunt: (a) e"puse la riscul ratei dobnzii pentru
valoarea justC, cum ar fi activele Ei datoriile financiare cu o ratC fi"C a dobnzii; (b) e"puse la riscul ratei dobnzii
flu"ului de trezorerie, cum ar fi activele Ei datoriile financiare cu o ratC a dobnzii fluctuantC, care este recalculatC n
funcDie de variaDia ratei de pe piaDC; Ei (c) nee"puse direct la riscul ratei dobnzii, cum ar fi unele investiDii n instrumente
de capitaluri proprii.
%$ )erinDa din para'raful 1%(b) se aplicC obli'aDiunilor, efectelor comerciale, mprumuturilor Ei altor instrumente
financiare similare ce implicC plCDi viitoare care creeazC un venit deDinCtorului Ei un cost emitentului reflectnd valoarea/
timp a banilor. )erinDa nu se aplicC instrumentelor financiare de natura investiDiilor n instrumente de capitaluri proprii Ei
instrumentelor derivate, pentru care rata dobnzii efectivC nu este determinabilC. +e e"emplu, c!iar dacC instrumentele
cum ar fi instrumente derivate pe rata dobnzii (inclusiv contractele sAap, contractele forAard pe rata dobnzii Ei
opDiunile) sunt e"puse la riscul valorii juste sau al flu"ului de trezorerie provenit din sc!imbCri ale nivelului de piaDC al
ratei dobnzii, nu se cere prezentarea unei rate efective a dobnzii. )u toate acestea, cnd se furnizeazC informaDii cu
privire la rata efectivC a dobnzii, o entitate prezintC efectul tranzacDiilor de acoperire mpotriva riscului, cum ar fi
contractele sAap pe rata dobnzii, asupra e"punerii sale la riscul de ratC a dobnzii.
%( : entitate poate fi e"pusC la riscurile ratei dobnzii ca rezultat al unei tranzacDii n care nici un activ financiar sau
datorie financiarC nu este recunoscutC n bilanD. #n astfel de circumstanDe, entitatea prezintC informaDii care permit
utilizatorilor situaDiilor sale financiare sC nDelea'C natura Ei mCrimea acestei e"puneri. +e e"emplu, atunci cnd o
entitate are un an'ajament de a mprumuta fonduri la o ratC fi"C a dobnzii, prezentarea include n mod normal
principalul declarat, rata dobnzii Ei termenul pnC la scadenDa sumei ce va fi mprumutatC, ct Ei termenii semnificativi
ai tranzacDiei ce dau naEtere e"punerii la risc.
%, 0atura activitCDii unei entitCDi Ei ntinderea operaDiunilor sale cu instrumente financiare determinC dacC informaDia cu
privire la riscul ratei dobnzii este prezentatC sub formC narativC, n tabele sau prin utilizarea unei combinaDii ntre cele
douC. )nd o entitate are o mulDime de instrumente financiare e"puse riscului ratei dobnzii flu"ului de trezorerie sau al
valorii juste, poate adopta una sau mai multe dintre urmCtoarele abordCri pentru a prezenta informaDia:
(a) Valorile contabile ale instrumentelor financiare e"puse la riscul ratei dobnzii pot fi prezentate ntr/o formC tabelarC,
fiind 'rupate n cele care sunt contractate Ei urmeazC sC ajun'C la scadenDC sau sC fie reevaluate n urmCtoarele perioade
ulterioare bilanDului:
(i) n mai puDin de un an; (ii) n mai mult de un an, dar mai puDin de doi ani; (iii) n mai mult de doi ani, dar mai puDin de
trei ani; (iv) n mai mult de trei ani, dar mai puDin de patru ani; (v) n mai mult de patru ani, dar mai puDin de cinci ani;
(vi) n mai mult de cinci ani.
(b) )nd performanDele unei entitCDi sunt afectate n mod semnificativ de nivelul e"punerii sale la riscul de preD al ratei
dobnzii sau de modificarea acestei e"puneri, sunt de dorit informaDii mai detaliate. : entitate, cum ar fi, de e"emplu, o
III C IFRS
,$
bancC, poate prezenta 'rupCri separate ale valorilor contabile ale instrumentelor financiare contractate care urmeazC sC
ajun'C la scadenDC sau sC fie reevaluate:
(i) ntr/o lunC sau mai puDin de la data bilanDului;
(ii) n mai mult de o lunC, dar mai puDin de trei luni de la data bilanDului; Ei
(iii) n mai mult de trei luni, dar mai puDin de douCsprezece luni de la data bilanDului.
(c) Similar, o entitate poate indica e"punerea sa la riscul ratei dobnzii flu"ului de trezorerie cu ajutorul unui tabel
indicnd valoarea contabilC a 'rupurilor de active Ei datorii financiare cu ratC fluctuantC, care ajun' la scadenDC n viitor
n diferite perioade de timp.
(d) 3nformaDiile cu privire la rata dobnzii pot fi prezentate pentru instrumente financiare individuale. .lternativ, pentru
fiecare clasC de instrumente financiare pot fi prezentate rate medii ponderate sau un interval de rate. : entitate poate
'rupa n clase diferite instrumentele e"primate n diferite valute sau avnd riscuri de credit semnificativ diferite, cnd
aceEti factori au ca rezultat instrumente cu rate efective ale dobnzii semnificativ diferite.
%- #n unele circumstanDe, o entitate poate furniza informaDii asupra e"punerii sale la riscurile ratei dobnzii, prin
indicarea efectului unei sc!imbCri ipotetice a ratelor dobnzii pe piaDC asupra valorii juste a instrumentelor sale
financiare, a cEti'urilor sau pierderilor viitoare Ei flu"urilor de trezorerie. .stfel de informaDii se pot baza, de e"emplu,
pe o modificare ipoteticC de un punct procentual (1;; de puncte de bazC) a ratei dobnzii pe piaDC survenitC la data
bilanDului. <fectele unei sc!imbCri a nivelului ratei dobnzii includ modificCrile veniturilor Ei c!eltuielilor cu dobnzile
aferente instrumentelor financiare cu ratC fluctuantC, ct Ei pierderile Ei cEti'urile rezultate din modificCri n valoarea
justC a instrumentelor cu ratC fi"C. Senzitivitatea ratei dobnzii raportate poate fi restrnsC la efectele directe ale
modificCrii ratei dobnzii asupra instrumentelor financiare purtCtoare de dobndC recunoscute la data bilanDului,
deoarece efectele indirecte ale unei modificCri a ratei de piaDC financiarC Ei practicatC de entitCDile individuale nu pot fi n
mod normal estimate credibil. .tunci cnd este prezentatC informaDia asupra senzitivitCDii ratei dobnzii, o entitate indicC
baza pe care a fost elaboratC informaDia, incluznd orice supoziDii semnificative.
Riscul de credit
%1 &entru fiecare clasC de active financiare Ei alte e"puneri la riscul de credit, o entitate va prezenta informaDii cu privire
la e"punerea sa la riscul de credit, incluznd:
(a) valoarea care reprezintC cel mai bine e"punerea ma"imC la riscul de credit la data bilanDului, fCrC sC DinC cont de
valoarea justC a oricCror 'aranDii, n eventualitatea n care celelalte pCrDi nu Ei onoreazC datoriile aferente instrumentului
financiar; Ei (b) concentrCrile semnificative ale riscului de credit.
11; Care sunt elementele avute in vedere de entitate la clasificarea, in scopul recunoasterii initiale, a
instrumentelor financiare ca datorii financiare sau ca instrumente de capitaluri proprii, in contetul aplicarii
prevederilor IAS %2 Instrumente financiare7 prezentare si descriere?
1- <mitentul unui instrument financiar va clasifica instrumentul sau pCrDile componente ale acestuia la recunoaEterea
iniDialC ca o datorie financiarC, un activ financiar sau un instrument de capitaluri proprii, n conformitate cu fondul
an'ajamentului contractual Ei cu definiDiile datoriei financiare, activului financiar Ei instrumentului de capital propriu al
entitCDii.
11 &entru a determina dacC un instrument financiar este un instrument de capital propriu Ei nu o datorie financiarC,
instrumentul este un instrument de capital propriu dacC, Ei numai dacC, sunt ndeplinite ambele condiDii (a) Ei (b) de mai
jos.
(a) 3nstrumentul nu include nici o obli'aDie contractualC:
(i) de a ceda numerar sau alt activ financiar cCtre o altC entitate; sau
(ii) de a sc!imba active financiare sau datorii financiare cu altC entitate, n condiDii potenDial nefavorabile pentru emitent.
(b) +acC instrumentul va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitCDii, acesta este:
(i) un instrument financiar nederivat care nu include nici o obli'aDie contractualC pentru emitent de a plCti un numCr
variabil din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitCDii; sau
(ii) un instrument financiar derivat care va fi decontat numai printr/un emitent care sc!imbC o sumC de numerar sau un
alt activ financiar pentru un numCr fi" din propriile sale instrumente de capitaluri proprii. #n acest scop, propriile
instrumente de capitaluri proprii ale emitentului nu includ instrumente care sunt contracte pentru primirea sau livrarea
viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale emitentului.
: obli'aDie contractualC, inclusiv una care apare dintr/un instrument financiar derivat care va avea sau care poate avea
ca rezultat primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale emitentului, dar care nu ndeplineEte
condiDiile (a) Ei (b) de mai sus nu este un instrument de capitaluri proprii.
9CrC obli'aDie contractualC de a plCti n numerar sau printr/un alt activ financiar
III C IFRS
,(
111 Care sunt principalele cate$orii de utilizatori ai situatiilor financiare conform cerintelor Cadrului :eneral
al IAS;?
4 =tilizatorii situaDiilor financiare includ investitorii actuali Ei potenDiali, personalul an'ajat, creditorii, furnizorii Ei alDi
creditori comerciali, clienDii, 'uvernul Ei instituDiile acestuia, precum Ei publicul. .ceEtia folosesc situaDiile financiare
pentru a/Ei satisface o parte din diversele lor necesitCDi de informaDii. .ceste necesitCDi includ urmCtoarele:
(a) Investitorii$ :fertanDii de capital Ei consultanDii lor sunt preocupaDi de riscul inerent tranzacDiilor Ei de beneficiul adus
de investiDiile lor. <i au nevoie de informaDii pentru a decide dacC ar trebui sC cumpere, sC pCstreze sau sC vndC.
.cDionarii sunt interesaDi Ei de informaDii care le permit sC evalueze capacitatea entitCDii de a plCti dividende.
(b) %n&a#a!ii$ &ersonalul an'ajat Ei 'rupurile sale reprezentative sunt interesaDi de informaDii privind stabilitatea Ei
profitabilitatea an'ajatorilor lor. .ceEtia sunt interesaDi Ei de informaDii care le permit sC evalueze capacitatea entitCDii de
a oferi remuneraDii, pensii Ei oportunitCDi profesionale.
(c) Creditorii$ )reditorii sunt interesaDi de informaDii care le permit sC determine dacC mprumuturile acordate Ei
dobnzile aferente vor fi rambursate la scadenDC.
(d) Furnizorii 'i al!i creditori$ 9urnizorii Ei alDi creditori sunt interesaDi de informaDii care le permit sC determine dacC
sumele care le sunt datorate vor fi plCtite la scadenDC. 9urnizorii Ei alDi creditori sunt, n 'eneral, interesaDi de entitate pe
o perioadC mai scurtC dect creditorii, cu e"cepDia cazului n care ei sunt dependenDi de continuitatea activitCDii entitCDii,
atunci cnd aceasta este un client major.
(e) Clien!ii$ )lienDii sunt interesaDi de informaDii despre continuitatea activitCDii unei entitCDi n special atunci cnd au o
colaborare pe termen lun' cu entitatea respectivC sau sunt dependenDi de ea.
(f) (uvernele 'i institu!iile acestora$ Fuvernele Ei instituDiile acestora sunt interesate de alocarea resurselor Ei implicit de
activitatea entitCDilor. .cestea solicitC informaDii Ei pentru a re'lementa activitatea entitCDilor, pentru a determina politica
fiscalC Ei ca bazC pentru calculul venitului naDional Ei al altor indicatori statistici similari.
(') Publicul$ <ntitCDile pot afecta publicul ntr/o varietate de moduri. +e e"emplu, entitCDile pot avea o contribuDie
substanDialC la economia localC n multe moduri, mai ales prin numCrul de an'ajaDi Ei colaborarea cu furnizorii locali.
SituaDiile financiare pot ajuta publicul furniznd informaDii referitoare la evoluDiile recente Ei tendinDele le'ate de
prosperitatea entitCDii Ei a sferei de activitate a acesteia.
11$ Definiti pozitia financiara a unei entitati conform cerintelor Cadrului :eneral al IAS;.
14 3nformaDiile privind poziDia financiarC sunt oferite n primul rnd de bilanD. 3nformaDiile privind performanDa sunt
oferite n primul rnd de contul de profit Ei pierdere. 3nformaDiile privind modificCrile poziDiei financiare sunt furnizate
n situaDiile financiare prin intermediul unei situaDii distincte.
,4 Structurile le'ate direct de evaluarea poziDiei financiare sunt activele, datoriile Ei capitalurile proprii. .cestea sunt
definite dupC cum urmeazC: (a) =n activ reprezintC o resursC controlatC de cCtre entitate ca rezultat al unor evenimente
trecute Ei de la care se aEteaptC sC 'enereze beneficii economice viitoare pentru entitate.
(b) : datorie reprezintC o obli'aDie actualC a entitCDii ce decur'e din evenimente trecute Ei prin decontarea cCreia se
aEteaptC sC rezulte o ieEire de resurse care ncorporeazC beneficii economice.
(c) )apitalurile proprii reprezintC interesul rezidual n activele unei entitCDi dupC deducerea tuturor datoriilor sale.
III C IFRS
,,
11( Definiti activele si prezentati criteriile de recunoastere a acestora in conformitate cu cerintele Cadrului
:eneral.
-( >eneficiile economice viitoare ncorporate n active reprezintC potenDialul de a contribui, direct sau indirect, la flu"ul
de trezorerie Ei ec!ivalentele de trezorerie cCtre entitate.
.cest potenDial poate fi unul productiv, fiind parte a activitCDilor de e"ploatare ale entitCDii. +e asemenea, se poate
transforma n trezorerie sau ec!ivalente de trezorerie sau poate avea capacitatea de a reduce ieEirile de lic!iditCDi, cum ar
fi un proces alternativ de producDie care micEoreazC costurile.
-, +e obicei, o entitate Ei utilizeazC activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii capabile sC satisfacC
dorinDele sau necesitCDile clienDilor; datoritC faptului cC aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinDe sau
necesitCDi, clienDii sunt dispuEi sC plCteascC pentru a le obDine, contribuind astfel la flu"ul de trezorerie al entitCDii.
0umerarul n sine conferC un avantaj entitCDii datoritC faptului cC permite controlul celorlalte resurse.
-- >eneficiile economice viitoare ncorporate n active pot intra n entitate n mai multe moduri. +e e"emplu, un activ
poate fi:
(a) utilizat separat sau mpreunC cu alte active pentru prestarea de servicii sau producDia de bunuri destinate vnzCrii de
cCtre entitate;
(b) sc!imbat cu alte active;
(c) utilizat pentru decontarea unei datorii; sau
(d) repartizat acDionarilor entitCDii.
-1 2ulte active, de e"emplu, imobilizCrile corporale, au o formC fizicC. )u toate acestea, forma fizicC nu este esenDialC
pentru e"istenDa unui activ; de aceea, brevetele Ei drepturile de autor, de e"emplu, sunt active dacC se aEteaptC sC
'enereze beneficii economice viitoare entitCDii Ei dacC sunt controlate de aceasta.
-% 2ulte active, de e"emplu, creanDele Ei proprietCDile imobiliare sunt asociate cu drepturi le'ale, inclusiv cu dreptul de
proprietate. +reptul de proprietate nu este esenDial pentru determinarea e"istenDei unui activ; astfel, de e"emplu, o
proprietate imobiliarC deDinutC n baza unui contract de leasin' este un activ n cazul n care entitatea controleazC
beneficiile oferite de proprietatea respectivC. +eEi capacitatea unei entitCDi de a controla beneficiile este de obicei
rezultatul drepturilor le'ale, un element poate satisface definiDia unui activ c!iar Ei fCrC a e"ista un control le'al. +e
e"emplu, @noA/!oA/ul obDinut dintr/o activitate de dezvoltare poate satisface definiDia unui activ atunci cnd entitatea
controleazC beneficiile acestui @noA/!oA, Dinndu/l secret.
- .ctivele unei entitCDi rezultC din tranzacDii sau alte evenimente anterioare. #n mod normal, entitCDile obDin activele
prin cumpCrarea sau producerea acestora, dar Ei alte tranzacDii sau evenimente pot 'enera active; e"emple pot fi
proprietCDile primite de entitate de la 'uvern ca parte a unui pro'ram de ncurajare a creEterii economice ntr/o re'iune Ei
de descoperire a rezervelor minerale. 5ranzacDiile sau evenimentele ce sunt aEteptate n viitor nu 'enereazC prin ele
nsele active; de aceea, de e"emplu, intenDia de a cumpCra un bun nu satisface, prin ea nsCEi, definiDia unui activ.
-4 <"istC o le'CturC strnsC ntre ieEirile de numerar Ei 'enerarea de active, dar nu este neapCrat necesar ca cele douC sC
coincidC. +e aceea, n momentul n care se produce o ieEire de numerar, aceasta poate nsemna cC se urmCreEte obDinerea
de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadC concludentC cC elementul obDinut corespunde definiDiei unui activ.
Similar, absenDa unei ieEiri de numerar nu e"clude posibilitatea ca un element sC satisfacC definiDia unui activ, care poate
fi recunoscut n bilanD; de e"emplu, elementele care au fost donate unei entitCDi pot satisface definiDia unui activ.
4 =n activ este recunoscut n bilanD n momentul n care este probabilC realizarea unui beneficiu economic viitor de
cCtre entitate Ei activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(C) n mod credibil.
4; =n activ nu este recunoscut n bilanD atunci cnd este improbabil ca ieEirea de numerar sC 'enereze beneficii
economice pentru entitate n perioadele viitoare. #n sc!imb, o astfel de tranzacDie va avea ca efect recunoaEterea unei
c!eltuieli n contul de profit Ei pierdere. .cest tratament nu nseamnC cC scopul pentru care s/au efectuat c!eltuielile a
fost altul dect obDinerea unui beneficiu economic pentru entitate sau cC mana'ementul a fost deficitar. Sin'ura
implicaDie este aceea cC posibilitatea obDinerii de avantaje economice ntr/o perioadC contabilC ulterioarC este
insuficientC pentru a justifica recunoaEterea unui activ.
11, Definiti datoriile si prezentati criteriile de recunoastere a acestora in conformitate cu cerintele Cadr:ener.
1; : caracteristicC esenDialC a unei datorii este faptul cC entitatea are o obli'aDie actualC. : obli'aDie reprezintC un
an'ajament sau o responsabilitate de a acDiona ntr/un anumit fel. ?e'ea poate impune entitCDii sC/Ei respecte obli'aDiile,
ca o consecinDC a unui contract sau a unei cerinDe le'ale. .cesta este cazul n mod normal, de e"emplu, cu sumele ce
trebuie plCtite pentru bunuri Ei servicii primite. +e asemenea, obli'aDiile apar Ei din activitatea normalC, din dorinDa de a
menDine bune relaDii de afaceri sau de a se comporta ntr/o manierC ec!itabilC. +acC, de e"emplu, o entitate decide sC
remedieze defecDiunile produselor sale c!iar Ei dupC ce perioada de 'aranDie a e"pirat, sumele ce se aEteaptC sC fie
c!eltuite n le'CturC cu bunurile deja vndute reprezintC datorii.
11 5rebuie fCcutC distincDia ntre o obli'aDie actualC Ei un an'ajament viitor. +ecizia conducerii unei entitCDi de a
ac!iziDiona active n viitor nu reprezintC, prin ea nsCEi, o obli'aDie prezentC. #n mod normal, obli'aDia apare numai n
momentul livrCrii activului sau n momentul n care entitatea are un acord irevocabil de cumpCrare a activului. #n cazul
din urmC, natura irevocabilC a acordului nseamnC cC urmCrile economice ale neonorCrii obli'aDiei, de e"emplu, din
cauza e"istenDei unei penalizCri substanDiale aduc entitatea aproape n imposibilitatea de a mpiedica flu"ul resurselor
cCtre o altC parte.
1$ Stin'erea unei obli'aDii prezente implicC, de obicei, renunDarea entitCDii la anumite resurse care ncorporeazC beneficii
economice, n scopul satisfacerii cererilor celeilalte pCrDi. Stin'erea unei obli'aDii prezente se poate face n mai multe
moduri, de e"emplu, prin: (a) plata n numerar; (b) transferul altor active; (c) prestarea de servicii; (d) nlocuirea
respectivei obli'aDii cu o altC obli'aDie; sau (e) transformarea obli'aDiei n capitaluri proprii.
: obli'aDie poate fi stinsC Ei prin alte mijloace, cum ar fi renunDarea de cCtre creditor la drepturile sale.
1( +atoriile rezultC din tranzacDii sau alte evenimente trecute. +e e"emplu, ac!iziDia de bunuri sau utilizarea serviciilor
dC naEtere unor datorii comerciale (n afara cazului n care se face plata n avans sau se plCteEte n momentul livrCrii), iar
III C IFRS
,-
primirea unui credit de la bancC dC naEtere unei obli'aDii de rambursare a creditului. +e asemenea, o entitate poate
recunoaEte reduceri viitoare pe baza cumpCrCrilor anuale fCcute de clienDi, ca fiind datorii; n acest caz, vnzarea
bunurilor din perioada anterioarC este tranzacDia care dC naEtere datoriei respective.
1, =nele datorii pot fi evaluate doar prin utilizarea unui 'rad ridicat de estimare. =nele entitCDi considerC aceste datorii
drept provizioane. #n anumite DCri, asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este
definit mai restrns, n aEa fel nct sC includC doar sumele ce pot fi stabilite fCrC a fi necesar sC se facC estimCri. .stfel,
cnd un provizion implicC o obli'aDie prezentC Ei satisface restul definiDiei, este o datorie, c!iar dacC suma trebuie sC fie
estimatC. <"emplele din aceastC cate'orie se referC la provizioanele pentru plCDi ce trebuie fCcute pentru 'aranDiile
e"istente Ei provizioanele pentru acoperirea obli'aDiilor privind pensiile.
41 : datorie este recunoscutC n bilanD atunci cnd este probabil cC o ieEire de resurse, purtCtoare de beneficii
economice, va rezulta din decontarea unei obli'aDii prezente Ei cnd valoarea la care se va realiza aceastC decontare
poate fi evaluatC n mod credibil. #n practicC, obli'aDiile rezultate din contracte a cCror nee"ecutare parDialC sau totalC
este ec!ilibratC de o parte Ei de cealaltC (de e"emplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite ncC) nu sunt, n
'eneral, recunoscute ca datorii n situaDiile financiare. 5otuEi, astfel de obli'aDii pot corespunde definiDiei datoriilor Ei, n
cazul n care criteriile de recunoaEtere sunt ndeplinite n respectivele circumstanDe, acestea pot fi recunoscute. #n astfel
de circumstanDe, recunoaEterea datoriilor implicC Ei recunoaEterea activelor sau c!eltuielilor aferente.
11- Definiti capitalurile proprii in conformitate cu cerintele Cadrului :eneral .
1- +eEi capitalurile proprii sunt definite ca interes rezidual al acDionarilor, diversele sale componente pot fi prezentate pe
linii separate n bilanD. +e e"emplu, ntr/o entitate, contribuDiile acDionarilor, rezultatele nedistribuite, rezervele ce
reprezintC distribuirea rezultatului Ei rezervele ce reprezintC ajustCri pentru menDinerea capitalului pot fi prezentate
separat. .semenea clasificCri pot fi relevante pentru utilizatorii situaDiilor financiare n procesul de luare a deciziilor,
atunci cnd e"istC restricDii le'ale sau de altC naturC privind capacitatea entitCDii de a distribui sau de a utiliza ntr/un alt
mod capitalurile sale proprii. +e asemenea, poate fi reflectat faptul cC pCrDile care au interese n capitalul entitCDii au
drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.
11 )onstituirea rezervelor este cerutC uneori de statut sau de alte acte normative, n scopul asi'urCrii unei mCsuri
suplimentare de protecDie mpotriva efectelor pierderilor pentru entitate Ei creditorii acesteia. &ot fi constituite alte
rezerve dacC le'islaDia fiscalC naDionalC asi'urC scutirea sau reducerea impozitului cnd se fac transferuri cCtre astfel de
rezerve. <"istenDa Ei mCrimea unor asemenea rezerve le'ale, statutare Ei fiscale constituie o informaDie ce poate fi
relevantC pentru utilizatori n luarea deciziilor. 5ransferurile cCtre asemenea rezerve sunt mai de'rabC alocCri ale
rezultatului reportat dect c!eltuieli.
1% Suma cu care sunt nre'istrate capitalurile proprii n bilanD depinde de evaluarea activelor Ei datoriilor. #n mod
normal, suma cumulatC a capitalurilor proprii nu poate corespunde dect din ntmplare cu valoarea de piaDC a acDiunilor
entitCDii sau cu suma care ar putea fi obDinutC prin vnzarea pe bucCDi a activului net sau a entitCDii n ntre'ime,
presupunnd continuitatea activitCDii.
1 .ctivitCDile comerciale, industriale Ei de afaceri sunt, de multe ori, realizate sub forma entitCDilor cu asociat unic, a
parteneriatelor, a trusturilor, precum Ei a diferitelor tipuri de entitCDi cu capital de stat. )adrul le'al Ei de re'lementare
pentru astfel de entitCDi este adesea diferit de cel care se aplicC n cazul entitCDilor corporative. +e e"emplu, pot e"ista
unele restricDii n ceea ce priveEte repartizarea sumelor incluse n capitalurile proprii cCtre proprietari sau cCtre alDi
beneficiari. 5otuEi, definiDia capitalurilor proprii, precum Ei alte aspecte ale acestui Cadru &eneral referitoare la
capitalurile proprii sunt valabile Ei pentru astfel de entitCDi.
111 Ce se intele$e prin performanta financiara a unei entitati in conformitate cu cerintele Cadrului :eneral si
in ce componenta a situatiilor financiare este re$asita informatia despre performanta financiara?
14 &rofitul este frecvent utilizat ca o mCsurC a performanDei sau ca bazC de referinDC pentru alDi indicatori, cum ar fi
rentabilitatea investiDiei sau rezultatul pe acDiune. Veniturile Ei c!eltuielile constituie structuri direct le'ate de mCsurarea
profitului. *ecunoaEterea Ei evaluarea veniturilor Ei ale c!eltuielilor Ei deci ale profitului depind parDial de conceptele de
capital Ei de menDinere a capitalului, concepte utilizate de entitCDi n elaborarea situaDiilor financiare.
%; Structurile de venituri Ei c!eltuieli sunt definite dupC cum urmeazC: (a) Veniturile constituie creEteri ale beneficiilor
economice nre'istrate pe parcursul perioadei contabile sub formC de intrCri sau creEteri ale activelor sau descreEteri ale
datoriilor, care se concretizeazC n creEteri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din contribuDii ale
acDionarilor. (b) )!eltuielile constituie diminuCri ale beneficiilor economice nre'istrate pe parcursul perioadei contabile,
sub formC de ieEiri sau scCderi ale valorii activelor sau creEteri ale datoriilor, care se concretizeazC n reduceri ale
capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora cCtre acDionari.
%1 +efiniDiile veniturilor Ei c!eltuielilor surprind caracteristicile lor esenDiale, dar nu specificC criteriile ce trebuie
ndeplinite pentru a putea fi nre'istrate n contul de profit Ei pierdere.
%$ Veniturile Ei c!eltuielile se pot re'Csi n contul de profit Ei pierdere n diferite moduri, astfel nct sC furnizeze
informaDia relevantC pentru procesul decizional. +e e"emplu, se foloseEte adesea distincDia ntre acele elemente de
venituri Ei c!eltuieli care sunt rezultatul activitCDilor curente ale entitCDii Ei cele care nu sunt rezultatul acestor activitCDi.
.ceastC distincDie se realizeazC plecnd de la prezumDia cC sursa unui element este relevantC n procesul de evaluare a
capacitCDii entitCDii de a 'enera n viitor numerar Ei ec!ivalente de numerar; de e"emplu, activitCDi ntmplCtoare, cum ar
fi cedarea unei investiDii pe termen lun', nu pot apCrea n mod curent. .tunci cnd se face distincDia dintre elemente n
acest mod, este necesarC analiza naturii Ei activitCDii entitCDii. <lementele care pentru unele entitCDi sunt rezultatul unor
activitCDi curente pot reprezenta, n cazul altor entitCDi, activitCDi e"traordinare.
%( +e asemenea, distincDia dintre elementele de venituri Ei c!eltuieli Ei combinarea acestora n diferite moduri permite
entitCDii sC/Ei prezinte n mod variat performanDele. .ceste clasificCri prezintC diferite 'rade de cuprindere. +e e"emplu,
contul de profit Ei pierdere poate include marja brutC, profitul sau pierderea din activitCDile curente nainte de impozitare,
profitul sau pierderea din activitCDile curente dupC impozitare Ei profitul sau pierderea.
III C IFRS
,1
11% Definiti veniturile si prezentati criteriile de recunoastere a acestora, in conformitate cu cerintele Cadr:ener
%, +efiniDia veniturilor include att veniturile din activitCDile curente, ct Ei cEti'urile din orice alte surse. Veniturile din
activitCDile curente se pot re'Csi sub diferite denumiri, cum ar fi vnzCri, comisioane, dobnzi, dividende, redevenDe Ei
c!irii.
%- )Eti'urile reprezintC alte elemente care corespund definiDiei veniturilor Ei pot apCrea sau nu ca rezultat al activitCDii
curente a entitCDii. )Eti'urile reprezintC creEteri ale beneficiilor economice, Ei din acest punct de vedere nu diferC ca
naturC de veniturile din activitatea curentC. &rin urmare, cEti'urile nu sunt privite ca structuri separate.
%1 )Eti'urile includ, de e"emplu, sumele rezultate n urma cedCrii activelor imobilizate. +efiniDia veniturilor include
totodatC Ei cEti'urile nerealizate; de e"emplu, cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament Ei cele rezultate din
creEterea valorii contabile a activelor imobilizate. .tunci cnd sunt recunoscute n contul de profit Ei pierdere, cEti'urile
sunt prezentate, de obicei, distinct, deoarece cunoaEterea e"istenDei acestora este importantC pentru procesul decizional.
)Eti'urile sunt prezentate, de re'ulC, la valoarea netC, e"clusiv c!eltuielile aferente.
%% Veniturile pot fi utilizate pentru ac!iziDionarea de active sau pentru creEterea valorii diferitelor tipuri de active;
e"emple de astfel de active includ numerarul, creanDele, bunurile Ei serviciile primite n sc!imbul bunurilor Ei serviciilor
furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din decontarea datoriilor. +e e"emplu, o entitate i poate furniza bunuri Ei
servicii unui creditor n scopul decontCrii unei datorii le'ate de un credit n derulare.
4$ Veniturile sunt recunoscute n contul de profit Ei pierdere atunci cnd a avut loc o creEtere a beneficiilor economice
viitoare aferente creEterii unui activ sau diminuCrii unei datorii, iar acestea pot fi evaluate credibil. .ceasta nseamnC de
fapt cC recunoa Eterea veniturilor se realizeazC simultan cu recunoaEterea creEterii de active sau reducerii datoriilor (de
e"emplu, creEterea netC a activelor, rezultatC din vnzarea produselor sau serviciilor, sau descreEterea datoriilor ca
rezultat al anulCrii unei datorii).
4( &rocedurile adoptate n practicC n mod normal pentru recunoaEterea veniturilor, de e"emplu, cerinDa ca venitul din
activitatea curentC sC fie realizat, derivC din criteriile de recunoaEtere prezentate n acest Cadru &eneral. .stfel de
proceduri au ca obiectiv, n 'eneral, limitarea recunoaEterii ca venituri la acele elemente care pot fi evaluate credibil Ei
care prezintC un 'rad suficient de certitudine.
11 Definiti c"eltuielile si prezentati criteriile de recunoastere a acestora in conformitate cu cerintele Cadrului
:eneral
% +efiniDia c!eltuielilor include pierderile, precum Ei acele c!eltuieli care apar n procesul desfCEurCrii activitCDilor
curente ale entitCDii. +e e"emplu, c!eltuielile ce apar n cursul activitCDilor curente ale entitCDii includ costul vnzCrilor,
salariile Ei amortizarea. <le se re'Csesc, de obicei, sub forma ieEirilor sau scCderii valorii activelor, cum ar fi numerarul
sau ec!ivalentele de numerar, stocurile Ei imobilizCrile corporale.
%4 &ierderile reprezintC alte elemente care corespund definiDiei c!eltuielilor Ei care pot apCrea sau nu pe parcursul
desfCEurCrii activitCDilor curente ale entitCDii. &ierderile reprezintC diminuCri ale beneficiilor economice, Ei din acest
punct de vedere nu diferC ca naturC de alte tipuri de c!eltuieli. &rin urmare, n acest Cadru &eneral ele nu sunt
considerate ca structurC distinctC.
; #n cate'oria pierderilor sunt incluse, de e"emplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundaDiile sau incendiile,
precum Ei cele rezultate din cedarea activelor imobilizate. +e asemenea, definiDia c!eltuielilor include Ei pierderile
nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creEterea cursului de sc!imb valutar n cazul unor mprumuturi pe care entitatea
le/a contractat n valutC. +e obicei, n contul de profit Ei pierdere, prezentarea pierderilor se efectueazC distinct, datoritC
importanDei cunoaEterii e"istenDei Ei valorii acestora n procesul decizional. &ierderile sunt raportate, de re'ulC, la
valoarea netC, e"clusiv veniturile aferente.
4, )!eltuielile sunt recunoscute n contul de profit Ei pierdere atunci cnd a avut loc o reducere a beneficiilor economice
viitoare aferentC diminuCrii unui activ sau creEterii unei datorii, iar aceastC reducere poate fi evaluatC credibil. +e fapt,
aceasta nseamnC cC recunoaEterea c!eltuielilor are loc simultan cu recunoaEterea creEterii datoriilor sau reducerii
activelor (de e"emplu, drepturile salariale an'ajate sau amortizarea imobilizCrilor corporale).
4- )!eltuielile sunt recunoscute n contul de profit Ei pierdere pe baza unei asocieri directe ntre costurile implicate Ei
obDinerea elementelor specifice de venit. .cest proces, cunoscut sub numele de conectare a costurilor la veniturile din
activitatea curentC, implicC recunoaEterea simultanC sau combinatC a veniturilor din activitatea curentC Ei a c!eltuielilor
care rezultC direct Ei concomitent din aceleaEi tranzacDii sau alte evenimente; de e"emplu, diversele componente ale
c!eltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vndute sunt recunoscute n acelaEi timp cu venitul din
vnzarea bunurilor. 5otuEi, aplicarea conceptului conectCrii n conformitate cu prevederile prezentului Cadru &eneral nu
permite recunoaEterea n bilanD a elementelor care nu corespund definiDiei activelor sau datoriilor.
41 .tunci cnd se aEteaptC sC se obDinC beneficii economice n decursul mai multor perioade contabile Ei cnd asocierea
acestora cu veniturile poate fi determinatC doar va' sau indirect, c!eltuielile sunt recunoscute n contul de profit Ei
pierdere pe baza unei proceduri de repartizare sistematicC Ei raDionalC. .ceastC modalitate este deseori necesarC n
procesul recunoaEterii c!eltuielilor asociate cu utilizarea unor active ca imobilizCri corporale, fond comercial, licenDe Ei
mCrci comerciale; n astfel de cazuri, c!eltuiala este consideratC depreciere sau amortizare. .ceste proceduri de
repartizare au drept scop recunoaEterea c!eltuielilor n cadrul perioadelor contabile n care se consumC sau dispar
beneficiile economice asociate acestor elemente.
4% : c!eltuialC este recunoscutC imediat n contul de profit Ei pierdere atunci cnd un cost nu 'enereazC nici un
beneficiu economic viitor sau atunci cnd Ei n mCsura n care viitoarele beneficii economice nu corespund sau nceteazC
sC mai corespundC criteriilor de recunoaEtere n bilanD sub formC de activ.
4 : c!eltuialC este, de asemenea, recunoscutC n contul de profit Ei pierdere n acele cazuri n care apare o datorie fCrC
recunoaEterea unui activ, cum ar fi cazul n care datoria apare ca urmare a 'arantCrii unui venit.
III C IFRS
,%
114 Care sunt bazele de evaluare a structurilor situatiilor financiare in conformitate cu cerintele Cadrului
:eneral.
44 <valuarea este procesul prin care se determinC valorile la care structurile situaDiilor financiare vor fi recunoscute n
bilanD Ei n contul de profit Ei pierdere. .ceasta presupune ale'erea unei anumite baze de evaluare.
1;; +iverse baze de evaluare sunt utilizate n situaDiile financiare n diverse combinaDii Ei 'rade de utilizare. <le includ
urmCtoarele:
(a) Costul istoric$ .ctivele sunt nre'istrate la suma n trezorerie sau ec!ivalent de trezorerie plCtitC n momentul
cumpCrCrii lor sau la valoarea justC a sumei plCtite n momentul ac!iziDionCrii. +atoriile sunt nre'istrate la valoarea
ec!ivalentelor obDinute n sc!imbul obli'aDiei sau, n anumite mprejurCri (de e"emplu, n cazul impozitului pe profit), la
valoarea ce se aEteaptC sC fie plCtitC n numerar sau ec!ivalent de numerar pentru a stin'e datoriile, n cursul normal al
afacerilor.
(b) Costul curent$ .ctivele sunt nre'istrate la suma n numerar sau ec!ivalent de numerar care ar trebui plCtitC dacC
acelaEi activ sau unul asemCnCtor ar fi ac!iziDionat n prezent. +atoriile sunt nre'istrate la valoarea neactualizatC a
numerarului sau ec!ivalentului de numerar, necesarC pentru a deconta n prezent obli'aDia.
(c) "aloarea realizabil (de decontare). .ctivele sunt nre'istrate la suma n numerar sau ec!ivalent de numerar care
poate fi obDinutC n prezent prin vnzarea normalC a activelor. +atoriile sunt nre'istrate la valoarea lor de decontare;
aceasta reprezintC valoarea neactualizatC n numerar sau ec!ivalent de numerar care trebuie plCtitC pentru a ac!ita
datoriile n cursul normal al afacerilor.
(d) "aloarea actualizat$ .ctivele sunt nre'istrate la valoarea actualizatC a viitoarelor intrCri nete de numerar, care
urmeazC a fi 'enerate n derularea normalC a activitCDii. +atoriile sunt nre'istrate la valoarea actualizatC a viitoarelor
ieEiri de numerar care se aEteaptC sC fie necesare pentru a deconta datoriile n cursul normal al afacerilor.
1;1 >aza de evaluare cel mai frecvent adoptatC de entitCDi n elaborarea situaDiilor financiare este costul istoric. .cesta
este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. +e e"emplu, stocurile sunt de obicei nre'istrate la minimul dintre cost
Ei valoarea realizabilC netC, titlurile tranzacDionabile 7 la valoarea de piaDC, iar datoriile privind pensiile 7 la valoarea lor
actualizatC. 2ai mult, unele entitCDi utilizeazC costul curent ca rCspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe
costul istoric de a rezolva problemele le'ate de efectul modificCrii preDurilor activelor nemonetare.
1$; !plicati cele doua concepte de mentinere a capitalului conform Cadrului :eneral?
(a) )en!inerea capitalului financiar$ )onform acestui concept, profitul se obDine doar dacC valoarea financiarC (sau
monetarC) a activelor nete la sfrEitul perioadei este mai mare dect valoarea financiarC (sau monetarC) a activelor nete
la nceputul perioadei, dupC e"cluderea oricCror distribuiri cCtre proprietari Ei a oricCror contribuDii din partea
proprietarilor n timpul perioadei analizate. 2enDinerea capitalului financiar poate fi evaluatC att n unitCDi monetare
nominale, ct Ei n unitCDi de putere de cumpCrare constantC.
(b) )en!inerea capitalului fizic$ )onform acestui concept, profitul se obDine doar atunci cnd capacitatea fizicC
productivC (sau capacitatea de e"ploatare) a entitCDii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atin'erii acestei
capacitCDi) la sfrEitul perioadei depCEeEte capacitatea fizicC productivC de la nceputul perioadei, dupC ce s/a e"clus
orice distribuire cCtre proprietari Ei orice contribuDie din partea proprietarilor n timpul e"erciDiului.
1;- )onceptul de menDinere a capitalului ia n considerare modul n care o entitate defineEte capitalul pe care doreEte sC/
l menDinC. .cesta asi'urC le'Ctura ntre conceptele de capital Ei de profit, deoarece oferC punctul de referinDC fCrC de care
profitul nu poate fi mCsurat; este o condiDie esenDialC pentru distincDia ntre rentabilitatea entitCDii Ei rambursarea
capitalului sCu; doar intrCrile de active suplimentare celor necesare pentru menDinerea capitalului pot fi considerate profit
Ei deci cEti' produs de capitalul investit. .stfel, profitul este valoarea care rCmne dupC ce c!eltuielile (inclusiv
ajustCrile pentru menDinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. +acC c!eltuielile depCEesc
veniturile, valoarea rezidualC este pierdere.
1;1 )onceptul de menDinere a capitalului fizic necesitC adoptarea costului curent ca bazC de evaluare. )onceptul de
menDinere a capitalului financiar nu impune totuEi folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei n cazul
acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care entitatea doreEte sC/l menDinC.
1;% &rincipala diferenDC ntre cele douC concepte referitoare la menDinerea capitalului este datC de tratamentul efectelor
variaDiei preDurilor activelor Ei obli'aDiilor entitCDii. #n termeni 'enerali, o entitate Ei/a menDinut capitalul dacC la sfrEitul
perioadei are un capital e'al cu cel de la nceputul perioadei. :rice valoare n plus faDC de cea necesarC pentru a menDine
capitalul la nivelul de la nceputul perioadei este consideratC profit.
1; )onform conceptului de menDinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit n termenii unitCDilor monetare
nominale, profitul reprezintC creEterea capitalului monetar nominal de/a lun'ul perioadei. .stfel, creEterile de preDuri ale
activelor, de/a lun'ul perioadei, cunoscute sub numele de cEti'uri din deDinerea de active, reprezintC profit. <le pot sC
nu fie recunoscute n acest fel, pnC n momentul n care activele sunt cedate printr/o tranzacDie de sc!imb. .tunci cnd
conceptul de menDinere a capitalului financiar este definit n termenii unitCDilor de putere constantC de cumpCrare,
profitul reprezintC creEterea puterii de cumpCrare determinatC n cursul perioadei. .stfel, doar acea parte a creEterii
preDurilor activelor care depCEeEte creEterea nivelului 'eneral al preDurilor este consideratC profit. *estul creEterii
reprezintC o ajustare pentru menDinerea capitalului Ei, ca atare, reprezintC o parte a capitalurilor proprii.
1;4 )onform conceptului de menDinere a capitalului fizic, unde capitalul este definit n termenii capacitCDii fizice de
producDie, profitul reprezintC creEterea acestui capital n cursul perioadei. 5oate modificCrile de preDuri care afecteazC
activele Ei datoriile ntreprinderii sunt privite ca modificCri n mCsurarea capacitCDii productive fizice a acesteia; astfel,
ele sunt tratate ca ajustCri de menDinere a capitalului, care afecteazC capitalurile proprii, nu Ei profitul.
11; .le'erea bazelor de evaluare Ei a conceptului de menDinere a capitalului determinC modelul contabil utilizat pentru
elaborarea situaDiilor financiare. +iversele modele contabile prezintC 'rade diferite de relevanDC Ei credibilitate Ei, ca Ei n
alte domenii, conducerea trebuie sC caute un ec!ilibru ntre relevanDC Ei credibilitate. .cest Cadru &eneral se aplicC unei
'ame de modele contabile Ei oferC recomandCri pentru ntocmirea Ei prezentarea situaDiilor financiare elaborate sub
modelul ales.
III C IFRS
,
1$1 &rezentati criteriile $enerale de recunoastere a structurilor situatiilor financiare conform Cadrului :eneral.
$ *ecunoaEterea este procesul ncorporCrii n bilanD sau n contul de profit Ei pierdere a unui element care ndeplineEte
criteriile de recunoaEtere. .cest proces implicC descrierea n cuvinte a respectivului element Ei asocierea unei anumite
sume, precum Ei includerea respectivei sume n totalul bilanDului sau al contului de profit Ei pierdere. <lementele care
satisfac criteriile de recunoaEtere trebuie prezentate n bilanD sau n contul de profit Ei pierdere. 0erecunoaEterea acestor
elemente nu poate fi corectatC nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaDii
suplimentare.
( =n element care corespunde definiDiei unei structuri a situaDiei financiare trebuie recunoscut n cazul n care:
(a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat elementului sC intre sau sC iasC n sau din entitate; Ei
(b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(C) n mod credibil.
, #n procesul de evaluare a ndeplinirii sau nendeplinirii criteriilor de recunoaEtere n situaDiile financiare, trebuie
acordatC atenDie consideraDiilor le'ate de pra'ul de semnificaDie. 3nterdependenDa structurilor constC n aceea cC, n cazul
n care un element corespunde definiDiei Ei ndeplineEte criteriile de recunoaEtere pentru o anumitC structurC, de e"emplu,
active, se impune automat recunoaEterea unei alte structuri, de e"emplu, venituri sau datorii.
Probabilitatea realizrii unor beneficii economice iitoare
- )onceptul de probabilitate este utilizat n ceea ce priveEte criteriile de recunoaEtere pentru a avea o referinDC privind
'radul de incertitudine cC beneficiile economice viitoare asociate unui element vor intra sau vor ieEi din entitate. .cest
concept este impus de incertitudinea ce caracterizeazC mediul n care Ei desfCEoarC activitatea orice entitate. <valuarea
'radului de incertitudine le'at de beneficiile economice viitoare ia n calcul informaDia disponibilC n momentul
ntocmirii situaDiilor financiare. +e e"emplu, cnd ncasarea unei creanDe a entitCDii este probabilC, n absenDa oricCrei
probe care sC demonstreze contrariul, se justificC recunoaEterea creanDei ca activ. #n cazul unei diversitCDi mari a
creanDelor, totuEi, va fi consideratC normalC probabilitatea apariDiei unor creanDe nencasate; prin urmare, reducerea
preconizatC a beneficiului economic va fi nre'istratC drept c!eltuialC.
Credibilitatea ealurii
1 . doua condiDie pe care un element trebuie sC o ndeplineascC pentru a fi recunoscut este ca acesta sC aibC un cost sau
o valoare ce poate fi evaluat(C) n mod credibil. #n multe cazuri, costul sau valoarea trebuie estimat(C); folosirea unor
estimCri rezonabile constituie o parte esenDialC n elaborarea situaDiilor financiare Ei nu influenDeazC credibilitatea lor. #n
cazul n care totuEi nu poate fi realizatC o estimare rezonabilC, elementul nu va fi recunoscut n bilanD sau n contul de
profit Ei pierdere. +e e"emplu, ncasCrile preconizate n urma unui proces n instanDC pot corespunde definiDiei activelor
Ei veniturilor, precum Ei criteriului de recunoaEtere al probabilitCDii; totuEi, dacC nu este posibilC evaluarea lor credibilC,
acestea nu pot fi nre'istrate ca active sau ca venituri; aceste ncasCri preconizate trebuie totuEi prezentate n cadrul unor
note, materiale e"plicative sau tabele suplimentare.
% =n element care, la un anumit moment, nu mai corespunde criteriilor de recunoaEtere stabilite, poate fi recunoscut
mai trziu, ca urmare a unor circumstanDe sau evenimente ulterioare.
3nformaDii referitoare la un element care are caracteristicile esenDiale ale unei structuri a situaDiilor financiare, dar nu
ndeplineEte criteriile de recunoaEtere pot fi totuEi prezentate n note, materiale e"plicative sau tabele suplimentare.
.cest procedeu este recomandat n cazul n care cunoaEterea e"istenDei acestui element este relevantC pentru evaluarea
poziDiei financiare a entitCDii, a performanDei financiare sau a modificCrii poziDiei financiare de cCtre utilizatorii situaDiilor
financiare.
1$$ Definiti structurile financiare le$ate de evaluarea pozitiei financiare conform Cadrului :eneral
definite dupC cum urmeazC:
(a) =n activ reprezintC o resursC controlatC de cCtre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute Ei de la care se
aEteaptC sC 'enereze beneficii economice viitoare pentru entitate.
-; +efiniDiile activelor Ei datoriilor identificC toate caracteristicile esenDiale ale acestora, dar nu ncearcC sC specifice
criteriile ce trebuie ndeplinite nainte de a fi recunoscute n bilanD. .stfel, definiDiile includ Ei elemente ce nu sunt
recunoscute ca fiind active sau datorii n bilanD, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaEtere. 9lu"urile de beneficii
economice viitoare, dinspre sau cCtre entitate, trebuie sC fie suficient de si'ure pentru a ndeplini criteriile de
probabilitate, nainte de a recunoaEte un activ sau o datorie.
-1 ?a stabilirea momentului n care un element satisface definiDia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii, trebuie
acordatC atenDie fondului Ei realitCDii economice a acestuia, Ei nu numai formei sale juridice. .stfel, de e"emplu, n cazul
contractelor de leasin' financiar, fondul Ei realitatea economicC reprezintC faptul cC locatarul obDine beneficiile
economice ale utilizCrii bunului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia n sc!imbul obli'aDiei
de a plCti pentru acest drept o sumC apro"imativ e'alC cu valoarea justC a activului Ei dobnda aferentC. +in acest motiv,
leasin'ul financiar dC naEtere unor elemente ce satisfac definiDiile activelor Ei datoriilor, Ei care sunt recunoscute, n
consecinDC, n bilanDul locatarului.
-$ >ilanDurile elaborate conform Standardelor 3nternaDionale de )ontabilitate actuale pot include Ei elemente ce nu
satisfac definiDiile activelor sau ale datoriilor Ei nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii.
III C IFRS
,4
1$( Definiti structurile situatiilor financiare le$ate de evaluarea performantei unei entitati conform Cadrului
:eneral.
14 &rofitul este frecvent utilizat ca o mCsurC a performanDei sau ca bazC de referinDC pentru alDi indicatori, cum ar fi
rentabilitatea investiDiei sau rezultatul pe acDiune. Veniturile Ei c!eltuielile constituie structuri direct le'ate de mCsurarea
profitului. *ecunoaEterea Ei evaluarea veniturilor Ei ale c!eltuielilor Ei deci ale profitului depind parDial de conceptele de
capital Ei de menDinere a capitalului, concepte utilizate de entitCDi n elaborarea situaDiilor financiare.
%; Structurile de venituri Ei c!eltuieli sunt definite dupC cum urmeazC:
(a) Veniturile constituie creEteri ale beneficiilor economice nre'istrate pe parcursul perioadei contabile sub formC de
intrCri sau creEteri ale activelor sau descreEteri ale datoriilor, care se concretizeazC n creEteri ale capitalurilor proprii,
altele dect cele rezultate din contribuDii ale acDionarilor.
(b) )!eltuielile constituie diminuCri ale beneficiilor economice nre'istrate pe parcursul perioadei contabile, sub formC
de ieEiri sau scCderi ale valorii activelor sau creEteri ale datoriilor, care se concretizeazC n reduceri ale capitalurilor
proprii, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora cCtre acDionari.
%, +efiniDia veniturilor include att veniturile din activitCDile curente, ct Ei cEti'urile din orice alte surse. Veniturile din
activitCDile curente se pot re'Csi sub diferite denumiri, cum ar fi vnzCri, comisioane, dobnzi, dividende, redevenDe Ei
c!irii.
%- )Eti'urile reprezintC alte elemente care corespund definiDiei veniturilor Ei pot apCrea sau nu ca rezultat al activitCDii
curente a entitCDii. )Eti'urile reprezintC creEteri ale beneficiilor economice, Ei din acest punct de vedere nu diferC ca
naturC de veniturile din activitatea curentC. &rin urmare, cEti'urile nu sunt privite ca structuri separate.
% +efiniDia c!eltuielilor include pierderile, precum Ei acele c!eltuieli care apar n procesul desfCEurCrii activitCDilor
curente ale entitCDii. +e e"emplu, c!eltuielile ce apar n cursul activitCDilor curente ale entitCDii includ costul vnzCrilor,
salariile Ei amortizarea. <le se re'Csesc, de obicei, sub forma ieEirilor sau scCderii valorii activelor, cum ar fi numerarul
sau ec!ivalentele de numerar, stocurile Ei imobilizCrile corporale.
%4 &ierderile reprezintC alte elemente care corespund definiDiei c!eltuielilor Ei care pot apCrea sau nu pe parcursul
desfCEurCrii activitCDilor curente ale entitCDii. &ierderile reprezintC diminuCri ale beneficiilor economice, Ei din acest
punct de vedere nu diferC ca naturC de alte tipuri de c!eltuieli. &rin urmare, ele nu sunt considerate ca structurC distinctC.
1$, &rezentati principiile pra$ului de semnificatie si al prevalentei economicului asupra juridicului asa cum
reies din cerintele Cadrului :eneral.
$4 *elevanDa informaDiei este influenDatC de natura sa Ei de pra'ul de semnificaDie. #n anumite cazuri, natura informaDiei
este suficientC, prin ea nsCEi, pentru a determina relevanDa sa. +e e"emplu, raportarea unui nou se'ment de activitate
poate influenDa evaluarea riscurilor Ei oportunitCDilor entitCDii, indiferent de semnificaDia rezultatelor obDinute n cadrul
se'mentului respectiv n perioada de raportare. #n alte cazuri, att natura, ct Ei pra'ul de semnificaDie sunt importante,
de e"emplu, volumul valoric al stocurilor din fiecare cate'orie principalC pe care o entitate ar trebui sC le deDinC pentru a
avea o activitate adecvatC.
(; 3nformaDiile sunt semnificative dacC omisiunea sau prezentarea lor eronatC ar putea influenDa deciziile economice ale
utilizatorilor, luate pe baza situaDiilor financiare. &ra'ul de semnificaDie depinde de mCrimea elementului sau a erorii,
judecat n mprejurCrile specifice omisiunii sau prezentCrii eronate. .stfel, pra'ul de semnificaDie oferC mai de'rabC un
plafon sau o limitC dect sC reprezinte o nsuEire calitativC primarC pe care informaDia trebuie sC o aibC pentru a fi utilC.
(- &entru ca informaDia sC prezinte, credibil, evenimentele Ei tranzacDiile pe care Ei propune sC le reprezinte, este
necesar ca acestea sC fie contabilizate Ei prezentate n concordanDC cu fondul lor Ei cu realitatea economicC, Ei nu doar cu
forma lor juridicC. 9ondul tranzacDiilor sau al altor evenimente nu este ntotdeauna n concordanDC cu ceea ce transpare
din forma lor juridicC sau convenDionalC. +e e"emplu, o entitate cedeazC un activ altei pCrDi, ntr/un astfel de mod nct
documentele sC susDinC transmiterea dreptului de proprietate pCrDii respective; cu toate acestea, pot e"ista contracte care
sC asi'ure entitCDii dreptul de a se bucura n continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. #n
astfel de circumstanDe, raportarea unei vnzCri nu ar reprezenta, credibil, tranzacDia nc!eiatC (dacC ntr/adevCr ar e"ista o
tranzacDie de aceastC naturC).
III C IFRS
-;
1$- &rezentati semnificatia capitalului fizic si capitalului financiar al entitatii conform cerintelor Cadrului
:eneral.
1;$ #n elaborarea situaDiilor financiare, majoritatea entitCDilor adoptC un concept financiar de capital. )onform unui
asemenea concept, cum ar fi cel al banilor investiDi sau al puterii de cumpCrare investite, capitalul este sinonim cu
activele nete sau cu capitalurile proprii ale entitCDii. )onform unui concept fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de
e"ploatare, capitalul reprezintC capacitatea de producDie a entitCDii, e"primatC, de e"emplu, n unitCDi de producDie pe zi.
1;( Selectarea de cCtre o entitate a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie sC se facC n funcDie de necesitCDile
utilizatorilor situaDiilor financiare. .stfel, trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului n cazul n care utilizatorii
situaDiilor financiare sunt preocupaDi n primul rnd de menDinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpCrare
a capitalului investit. +acC nsC principala preocupare a utilizatorilor o reprezintC capacitatea de e"ploatare a entitCDii,
trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. )onceptul ales indicC obiectivul urmCrit n determinarea profitului, deEi pot
apCrea anumite dificultCDi de evaluare la punerea n practicC a conceptului.
Concepte de meninere a capitalului !i de determinare a profitului
1;, )onceptele de capital prezentate mai sus 'enereazC urmCtoarele concepte de menDinere a capitalului:
(a) )en!inerea capitalului financiar$ )onform acestui concept, profitul se obDine doar dacC valoarea financiarC (sau
monetarC) a activelor nete la sfrEitul perioadei este mai mare dect valoarea financiarC (sau monetarC) a activelor nete
la nceputul perioadei, dupC e"cluderea oricCror distribuiri cCtre proprietari Ei a oricCror contribuDii din partea
proprietarilor n timpul perioadei analizate. 2enDinerea capitalului financiar poate fi evaluatC att n unitCDi monetare
nominale, ct Ei n unitCDi de putere de cumpCrare constantC.
(b) )en!inerea capitalului fizic$ )onform acestui concept, profitul se obDine doar atunci cnd capacitatea fizicC
productivC (sau capacitatea de e"ploatare) a entitCDii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atin'erii acestei
capacitCDi) la sfrEitul perioadei depCEeEte capacitatea fizicC productivC de la nceputul perioadei, dupC ce s/a e"clus
orice distribuire cCtre proprietari Ei orice contribuDie din partea proprietarilor n timpul e"erciDiului.
1;- )onceptul de menDinere a capitalului ia n considerare modul n care o entitate defineEte capitalul pe care doreEte sC/
l menDinC. .cesta asi'urC le'Ctura ntre conceptele de capital Ei de profit, deoarece oferC punctul de referinDC fCrC de care
profitul nu poate fi mCsurat; este o condiDie esenDialC pentru distincDia ntre rentabilitatea entitCDii Ei rambursarea
capitalului sCu; doar intrCrile de active suplimentare celor necesare pentru menDinerea capitalului pot fi considerate profit
Ei deci cEti' produs de capitalul investit. .stfel, profitul este valoarea care rCmne dupC ce c!eltuielile (inclusiv
ajustCrile pentru menDinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. +acC c!eltuielile depCEesc
veniturile, valoarea rezidualC este pierdere.
1;1 )onceptul de menDinere a capitalului fizic necesitC adoptarea costului curent ca bazC de evaluare. )onceptul de
menDinere a capitalului financiar nu impune totuEi folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei n cazul
acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care entitatea doreEte sC/l menDinC.
1;% &rincipala diferenDC ntre cele douC concepte referitoare la menDinerea capitalului este datC de tratamentul efectelor
variaDiei preDurilor activelor Ei obli'aDiilor entitCDii. #n termeni 'enerali, o entitate Ei/a menDinut capitalul dacC la sfrEitul
perioadei are un capital e'al cu cel de la nceputul perioadei. :rice valoare n plus faDC de cea necesarC pentru a menDine
capitalul la nivelul de la nceputul perioadei este consideratC profit.
1; )onform conceptului de menDinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit n termenii unitCDilor monetare
nominale, profitul reprezintC creEterea capitalului monetar nominal de/a lun'ul perioadei. .stfel, creEterile de preDuri ale
activelor, de/a lun'ul perioadei, cunoscute sub numele de cEti'uri din deDinerea de active, reprezintC profit. <le pot sC
nu fie recunoscute n acest fel, pnC n momentul n care activele sunt cedate printr/o tranzacDie de sc!imb. .tunci cnd
conceptul de menDinere a capitalului financiar este definit n termenii unitCDilor de putere constantC de cumpCrare,
profitul reprezintC creEterea puterii de cumpCrare determinatC n cursul perioadei. .stfel, doar acea parte a creEterii
preDurilor activelor care depCEeEte creEterea nivelului 'eneral al preDurilor este consideratC profit. *estul creEterii
reprezintC o ajustare pentru menDinerea capitalului Ei, ca atare, reprezintC o parte a capitalurilor proprii.
1;4 )onform conceptului de menDinere a capitalului fizic, unde capitalul este definit n termenii capacitCDii fizice de
producDie, profitul reprezintC creEterea acestui capital n cursul perioadei. 5oate modificCrile de preDuri care afecteazC
activele Ei datoriile ntreprinderii sunt privite ca modificCri n mCsurarea capacitCDii productive fizice a acesteia; astfel,
ele sunt tratate ca ajustCri de menDinere a capitalului, care afecteazC capitalurile proprii, nu Ei profitul.
III C IFRS
-1
1$1 Care sunt cerintele de recunoastere si evaluare a veniturilor si c"eltuielilor conform cerintelor Cadrului
:eneral.
4$ Veniturile sunt recunoscute n contul de profit Ei pierdere atunci cnd a avut loc o creEtere a beneficiilor economice
viitoare aferente creEterii unui activ sau diminuCrii unei datorii, iar acestea pot fi evaluate credibil. .ceasta nseamnC de
fapt cC recunoa Eterea veniturilor se realizeazC simultan cu recunoaEterea creEterii de active sau reducerii datoriilor (de
e"emplu, creEterea netC a activelor, rezultatC din vnzarea produselor sau serviciilor, sau descreEterea datoriilor ca
rezultat al anulCrii unei datorii).
4( &rocedurile adoptate n practicC n mod normal pentru recunoaEterea veniturilor, de e"emplu, cerinDa ca venitul din
activitatea curentC sC fie realizat, derivC din criteriile de recunoaEtere prezentate n acest Cadru &eneral. .stfel de
proceduri au ca obiectiv, n 'eneral, limitarea recunoaEterii ca venituri la acele elemente care pot fi evaluate credibil Ei
care prezintC un 'rad suficient de certitudine.
Recunoa!terea c"eltuielilor
4, )!eltuielile sunt recunoscute n contul de profit Ei pierdere atunci cnd a avut loc o reducere a beneficiilor economice
viitoare aferentC diminuCrii unui activ sau creEterii unei datorii, iar aceastC reducere poate fi evaluatC credibil. +e fapt,
aceasta nseamnC cC recunoaEterea c!eltuielilor are loc simultan cu recunoaEterea creEterii datoriilor sau reducerii
activelor (de e"emplu, drepturile salariale an'ajate sau amortizarea imobilizCrilor corporale).
4- )!eltuielile sunt recunoscute n contul de profit Ei pierdere pe baza unei asocieri directe ntre costurile implicate Ei
obDinerea elementelor specifice de venit. .cest proces, cunoscut sub numele de conectare a costurilor la veniturile din
activitatea curentC, implicC recunoaEterea simultanC sau combinatC a veniturilor din activitatea curentC Ei a c!eltuielilor
care rezultC direct Ei concomitent din aceleaEi tranzacDii sau alte evenimente; de e"emplu, diversele componente ale
c!eltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vndute sunt recunoscute n acelaEi timp cu venitul din
vnzarea bunurilor. 5otuEi, aplicarea conceptului conectCrii n conformitate cu prevederile prezentului Cadru &eneral nu
permite recunoaEterea n bilanD a elementelor care nu corespund definiDiei activelor sau datoriilor.
41 .tunci cnd se aEteaptC sC se obDinC beneficii economice n decursul mai multor perioade contabile Ei cnd asocierea
acestora cu veniturile poate fi determinatC doar va' sau indirect, c!eltuielile sunt recunoscute n contul de profit Ei
pierdere pe baza unei proceduri de repartizare sistematicC Ei raDionalC. .ceastC modalitate este deseori necesarC n
procesul recunoaEterii c!eltuielilor asociate cu utilizarea unor active ca imobilizCri corporale, fond comercial, licenDe Ei
mCrci comerciale; n astfel de cazuri, c!eltuiala este consideratC depreciere sau amortizare. .ceste proceduri de
repartizare au drept scop recunoaEterea c!eltuielilor n cadrul perioadelor contabile n care se consumC sau dispar
beneficiile economice asociate acestor elemente.
4% : c!eltuialC este recunoscutC imediat n contul de profit Ei pierdere atunci cnd un cost nu 'enereazC nici un
beneficiu economic viitor sau atunci cnd Ei n mCsura n care viitoarele beneficii economice nu corespund sau nceteazC
sC mai corespundC criteriilor de recunoaEtere n bilanD sub formC de activ.
4 : c!eltuialC este, de asemenea, recunoscutC n contul de profit Ei pierdere n acele cazuri n care apare o datorie fCrC
recunoaEterea unui activ, cum ar fi cazul n care datoria apare ca urmare a 'arantCrii unui venit.
1$% Care sunt bazele de evaluare a structurilor situatiilor financiare <n contabilitate conform cerintelor
Cadrului :eneral.
44 <valuarea este procesul prin care se determinC valorile la care structurile situaDiilor financiare vor fi recunoscute n
bilanD Ei n contul de profit Ei pierdere. .ceasta presupune ale'erea unei anumite baze de evaluare.
1;; +iverse baze de evaluare sunt utilizate n situaDiile financiare n diverse combinaDii Ei 'rade de utilizare. <le includ
urmCtoarele:
(a) Costul istoric$ .ctivele sunt nre'istrate la suma n trezorerie sau ec!ivalent de trezorerie plCtitC n momentul
cumpCrCrii lor sau la valoarea justC a sumei plCtite n momentul ac!iziDionCrii. +atoriile sunt nre'istrate la valoarea
ec!ivalentelor obDinute n sc!imbul obli'aDiei sau, n anumite mprejurCri (de e"emplu, n cazul impozitului pe profit), la
valoarea ce se aEteaptC sC fie plCtitC n numerar sau ec!ivalent de numerar pentru a stin'e datoriile, n cursul normal al
afacerilor.
(b) Costul curent$ .ctivele sunt nre'istrate la suma n numerar sau ec!ivalent de numerar care ar trebui plCtitC dacC
acelaEi activ sau unul asemCnCtor ar fi ac!iziDionat n prezent. +atoriile sunt nre'istrate la valoarea neactualizatC a
numerarului sau ec!ivalentului de numerar, necesarC pentru a deconta n prezent obli'aDia.
(c) "aloarea realizabil (de decontare). .ctivele sunt nre'istrate la suma n numerar sau ec!ivalent de numerar care
poate fi obDinutC n prezent prin vnzarea normalC a activelor. +atoriile sunt nre'istrate la valoarea lor de decontare;
aceasta reprezintC valoarea neactualizatC n numerar sau ec!ivalent de numerar care trebuie plCtitC pentru a ac!ita
datoriile n cursul normal al afacerilor.
(d) "aloarea actualizat$ .ctivele sunt nre'istrate la valoarea actualizatC a viitoarelor intrCri nete de numerar, care
urmeazC a fi 'enerate n derularea normalC a activitCDii. +atoriile sunt nre'istrate la valoarea actualizatC a viitoarelor
ieEiri de numerar care se aEteaptC sC fie necesare pentru a deconta datoriile n cursul normal al afacerilor.
1;1 >aza de evaluare cel mai frecvent adoptatC de entitCDi n elaborarea situaDiilor financiare este costul istoric. .cesta
este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. +e e"emplu, stocurile sunt de obicei nre'istrate la minimul dintre cost
Ei valoarea realizabilC netC, titlurile tranzacDionabile 7 la valoarea de piaDC, iar datoriile privind pensiile 7 la valoarea lor
actualizatC. 2ai mult, unele entitCDi utilizeazC costul curent ca rCspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe
costul istoric de a rezolva problemele le'ate de efectul modificCrii preDurilor activelor nemonetare.
III C IFRS
-$
1$ Definiti activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile si c"eltuielile entitatii conform cerintelor Cadrului
:eneral.
definite dupC cum urmeazC:
(a) =n activ reprezintC o resursC controlatC de cCtre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute Ei de la care se
aEteaptC sC 'enereze beneficii economice viitoare pentru entitate.
-( >eneficiile economice viitoare ncorporate n active reprezintC potenDialul de a contribui, direct sau indirect, la flu"ul
de trezorerie Ei ec!ivalentele de trezorerie cCtre entitate. .cest potenDial poate fi unul productiv, fiind parte a activitCDilor
de e"ploatare ale entitCDii. +e asemenea, se poate transforma n trezorerie sau ec!ivalente de trezorerie sau poate avea
capacitatea de a reduce ieEirile de lic!iditCDi, cum ar fi un proces alternativ de producDie care micEoreazC costurile.
1; : caracteristicC esenDialC a unei datorii este faptul cC entitatea are o obli'aDie actualC. : obli'aDie reprezintC un
an'ajament sau o responsabilitate de a acDiona ntr/un anumit fel. ?e'ea poate impune entitCDii sC/Ei respecte obli'aDiile,
ca o consecinDC a unui contract sau a unei cerinDe le'ale. .cesta este cazul n mod normal, de e"emplu, cu sumele ce
trebuie plCtite pentru bunuri Ei servicii primite. +e asemenea, obli'aDiile apar Ei din activitatea normalC, din dorinDa de a
menDine bune relaDii de afaceri sau de a se comporta ntr/o manierC ec!itabilC. +acC, de e"emplu, o entitate decide sC
remedieze defecDiunile produselor sale c!iar Ei dupC ce perioada de 'aranDie a e"pirat, sumele ce se aEteaptC sC fie
c!eltuite n le'CturC cu bunurile deja vndute reprezintC datorii.
1$ Stin'erea unei obli'aDii prezente implicC, de obicei, renunDarea entitCDii la anumite resurse care ncorporeazC beneficii
economice, n scopul satisfacerii cererilor celeilalte pCrDi. Stin'erea unei obli'aDii prezente se poate face n mai multe
moduri, de e"emplu, prin:
(a) plata n numerar;
(b) transferul altor active;
(c) prestarea de servicii;
(d) nlocuirea respectivei obli'aDii cu o altC obli'aDie; sau
(e) transformarea obli'aDiei n capitaluri proprii.
: obli'aDie poate fi stinsC Ei prin alte mijloace, cum ar fi renunDarea de cCtre creditor la drepturile sale.
%; Structurile de venituri Ei c!eltuieli sunt definite dupC cum urmeazC:
(a) Veniturile constituie creEteri ale beneficiilor economice nre'istrate pe parcursul perioadei contabile sub formC de
intrCri sau creEteri ale activelor sau descreEteri ale datoriilor, care se concretizeazC n creEteri ale capitalurilor proprii,
altele dect cele rezultate din contribuDii ale acDionarilor.
(b) )!eltuielile constituie diminuCri ale beneficiilor economice nre'istrate pe parcursul perioadei contabile, sub formC
de ieEiri sau scCderi ale valorii activelor sau creEteri ale datoriilor, care se concretizeazC n reduceri ale capitalurilor
proprii, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora cCtre acDionari.
III C IFRS
-(
1$4 Ce se intele$e prin relevanta si credibilitate a informatiilor prezentate in situatiile financiare conform
cerintelor Cadrului :eneral.
$1 &entru a fi utile, informaDiile trebuie sC fie relevante pentru luarea deciziilor de cCtre utilizatori. 3nformaDiile sunt
relevante atunci cnd influenDeazC deciziile economice ale utilizatorilor, ajutndu/i pe aceEtia sC evalueze evenimente
trecute, prezente sau viitoare, confirmnd sau corectnd evaluCrile lor anterioare.
$% *olul de previziune Ei cel de confirmare a informaDiilor sunt n strnsC le'CturC. +e e"emplu, informaDiile despre
nivelul actual Ei structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci cnd aceEtia ncearcC sC previzioneze capacitatea
entitCDii de a profita de oportunitCDi Ei de a reacDiona la situaDii nefavorabile. .celeaEi informaDii au rolul de a confirma
previziunile anterioare, de e"emplu, modul n care entitatea poate fi structuratC sau rezultatul activitCDilor planificate.
$ 3nformaDiile despre poziDia financiarC sau performanDele precedente sunt frecvent folosite ca bazC pentru
previzionarea poziDiei Ei performanDei financiare viitoare Ei a altor probleme de care utilizatorii sunt direct interesaDi,
cum ar fi plata dividendelor Ei a salariilor, variaDiile n preDul titlurilor de valoare, precum Ei capacitatea entitCDii de a/Ei
onora obli'aDiile scadente. &entru a avea valoare predictivC, informaDiile nu trebuie sC fie sub forma unei pro'noze
e"plicite. )apacitatea de a elabora previziuni pe baza situaDiilor financiare este mbunCtCDitC totuEi prin maniera n care
sunt e"puse informaDiile referitoare la tranzacDiile Ei evenimentele trecute. +e e"emplu, valoarea predictivC a contului de
profit Ei pierdere este mbunCtCDitC dacC informaDiile privind veniturile sau c!eltuielile neobiEnuite, anormale Ei cu
frecvenDC rarC sunt prezentate separat.
Pra#ul de semnificaie
$4 *elevanDa informaDiei este influenDatC de natura sa Ei de pra'ul de semnificaDie. #n anumite cazuri, natura informaDiei
este suficientC, prin ea nsCEi, pentru a determina relevanDa sa. +e e"emplu, raportarea unui nou se'ment de activitate
poate influenDa evaluarea riscurilor Ei oportunitCDilor entitCDii, indiferent de semnificaDia rezultatelor obDinute n cadrul
se'mentului respectiv n perioada de raportare. #n alte cazuri, att natura, ct Ei pra'ul de semnificaDie sunt importante,
de e"emplu, volumul valoric al stocurilor din fiecare cate'orie principalC pe care o entitate ar trebui sC le deDinC pentru a
avea o activitate adecvatC.
(; 3nformaDiile sunt semnificative dacC omisiunea sau prezentarea lor eronatC ar putea influenDa deciziile economice ale
utilizatorilor, luate pe baza situaDiilor financiare. &ra'ul de semnificaDie depinde de mCrimea elementului sau a erorii,
judecat n mprejurCrile specifice omisiunii sau prezentCrii eronate. .stfel, pra'ul de semnificaDie oferC mai de'rabC un
plafon sau o limitC dect sC reprezinte o nsuEire calitativC primarC pe care informaDia trebuie sC o aibC pentru a fi utilC.
Credibilitatea
(1 &entru a fi utilC, informaDia trebuie sC fie Ei credibilC. 3nformaDia are calitatea de a fi credibilC atunci cnd nu conDine
erori semnificative, nu este pCrtinitoare, iar utilizatorii pot avea ncredere cC reprezintC corect ceea ce Ei/a propus sC
reprezinte sau ceea ce se aEteaptC, n mod rezonabil, sC reprezinte.
($ 3nformaDia poate fi relevantC, dar att de puDin credibilC sub aspectul naturii sau reprezentCrii, nct recunoaEterea
acesteia sC inducC n eroare. +e e"emplu, dacC validitatea Ei valoarea daunelor pentru despC'ubiri sunt disputate ntr/un
liti'iu, nu ar fi adecvat pentru entitate sC nre'istreze n bilanD ntrea'a sumC a despC'ubirilor, deEi ar fi adecvatC
prezentarea sumei solicitate Ei a circumstanDelor conflictului.
1(; Definiti activele curente conform cerintelor IAS *. &rezentarea situatiilor financiare
$% &n acti a fi clasificat ca acti curent atunci c'nd satisface oricare din urmtoarele
condiii:
(a) se a!teapt s fie realizat sau este deinut cu intenia de a fi 'ndut sau
consumat n cursul normal al ciclului de e(ploatare al entitii)
(b) este deinut* n principal* n scopul tranzacionrii)
(c) se a!teapt a fi realizat n termen de dousprezece luni de la data bilanului)
sau
(d) reprezint numerar sau ec"ialente de numerar (dup cum sunt definite de
I+S % Situa!ia flu*urilor de trezorerie)* cu e(cepia cazului n care este interzis
sc"imbarea sau utilizarea sa pentru a stin#e o datorie pentru o perioad de
cel puin dousprezece luni de la data bilanului,
-oate celelalte actie or fi clasificate ca actie imobilizate,
-4 )iclul de e"ploatare al unei entitCDi reprezintC perioada de timp dintre ac!iziDionarea
activelor care sunt destinate procesCrii Ei finalizarea lor n numerar sau ec!ivalente de
numerar. .tunci cnd ciclul normal de e"ploatare al entitCDii nu este clar identificabil,
durata sa se presupune a fi douCsprezece luni. .ctivele curente cuprind active (cum ar
fi stocurile Ei creanDele comerciale) care sunt vndute, consumate sau realizate ca parte
a ciclului normal de e"ploatare, c!iar Ei atunci cnd nu se aEteaptC sC fie realizate n
douCsprezece luni de la data bilanDului. .ctivele curente includ de asemenea active
care sunt deDinute n primul rnd pentru a fi tranzacDionate (activele financiare din
cadrul acestei cate'orii sunt clasificate ca fiind deDinute pentru a fi tranzacDionate n
conformitate cu 3.S (4 Instrumente financiare+ recunoa'tere 'i evaluare) Ei partea
actualC a activelor financiare imobilizate.
III C IFRS
-,
1(1 Definiti datoriile curente conform cerintelor IAS *. &rezentarea situatiilor financiare
./ 0 datorie a fi clasificat ca datorie curent atunci c'nd satisface oricare dintre
urmtoarele criterii:
(a) se a!teapt s fie stins n cursul normal al ciclului de e(ploatare al entitii)
(b) este deinut n primul r'nd spre a fi tranzacionat)
(c) este e(i#ibil n termen de 12 luni dup data bilanului) sau
(d) entitatea nu are un drept necondiionat de a am'na ac"itarea datoriei pentru
cel puin dousprezece luni dup data bilanului,
-oate celelalte datorii or fi clasificate ca datorii pe termen lun#,
11 .numite datorii curente, cum ar fi datoriile comerciale Ei cele cCtre an'ajaDi Ei alte
costuri de e"ploatare, fac parte din fondul de rulment utilizat n ciclul normal de
e"ploatare al entitCDii. .stfel de elemente de e"ploatare sunt clasificate ca datorii curente,
c!iar dacC sunt e"i'ibile dupC mai mult de douCsprezece luni de la data bilanDului.
.celaEi ciclu normal de e"ploatare se aplicC n clasificarea activelor Ei datoriilor unei
entitCDi. .tunci cnd ciclul normal de e"ploatare al unei entitCDi nu este clar identificabil
se considerC cC durata lui este de douCsprezece luni.
1$ .lte datorii curente nu sunt stinse ca parte a ciclului normal de e"ploatare, dar sunt
e"i'ibile n termen de douCsprezece luni dupC data bilanDului sau sunt deDinute n primul
rnd n scopul de a fi tranzacDionate. <"emple sunt datoriile financiare care sunt
clasificate ca fiind deDinute pentru tranzacDionare n conformitate cu 3.S (4, descoperirile
de cont Ei partea actualC din datoriile financiare pe termen lun', dividendele de plCtit,
impozitul pe profit Ei alte datorii necomerciale. +atoriile financiare care oferC finanDare
pe termen lun' (adicC nu fac parte din capitalul de e"ploatare utilizat n ciclul normal
de e"ploatare al entitCDii) Ei nu sunt e"i'ibile n douCsprezece luni dupC data bilanDului
sunt datorii pe termen lun',.
1( : entitate Ei clasificC datoriile ca fiind curente dacC ele trebuie stinse n douCsprezece
luni de la data bilanDului, c!iar dacC:
(a) termenul iniDial a fost pentru o perioadC mai mare de 1$ luni; Ei
(b) este nc!eiat un acord de refinanDare sau de reeEalonare a plCDilor pe termen lun'
dupC data bilanDului Ei nainte ca situaDiile financiare sC fie autorizate pentru
depunere.
1, +acC o entitate preconizeazC Ei are capacitatea sC refinanDeze sau sC rennoiascC o
obli'aDie pentru cel puDin douCsprezece luni dupC data bilanDului conform unei facilitCDi
de mprumut e"istente, ea clasificC obli'aDia ca fiind pe termen lun' c!iar dacC, n caz
contrar, ar fi trebuit ac!itatC ntr/o perioadC mai scurtC. 5otuEi, n situaDiile n care
refinanDarea sau rennoirea obli'aDiei nu ar fi la ndemna entitCDii (ca atunci cnd nu
e"istC un acord de refinanDare), nu se ia n calcul potenDialul de refinanDare Ei obli'aDia
este clasificatC ca fiind curentC.
1- .tunci cnd o entitate ncalcC o condiDie dintr/un mprumut pe termen lun' sau naintea
datei bilanDului Ei aceastC ncClcare are drept efect cC obli'aDia devine e"i'ibilC la cerere,
datoria este clasificatC ca fiind curentC c!iar dacC creditorul a fost de acord, dupC data
bilanDului Ei nainte ca situaDiile financiare sC fie autorizate pentru a fi emise, sC nu
cearC plata ca urmare a ncClcCrii. +atoria este clasificatC ca fiind curentC deoarece la
data bilanDului entitatea nu are dreptul necondiDionat de a/Ei amna nDele'erea pentru
cel puDin douCsprezece luni dupC acea datC.
11 5otuEi, obli'aDia este clasificatC ca fiind pe termen lun' dacC creditorul a fost de acord
pnC la data bilanDului sC ofere o perioadC de 'raDie care sC se nc!eie cel puDin
douCsprezece luni dupC data bilanDului, n cadrul cCreia entitatea poate rectifica abaterea
Ei n timpul cCreia creditorul nu poate cere plata imediatC.
1% #n ceea ce priveEte mprumuturile clasificate ca datorii curente, dacC urmCtoarele
evenimente au loc ntre data bilanDului Ei data cnd situaDiile financiare sunt autorizate
pentru emitere, acele evenimente se calificC pentru a fi prezentate ca fiind evenimente
care nu modificC datele din bilanD n conformitate cu 3.S 1; ,venimente ulterioare
datei bilan!ului.
(a) refinanDarea pe termen lun';
(b) rectificarea unei abateri asupra unui acord de mprumut pe termen lun'; Ei
(c) primirea de la creditor a unei perioade de 'raDie pentru a rectifica o abatere
dintr/un acord pe termen lun' care se terminC la cel puDin douCsprezece luni dupC
data bilanDului.
III C IFRS
--
1($ &recizati criteriile in functie de care se efectueaza clasificarea activelor si datoriilor in curente sau pe
termen lun$ in conformitate cu cerintele IAS * =&rezentarea situatiilor financiare=.
-1 : entitate va prezenta activele curente Ei imobilizate Ei datoriile curente Ei pe termen lun' ca Ei clasificCri separate n
bilanD, cu e"cepDia cazului n care o prezentare bazatC pe lic!iditate oferC informaDii care sunt credibile Ei mai relevante.
.tunci cnd se aplicC aceastC e"cepDie toate activele Ei datoriile trebuie prezentate pe lar', n ordinea lic!iditCDii.
-% =n activ va fi clasificat ca activ curent atunci cnd satisface oricare din urmCtoarele condiDii:
(a) se aEteaptC sC fie realizat sau este deDinut cu intenDia de a fi vndut sau consumat n cursul normal al ciclului de
e"ploatare al entitCDii;
(b) este deDinut, n principal, n scopul tranzacDionCrii;
(c) se aEteaptC a fi realizat n termen de douCsprezece luni de la data bilanDului; sau
(d) reprezintC numerar sau ec!ivalente de numerar (dupC cum sunt definite de 3.S % Situa!ia flu*urilor de trezorerie), cu
e"cepDia cazului n care este interzisC sc!imbarea sau utilizarea sa pentru a stin'e o datorie pentru o perioadC de cel puDin
douCsprezece luni de la data bilanDului. 5oate celelalte active vor fi clasificate ca active imobilizate.
1; : datorie va fi clasificatC ca datorie curentC atunci cnd satisface oricare dintre urmCtoarele criterii:
(a) se aEteaptC sC fie stinsC n cursul normal al ciclului de e"ploatare al entitCDii;
(b) este deDinutC n primul rnd spre a fi tranzacDionatC;
(c) este e"i'ibilC n termen de 1$ luni dupC data bilanDului; sau
(d) entitatea nu are un drept necondiDionat de a amna ac!itarea datoriei pentru cel puDin douCsprezece luni dupC data
bilanDului.
5oate celelalte datorii vor fi clasificate ca datorii pe termen lun'.
11 .numite datorii curente, cum ar fi datoriile comerciale Ei cele cCtre an'ajaDi Ei alte costuri de e"ploatare, fac parte din
fondul de rulment utilizat n ciclul normal de e"ploatare al entitCDii. .stfel de elemente de e"ploatare sunt clasificate ca
datorii curente, c!iar dacC sunt e"i'ibile dupC mai mult de douCsprezece luni de la data bilanDului. .celaEi ciclu normal
de e"ploatare se aplicC n clasificarea activelor Ei datoriilor unei entitCDi. .tunci cnd ciclul normal de e"ploatare al unei
entitCDi nu este clar identificabil se considerC cC durata lui este de douCsprezece luni.
1$ .lte datorii curente nu sunt stinse ca parte a ciclului normal de e"ploatare, dar sunt e"i'ibile n termen de
douCsprezece luni dupC data bilanDului sau sunt deDinute n primul rnd n scopul de a fi tranzacDionate. <"emple sunt
datoriile financiare care sunt clasificate ca fiind deDinute pentru tranzacDionare n conformitate cu 3.S (4, descoperirile
de cont Ei partea actualC din datoriile financiare pe termen lun', dividendele de plCtit, impozitul pe profit Ei alte datorii
necomerciale. +atoriile financiare care oferC finanDare pe termen lun' (adicC nu fac parte din capitalul de e"ploatare
utilizat n ciclul normal de e"ploatare al entitCDii) Ei nu sunt e"i'ibile n douCsprezece luni dupC data bilanDului sunt
datorii pe termen lun',.
1(( Care sunt principalele informatii ce trebuie prezentate in situatia pozitiei financiare conform IAS *.
&rezentarea situatiilor financiare?
1 >ilanDul va cuprinde elementele/rnd care prezintC cel puDin urmCtoarele valori, n mCsura n care ele nu sunt
prezentate n conformitate cu para'raful 1.:
(a) imobilizCri corporale;
(b) investiDii imobiliare;
(c) imobilizCri necorporale;
(d) active financiare (fCrC valorile de la (e), (!) Ei (i);
(e) investiDii financiare contabilizate prin metoda punerii n ec!ivalenDC;
(f) active biolo'ice;
(') stocuri;
(!) creanDe comerciale Ei similare;
(i) numerar Ei ec!ivalente de numerar;
(j) datorii comerciale Ei similare;
(@) provizioane;
(l) datorii financiare (e"cluznd sumele arCtate la punctele (j) Ei (@));
(m) datorii Ei active pentru impozitul curent, dupC cum sunt definite n 3.S 1$
Impozitul pe profit;
(n) datorii privind impozitele amnate Ei active privind impozitele amnate dupC cum sunt ele definite n 3.S 1$;
(o) interes minoritar, prezentat n cadrul capitalurilor proprii; Ei
(p) capital emis Ei rezerve atribuibile acDionarilor societCDii/mamC$
1. >ilanDul va include de asemenea elementele/rnd care prezintC urmCtoarele valori:
(a) totalul activelor clasificate ca fiind deDinute pentru a fi vndute Ei active incluse n 'rupurile de casare, clasificate ca
fiind deDinute pentru vnzare n conformitate cu 39*S - %ctive imobilizate de!inute pentru vnzare 'i activit!i
-ntrerupte; Ei
(b) datoriile incluse n 'rupurile de casare, clasificate ca fiind deDinute pentru vnzare n conformitate cu 39*S -.
14 .lte elemente/rnd, titluri Ei subtotaluri vor fi prezentate n bilanD atunci cnd o astfel de prezentare este relevantC
pentru nDele'erea poziDiei financiare a entitCDii.
%; .tunci cnd o entitate prezintC active imobilizate Ei curente Ei datorii curente Ei pe termen lun' clasificate separat n
bilanDul sCu nu va clasifica activele (datoriile) le'ate de impozitul amnat ca fiind active (datorii) curente.
III C IFRS
-1
1(, Care sunt modalitatile de clasificare a c"eltuielilor prezentate in situatia rezultatului $lobal conform IAS *
=&rezentarea situatiilor financiare=?
: entitate va prezenta o analizC a c!eltuielilor utiliznd o clasificare bazatC fie pe natura c!eltuielilor, fie pe destinaDia
lor n cadrul entitCDii, oricare dintre ele este mai relevantC Ei mai credibilC.
4 <ntitCDile sunt ncurajate sC prezinte aceasta analiza n contul de profit Ei pierdere.
4; )!eltuielile sunt subclasificate pentru a evidenDia componentele rezultatelor financiare care pot diferi n ceea ce
priveEte frecvenDa, potenDialul de cEti' sau pierdere Ei previzibilitatea. .ceastC analizC este furnizatC ntr/una din douC
forme posibile.
41 &rima formC de analizC este metoda clasificCrii dupC natura c!eltuielilor. )!eltuielile sunt a're'ate n contul de profit
Ei pierdere conform naturii lor (de e"emplu, amortizarea, ac!iziDiile de materii prime, c!eltuielile cu transportul,
beneficiile an'ajaDilor Ei c!eltuielile de publicitate) Ei nu sunt realocate pe diferitele funcDii din cadrul entitCDii. .ceastC
metodC poate fi simplu de aplicat, deoarece nu este necesarC nici o alocare a c!eltuielilor pe clasificCrile funcDionale. =n
e"emplu de clasificare utiliznd metoda naturii c!eltuielilor este urmCtorul:
34 5ntitile care clasific c"eltuielile dup funcie or prezenta informaii suplimentare despre natura
c"eltuielilor* inclusi c"eltuielile cu amortizarea !i cu beneficiile an#a6ailor,
4, .le'erea ntre metoda funcDiei c!eltuielilor Ei metoda naturii c!eltuielilor depinde att de factori istorici, ct Ei de cei
aferenDi sectorului economic, respectiv de natura entitCDii. .mbele metode indicC acele costuri care s/ar putea sC varieze,
direct sau indirect, n funcDie de nivelul vnzCrilor sau producDiei entitCDii. +eoarece fiecare metodC de prezentare are
avantaje pentru diferite tipuri de entitCDi, acest Standard solicitC conducerii sC alea'C prezentarea cea mai relevantC Ei cea
mai credibilC. 5otuEi, deoarece informaDiile asupra naturii c!eltuielilor sunt utile la estimarea viitoarelor flu"uri de
trezorerie, se cere o prezentare suplimentarC atunci cnd este utilizatC metoda funcDiei c!eltuielilor.
1(- &rezentati rolul si importanta situatiei fluurilor de trezorerie ale entitatii conform IAS 5 =Situatiile
fluurilor de trezorerie=.
, .tunci cnd este utilizatC mpreunC cu restul situaDiilor financiare, situaDia flu"urilor de trezorerie furnizeazC informaDii
care permit utilizatorilor sC evalueze modificCrile n activele nete ale unei entitCDi, structura sa financiarC (inclusiv
lic!iditatea Ei solvabilitatea sa), precum Ei capacitatea ntreprinderii de a influenDa valoarea Ei momentul de apariDie a
flu"urilor de trezorerie, n vederea adaptCrii la circumstanDele Ei oportunitCDile n continuC sc!imbare. 3nformaDiile
referitoare la flu"urile de trezorerie sunt folositoare la stabilirea capacitCDii unei entitCDi de a 'enera trezorerie Ei
ec!ivalente de trezorerie Ei dau posibilitatea utilizatorilor sC dezvolte modele de evaluare Ei comparare a valorii
actualizate a flu"urilor de trezorerie viitoare ale diferitelor entitCDi. +e asemenea, aceste informaDii sporesc 'radul de
comparabilitate al raportCrii rezultatelor din e"ploatare ntre diferite entitCDi, deoarece eliminC efectele utilizCrii unor
tratamente contabile diferite pentru aceleaEi tranzacDii Ei evenimente.
- 3storicul informaDiilor referitoare la flu"urile de trezorerie este, adesea, utilizat ca indicator al valorii, momentului
apariDiei Ei si'uranDei viitoarelor flu"uri de trezorerie. .cesta este, de asemenea, folositor n verificarea e"actitCDii
evaluCrilor trecute ale viitoarelor flu"uri de trezorerie, precum Ei n e"aminarea relaDiilor dintre profitabilitate Ei flu"urile
nete de trezorerie, ca Ei a impactului modificCrii preDurilor.
1(1 Definiti politicile contabile ale unei entitatii in conformitate cu cerintele IAS 1 =&olitici contabile,
modificari in estimarile contabile si erori=
Politicile contabile reprezintC principiile, bazele, convenDiile, re'ulile Ei practicile specifice adoptate de o entitate la
ntocmirea Ei prezentarea situaDiilor financiare.
% )nd un Standard sau o 3nterpretare se aplicC n mod specific unei tranzacDii, altui eveniment sau condiDii, politica sau
politicile contabilC(e) aplicate acelui element vor fi determinate prin aplicarea Standardului sau 3nterpretCrii Ei lund n
considerare orice #ndrumare relevantC privind 3mplementarea emisC de cCtre 3.S> pentru Standard sau 3nterpretare.
39*S/urile stabilesc politicile contabile despre care 3.S> a concluzionat cC duc la situaDi financiare conDinnd
informaDii relevante Ei credibile privind tranzacDiile, alte evenimente Ei condiDii la care acestea se aplicC. .ceste politici
nu trebuie aplicate cnd efectul aplicCrii lor este nesemnificativ. 5otuEi, este inadecvat de a realiza, sau de a lCsa
necorectate, abateri nesemnificative de la 39*S/uri n scopul obDinerii unei anume prezentCri a poziDiei financiare,
performanDei financiare sau flu"ului de trezorerie al unei entitCDi.
4 #ndrumCrile pentru 3mplementarea Standardelor emise de cCtre 3.S> nu fac parte din aceste Standarde Ei de aceea nu
conDin cerinDe pentru situaDiile financiare.
1; #n absenDa unui Standard sau a unei 3nterpretCri care se aplicC n mod specific unei tranzacDii, unui eveniment sau
condiDii, conducerea va utiliza judecata sa profesionalC cu privire la dezvoltarea Ei aplicarea unei politici contabile care
conduce la informaDii care sunt:
(a) relevante nevoilor n luarea deciziilor economice; Ei (b) credibile, la modul cC situaDiile financiare: (i) reflectC
ntocmai situaDia financiarC, performanDele financiare Ei flu"ul de trezorerie al entitCDii; (ii) reflectC substanDa economicC
a tranzacDiilor, altor evenimente Ei condiDii, Ei nu numai n ceea ce priveEte forma le'alC; (iii) sunt neutre, lipsite de
prejudecCDi; (i) sunt prudente; Ei () sunt complete privind toate aspectele semnificative.
11 ?a luarea deciziei descrise mai sus, conducerea se va referi Ei va lua n considerare aplicabilitatea urmCtoarelor surse
n ordine descrescCtoare:
(a) cerinDele Ei ndrumCrile n Standardele Ei 3mplementCrile care privesc aspecte similare Ei cone"e; Ei
(b) definiDiile, criteriile de recunoaEtere, Ei conceptele de mCsurare a activelor, pasivelor, venit.Ei c!elt.n Cadrul &eneral.
1$ ?a luarea deciziei descrise mai sus, conducerea poate lua n considerare cele mai recente enunDuri ale altor
normalizatori care utilizeazC un cadru conceptual 'eneral similar pentru a elabora standardele de contabilitate, altC
literaturC contabilC Ei practicile acceptate ale ramurii de activitate, n mCsura n care acestea nu intrC n conflict cu
primele surse menDionate.
III C IFRS
-%
1(% Ce intele$eti prin modificarea politicilor contabile conform cerintelor IAS 1 =&olitici contabile, modificari in
estimarile contabile si erori=. &rezentati un eemplu din care sa reiasa modificarea unei politici contabile
1, : entitate va modifica o politicC contabilC doar dacC modificarea:
(a) este cerutC de un Standard sau de o 3nterpretare; sau (b) conduce la situaDii financiare care oferC informaDii credibile
Ei mai relevante cu privire la efectele tranzacDiilor, altor evenimente sau condiDii asupra poziDiei financiare,
performanDelor financiare sau flu"ului de trezorerie aparDinnd entitCDii.
1- =tilizatorii situaDiilor financiare trebuie sC fie capabili sC compare situaDiile financiare ale unei entitCDi pe parcursul
unei perioade de timp, pentru a identifica tendinDele poziDiei financiare, performanDele Ei flu"urile de trezorerie ale
entitCDii. &rin urmare, n fiecare perioadC se aplicC aceleaEi politici contabile Ei de la o perioadC la alta, cu e"cepDia
cazului cnd o modificare n politicile contabile ntruneEte unul dintre criteriile de mai sus.
11 =rmCtoarele nu sunt considerate modificCri ale politicilor contabile:
(a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzacDii, alte evenimente sau condiDii care diferC, n fond, de cele produse
anterior; Ei (b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzacDii, alte evenimente Ei condiDii ce nu au avut loc anterior
sau care au fost nesemnificative.
1% .plicarea iniDialC a unei politici de reevaluare a activelor n conformitate cu 3.S 11 Imobilizri corporale sau cu 3.S
( Imobilizri necorporale, constituie o modificare a politicii contabile, dar este tratata ca reevaluare, mai de'rabC n
conformitate cu 3.S 11 sau 3.S (, dect cu acest Standard.
1( )ratamente permise privind aplicarea modificarilor de politica contabila conform cerintelor IAS 1= &olitici
contabile, modificari in estimarile contabile si erori=
14 )onform para'rafului $(:
(a) o entitate va Dine cont de o modificare a politicii contabile care rezultC din aplicarea iniDialC a Standardului sau a
3nterpretCrii n conformitate cu prevederile specifice tranzitorii, dacC e"istC, n acel Standard sau 3nterpretare; Ei (b) cnd
o entitate modificC o politicC contabilC la aplicarea iniDialC a Standardului sau 3nterpretCrii care nu include prevederi
specifice tranzitorii de aplicat acelei modificCri, sau modificC o politicC contabilC n mod voluntar, entitatea va aplica
modificarea retroactiv.
$; )onform prezentului Standard, o aplicare anticipatC a Standardului sau 3nterpretCrii nu reprezintC o modificare
voluntarC a politicii contabile.
$1 #n absenDa unui Standard sau a unei 3nterpretCri care se aplicC n mod specific unei tranzacDii, altui eveniment sau
condiDii, conducerea poate aplica, o politicC contabilC din cele mai recente prevederi ale altor normalizatori care
utilizeazC un cadrul 'eneral conceptual similar n elaborarea standardelor. +acC, urmCrind un amendament al unei astfel
de prevederi, entitatea ale'e sC modifice o politicC contabilC, acea modificare este nre'istratC Ei prezentatC ca
modificare voluntarC a politicii contabile.
%plicare retroactiv
$$ )nd o modificare n politica contabilC se aplicC retroactiv n conformitate cu para'raful 14(a) sau (b), entitatea va
ajusta soldul iniDial al fiecCrui element component afectat al capitalurilor proprii pentru cea mai ndepCrtatC perioadC
prezentatC, precum Ei alte valori comparative prezentate pentru fiecare perioadC anterioarC prezentatC, ca Ei cum noua
politicC contabilC ar fi fost aplicatC ntotdeauna.
.imitri ale aplicrii retroactive
$( .tunci cnd se cere aplicarea retroactivC de cCtre para'raful 14(a) sau (b), o modificare n politica contabilC va fi
aplicatC retroactiv, cu e"cepDia cazului cnd sunt imposibil de determinat fie efectele specifice perioadei, fie efectul
cumulativ al modificCrii.
$, )nd sunt imposibil de determinat efectele specifice perioadei ale modificCrii ntr/o politicC contabilC privind
informaDia comparativC pentru una sau mai multe perioade anterioare prezentate, entitatea va aplica noua politicC
contabilC valorii contabile a activelor Ei pasivelor ca de la nceputul celei mai ndepCrtate perioade pentru care aplicarea
retroactivC este posibilC, care poate sC fie perioada curentC, Ei va efectua ajustCrile corespunzCtoare soldurilor iniDiale ale
fiecCrui component afectat al capitalului propriu pentru acea perioadC.
$- )nd, la nceputul perioadei curente, este imposibil de determinat efectul cumulativ al aplicCrii noilor politici
contabile tuturor perioadelor anterioare, entitatea va ajusta informaDia comparativC pentru a aplica noile politici contabile
prospectiv de la cea mai ndepCrtatC datC posibilC.
$1 )nd o entitate aplicC o nouC politicC contabilC retroactiv, aplicC noua politicC contabilC informaDiei comparative
pentru perioade anterioare att de mult ct este posibil. .plicarea retroactivC unei perioade anterioare nu este posibilC, cu
e"cepDia cazului cnd se poate determina efectul cumulativ asupra valorilor att la desc!iderea, ct Ei la nc!iderea
bilanDurilor pentru acea perioadC. Valoarea ajustCrii rezultate din perioadele dinaintea celor prezentate n situaDiile
financiare se face la soldul iniDial al fiecCrui element component afectat al capitalului propriu din cea mai ndepCrtatC
perioadC prezentatC. +e obicei ajustarea se face asupra rezultatului reportat. 5otuEi, ajustarea se poate face asupra unui
alt element component al capitalurilor proprii (de e"emplu, conformarea cu un Standard sau o 3nterpretare). :rice alte
informaDii referitoare la perioade anterioare, cum ar fi rezumate sau date financiare istorice, se ajusteazC de asemenea de
la cea mai ndepCrtatC datC posibilC.
$% )nd este imposibil pentru o entitate sC aplice noua politicC contabilC retroactiv, deoarece nu poate determina efectul
cumulativ al aplicCrii politicii tuturor perioadelor anterioare, entitatea, aplicC noua politicC prospectiv de la nceputul
celei mai timpurii perioade posibil. +e aceea nu ia n considerare porDiunea ajustCrilor cumulate ale activelor, datoriilor
Ei capitalurilor proprii care apar nainte de acea datC. 2odificarea unei politici contabile este permisC c!iar dacC este
imposibil de aplicat politica prospectiv pentru orice altC perioadC. &ara'rafele -;/-( oferC ndrumCri cu privire la
momentul imposibilitCDii aplicCrii noilor politici contabile uneia sau mai multor perioade anterioare.
III C IFRS
-
1(4 Ce reprezinta estimarile contabile si ce tratamente contabile privind modificarile estimarilor contabile sunt
permise conform cerintelor IAS 1 =&olitici contabile, modificari in estimarile contabile si erori=. !emplificati.
($ )a rezultat al incertitudinilor inerente n desfCEurarea activitCDilor, multe elemente ale situaDiilor financiare nu pot fi
mCsurate cu precizie, ci doar estimate. &rocesul de estimare implicC raDionamente bazate pe cele mai recente informaDii
credibile avute la dispoziDie. Se pot solicita, de e"emplu estimCri ale:
(a) clienDilor incerDi;
(b) uzurii morale a stocurilor;
(c) valorii juste a activelor Ei datoriilor financiare;
(d) duratei de viaDC utile, precum Ei a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare ncorporate n
activele amortizabile; Ei
(e) obli'aDiilor privind 'aranDiile.
(( =tilizarea unor estimCri rezonabile reprezintC o parte esenDialC a ntocmirii situaDiilor financiare Ei nu submineazC
credibilitatea acestora.
(, : estimare poate necesita o revizuire dacC au loc sc!imbCri privind circumstanDele pe care s/a bazat aceastC estimare,
sau ca urmare a unor noi informaDii sau e"perienDe ulterioare. &rin natura ei, revizia estimCrii nu are le'CturC cu perioade
anterioare Ei nu reprezintC corectarea unei erori.
(- : modificare n baza de evaluare aplicatC reprezintC o modificare n politica contabilC Ei nu reprezintC o modificare
n estimCrile contabile. )nd este dificil sC se distin'C ntre o modificare a politicii contabile Ei o modificare a unei
estimCri contabile, modificarea este tratatC ca o modificare a estimCrii contabile.
(1 <fectul unei modificCri a unei estimCri contabile, altul dect o modificare la care se aplicC para'raful (%, se va
recunoaEte prospectiv prin includerea ei n profitul sau pierderea:
(a) perioadei n care are loc modificarea, dacC aceasta afecteazC numai respectiva perioadC; sau
(b) perioadei n care are loc modificarea Ei a perioadelor viitoare, dacC modificarea are efect Ei asupra acestora.
(% #n mCsura n care o modificare n estimCrile contabile dC naEtere la modificCri ale activelor Ei datoriilor, sau
elementelor le'ate de capitaluri proprii, se va recunoaEte prin ajustarea valorilor contabile a elementelor cone"e de
active, datorii sau capitaluri proprii n perioada modificCrii.
1,; )ratamentul contabil privind corectarea erorilor contabile conform cerintelor IAS 1 =&olitici contabile,
modificari in estimarile contabile si erori=. !emplificati corectarea unei erori privind omisiunea inre$istrarii unui
venit si a inre$istrarii unei c"eltuieli. &rezentati le$atura cu tratamentul fiscal al corectarii erorilor.
,1 <rorile pot rezulta cu privire la recunoaEterea, evaluarea, prezentarea sau descrierea elementelor situaDiilor financiare.
SituaDiile financiare nu sunt conforme cu 39*S dacC acestea conDin fie erori semnificative, fie erori nesemnificative
fCcute n mod intenDionat pentru a realiza o prezentare anume a poziDiei financiare, performanDelor financiare sau
flu"ului de trezorerie. <rorile potenDiale ale perioadei curente descoperite n acea perioadC sunt corectate nainte ca
situaDiile financiare sC fie autorizate pentru emitere. 5otuEi, erorile semnificative nu sunt uneori descoperite pnC n
perioada ulterioarC, Ei aceste erori ale perioadei anterioare sunt corectate n informaDia comparativC prezentatC n
situaDiile financiare pentru acea perioadC ulterioarC.
0 entitate a corecta retroacti erorile semnificatie ale perioadei anterioare n primul set de situaii financiare
autorizate pentru emitere dup descoperirea acestora prin:
(a) retratarea alorilor comparatie pentru perioada (perioadele) prezentate n care eroarea a aprut) sau
(b) dac eroarea a aprut nainte de cea mai ndeprtat perioad prezentat* retratarea soldurilor actielor*
datoriilor !i capitalurilor proprii pentru cea mai ndeprtat perioad prezentat,
7imitri ale retratrii retroactie
84 0 eroare a perioadei anterioare a fi corectat prin retratarea retroacti cu e(cepia cazului c'nd este
imposibil de determinat fie efectele specifice perioadei* fie efectului cumulati al erorii,
88 C'nd sunt imposibil de determinat efectele specifice perioadei ale erorii priind informaia comparati
pentru una sau mai multe perioade prezentate* entitatea a retrata soldurile iniiale ale actielor* datoriilor !i
capitalurilor proprii pentru cea mai ndeprtat perioad pentru care retratarea retroacti este posibil (care
poate fi perioada curent),
8$ C'nd* la nceputul perioadei curente* este imposibil de a determina efectul cumulati al unei erori asupra
tuturor perioadelor anterioare* entitatea a retrata informaia comparati pentru a corecta eroarea prospecti
ncep'nd cu cea mai ndeprtat dat posibil,
,1 )orectarea erorii perioadei anterioare este e"clusC din profitul Ei pierderea perioadei n care eroarea a fost
descoperitC. :rice informaDie prezentatC privind perioade anterioare incluznd orice rezumate istorice ale datelor
financiare, este retratatC ncepnd cu cel mai ndepCrtat moment posibil din trecut.
,% )nd este imposibil sC se determine valoarea unei erori (de e"emplu o 'reEealC n aplicarea unei politici contabile)
pentru toate perioadele anterioare, entitatea, retrateazC prospectiv informaDia comparativC ncepnd cu cel mai ndepCrtat
moment posibil. .Eadar, nu ia n considerare porDiunea din retratarea cumulativC a activelor, datoriilor Ei capitalurilor
proprii apCrute nainte de acea datC.
, )orectarea erorilor este diferitC de modificCrile n estimCrile contabile. <stimCrile contabile prin natura lor sunt
apro"imCri care necesitC revizuire pe mCsurC ce informaDii adiDionale devin cunoscute. +e e"emplu, cEti'ul sau
pierderea recunoscut(C) ca fiind datoratC rezolvCrii unui contin'ent nu reprezintC corectarea unei erori.
III C IFRS
-4
1,1 Definiti erorile contabile, politicile contabile si estimarile contabile conform cerintelor IAS 1 =&olitici
contabile, modificari in estimarile contabile si erori=. Dati cate un eemplu din fiecare si efectuati inre$istrarile care
se impun in contabilitate.
Politicile contabile reprezintC principiile, bazele, convenDiile, re'ulile Ei practicile specifice adoptate de o entitate la
ntocmirea Ei prezentarea situaDiilor financiare.
: modificare -n estimarea contabil reprezintC o ajustare a valorii contabile a unui activ sau a unei datorii, sau a valorii
consumului periodic al unui activ, care rezultC din evaluarea situaDiei prezente a activelor Ei pasivelor, precum Ei orice
beneficii Ei obli'aDii aEteptate n viitor asociate acestora. 2odificCrile n estimCrile contabile rezultC din noi informaDii
sau noi evoluDii Ei, n consecinDC, nu reprezintC o corectare a erorilor.
,rorile perioadei anterioare reprezintC omisiuni Ei declaraDii eronate cuprinse n situaDiile financiare ale entitCDii pentru
una sau mai multe perioade anterioare rezultnd din 'reEeala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informaDii credibile care:
(a) erau disponibile la momentul la care situaDiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
(b) n mod rezonabil ar fi putut fi obDinute Ei luate n considerare la ntocmirea Ei prezentarea acelor situaDii financiare.
.stfel de erori includ efectele 'reEelilor matematice, 'reEelile n aplicarea politicilor contabile, scCpCri din vedere sau
interpretarea 'reEitC a faptelor Ei fraude.
% )nd un Standard sau o 3nterpretare se aplicC n mod specific unei tranzacDii, altui eveniment sau condiDii, politica sau
politicile contabilC(e) aplicate acelui element vor fi determinate prin aplicarea Standardului sau 3nterpretCrii Ei lund n
considerare orice #ndrumare relevantC privind 3mplementarea emisC de cCtre 3.S> pentru Standard sau 3nterpretare.
1; #n absenDa unui Standard sau a unei 3nterpretCri care se aplicC n mod specific unei tranzacDii, unui eveniment sau
condiDii, conducerea va utiliza judecata sa profesionalC cu privire la dezvoltarea Ei aplicarea unei politici contabile care
conduce la informaDii care sunt:
(a) relevante nevoilor n luarea deciziilor economice; Ei
(b) credibile, la modul cC situaDiile financiare:
(i) reflectC ntocmai situaDia financiarC, performanDele financiare Ei flu"ul de trezorerie al entitCDii;
(ii) reflectC substanDa economicC a tranzacDiilor, altor evenimente Ei condiDii, Ei nu numai n ceea ce priveEte forma
le'alC;
(iii) sunt neutre, lipsite de prejudecCDi;
(iv) sunt prudente; Ei
(v) sunt complete privind toate aspectele semnificative.
III C IFRS
1;
1,$ &rezentati influenta asupra situatiei rezultatului $lobal pe care o are metoda corectarii retroactive a erorilor
fata de metoda prospectiva conform IAS 1 =&olitici contabile, modificari in estimarile contabile si erori=.
!emplificati cu inre$istrarile contabile aferente in situatia omisiunii unei c"eltuieli si a unui venit.
,( : eroare a perioadei anterioare va fi corectatC prin retratarea retroactivC cu e"cepDia cazului cnd este imposibil de
determinat fie efectele specifice perioadei, fie efectului cumulativ al erorii.
,, )nd sunt imposibil de determinat efectele specifice perioadei ale erorii privind informaDia comparativC pentru una
sau mai multe perioade prezentate, entitatea va retrata soldurile iniDiale ale activelor, datoriilor Ei capitalurilor proprii
pentru cea mai ndepCrtatC perioadC pentru care retratarea retroactivC este posibilC (care poate fi perioada curentC).
,- )nd, la nceputul perioadei curente, este imposibil de a determina efectul cumulativ al unei erori asupra tuturor
perioadelor anterioare, entitatea va retrata informaDia comparativC pentru a corecta eroarea prospectiv ncepnd cu cea
mai ndepCrtatC datC posibilC.
,1 )orectarea erorii perioadei anterioare este e"clusC din profitul Ei pierderea perioadei n care eroarea a fost
descoperitC. :rice informaDie prezentatC privind perioade anterioare incluznd orice rezumate istorice ale datelor
financiare, este retratatC ncepnd cu cel mai ndepCrtat moment posibil din trecut.
,% )nd este imposibil sC se determine valoarea unei erori (de e"emplu o 'reEealC n aplicarea unei politici contabile)
pentru toate perioadele anterioare, entitatea, retrateazC prospectiv informaDia comparativC ncepnd cu cel mai ndepCrtat
moment posibil. .Eadar, nu ia n considerare porDiunea din retratarea cumulativC a activelor, datoriilor Ei capitalurilor
proprii apCrute nainte de acea datC.
, )orectarea erorilor este diferitC de modificCrile n estimCrile contabile. <stimCrile contabile prin natura lor sunt
apro"imCri care necesitC revizuire pe mCsurC ce informaDii adiDionale devin cunoscute. +e e"emplu, cEti'ul sau
pierderea recunoscut(C) ca fiind datoratC rezolvCrii unui contin'ent nu reprezintC corectarea unei erori.
Prezentarea erorilor perioadei anterioare
: entitate va prezenta urmCtoarele: (a) natura erorii perioadei anterioare; (b) pentru fiecare perioadC anterioarC
prezentatC, n mCsura posibilC, valoarea corecturilor: (i) pentru fiecare element afectat al situaDiei financiare: (ii) dacC
3.S (( se aplicC entitCDii, pentru cEti'urile de baza Ei diluate pe acDiune; (c) valoarea corecturilor la nceputul celei mai
ndepCrtate perioade anterioare prezentate; Ei (d) dacC retratarea retroactivC este imposibilC pentru o perioadC anterioarC
anume, circumstanDele care conduc la e"istenDa acelei condiDii Ei o descriere a modului n care Ei a momentului din care
eroarea a fost corectatC. SituaDiile financiare ale perioadei ulterioare nu trebuie sC repete aceste prezentCri.
3mposibilitatea privind aplicarea retroactivC Ei retratarea retroactivC
-; #n anumite circumstanDe, este imposibil de ajustat informaDia comparativC pentru una sau mai multe perioade
anterioare pentru a obDine comparabilitatea cu perioada curentC. +e e"emplu, este posibil sC nu se fi colectat date n
perioada (perioadele) anterioarC(e) ntr/o manierC care permite fie aplicarea retroactivC a unei noi politici contabile fie
retratarea retroactivC pentru a corecta eroarea unei perioade anterioare, Ei poate fi imposibil de recreat informaDia.
-1 #n mod frecvent este necesar sC se facC estimCri n aplicarea politicilor contabile elementelor situaDiilor financiare
recunoscute sau prezentate cu privire la tranzacDii, alte evenimente sau condiDii. <stimarea este n mod inerent subiectivC
Ei estimCrile pot fi dezvoltate dupC data bilanDului. <laborarea estimCrilor este potenDial mai dificilC cnd se aplicC
retroactiv o politicC contabilC sau la efectuarea unei retratCri retroactive pentru a corecta o eroare a unei perioade
anterioare, datoritC perioadei mai lun'i de timp care a trecut de la tranzacDie, alt eveniment sau condiDie afectatC care a
avut loc. 5otuEi, obiectivul estimCrii relativ la perioadele anterioare rCmne acelaEi ca pentru estimarea fCcutC n
perioada curentC, Ei anume pentru ca estimarea sC reflecte circumstanDele care e"istau la momentul la care tranzacDia, alt
eveniment sau condiDia a apCrut.
-$ +e aceea, aplicarea retroactivC a noii politici contabile sau corectarea unei erori a perioadei anterioare cere
diferenDierea informaDiei care: (a) oferC dovezi ale circumstanDelor care au e"istat la data (datele) la care tranzacDia, alt
eveniment sau condiDie a apCrut, Ei (b) ar fi fost disponibilC la data la care situaDiile financiare pentru acea perioadC
anterioarC primiserC autorizaDia pentru a fi emise din alte surse. &entru anumite tipuri de estimCri (de e"emplu, o
estimare a valorii juste care nu e bazatC pe un preD observabil sau pe o informaDie observabilC) este imposibil sC
distin'em ntre aceste tipuri de informaDie. )nd aplicarea retroactivC sau retratarea retroactivC ar cere elaborarea unei
estimCri semnificative pentru care este imposibil de deosebit ntre aceste douC tipuri de informaDie, sunt imposibil de
aplicat noile politici contabile sau de a corecta retroactiv eroarea perioadei anterioare.
-( #nDele'erea ulterioarC a unui eveniment nu ar trebui utilizatC n aplicarea noilor politici contabile sau corectarea
valorilor unei perioade anterioare, fie n elaborarea presupunerilor privind intenDiile conducerii care ar fi fost n perioada
anterioarC, fie sau n estimarea valorilor recunoscute, evaluate sau prezentate ntr/o perioadC anterioarC. +e e"emplu,
cnd o entitate corecteazC o eroare a perioadei anterioare n evaluarea activelor financiare clasificate anterior ca investiDii
pCstrate pnC la scadenDC n conformitate cu 3.S (4 Instrumente financiare+ recunoa'tere 'i evaluare, aceasta nu
sc!imbC baza de evaluare pentru acea perioadC dacC conducerea a decis mai trziu sC nu fie pCstrate pnC la scadenDC. #n
plus, cnd o entitate corecteazC o eroare a unei perioade anterioare n calcularea datoriilor privind concediul de boalC
acumulat de an'ajaDi n conformitate cu 3.S 14 /eneficiile an&a#a!ilor nu ia n considerare informaDia privind o
neobiEnuit de 'ravC 'ripC a sezonului n timpul acelei perioade, care devine disponibilC dupC ce situaDiile financiare ale
perioadei anterioare au fost autorizate pentru a fi emise. 9aptul cC estimCrile semnificative sunt solicitate n mod
frecvent la amendarea informaDiilor comparative prezentate pentru perioada anterioarC, nu mpiedicC ajustarea credibilC
sau corectarea informaDiilor comparative.
III C IFRS
11
1,( &rezentati tratamentul contabil al erorilor conform cerintelor IAS 1 =&olitici contabile, modificari in
estimarile contabile si erori= si influenta acestora asupra situatiei pozitiei financiare..
Semnificativ :misiunile sau declaraDiile eronate ale elementelor sunt semnificative dacC acestea pot influenDa, n mod
individual sau colectiv, deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaDiilor financiare. &ra'ul de semnificaDie
depinde de dimensiunea Ei natura omisiunii sau declaraDiei eronate judecatC n conte"t. +imensiunea sau natura
elementelor, sau o combinaDie a acestor douC, poate fi factorul determinant.
,rorile perioadei anterioare reprezintC omisiuni Ei declaraDii eronate cuprinse n situaDiile financiare ale entitCDii pentru
una sau mai multe perioade anterioare rezultnd din 'reEeala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informaDii credibile care:
(a) erau disponibile la momentul la care situaDiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; (b) n
mod rezonabil ar fi putut fi obDinute Ei luate n considerare la ntocmirea Ei prezentarea acelor situaDii financiare. .stfel
de erori includ efectele 'reEelilor matematice, 'reEelile n aplicarea politicilor contabile, scCpCri din vedere sau
interpretarea 'reEitC a faptelor Ei fraude.
,$ : entitate va corecta retroactiv erorile semnificative ale perioadei anterioare n primul set de situaDii financiare
autorizate pentru emitere dupC descoperirea acestora prin:
(a) retratarea valorilor comparative pentru perioada (perioadele) prezentate n care eroarea a apCrut; sau (b) dacC eroarea
a apCrut nainte de cea mai ndepCrtatC perioadC prezentatC, retratarea soldurilor activelor, datoriilor Ei capitalurilor
proprii pentru cea mai ndepCrtatC perioadC prezentatC.
1,, !stimarile si modificarea estimarilor in contabilitate conform cerintelor IAS 1. &olitici contabile,
modificari in estimarile contabile si erori, influenta acestora asupra situatiei rezultatului $lobal.
9odificri n estimrile contabile
(, : estimare poate necesita o revizuire dacC au loc sc!imbCri privind circumstanDele pe care s/a bazat aceastC estimare,
sau ca urmare a unor noi informaDii sau e"perienDe ulterioare. &rin natura ei, revizia estimCrii nu are le'CturC cu perioade
anterioare Ei nu reprezintC corectarea unei erori.
(- : modificare n baza de evaluare aplicatC reprezintC o modificare n politica contabilC Ei nu reprezintC o modificare
n estimCrile contabile. )nd este dificil sC se distin'C ntre o modificare a politicii contabile Ei o modificare a unei
estimCri contabile, modificarea este tratatC ca o modificare a estimCrii contabile.
(1 <fectul unei modificCri a unei estimCri contabile, altul dect o modificare la care se aplicC para'raful (%, se va
recunoaEte prospectiv prin includerea ei n profitul sau pierderea:
(a) perioadei n care are loc modificarea, dacC aceasta afecteazC numai respectiva perioadC; sau
(b) perioadei n care are loc modificarea Ei a perioadelor viitoare, dacC modificarea are efect Ei asupra acestora.
(% #n mCsura n care o modificare n estimCrile contabile dC naEtere la modificCri ale activelor Ei datoriilor, sau
elementelor le'ate de capitaluri proprii, se va recunoaEte prin ajustarea valorilor contabile a elementelor cone"e de
active, datorii sau capitaluri proprii n perioada modificCrii.
( *ecunoaEterea prospectivC a efectului modificCrii ntr/o estimare contabilC nseamnC cC modificarea este aplicatC
tranzacDiilor, altor evenimente sau condiDii de la data modificCrii n estimare. : modificare a unei estimCri contabile
poate afecta numai profitul Ei pierderea perioadei curente sau profitul Ei pierderea att ale perioadei curente, ct Ei ale
perioadelor viitoare. Spre e"emplu, o modificare n estimarea sumei corespunzCtoare clienDilor incerDi afecteazC doar
profitul Ei pierderea perioadei curente Ei, prin urmare, este recunoscutC n perioada curentC. :ricum, o modificare n
estimarea duratei de viaDC utile a, sau a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare ncorporate
ntr/un activ amortizabil afecteazC c!eltuiala cu amortizarea n perioada curentC, dar Ei n fiecare perioadC de/a lun'ul
duratei rCmase de viaDC utilC a activului. #n ambele cazuri, efectul modificCrii aferent perioadei curente este reflectat ca
un venit sau c!eltuialC n perioada curentC. <fectul, dacC e"istC, asupra perioadelor viitoare este recunoscut ca venit sau
c!eltuialC n perioadele viitoare.
III C IFRS
1$
1,- Definiti caracteristicile contractelor de leasin$ financiar >i, respectiv, opera?ional conform cerintelor IAS
*5 =Contracte de leasin$=.
.easin&ul este un acord prin care locatorul cedeazC locatarului, n sc!imbul unei plCDi sau serii de plCDi, dreptul de a
utiliza un bun pentru o perioadC convenitC de timp.
.easin&ul financiar este operaDiunea de leasin' care transferC, n mare mCsurC, toate riscurile Ei avantajele neprevCzute
aferente dreptului de proprietate asupra bunului. 5itlul de proprietate poate fi transferat, n cele din urmC, sau nu.
.easin&ul opera!ional este operaDiunea de leasin' ce nu intrC n cate'oria leasin'ului financiar.
.easin&ul irevocabil reprezintC operaDiunea de leasin' care este revocabilC doar:
(a) dacC survine un eveniment contin'ent a cCrui producere era puDin probabilC; (b) cu permisiunea locatorului;
(c) n cazul n care locatarul contracteazC cu acelaEi locator un nou leasin' privind acelaEi bun sau unul ec!ivalent; sau
(d) n momentul plCtirii, de cCtre locatar, a unei asemenea sume suplimentare, nct, la nceputul contractului de leasin',
continuarea lui este certC, ntr/o mCsurC rezonabilC.
0nceputul contractului de leasin& reprezintC cea dinti datC dintre data contractului de leasin' Ei data an'ajamentului
pCrDilor de a respecta principalele prevederi ale contractului de leasin'. ?a aceastC datC:
(a) ?easin'ul este clasificat ca fiind fie leasin' operaDional, fie leasin' financiar;
(b) #n cazul leasin'ului financiar, sunt determinate sumele ce vor fi recunoscute la nceperea termenului de leasin'.
0nceputul perioadei de leasin& este data de la care locatarul este ndreptCDit sC/Ei e"ercite dreptul de a utiliza bunul luat
n leasin'. <ste data recunoaEterii iniDiale a leasin'ului (adicC, recunoaEterea activelor, datoriilor, veniturilor Ei
c!eltuielilor rezultate din contractul de leasin').
Durata contractului de leasin& reprezintC perioada de timp irevocabilC pentru care locatarul a contractat bunul n leasin'
Ei orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are opDiunea de a continua utilizarea bunului n re'im de leasin',
cu sau fCrC platC suplimentarC, cnd la nceputul contractului de leasin' este certC, ntr/o mCsurC rezonabilC, e"ercitarea
acestei opDiuni de cCtre locatar.
Pl!ile minime de leasin& sunt acele plCDi de/a lun'ul duratei contractului de leasin' pe care locatarul va fi sau poate fi
obli'at sC le efectueze, e"cluznd c!iria contin'entC, costurile serviciilor Ei impozitele pe care locatorul le va plCti Ei
care se vor rambursa acestuia, mpreunC cu:
(a) pentru locatar 7 orice sume 'arantate de locatar sau de o parteafiliatC locatarului; sau
(b) pentru locator 7 orice valoare rezidualC 'arantatC locatorului fie de cCtre: (i) locatar; (ii) o parte afiliatC locatarului;
sau (iii) o terDC parte, fCrC le'CturC cu locatorul care este capabilC din punct de vedere financiar sC onoreze 'aranDia.
5otuEi, dacC locatarul are o opDiune de a cumpCra bunul la un preD estimat a fi suficient de scCzut faDC de valoarea justC la
data la care opDiunea devine e"ercitabilC, nct, la nceputul contractului de leasin', e"istC certitudinea rezonabilC cC
opDiunea va fi e"ercitatC, atunci plCDile minime de leasin' includ plCDile minime e"i'ibile pe durata contractului de
leasin' pnC la data anticipatC pentru e"ercitarea opDiunii de cumpCrare, precum Ei plata necesarC pentru e"ercitarea
acestei opDiuni.
"aloarea #ust este suma la care poate fi tranzacDionat un activ sau decontatC o datorie, de bunCvoie, ntre pCrDi aflate n
cunoEtinDC de cauzC, n cadrul unei tranzacDii n care preDul este determinat obiectiv.
Durata de via! economic este fie:
(a) perioada de/a lun'ul cCreia se estimeazC cC un bun este utilizabil economic de cCtre unul sau mai mulDi utilizatori; fie
(b) numCrul unitCDilor de producDie sau al unitCDilor similare care se estimeazC a se obDine prin utilizarea bunului de cCtre
unul sau mai mulDi utilizatori.
Durata de via! util este perioada estimatC care rCmne, de la nceputul duratei contractului de leasin', fCrC a fi limitatC
la acesta, pe parcursul cCreia se aEteaptC ca beneficiile economice ncorporate n bun sC fie consumate de cCtre entitate.
"aloarea rezidual &arantat este:
(a) pentru locatar, acea parte a valorii reziduale ce este 'arantatC de locatar sau de o parte afiliatC acestuia (valoarea
'aranDiei constituind valoarea ma"imC ce devine plCtibilC, n orice situaDie);
(b) pentru locator, acea parte a valorii reziduale ce este 'arantatC de locatar sau de o terDC parte neafiliatC locatorului ce
este capabilC, din punct de vedere financiar, sC onoreze obli'aDiile asumate prin 'aranDie.
"aloarea rezidual ne&arantat reprezintC acea parte din valoarea rezidualC a bunului n re'im de leasin', a cCrei
realizare, de cCtre locator, nu este si'urC sau este 'arantatC numai de o parte afiliatC locatorului.
Costuri directe ini!iale sunt costuri suplimentare care sunt direct atribuibile ne'ocierii Ei semnCrii contractului de
leasin', mai puDin acele costuri 'enerate de locatorii producCtori sau distribuitori.
Investi!ia brut -n leasin& este suma:
a) plCDilor minime de leasin' de primit de cCtre locator aferente unui leasin' financiar, b) orice valoare rezidualC
ne'arantatC acumulatC n contul locatorului.
Investi!ia net -n leasin& este inv.Dia brutC n leasin', actualizatC la rata implicitC de dobndC din contractul de leasin'.
"enitul financiar nerealizat reprezintC diferenDa dintre:
(a) investiDia brutC n contractul de leasin' Ei (b) investiDia netC n leasin'.
Rata implicit a dobnzii din contractul de leasin& este rata de actualizare care, la nceputul contractului de leasin',
determinC ca valoarea actualizatC cumulatC (a) a plCDilor minime de leasin' Ei (b) a valorii reziduale ne'arantate sC fie
e'alC cu suma (i) valorii juste a bunului dat n leasin'; (ii) oricCrui cost direct iniDial al locatorului.
Rata dobnzii mar&inale a locatarului este rata dobnzii pe care locatarul ar trebui sC o plCteascC pentru un leasin'
similar sau, dacC aceasta nu este determinabilC, rata pe care, la nceputul contractului de leasin', locatarul ar trebui sC o
suporte pentru a mprumuta, pentru aceeaEi perioadC, Ei cu o 'aranDie similarC, fondurile necesare pentru ac!iziDionarea
bunului
Chiria contin&ent este acea parte a plCDilor de leasin' care nu are o valoare determinatC, dar este stabilitC n funcDie de
valoarea viitoare a unui factor ce se modificC altfel dect o datC cu trecerea timpului (de e"emplu, un procentaj din
vnzCri, 'radul de utilizare viitoare, indici viitori de preD, ratele viitoare ale dobnzilor practicate pe piaDC).
III C IFRS
1(
1,1 &rezentati criteriile de clasificare a contractelor de leasin$ conform cerintelor IAS *5 =Contracte de
leasin$=.
% )lasificarea contractelor de leasin' adoptatC n acest Standard se bazeazC pe mCsura n care riscurile Ei avantajele
aferente titlului de proprietate a unui bun n re'im de leasin' revin locatorului sau locatarului. *iscurile includ
posibilitatea de a se nre'istra pierderi, ca urmare a unui 'rad scCzut de utilizare a bunului sau a uzurii morale Ei a unor
variaDii ale venitului datorate modificCrii condiDiilor economice. .vantajele pot fi reprezentate de estimarea unei
activitCDi profitabile pe durata de viaDC economicC a bunului Ei a unor cEti'uri rezultate din creEterea valorii sau din
realizarea valorii reziduale.
=n leasin' este considerat ca fiind leasin' financiar, dacC transferC, n mare mCsurC, toate riscurile Ei avantajele
aferente titlului de proprietate. =n leasin' este considerat leasin' operaDional, dacC nu transferC, n mare mCsurC, toate
riscurile Ei avantajele aferente titlului de proprietate.
1; )lasificarea unui leasin' ca leasin' financiar sau operaDional depinde mai curnd de fondul tranzacDiei dect de forma
contractului. <"emple de situaDii care, individual sau n combinaDie, conduc n mod normal la clasificarea unui leasin',
ca fiind leasin' financiar sunt:
(a) leasin'ul transferC locatarului titlul de proprietate asupra bunului pnC la sfrEitul duratei contractului de leasin'; (b)
locatarul are opDiunea de a cumpCra bunul la un preD estimat a fi suficient de mic faDC de valoarea justC la data la care
opDiunea devine e"ercitabilC, astfel nct, la nceputul contractului de leasin', e"istC n mod rezonabil certitudinea cC
opDiunea va fi e"ercitatC; (c) durata contractului de leasin' acoperC, n cea mai mare parte, durata de viaDC economicC a
bunului, c!iar dacC titlul de proprietate nu este transferat; (d) la nceputul contractului de leasin', valoarea actualizatC a
plCDilor minime de leasin' este cel puDin e'alC cu aproape ntrea'a valoare justC a bunului n re'im de leasin'; Ei (e)
bunurile ce constituie obiectul contractului de leasin' sunt de naturC specialC, astfel nct numai locatarul le poate utiliza
fCrC modificCri majore.
1( )lasificarea leasin'/ului se realizeazC la nceputul contractului de leasin'. +acC locatarul Ei locatorul convin, n orice
moment, sC modifice clauzele contractului de leasin' fCrC a rennoi contractul, determinnd astfel o altC clasificare n
conformitate cu criteriile de mai sus, n ipoteza n care noile prevederi ar fi e"istat la nceputul contractului de leasin',
contractul revizuit este considerat un contract nou pe durata sa. 5otuEi, modificCrile elementelor previzionale (de
e"emplu, modificCri ale duratei de viaDC economicC estimate sau ale valorii reziduale a bunului ce constituie obiectul
leasin'ului) sau modificCrile de circumstanDe (de e"emplu, nendeplinirea an'ajamentelor de cCtre locatar) nu determinC
o nouC clasificare a leasin'ului din punct de vedere contabil.
1,% Cum se efectueaza recunoasterea initiala a leasin$ului financiar la locator si locatar conform cerintelor
IAS *5 =Contracte de leasin$=.
$; ?a nceputul perioadei de leasin', locatarii vor recunoaEte operaDiunile de leasin' financiar n bilanDurile lor ca active
Ei datorii la o valoare e'alC, la nceputul contractului de leasin', cu valoarea justC a bunului n re'im de leasin' sau cu
valoarea actualizatC a plCDilor minime de leasin', dacC aceasta din urmC este mai micC, fiecare fiind determinatC la
nceputul contractului de leasin'. *ata de actualiz.ce va fi folositC la calcularea valorii prezente a plCDilor minime de
leasin' este rata implicitC a dobnzii de leasin', dc aceasta se poate determina; n caz contrar, va fi utilizatC rata dobnzii
mar'inale a locatarului. :rice costuri iniDiale directe ale locatarului sunt adCu'ate la suma recunoscutC drept activ.
$1 5ranzacDiile Ei alte evenimente vor fi nre'istrate Ei reflectate n concordanDC cu fondul lor Ei cu realitatea financiarC,
Ei nu numai cu forma juridicC. +eEi forma juridicC a unui contract de leasin' reflectC faptul cC locatarul nu poate sC
dobndeascC titlul de proprietate a bunului n re'im de leasin', n cazul operaDiunilor de leasin' financiar fondul Ei
realitatea financiarC rezidC n aceea cC locatarul dobndeEte beneficiile economice din utilizarea bunului pe cea mai mare
parte din durata de viaDC economicC, n sc!imbul unei obli'aDii de a plCti pentru acest drept o sumC apro"imativ e'alC cu
valoarea justC a bunului la nceputul contractului de leasin' Ei cu c!eltuielile de finanDare aferente.
$$ +acC asemenea tranzacDii de leasin' nu sunt reflectate n bilanDul locatarului, resursele economice Ei nivelul
obli'aDiilor unei entitCDi sunt subevaluate, denaturndu/se astfel indicatorii financiari; prin urmare este adecvatC
nre'istrarea leasin'ului financiar n bilanDul locatarului att ca un activ, ct Ei ca o obli'aDie de a ac!ita plCDile viitoare
de leasin'. ?a nceputul perioadei de leasin', activul Ei datoria pentru plCDile viitoare de leasin' se nre'istreazC n bilanD
la valori e'ale, mai puDin orice costuri iniDiale indirecte ale locatarului care sunt adCu'ate la suma recunoscutC ca activ.
$( 0u este adecvat ca datoriile pentru bunurile n re'im de leasin' sC fie prezentate n situaDiile financiare ca o deducere
din activele aferente bunurilor n leasin', ntruct pentru prezentarea datoriilor n bilanD datoriile curente sunt evidenDiate
separat de cele pe termen lun', aceeaEi distincDie se va utiliza Ei pentru datoriile 'enerate de leasin'.
4. 7ocatorii or recunoa!te n bilan bunurile deinute n re#im de leasin# financiar drept creane* la o aloare
e#al cu inestiia net n leasin#,
(% #n cazul unui leasin' financiar, locatorul transmite locatarului, n mare mCsurC, toate riscurile Ei avantajele aferente
titlului de proprietate, de aceea, ratele de ncasat se trateazC, de cCtre locator, ca rambursare a principalului Ei ca venit
financiar aferent, acesta din urmC reprezentnd recompensa locatorului pentru investiDia Ei serviciile sale.
( )osturile iniDiale indirecte sunt adesea 'enerate de locatori Ei includ sume cum ar fi comisioanele, ta"ele le'ale Ei
costurile interne ce sunt suplimentare Ei direct atribuibile ne'ocierii Ei semnCrii contractului de leasin'. <le e"clud
c!eltuielile 'enerale de re'ie, cum sunt cele 'enerate de o ec!ipC de mar@etin' Ei vnzCri. &entru contracte de leasin'
financiar, altele dect cele care implicC locatori producCtori sau distribuitori, costurile directe iniDiale sunt incluse n
evaluarea iniDialC a sumei de primit din leasin'ul financiar Ei reduc suma venitului recunoscut pe termenul de leasin'.
*ata implicitC de dobndC de leasin' este definitC de aEa manierC nct costurile iniDiale directe sunt incluse n mod
automat n suma de primit din leasin'ul financiar; nu este necesarC adCu'area lor separat. )osturile 'enerate de locatorul
producCtor sau distribuitor n le'CturC cu ne'ocierea Ei semnarea contractului de leasin' sunt e"cluse din definirea
costurilor directe iniDiale. #n concluzie, ele sunt e"cluse din investiDia netC n leasin' Ei sunt recunoscute drept c!eltuieli
atunci cnd profitul din vnzare este recunoscut, ceea ce, pentru leasin'ul financiar, se ntmplC de obicei la nceputul
perioadei de leasin'.
III C IFRS
1,
1, &rezentati diferentele privind recunoasterea initiala a contractelor de leasin$ financiar si respectiv
operational la locatar conform cerintelor IAS *5 =Contracte de leasin$=.
2/ 7a nceputul perioadei de leasin#* locatarii or recunoa!te operaiunile de leasin# financiar n bilanurile lor
ca actie !i datorii la o aloare e#al* la nceputul contractului de leasin#* cu aloarea 6ust a bunului n re#im de
leasin# sau cu aloarea actualizat a plilor minime de leasin#* dac aceasta din urm este mai mic* fiecare
fiind determinat la nceputul contractului de leasin#, Rata de actualizare ce a fi folosit la calcularea alorii
prezente a plilor minime de leasin# este rata implicit a dob'nzii de leasin#* dac aceasta se poate determina) n
caz contrar* a fi utilizat rata dob'nzii mar#inale a locatarului, 0rice costuri iniiale directe ale locatarului sunt
adu#ate la suma recunoscut drept acti,
44 Plile de leasin# n cazul unui leasin# operaional or fi recunoscute ca o c"eltuial* liniar* de:a lun#ul duratei
contractului de leasin#* n cazul n care o alt baz sistematic nu este mai reprezentati pentru ritmul
beneficiilor utilizatorului,
(, #n cazul leasin'ului operaDional, plCDile de leasin' (e"cluznd costul serviciilor, cum ar fi asi'urarea Ei ntreDinerea)
sunt recunoscute ca Ei c!eltuieli, n mod liniar, cu e"cepDia situaDiei n care o altC bazC sistematicC este reprezentativC
pentru ritmul beneficiilor utilizatorului, c!iar dacC plCDile nu sunt efectuate pe aceeaEi bazC.
1,4 &rezentati diferenta intre leasin$ul financiar si cel operational conform cerintelor IAS *5 =Contracte de
leasin$=
% )lasificarea contractelor de leasin' adoptatC n acest Standard se bazeazC pe mCsura n care riscurile Ei avantajele
aferente titlului de proprietate a unui bun n re'im de leasin' revin locatorului sau locatarului. *iscurile includ
posibilitatea de a se nre'istra pierderi, ca urmare a unui 'rad scCzut de utilizare a bunului sau a uzurii morale Ei a unor
variaDii ale venitului datorate modificCrii condiDiilor economice. .vantajele pot fi reprezentate de estimarea unei
activitCDi profitabile pe durata de viaDC economicC a bunului Ei a unor cEti'uri rezultate din creEterea valorii sau din
realizarea valorii reziduale.
4 +eoarece tranzacDia dintre locator Ei locatar se bazeazC pe un contract de leasin' nc!eiat ntre cele douC pCrDi, este
necesarC utilizarea unor definiDii consecvente. .plicarea acestor definiDii n circumstanDe diferite locatorului Ei
locatarului poate determina, ca acelaEi leasin' sC fie clasificat n mod diferit de cCtre aceEtia. +e e"emplu, aceasta se
poate ntmpla dacC locatorul beneficiazC de o 'arantare a valorii reziduale oferitC de un terD fCrC le'CturC cu locatarul.
ca fiind leasin' financiar sunt: (a) leasin'ul transferC locatarului titlul de proprietate asupra bunului pnC la sfrEitul
duratei contractului de leasin'; (b) locatarul are opDiunea de a cumpCra bunul la un preD estimat a fi suficient de mic faDC
de valoarea justC la data la care opDiunea devine e"ercitabilC, astfel nct, la nceputul contractului de leasin', e"istC n
mod rezonabil certitudinea cC opDiunea va fi e"ercitatC; (c) durata contractului de leasin' acoperC, n cea mai mare parte,
durata de viaDC economicC a bunului, c!iar dacC titlul de proprietate nu este transferat; (d) la nceputul contractului de
leasin', valoarea actualizatC a plCDilor minime de leasin' este cel puDin e'alC cu aproape ntrea'a valoare justC a bunului
n re'im de leasin'; Ei (e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasin' sunt de naturC specialC, astfel nct
numai locatarul le poate utiliza fCrC modificCri majore.
11 .specte care sC indice situaDii care, n mod individual sau n combinaDie, pot, de asemenea, sC conducC la clasificarea
unui leasin' ca fiind leasin' financiar sunt: (a) dacC locatarul poate rezilia contractul de leasin', pierderile locatorului
'enerate de rezilierea contractului revin locatarului; (b) cEti'urile sau pierderile rezultate din variaDia valorii juste
reziduale sunt n sarcina locatarului (de e"emplu, sub forma unei reduceri a c!iriei ec!ivalentC cu cea mai mare parte a
ncasCrilor din vnzCri la sfrEitul contractului de leasin'); Ei (c) locatarul are capacitatea de a continua leasin'ul pentru
o a doua perioadC, la o c!irie substanDial mai redusC dect c!iria pieDei.
1$ <"emplele Ei indicatorii de mai sus nu sunt ntotdeauna concludente. +acC, din alte trCsCturi, reiese clar cC leasin'ul
nu transferC toate riscurile Ei beneficiile aferente dreptului de proprietate, atunci leasin'ul este clasificat ca fiind
operaDional. +e e"emplu, acesta poate fi cazul dacC proprietatea bunului este transferatC la sfrEitul contractului de
leasin', pentru o platC variabilC e'alC, la acel moment, cu valoarea sa justC, sau, dacC e"istC c!irii contin'ente, ca
rezultat al cCrora locatarul nu deDine toate aceste riscuri Ei beneficii.
1( )lasificarea leasin'/ului se realizeazC la nceputul contractului de leasin'. +acC locatarul Ei locatorul convin, n orice
moment, sC modifice clauzele contractului de leasin' fCrC a rennoi contractul, determinnd astfel o altC clasificare n
conformitate cu criteriile mentionate mai sus, n ipoteza n care noile prevederi ar fi e"istat la nceputul contractului de
leasin', contractul revizuit este considerat un contract nou pe durata sa. 5otuEi, modificCrile elementelor previzionale (de
e"emplu, modificCri ale duratei de viaDC economicC estimate sau ale valorii reziduale a bunului ce constituie obiectul
leasin'ului) sau modificCrile de circumstanDe (de e"emplu, nendeplinirea an'ajamentelor de cCtre locatar) nu determinC
o nouC clasificare a leasin'ului din punct de vedere contabil.
III C IFRS
1-
1-; &rezentati principalele elemente care conduc la clasificarea unui contract de leasin$ ca leasin$ financiar
conform cerintelor IAS *5 =Contracte de leasin$=.
ca fiind leasin' financiar sunt: (a) leasin'ul transferC locatarului titlul de proprietate asupra bunului pnC la sfrEitul
duratei contractului de leasin'; (b) locatarul are opDiunea de a cumpCra bunul la un preD estimat a fi suficient de mic faDC
de valoarea justC la data la care opDiunea devine e"ercitabilC, astfel nct, la nceputul contractului de leasin', e"istC n
mod rezonabil certitudinea cC opDiunea va fi e"ercitatC; (c) durata contractului de leasin' acoperC, n cea mai mare parte,
durata de viaDC economicC a bunului, c!iar dacC titlul de proprietate nu este transferat; (d) la nceputul contractului de
leasin', valoarea actualizatC a plCDilor minime de leasin' este cel puDin e'alC cu aproape ntrea'a valoare justC a bunului
n re'im de leasin'; Ei (e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasin' sunt de naturC specialC, astfel nct
numai locatarul le poate utiliza fCrC modificCri majore.
11 .specte care sC indice situaDii care, n mod individual sau n combinaDie, pot, de asemenea, sC conducC la clasificarea
unui leasin' ca fiind leasin' financiar sunt: (a) dacC locatarul poate rezilia contractul de leasin', pierderile locatorului
'enerate de rezilierea contractului revin locatarului; (b) cEti'urile sau pierderile rezultate din variaDia valorii juste
reziduale sunt n sarcina locatarului (de e"emplu, sub forma unei reduceri a c!iriei ec!ivalentC cu cea mai mare parte a
ncasCrilor din vnzCri la sfrEitul contractului de leasin'); Ei (c) locatarul are capacitatea de a continua leasin'ul pentru
o a doua perioadC, la o c!irie substanDial mai redusC dect c!iria pieDei. G para 1$ si 1( de la nr. 1,4
1-1 &rezentati principalele operatiuni le$ate de evaluarea ulterioara a leasin$ului financiar atat la locatar cat si la
locator conform cerintelor IAS *5 =Contracte de leasin$=.
$- &lCDile de leasin' minime vor fi mpCrDite n c!eltuieli de finanDare a leasin'ului Ei reducerea datoriei neac!itate.
)!eltuielile de finanDare vor fi alocate pe fiecare perioadC de/a lun'ul duratei contractului de leasin', astfel nct sC se
obDinC o ratC periodicC constantC a dobnzii la soldul datoriei rCmase n fiecare perioadC. )!iriile contin'ente vor fi
nre'istrate drept c!eltuieli n perioadele n care sunt 'enerate.
$1 3n practicC, n procesul de alocare a c!eltuielilor de finanDare pe perioade de/a lun'ul duratei contractului de leasin',
un locatar poate utiliza o formC de apro"imare pentru simplificarea calculelor.
$% =n leasin' financiar dC naEtere unor c!eltuieli cu amortizarea aferentC bunului amortizabil, precum Ei unor c!eltuieli
financiare, n fiecare perioadC contabilC. &olitica de amortizare pentru bunurile amortizabile n re'im de leasin' va fi
consecventC cu cea aplicatC activelor amortizabile deDinute n proprietate, iar amortizarea nre'istratC va fi calculatC n
conformitate cu prevederile 3.S 11 Imobilizri corp$ Ei 3.S ( Imobilizri necorp$. +acC nu e"istC n mod rezonabil
certitudinea cC locatarul va obDine dreptul de proprietate pnC la sfrEitul duratei contractului de leasin', activul va fi
amortizat n totalitate pe durata cea mai scurtC dintre durata contractului de leasin' Ei durata de viaDC utilC a acestuia.
$ Valoarea amortizabilC a bunului n re'im de leasin' se alocC pe fiecare perioadC contabilC de/a lun'ul perioadei
estimate de utilizare pe o bazC sistematicC Ei consecventC cu politica de amortizare adoptatC de locatar pentru activele
deDinute n proprietate. +acC e"istC certitudinea cC locatarul va obDine dreptul de proprietate pnC la sfrEitul duratei
contractului de leasin', perioada estimatC de utilizare este durata de viaDC utilC a activului; altfel, activul se amortizeazC
pe perioada cea mai scurtC dintre durata contractului de leasin' Ei durata de viaDC utilC.
$4 Suma dintre c!eltuielile cu amortizarea aferente activului Ei c!eltuielile de finanDare aferente perioadei este rareori
e'alC cu plCDile de leasin' datorate aferente perioadei Ei, de aceea, este inadecvatC simpla recunoaEtere a plCDilor de
leasin' ca o c!eltuialC n contul de profit Ei pierdere. &rin urmare, este improbabil ca activul Ei datoria aferentC sC fie
e'ale ca valoare dupC nceputul termenului de leasin'.
<valuCri ulterioare (4 *ecunoaEterea venitului financiar se va baza pe un model care reflectC o ratC periodicC constantC a
rentabilitCDii aferentC investiDiei totale nete neamortizate a locatorului, corespunzCtoare leasin'ului financiar.
,; ?ocatorul urmCreEte alocarea venitului financiar pe durata ctrtului de leasin', pe o bazC sistematicC Ei raDionalC.
.ceastC alocare a venitului se bazeazC pe un model care reflectC o rentab.periodicC constantC a investiDiei nete
neamortizate a locatorului, corespunzCtoare leas.fin. &lCDile de leasin' aferente perioadei, e"cluznd costurile serviciilor,
se deduc din investiDia brutC n leasin' n vederea diminuCrii valorii principalului Ei a venitului financiar nerealizat.
,1 Valorile reziduale ne'arantate estimate utilizate n calcularea investiDiei brute n leasin' realizatC de locator se
revizuiesc periodic. +acC a avut loc o diminuare a valorii reziduale ne'arantate estimate, alocarea venitului de/a lun'ul
duratei contractului de leasin' este revizuitC Ei orice diminuare a sumelor deja acumulate se recunoaEte imediat.
,1. =n bun aflat n re'im de leasin' financiar ce este clasificat drept deDinut pentru vnzare (sau inclus ntr/un 'rup
clasificat drept deDinut pentru vnzare), n conformitate cu 39*S - %ctive imobilizate de!inute pentru vnzare 'i activit!i
-ntrerupte vor fi nre'istrate n conformitate cu acel 39*S.
III C IFRS
11
1-$ &rezentati leasin$ul operational si principalele operatiuni le$ate de contabilizarea acestuia conform
cerintelor IAS *5 =Contracte de leasin$=.
(( &lCDile de leasin' n cazul unui leasin' op.vor fi recunoscute ca o c!eltuialC, liniar, de/a lun'ul duratei contractului de
leasin', n cazul n care o altC bazC sistematicC nu este mai reprezentativC pentru ritmul beneficiilor utilizatorului.
(, #n cazul leasin'ului operaDional, plCDile de leasin' (e"cluznd costul serviciilor, cum ar fi asi'urarea Ei ntreDinerea)
sunt recunoscute ca Ei c!eltuieli, n mod liniar, cu e"cepDia situaDiei n care o altC bazC sistematicC este reprezentativC
pentru ritmul beneficiilor utilizatorului, c!iar dacC plCDile nu sunt efectuate pe aceeaEi bazC.
(- ?ocatarul, suplimentar faDC de cerinDele 3.S ($, va evidenDia urmCtoarele: (a) totalul plCDilor minime de leasin'
previzionate a se obDine dintr/un leasin' operaDional irevocabil pentru fiecare dintre perioadele de mai jos: (i) pnC la l
an; (ii) ntre l an Ei - ani; (iii) peste - ani. (b) totalul plCDilor minime aferente subcontractelor de leasin' estimate a se
obDine n condiDiile unui subcontract de leasin' irevocabil, la data bilanDului. (c) plCDile aferente contactului Ei
subcontractului de leasin' recunoscute drept c!eltuieli pentru perioada aferentC, cu evidenDierea separatC a plCDilor
minime de leasin', c!iriilor contin'ente Ei a plCDilor aferente subcontractelor de leasin'. (d) o descriere 'eneralC a
contractelor importante de leasin' ale loca/tarului, incluznd, dar fCrC a se limita, la urmCtoarele: (i) baza pe care c!iriile
contin'ente de platC sunt determinate; (ii) e"istenDa Ei condiDiile opDiunilor de rennoire sau cumpCrare Ei a clauzelor de
escaladare a preDurilor; Ei (iii) restricDiile impuse prin contractele de leasin', cum ar fi cele referitoare la dividende,
datorii suplimentare Ei alte operaDiuni de leasin'.
,4 ?ocatorii vor prezenta bunurile deDinute n re'im de leasin' operaDional n bilanD, n conformitate cu natura acestora.
-; Venitul rezultat din leasin'ul operaDional va fi recunoscut ca venit pe o batC liniarC, pe durata contractului de leasin',
cu e"cepDia cazului n care o altC bazC sistematicC nu este consideratC mai reprezentativC pentru ritmul n care se
diminueazC beneficiile 'enerate de utilizarea bunului.
-1 )osturile, inclusiv amortizarea, suportate pentru obDinerea venitului din leasin', sunt recunoscute drept c!eltuieli.
Venitul din leasin' (e"clusiv ncasCrile din servicii oferite precum asi'urarea Ei ntreDinerea) este recunoscut pe o bazC
liniarC pe durata contractului de leasin', c!iar dacC ncasCrile nu sunt nre'istrate pe aceastC bazC, cu e"cepDia cazului n
care o altC bazC sistematicC este mai reprezentativC pentru ritmul n care se diminueazC beneficiile 'enerate de utilizarea
bunului n re'im de leasin'.
-$ )osturile directe iniDiale suportate de locatori pentru ne'ocierea Ei semnarea unui contract de leasin' operaDional vor
fi adCu'ate la valoarea contabilC a bunului dat n leasin' Ei recunoscute drept c!eltuialC pe perioada contractului de
leasin', pe aceeaEi bazC ca Ei venitul din leasin'.
-( &olitica de amortiz.a bunurilor amortiz.n re'im de leasin' se va face pe o bazC consecventC cu politica normalC de
amortiz. a locatorului pentru bunuri similare, iar c!elt.cu amortiz.vor fi calc.n baza 3.S 11 Imob$corp$ Ei 3.S ( Imob$
necorp.
1-( &rezentati particularitatile leasin$ului financiar la producator sau distribuitor conform IAS *5 =Contracte
de leasin$=.
,$ ?ocatorii care sunt producCtori sau comercianDi vor recunoaEte profitul sau pierderea din vnzare n rezultatul
perioadei, n conformitate cu politica urmatC n mod normal de entitate n cazul vnzCrilor directe. +acC se stabilesc n
mod artificial rate scCzute ale dobnzii, profilul din vnzare va fi limitat la cel care ar rezulta, dacC s/ar aplica o ratC a
dobnzii de piaDC. )osturile 'enerate de producCtorul sau distribuitorul locator n le'CturC cu ne'ocierea Ei semnarea
contractului de leasin' vor fi recunoscute drept c!eltuieli o datC cu recunoaEterea profitului din vnzare.
,( &roducCtorii sau comercianDii oferC adesea clienDilor opDiunea de a cumpCra sau de a nc!iria un bun n re'im de
leasin'. =n bun nc!iriat n re'im de leasin' financiar de locatori 7 producCtori sau comercianDi 'enereazC douC tipuri de
venit:
(a) profitul sau pierderea ec!ivalentC profitului sau pierderii rezultate din vnzarea directC a bunului n re'im de leasin',
la preDuri de vnzare normale, reflectnd orice reduceri comerciale; Ei
(b) venitul financiar de/a lun'ul duratei contractului de leasin'.
,, Venitul din vnzare, recunoscut de un locator 7 producCtor sau distribuitor, la nceputul duratei contractului de
leasin' financiar, este valoarea justC a bunului sau, dacC este mai micC, valoarea actualizatC a plCDilor minime de leasin'
datorate locatorului, calculatC la o ratC de piaDC a dobnzii. )ostul vnzCrii, recunoscut la nceputul duratei contractului
de leasin', este costul proprietCDii n re'im de leasin' sau valoarea contabilC, dacC aceasta diferC de costul bunului, mai
puDin valoarea actualizatC a valorii reziduale ne'arantate. +iferenDa dintre venitul din vnzCri Ei costul vnzCrii este
profitul din vnzare, recunoscut n conformitate cu politica entitCDii privind vnzCrile imediate.
,- =neori, locatorii 7 producCtori sau comercianDi 7 stabilesc n mod artificial rate scCzute ale dobnzii pentru atra'erea
clienDilor. =tilizarea unei astfel de rate va face ca o parte e"cesivC din venitul total din tranzacDie sC fie nre'istrat la
momentul vnzCrii. +acC se stabilesc n mod artificial rate scCzute ale dobnzii, profitul din vnzare este limitat la cel
care ar rezulta, dacC s/ar aplica o ratC comercialC a dobnzii.
,1 )osturile unui locator, producCtor sau comerciant, privind ne'ocierea Ei semnarea unui contract de leasin' financiar
directe iniDiale sunt recunoscute ca o c!eltuialC la nceputul duratei contractului de leasin', deoarece ele sunt n principal
le'ate de realizarea profitului din vnzare de cCtre producCtor sau comerciant.
III C IFRS
1%
1-, &rezentati diferentele privind recunoasterea initiala a contractelor de leasin$ financiar si operational, la
locator conform cerintelor IAS *5 =Contracte de leasin$=.
4. 7ocatorii or recunoa!te n bilan bunurile deinute n re#im de leasin# financiar drept creane* la o aloare
e#al cu inestiia net n leasin#,
(% #n cazul unui leasin' financiar, locatorul transmite locatarului, n mare mCsurC, toate riscurile Ei avantajele aferente
titlului de proprietate, de aceea, ratele de ncasat se trateazC, de cCtre locator, ca rambursare a principalului Ei ca venit
financiar aferent, acesta din urmC reprezentnd recompensa locatorului pentru investiDia Ei serviciile sale.
*ata implicitC de dobndC de leasin' este definitC de aEa manierC nct costurile iniDiale directe sunt incluse n mod
automat n suma de primit din leasin'ul financiar; nu este necesarC adCu'area lor separat. )osturile 'enerate de locatorul
producCtor sau distribuitor n le'CturC cu ne'ocierea Ei semnarea contractului de leasin' sunt e"cluse din definirea
costurilor directe iniDiale. #n concluzie, ele sunt e"cluse din investiDia netC n leasin' Ei sunt recunoscute drept c!eltuieli
atunci cnd profitul din vnzare este recunoscut, ceea ce, pentru leasin'ul financiar, se ntmplC de obicei la nceputul
perioadei de leasin'.
7easin# operaional
83 7ocatorii or prezenta bunurile deinute n re#im de leasin# operaional n bilan* n conformitate cu natura
acestora,
$/ ;enitul rezultat din leasin#ul operaional a fi recunoscut ca enit pe o bat liniar* pe durata contractului de
leasin#* cu e(cepia cazului n care o alt baz sistematic nu este considerat mai reprezentati pentru ritmul n
care se diminueaz beneficiile #enerate de utilizarea bunului1,
-1 )osturile, inclusiv amortizarea, suportate pentru obDinerea venitului din leasin', sunt recunoscute drept c!eltuieli.
Venitul din leasin' (e"clusiv ncasCrile din servicii oferite precum asi'urarea Ei ntreDinerea) este recunoscut pe o bazC
liniarC pe durata contractului de leasin', c!iar dacC ncasCrile nu sunt nre'istrate pe aceastC bazC, cu e"cepDia cazului n
care o altC bazC sistematicC este mai reprezentativC pentru ritmul n care se diminueazC beneficiile 'enerate de utilizarea
bunului n re'im de leasin'.
$2 Costurile directe iniiale suportate de locatori pentru ne#ocierea !i semnarea unui contract de leasin#
operaional or fi adu#ate la aloarea contabil a bunului dat n leasin# !i recunoscute drept c"eltuial pe
perioada contractului de leasin#* pe aceea!i baz ca !i enitul din leasin#,
$4 Politica de amortizare a bunurilor amortizabile n re#im de leasin# se a face pe o baz consecent cu politica
normal de amortizare a locatorului pentru bunuri similare* iar c"eltuielile cu amortizarea or fi calculate n
baza I+S 1. Imobiliz@ri corporale !i I+S 4< Imobiliz@ri necorporale,
III C IFRS
1
1-- &rezentati leasin$ul financiar la locatar7 recunoastere initiala si ulterioara conform cerintelor IAS *5
=Contracte de leasin$=.
*ecunoaEtere iniDialC 2/ ?a nceputul perioadei de leasin', locatarii vor recunoaEte operaDiunile de leasin' financiar n
bilanDurile lor ca active Ei datorii la o valoare e'alC, la nceputul contractului de leasin', cu valoarea justC a bunului n
re'im de leasin' sau cu valoarea actualizatC a plCDilor minime de leasin', dacC aceasta din urmC este mai micC, fiecare
fiind determinatC la nceputul contractului de leasin'. *ata de actualizare ce va fi folositC la calcularea valorii prezente a
plCDilor minime de leasin' este rata implicitC a dobnzii de leasin', dacC aceasta se poate determina; n caz contrar, va fi
utilizatC rata dobnzii mar'inale a locatarului. :rice costuri iniDiale directe ale locatarului sunt adCu'ate la suma
recunoscutC drept activ. 21 5ranzacDiile Ei alte evenimente vor fi nre'istrate Ei reflectate n concordanDC cu fondul lor Ei
cu realitatea financiarC, Ei nu numai cu forma juridicC. +eEi forma juridicC a unui contract de leasin' reflectC faptul cC
locatarul nu poate sC dobndeascC titlul de proprietate a bunului n re'im de leasin', n cazul operaDiunilor de leasin'
financiar fondul Ei realitatea financiarC rezidC n aceea cC locatarul dobndeEte beneficiile economice din utilizarea
bunului pe cea mai mare parte din durata de viaDC economicC, n sc!imbul unei obli'aDii de a plCti pentru acest drept o
sumC apro"imativ e'alC cu valoarea justC a bunului la nceputul contractului de leasin' Ei cu c!eltuielile de finanDare
aferente. 22 +acC asemenea tranzacDii de leasin' nu sunt reflectate n bilanDul locatarului, resursele economice Ei nivelul
obli'aDiilor unei entitCDi sunt subevaluate, denaturndu/se astfel indicatorii financiari; prin urmare este adecvatC
nre'istrarea leasin'ului financiar n bilanDul locatarului att ca un activ, ct Ei ca o obli'aDie de a ac!ita plCDile viitoare
de leasin'. ?a nceputul perioadei de leasin', activul Ei datoria pentru plCDile viitoare de leasin' se nre'istreazC n bilanD
la valori e'ale, mai puDin orice costuri iniDiale indirecte ale locatarului care sunt adCu'ate la suma recunoscutC ca activ.
$( 0u este adecvat ca datoriile pentru bunurile n re'im de leasin' sC fie prezentate n situaDiile financiare ca o deducere
din activele aferente bunurilor n leasin', ntruct pentru prezentarea datoriilor n bilanD datoriile curente sunt evidenDiate
separat de cele pe termen lun', aceeaEi distincDie se va utiliza Ei pentru datoriile 'enerate de leasin'.
$, .numite activitCDi specifice aferente leasin'ului implicC, adesea, apariDia unor costuri directe iniDiale, cum ar fi cele
le'ate de ne'ocierea Ei nc!eierea contractelor de leasin'. )osturile identificate ca fiind atribuibile direct activitCDilor
efectuate de locatar pentru un leasin' financiar sunt adCu'ate la valoarea nre'istratC ca activ.
<valuare ulterioarC 2$ &lCDile de leasin' minime vor fi mpCrDite n c!eltuieli de finanDare a leasin'ului Ei reducerea
datoriei neac!itate. )!eltuielile de finanDare vor fi alocate pe fiecare perioadC de/a lun'ul duratei contractului de leasin',
astfel nct sC se obDinC o ratC periodicC constantC a dobnzii la soldul datoriei rCmase n fiecare perioadC. )!iriile
contin'ente vor fi nre'istrate drept c!eltuieli n perioadele n care sunt 'enerate. 2. 3n practicC, n procesul de alocare a
c!eltuielilor de finanDare pe perioade de/a lun'ul duratei contractului de leasin', un locatar poate utiliza o formC de
apro"imare pentru simplificarea calculelor.
$% =n leasin' financiar dC naEtere unor c!eltuieli cu amortizarea aferentC bunului amortizabil, precum Ei unor c!eltuieli
financiare, n fiecare perioadC contabilC. &olitica de amortizare pentru bunurile amortizabile n re'im de leasin' va fi
consecventC cu cea aplicatC activelor amortizabile deDinute n proprietate, iar amortizarea nre'istratC va fi calculatC n
conformitate cu prevederile 3.S 11 Imobilizri corp$ Ei 3.S ( Imobilizri necorp. +acC nu e"istC n mod rezonabil
certitudinea cC locatarul va obDine dreptul de proprietate pnC la sfrEitul duratei contractului de leasin', activul va fi
amortizat n totalitate pe durata cea mai scurtC dintre durata contractului de leasin' Ei durata de viaDC utilC a acestuia.
$ Valoarea amortizabilC a bunului n re'im de leasin' se alocC pe fiecare perioadC contabilC de/a lun'ul perioadei estimate de
utilizare pe o bazC sistematicC Ei consecventC cu politica de amortizare adoptatC de locatar pentru activele deDinute n proprietate.
+acC e"istC certitudinea cC locatarul va obDine dreptul de proprietate pnC la sfrEitul duratei contractului de leasin', perioada estimatC
de utilizare este durata de viaDC utilC a activului; altfel, activul se amortizeazC pe perioada cea mai scurtC dintre durata contractului de
leasin' Ei durata de viaDC utilC.
$4 Suma dintre c!eltuielile cu amortizarea aferente activului Ei c!eltuielile de finanDare aferente perioadei este rareori e'alC cu plCDile
de leasin' datorate aferente perioadei Ei, de aceea, este inadecvatC simpla recunoaEtere a plCDilor de leasin' ca o c!eltuialC n contul de
profit Ei pierdere. &rin urmare, este improbabil ca activul Ei datoria aferentC sC fie e'ale ca valoare dupC nceputul termenului de
leasin'.
1-1 &rezentati leasin$ul financiar la locator7 recunoastere initiala si ulterioara, conform cerintelor IAS *5
=Contracte de leasin$=.
4. ?ocatorii vor rec.n bilanD bunurile deDinute n re'im de leasin' fin.drept creanDe, la o valoare e'alC cu investiDia netC
n leasin'. 4% #n cazul unui leasin' financiar, locatorul transmite locatarului, n mare mCsurC, toate riscurile Ei avantajele
aferente titlului de proprietate, de aceea, ratele de ncasat se trateazC, de cCtre locator, ca rambursare a principalului Ei ca
venit financiar aferent, acesta din urmC reprezentnd recompensa locatorului pentru investiDia Ei serviciile sale.
*ata implicitC de dob.de leasin' este definitC de aEa manierC nct costurile iniDiale directe sunt incluse n mod automat
n suma de primit din leasin'ul fin; nu este necesarC adCu'area lor separat. )osturile 'enerate de locatorul producCtor
sau distribuitor n le'CturC cu ne'ocierea Ei semnarea contractului de leasin' sunt e"cluse din definirea costurilor directe
iniDiale. #n concluzie, ele sunt e"cluse din investiDia netC n leasin' Ei sunt recunoscute drept c!elt.atunci cnd profitul
din vnzare este recunoscut, ceea ce, pentru leasin'ul financiar, se ntmplC de obicei la nceputul perioadei de leasin'.
<valuCri ulterioare (4 *ecunoaEterea venitului financiar se va baza pe un model care reflectC o ratC periodicC constantC a
rentabilitCDii aferentC investiDiei totale nete neamortizate a locatorului, corespunzCtoare leasin'ului financiar. ,; ?ocatorul
urmCreEte alocarea venitului financiar pe durata contractului de leasin', pe o bazC sistematicC Ei raDionalC. .ceastC alocare a venitului
se bazeazC pe un model care reflectC o rentabilitate periodicC constantC a investiDiei nete neamortizate a locatorului, corespunzCtoare
leasin'ului financiar. &lCDile de leasin' aferente perioadei, e"cluznd costurile serviciilor, se deduc din investiDia brutC n leasin' n
vederea diminuCrii valorii principalului Ei a venitului financiar nerealizat.
III C IFRS
14
1-% Ce se intele$e prin suma actualizata a platilor minime de leasin$ si cand se utilizeaza aceasta conform IAS
*5 =Contracte de leasin$=?
Pl!ile minime de leasin& sunt acele plCDi de/a lun'ul duratei contractului de leasin' pe care locatarul va fi sau poate fi
obli'at sC le efectueze, e"cluznd c!iria contin'entC, costurile serviciilor Ei impozitele pe care locatorul le va plCti Ei
care se vor rambursa acestuia, mpreunC cu:
(a) pentru locatar 7 orice sume 'arantate de locatar sau de o parteafiliatC locatarului; sau
(b) pentru locator 7 orice valoare rezidualC 'arantatC locatorului fie de cCtre:
(i) locatar;
(ii) o parte afiliatC locatarului; sau
(iii) o terDC parte, fCrC le'CturC cu locatorul care este capabilC din punct de vedere financiar sC onoreze 'aranDia.
5otuEi, dacC locatarul are o opDiune de a cumpCra bunul la un preD estimat a fi suficient de scCzut faDC de valoarea justC la
data la care opDiunea devine e"ercitabilC, nct, la nceputul contractului de leasin', e"istC certitudinea rezonabilC cC
opDiunea va fi e"ercitatC, atunci plCDile minime de leasin' includ plCDile minime e"i'ibile pe durata contractului de
leasin' pnC la data anticipatC pentru e"ercitarea opDiunii de cumpCrare, precum Ei plata necesarC pentru e"ercitarea
acestei opDiuni.
Rata implicit a dobnzii din contractul de leasin& este rata de actualizare care, la nceputul contractului de leasin',
determinC ca valoarea actualizatC cumulatC (a) a plCDilor minime de leasin' Ei (b) a valorii reziduale ne'arantate sC fie
e'alC cu suma (i) valorii juste a bunului dat n leasin'; (ii) oricCrui cost direct iniDial al locatorului.
$; ?a nceputul perioadei de leasin', locatarii vor recunoaEte operaDiunile de leasin' financiar n bilanDurile lor ca active
Ei datorii la o valoare e'alC, la nceputul contractului de leasin', cu valoarea justC a bunului n re'im de leasin' sau cu
valoarea actualizatC a plCDilor minime de leasin', dacC aceasta din urmC este mai micC, fiecare fiind determinatC la
nceputul contractului de leasin'. *ata de actualizare ce va fi folositC la calcularea valorii prezente a plCDilor minime de
leasin' este rata implicitC a dobnzii de leasin', dacC aceasta se poate determina; n caz contrar, va fi utilizatC rata
dobnzii mar'inale a locatarului. :rice costuri iniDiale directe ale locatarului sunt adCu'ate la suma recunoscutC drept
activ.
1- &rezentati re$ula de evaluare a venitului si modul de determinare a venitului financiar dintr.o tranzactie
atunci cand incasarea este amanata peste termenul normal de creditare conform cerintelor IAS *1 =2enituri din
activitati curente=.
11 #n cele mai multe cazuri, mijlocul de platC ia forma n numerar sau a ec!ivalentelor de numerar Ei valoarea veniturilor
din activitCDile curente este suma n numerar sau ec!ivalentelor de numerar primitC sau ce urmeazC a fi primitC. :ricum,
n momentul n care intrarea de numerar sau ec!ivalente de numerar este amnatC, valoarea justC a mijlocului de platC
poate fi mai micC dect valoarea nominalC a numerarului primit sau de primit. +e e"emplu, o entitate poate oferi
cumpCrCtorului un credit fCrC dobndC sau poate accepta de la acesta efecte comerciale cu o ratC a dobnzii mai micC
dect cea de pe piaDC, ca mijloc de platC pentru vnzarea bunurilor. .tunci cnd acest aranjament constituie efectiv o
tranzacDie financiarC, valoarea justC a mijlocului de platC este determinatC prin actualizarea tuturor sumelor de primit n
viitor, utiliznd o ratC a dobnzii stabilitC. *ata stabilitC a dobnzii poate fi cel mai clar determinatC utiliznd una dintre
urmCtoarele posibilitCDi: (a) rata predominantC pentru un instrument similar al unui emitent cu acelaEi ratin' de credite;
sau (b) o ratC a dobnzii care actualizeazC valoarea nominalC a instrumentului la preDul curent de vnzare n numerar al
bunurilor sau serviciilor. +iferenDa dintre valoarea justC Ei valoarea nominalC a mijlocului de platC este recunoscutC ca
fiind venit din dobnzi, conform para'rafelor $4 Ei (;, Ei conform 3.S (4 Instrumente financiare+ recunoa'tere 'i evalre
1-4 Cum se evalueaza veniturile din activitatile curente conform cerintelor IAS *1 =2enituri din activitati crnte=?
3 ;eniturile din actiitile curente or fi ealuate la aloarea 6ust a mi6locului de plat primit sau de primit,
1; Suma veniturilor rezultate dintr/o tranzacDie este determinatC de obicei printr/un acord dintre entitate Ei cumpCrCtorul
sau utilizatorul activului. Veniturile se evalueazC la valoarea justC a mijlocului de platC primit sau de primit, Dinnd cont
de valoarea oricCror reduceri comerciale Ei de rabatul cantitativ permis de entitate.
11 #n cele mai multe cazuri, mijlocul de platC ia forma n numerar sau a ec!ivalentelor de numerar Ei valoarea veniturilor
din activitCDile curente este suma n numerar sau ec!ivalentelor de numerar primitC sau ce urmeazC a fi primitC. :ricum,
n momentul n care intrarea de numerar sau ec!ivalente de numerar este amnatC, valoarea justC a mijlocului de platC
poate fi mai micC dect valoarea nominalC a numerarului primit sau de primit. +e e"emplu, o entitate poate oferi
cumpCrCtorului un credit fCrC dobndC sau poate accepta de la acesta efecte comerciale cu o ratC a dobnzii mai micC
dect cea de pe piaDC, ca mijloc de platC pentru vnzarea bunurilor. .tunci cnd acest aranjament constituie efectiv o
tranzacDie financiarC, valoarea justC a mijlocului de platC este determinatC prin actualizarea tuturor sumelor de primit n
viitor, utiliznd o ratC a dobnzii stabilitC. *ata stabilitC a dobnzii poate fi cel mai clar determinatC utiliznd una dintre
urmCtoarele posibilitCDi: (a) rata predominantC pentru un instrument similar al unui emitent cu acelaEi ratin' de credite;
sau (b) o ratC a dobnzii care actualizeazC valoarea nominalC a instrumentului la preDul curent de vnzare n numerar al
bunurilor sau serviciilor.
+iferenDa dintre valoarea justC Ei valoarea nominalC a mijlocului de platC este recunoscutC ca fiind venit din dobnzi,
conform para'rafelor $4 Ei (;, Ei conform 3.S (4 Instrumente financiare+ recunoa'tere 'i evaluare.
1$ .tunci cnd bunurile sau serviciile sunt sc!imbate cu bunuri sau servicii similare ca naturC Ei valoare, sc!imbul nu
este privit ca fiind o tranzacDie ce 'enereazC venit din activitCDile curente. +e obicei, acesta este cazul mCrfurilor ca
uleiul sau laptele, unde furnizorii sc!imbC stocurile ntre diverse zone pentru a satisface cererea de moment dintr/o zonC
anume. #n momentul n care bunurile sunt vndute sau se presteazC servicii n sc!imbul unor bunuri sau servicii ce nu
sunt similare, sc!imbul este privit ca fiind o tranzacDie ce 'enereazC venit. Venitul este evaluat la valoarea justC a
bunurilor sau serviciilor primite, ajustat cu orice sume transferate n numerar sau ec!ivalente de numerar. )nd valoarea
justC a bunurilor sau serviciilor primite nu poate fi evaluatC n mod credibil, venitul din activitatea curentC este evaluat la
valoarea justC a bunurilor sau serviciilor cedate, ajustat cu orice sume transferate n numerar sau ec!ivalente de numerar.
III C IFRS
%;
11; &rezentati criteriile de recunoastere a veniturilor din vanzari de bunuri conform cerintelor IAS *1 =2enituri
din activitati curente= si eemplificati astfel de venituri
1, Veniturile din vnzarea bunurilor vor fi recunoscute n momentul n care au fost ndeplinite toate condiDiile
urmCtoare:
(a) entitatea a transferat cumpCrCtorului riscurile Ei avantajele semnificative ce decur' din proprietatea asupra bunurilor;
(b) entitatea nu mai 'estioneazC bunurile vndute la nivelul la care ar fi fCcut/o, n mod normal, n cazul deDinerii n
proprietate a acestora Ei nici nu mai deDine controlul efectiv asupra lor; (c) mCrimea veniturilor poate fi mCsuratC n mod
credibil; (d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacDiei sC fie 'enerate cCtre entitate; Ei (e) costurile
tranzacDiei pot fi mCsurate n mod credibil.
1- <valuarea momentului n care o entitate a transferat cumpCrCtorului riscurile Ei avantajele semnificative ce decur' din
proprietatea asupra bunurilor cere o e"aminare a circumstanDelor n care s/a desfCEurat tranzacDia. #n cele mai multe
cazuri, transferul riscurilor Ei avantajelor coincide cu transferul titlului le'al de proprietate sau cu trecerea bunurilor n
posesia cumpCrCtorului. .cesta este cazul celor mai multe vnzCri endetail. #n alte cazuri, transferul riscurilor Ei
avantajelor apare ntr/un moment diferit de cel al transferului titlului le'al de proprietate sau de trecerea bunurilor n
posesia cumpCrCtorului.
11 +acC entitatea pCstreazC riscurile semnificative aferente proprietCDii, tranzacDia nu reprezintC o vnzare Ei veniturile
nu sunt recunoscute. : entitate poate pCstra aceste riscuri n mai multe modalitCDi. <"emple pentru cazul n care entitatea
pCstreazC riscurile Ei avantajele ce decur' din deDinerea proprietCDii asupra bunurilor sunt urmCtoarele:
(a) atunci cnd entitatea are obli'aDii le'ate de rezultate nesatisfCcCtoare, neacoperite de prevederile 'aranDiilor normale;
(b) n momentul n care primirea veniturilor dintr/o anumitC vnzare este condiDionatC de primirea de cCtre cumpCrCtor a
veniturilor din vnzarea bunurilor; (c) cnd bunurile sunt trimise, dar trebuie sC fie instalate, iar instalarea reprezintC o
parte semnificativC a contractului Ei nu a fost ncC realizatC de cCtre entitate; Ei (d) cnd cumpCrCtorul are dreptul de a
returna bunurile cumpCrate dintr/un motiv specificat n contractul de vnzare/cumpCrare Ei entitatea nu este si'urC de
probabilitatea napoierii bunurilor.
1% +acC o entitate pCstreazC doar un risc nesemnificativ ce decur'e din dreptul de proprietate, atunci tranzacDia
reprezintC o vnzare Ei veniturile sunt recunoscute. +e e"emplu, un vnzCtor poate pCstra titlul le'al de proprietate
asupra bunurilor doar n scopul asi'urCrii colectCrii sumei ce i se datoreazC. #ntr/un asemenea caz, dacC entitatea a
transferat riscurile Ei avantajele semnificative ce decur' din dreptul de proprietate, tranzacDia este o vnzare Ei veniturile
sunt recunoscute. =n alt e"emplu, al unei entitCDi ce reDine doar un risc nesemnificativ aferent proprietCDii, poate fi o
vnzare en/detail cu clauzC de returnare a banilor, n cazul n care clientul nu este satisfCcut. #n asemenea cazuri,
veniturile sunt recunoscute n momentul vnzCrii, presupunndu/se cC vnzCtorul poate estima suficient de si'ur
veniturile viitoare Ei poate recunoaEte posibilitatea retururilor pe baza e"perienDei anterioare Ei a altor factori relevanDi.
1 Veniturile sunt recunoscute numai atunci cnd este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacDiei sC intre n
entitate. #n anumite cazuri, acest lucru poate fi puDin probabil pnC n momentul primirii mijlocului de platC sau pnC
cnd este nlCturatC o incertitudine. +e e"emplu, poate fi incert faptul cC o autoritate 'uvernamentalC strCinC va da
permisiunea remiterii mijlocului de platC pentru o vnzare ntr/o DarC strCinC. )nd permisiunea este acordatC,
incertitudinea este nlCturatC Ei venitul este recunoscut. :ricum, n momentul n care apare o incertitudine le'atC de
colectarea unei sume ce este inclusC deja n venituri, suma ce nu poate fi colectatC sau suma ce pare a nu se mai putea
colecta va fi recunoscutC ca o c!eltuialC, mai de'rabC dect ca o ajustare a valorii veniturilor recunoscute iniDial.
14 Veniturile Ei c!eltuielile ce se referC la aceeaEi tranzacDie sau eveniment se recunosc simultan, acest proces fiind
denumit n mod curent conectarea veniturilor cu c!eltuielile. )!eltuielile, inclusiv 'aranDiile Ei alte costuri ce pot sC
aparC dupC trimiterea bunurilor, pot fi evaluate, de obicei, n mod credibil cnd celelalte condiDii de recunoaEtere a
veniturilor au fost satisfCcute. :ricum, veniturile nu pot fi recunoscute cnd c!eltuielile nu pot fi evaluate n mod
credibil; n asemenea cazuri, orice mijloc de platC deja primit pentru vnzarea bunurilor este recunoscut ca datorie.
III C IFRS
%1
111 Definiti principalele cate$orii de venituri si prezentati pe scurt criteriile de recunoastere pentru fiecare
cate$orie conform cerintelor IAS *1 =2enituri din activitati curente=
1, Veniturile din vnzarea bunurilor vor fi recunoscute n momentul n care au fost ndeplinite toate condiDiile
urmCtoare:
(a) entitatea a transferat cumpCrCtorului riscurile Ei avantajele semnificative ce decur' din proprietatea asupra bunurilor;
(b) entitatea nu mai 'estioneazC bunurile vndute la nivelul la care ar fi fCcut/o, n mod normal, n cazul deDinerii n
proprietate a acestora Ei nici nu mai deDine controlul efectiv asupra lor; (c) mCrimea veniturilor poate fi mCsuratC n mod
credibil; (d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacDiei sC fie 'enerate cCtre entitate; Ei (e) costurile
tranzacDiei pot fi mCsurate n mod credibil.
1- <val.mom.n care o entitate a transferat cumpCrCtorului riscurile Ei avantajele semnificative ce decur' din proprietatea
asupra bunurilor cere o e"aminare a circumstanDelor n care s/a desfCEurat tranzacDia. #n cele mai multe cazuri,
transf.riscurilor Ei avantajelor coincide cu transferul titlului le'al de proprietate sau cu trecerea bunurilor n posesia
cump. .cesta este cazul celor mai multe vnzCri endetail. #n alte cazuri, transferul riscurilor Ei avantajelor apare ntr/un
mom.diferit de cel al transferului titlului le'al de propri.sau de trecerea bunurilor n posesia cump.
pCstreazC riscurile Ei avantajele ce decur' din deDinerea proprietCDii asupra bunurilor sunt urmCtoarele:
(a) atunci cnd entitatea are obli'aDii le'ate de rezultate nesatisfCcCtoare, neacoperite de prevederile 'aranDiilor normale;
(b) n momentul n care primirea veniturilor dintr/o anumitC vnzare este condiDionatC de primirea de cCtre cumpCrCtor a
$; .tunci cnd rezultatul unei tranzacDii ce implicC prestarea de servicii poate fi estimat n mod credibil, venitul asociat
tranzacDiei trebuie sC fie recunoscut n mCsura e"ecuDiei contractului la data nc!iderii bilanDului. *ezultatul unei
tranzacDii poate fi estimat n mod credibil, atunci cnd sunt ndeplinite toate condiDiile urmCtoare: (a) valoarea veniturilor
poate fi estimatC n mod credibil; (b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacDiei sC fie 'enerate cCtre
entitate; (c) stadiul de e"ecuDie a contractului la data de nc!idere a bilanDului poate fi evaluat n mod credibil; Ei (d)
costurile apCrute pe parcursul contractului Ei costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate n mod credibil.
$1 *ecunoaEterea veniturilor, pe mCsura e"ecuDiei contractului, este denumitC n mod curent 6metoda procentului de
e"ecuDie8. &e baza acestei metode, veniturile sunt recunoscute n perioadele contabile n care sunt prestate serviciile.
*ecunoaEterea veniturilor pe aceastC bazC oferC informaDii utile referitoare la durata activitCDii de prestare a serviciilor Ei
la rezultatele acesteia pe parcursul unei perioade. +e asemenea, Ei 3.S 11 )ontracte de construcDii cere recunoaEterea
veniturilor pe aceastC bazC. )erinDele acestui Standard sunt n 'eneral aplicabile recunoaEterii veniturilor Ei c!eltuielilor
asociate unei tranzacDii ce implicC prestarea de servicii.
$$ Veniturile sunt recunoscute numai atunci cnd este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacDiei sC intre n
entitate. :ricum, cnd apare o incertitudine le'atC de colectarea unei valori deja incluse n venituri, valoarea ce nu poate
fi colectatC sau valoarea ce pare a nu se mai putea colecta va fi recunoscutC ca o c!eltuialC, mai de'rabC dect ca o
ajustare a valorii veniturilor recunoscute iniDial.
$4 Veniturile apCrute din utilizarea de cCtre alDii a activelor entitCDii ce 'enereazC dobnzi, redevenDe Ei dividende vor fi
recunoscute, atunci cnd:
(a) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacDiei sC intre n entitate; Ei
(b) valoarea veniturilor poate fi determinatC n mod credibil.
III C IFRS
%$
11$ &rezentati criteriile de recunoastere a veniturilor din prestari servicii conform cerintelor IAS *1 =2enituri
din activitati curente=.
$; .tunci cnd rezultatul unei tranzacDii ce implicC prestarea de servicii poate fi estimat n mod credibil, venitul asociat
tranzacDiei trebuie sC fie recunoscut n mCsura e"ecuDiei contractului la data nc!iderii bilanDului. *ezultatul unei
tranzacDii poate fi estimat n mod credibil, atunci cnd sunt ndeplinite toate condiDiile urmCtoare:
(a) valoarea veniturilor poate fi estimatC n mod credibil; (b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranz. sC fie
'enerate cCtre entitate; (c) stadiul de e"ec.a contractului la data de nc!idere a bilanDului poate fi evaluat n mod credibil;
Ei (d) costurile apCrute pe parcursul contractului Ei costurile de finalizare a contractului pot fi eval. n mod credibil.
$( : entitate este capabilC, n 'eneral, sC facC estimCri credibile, dupC ce a cCzut de acord mpreunC cu celelalte pCrDi ale
contractului asupra urmCtoarelor elemente:
(a) drepturile e"ercitabile ale fiecCrei pCrDi privind serviciile de e"ecutat Ei de primit de cCtre acestea; (b) mijlocul de
platC; Ei (c) modul Ei condiDiile de decontare. +e asemenea, de obicei este necesar ca entitatea sC aibC un sistem intern de
previziune financiarC foarte eficient. <ntitatea analizeazC Ei, cnd este necesar, revizuieEte estimCrile veniturilor dupC
modul n care evolueazC e"ecuDia contractului. 0ecesitatea unor asemenea revizuiri nu nseamnC neapCrat cC rezultatul
tranzacDiei nu poate fi estimat n mod credibil.
$, Stadiul de e"ecuDie al unui contract poate fi determinat prin diverse metode. : entitate utilizeazC metoda care
evalueazC cel mai credibil serviciile e"ecutate. #n funcDie de natura contractului, metodele pot include:
(a) analiza lucrCrilor prestate; (b) serviciile e"ecutate pnC la data respectivC ca procent din serviciile totale ce trebuie
e"ecutate; sau (c) ponderea costurilor apCrute pnC la data respectivC n totalul costurilor totale estimate ale contractului.
0umai costurile ce reflectC serviciile prestate pnC la data respectivC sunt incluse n costurile realizate pnC la aceeaEi
datC. 0umai costurile ce reflectC serviciile prestate sau ce urmeazC a fi prestate sunt incluse n costurile totale estimate
ale contractului. &lCDile pro'resive Ei avansurile de la clienDi nu reflectC, de obicei, serviciile e"ecutate.
$- #n scopuri practice, atunci cnd serviciile sunt e"ecutate prin intermediul unui numCr nedeterminat de prestaDii de/a
lun'ul unei perioade specificate de timp, veniturile sunt recunoscute pe baza metodei liniare pe durata perioadei
respective, n afarC de cazul n care este evident cC alte metode ar putea reprezenta mai bine stadiul de e"ecuDie. )nd o
prestaDie anume este mult mai importantC dect altele, recunoaEterea veniturilor este amnatC pnC n momentul n care
prestaDia respectivC este e"ecutatC.
$1 )nd rezultatul unei tranzacDii ce implicC prestarea de servicii nu poate fi estimat n mod credibil, venitul va fi
recunoscut doar n limita c!eltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.
$% #n timpul stadiilor de nceput ale tranzacDiei se poate ntmpla destul de des ca rezultatul tranzacDiei sC nu poatC fi
estimat n mod credibil. :ricum, probabil cC entitatea va recupera costurile realizate ale tranzacDiei. +e aceea, veniturile
sunt recunoscute doar corespunzCtor costurilor apCrute ce se aEteaptC sC fie recuperabile. .vnd n vedere cC rezultatul
tranzacDiei nu poate fi estimat n mod credibil, nu se recunoaEte nici un fel de profit.
$ #n cazul n care rezultatul unei tranzacDii nu poate fi estimat n mod credibil Ei nu este probabil ca aceste costuri
apCrute sC fie recuperate, veniturile nu sunt recunoscute, iar costurile sunt trecute pe c!eltuieli.
11( Dati eemple de situatii cand nu sunt indeplinite criteriile de recunoastere a veniturilor din vanzari de
bunuri si recunoasterea acestora este amanata, conform cerintelor IAS *1 =2enituri din activitati curente=.
pCstreazC riscurile Ei avantajele ce decur' din deDinerea proprietCDii asupra bunurilor sunt urmCtoarele: (a) atunci cnd
entitatea are obli'aDii le'ate de rezultate nesatisfCcCtoare, neacoperite de prevederile 'aranDiilor normale; (b) n
momentul n care primirea veniturilor dintr/o anumitC vnzare este condiDionatC de primirea de cCtre cumpCrCtor a
1% +acC o entitate pCstreazC doar un risc nesemnificativ ce decur'e din dreptul de proprietate, atunci tranzacDia
reprezintC o vnzare Ei veniturile sunt recunoscute. +e e"emplu, un vnzCtor poate pCstra titlul le'al de proprietate
asupra bunurilor doar n scopul asi'urCrii colectCrii sumei ce i se datoreazC. #ntr/un asemenea caz, dacC entitatea a
transferat riscurile Ei avantajele semnificative ce decur' din dreptul de proprietate, tranzacDia este o vnzare Ei veniturile
sunt recunoscute. =n alt e"emplu, al unei entitCDi ce reDine doar un risc nesemnificativ aferent proprietCDii, poate fi o
vnzare en/detail cu clauzC de returnare a banilor, n cazul n care clientul nu este satisfCcut. #n asemenea cazuri,
veniturile sunt recunoscute n momentul vnzCrii, presupunndu/se cC vnzCtorul poate estima suficient de si'ur
veniturile viitoare Ei poate recunoaEte posibilitatea retururilor pe baza e"perienDei anterioare Ei a altor factori relevanDi.
III C IFRS
%(
11, !plicati metoda procentului de finalizare pentru recunoasterea veniturilor conform cerintelor IAS *1
=2enituri=.
&restarea de servicii $; .tunci cnd rezultatul unei tranzacDii ce implicC prestarea de servicii poate fi estimat n mod
credibil, venitul asociat tranzacDiei trebuie sC fie recunoscut n mCsura e"ecuDiei contractului la data nc!iderii bilanDului.
*ezultatul unei tranz.poate fi estimat n mod credibil, atunci cnd sunt ndeplinite toate condiDiile urmCtoare: (a)
valoarea venit. poate fi estimatC n mod credibil; (b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacDiei sC fie
'enerate cCtre entitate; (c) stadiul de e"ecuDie a ctr/tului la data de nc!idere a bilanDului poate fi evaluat n mod credibil;
Ei (d) costurile apCrute pe parcursul contractului Ei costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate n mod credibil.
11- Definiti veniturile, criteriile de recunoastere a acestora si eemplificati indeplinirea criteriilor de
recunoastere pentru principalele tipuri de venituri conform cerintelor IAS *1 =2enituri=.
"enitul din activit!ile curente este flu"ul brut de beneficii economice dintr/un e"erciDiu financiar, primit de o entitate n
cursul activitCDilor obiEnuite ale acesteia, atunci cnd acest flu" se materializeazC prin creEteri ale capitalurilor proprii,
altele dect creEterile datorate contribuDiilor din partea participanDilor la capital.
"aloarea #ust este suma la care poate fi tranzacDionat un activ sau decontatC o datorie, de bunCvoie, ntre pCrDi aflate n
cunoEtinDC de cauzC, n cadrul unei tranzacDii n care preDul este determinat obiectiv.
Veniturile din activitCDile curente include doar flu"urile brute de beneficii economice primite sau de primit de cCtre
entitate n nume propriu. Sumele colectate n numele unor terDe pCrDi, cum ar fi ta"ele de vnzare, ta"ele pentru bunuri Ei
servicii, Ei ta"ele pe valoarea adCu'atC nu sunt beneficii economice de primit de cCtre entitate Ei nu au ca rezultat creEteri
ale capitalurilor proprii. +e aceea, sunt e"cluse din veniturile din activitatea curentC. Similar, n cazul unui contract de
mandat, flu"urile brute de beneficii economice includ sumele colectate n numele proprietarului Ei care nu au ca rezultat
creEteri ale capitalurilor proprii ale entitCDii. Sumele colectate n numele proprietarului nu reprezintC venituri din
activitatea curentC. Veniturile din activitatea curentC reprezintC doar comisioanele.
Vnzarea de bunuri 1, Veniturile din vnzarea bunurilor vor fi recunoscute n momentul n care au fost ndeplinite toate
condiDiile urmCtoare: (a) entitatea a transferat cumpCrCtorului riscurile Ei avantajele semnificative ce decur' din
proprietatea asupra bunurilor; (b) entitatea nu mai 'estioneazC bunurile vndute la nivelul la care ar fi fCcut/o, n mod
normal, n cazul deDinerii n proprietate a acestora Ei nici nu mai deDine controlul efectiv asupra lor; (c) mCrimea
veniturilor poate fi mCsuratC n mod credibil; (d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacDiei sC fie
'enerate cCtre entitate; Ei (e) costurile tranzacDiei pot fi mCsurate n mod credibil.
&restarea de servicii $; .tunci cnd rezultatul unei tranzacDii ce implicC prestarea de servicii poate fi estimat n mod
credibil, venitul asociat tranzacDiei trebuie sC fie recunoscut n mCsura e"ecuDiei contractului la data nc!iderii bilanDului.
*ezultatul unei tranzacDii poate fi estimat n mod credibil, atunci cnd sunt ndeplinite toate condiDiile urmCtoare: (a)
valoarea veniturilor poate fi estimatC n mod credibil; (b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacDiei sC
fie 'enerate cCtre entitate; (c) stadiul de e"ecuDie a contractului la data de nc!idere a bilanDului poate fi evaluat n mod
credibil; Ei (d) costurile apCrute pe parcursul contractului Ei costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate n mod
credibil
$4 Veniturile apCrute din utilizarea de cCtre alDii a activelor entitCDii ce 'enereazC dobnzi, redevenDe Ei dividende vor fi
recunoscute, atunci cnd: (a) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacDiei sC intre n entitate; Ei (b)
valoarea veniturilor poate fi determinatC n mod credibil.
111 &rezentati criteriile de recunoastere a subventiilor conform cerintelor IAS 28 =Contabilitatea subventiilor
$uvernamentale si prezentarea informatiilor le$ate de asistenta $uvernamentala=.
% Subeniile #uernamentale* inclusi subeniile nemonetare la aloarea 6ust* nu se recunosc p'n c'nd nu
e(ist suficient si#uran c:
(a) entitatea a respecta condiiile ata!ate acordrii lor) !i c (b) subeniile or fi primite,
: subvenDie 'uvernamentalC nu este recunoscutC pnC cnd nu e"istC suficientC si'uranDC cC entitatea va respecta
condiDiile ataEate acordCrii acesteia Ei cC subvenDia va fi primitC. &rimirea unei subvenDii nu furnizeazC ea nsCEi probe
concludente asupra faptului cC toate condiDiile ataEate acordCrii subvenDiei au fost sau vor fi ndeplinite.
4 2aniera n care o subvenDie este primitC nu afecteazC metoda contabilC ce urmeazC a fi adoptatC cu privire la
subvenDie. +in acest motiv o subvenDie este nre'istratC n contabilitate n aceeaEi manierC, indiferent cC ea a fost primitC
n numerar, fie ca o reducere a unei datorii faDC de 'uvern.
1; =n mprumut nerambursabil primit de la 'uvern este tratat drept subvenDie 'uvernamentalC atunci cnd e"istC
suficientC si'uranDC cC entitatea va respecta termenii stabiliDi pentru nerambursarea mprumutului.
11 : datC ce o subvenDie 'uvernamentalC este recunoscutC, orice datorie sau activ contin'ent este tratat n conformitate
cu 3.S (% Provizioane1 datorii contin&ente 'i active contin&ente.
12 Subeniile #uernamentale or fi recunoscute* pe o baz sistematic* drept enit pe perioadele
corespunztoare c"eltuielilor aferente pe care aceste subenii urmeaz a le compensa, 5le nu or fi creditate
direct n conturile de capital !i rezere,
III C IFRS
%,
11% Definiti subventiile aferente activelor conform cerintelor IAS 28 =Contabilitatea subventiilor
$uvernamentale si prezentarea informatiilor le$ate de asistenta $uvernamentala=. Dati un eemplu de recunoastere
a unei subventii aferente activelor in cazul in care societatea a beneficiat de finantarea unui activ in procent de +8A
din valoarea acestuia.
Subven!iile aferente activelor reprezint subenii #uernamentale pentru acordarea crora principala condiie
este ca entitatea beneficiar s cumpere* s construiasc sau s ac"iziioneze n alt mod actie imobilizate, =e
asemenea* pot e(ista !i condiii secundare care restricioneaz tipul sau amplasarea actielor sau perioadele n
care acestea urmeaz a fi ac"iziionate sau deinute,
Subeniile #uernamentale
% Subeniile #uernamentale* inclusi subeniile nemonetare la aloarea 6ust* nu se recunosc p'n c'nd nu
e(ist suficient si#uran c:
(a) entitatea a respecta condiiile ata!ate acordrii lor) !i c
(b) subeniile or fi primite,
Prezentarea subeniilor referitoare la actie
28 Subeniile #uernamentale pentru actie* inclusi subeniile nemonetare la aloarea 6ust* se prezint n
bilan fie ca enit am'nat* fie prin deducerea subeniei din aloarea contabil a actiului,
$- Sunt considerate drept alternative acceptabile douC metode de prezentare a situaDiilor financiare ale subvenDiilor (sau
o cotC parte potrivitC adecvatC din subvenDii) le'ate de active.
$1 =na din metode considerC subvenDia drept venit amnat care este recunoscut ca venit pe o bazC sistematicC Ei
raDionalC pe parcursul perioadei de viaDC utilC a activului.
$% )ealaltC metodC presupune deducerea subvenDiei din valoarea contabilC a activului. SubvenDia este recunoscutC drept
venit de/a lun'ul ciclului de viaDC al activului amortizabil prin reducerea c!eltuielii cu amortizarea.
$ .c!iziDionarea activelor Ei primirea subvenDiilor le'ate de acestea pot cauza miEcCri majore n flu"urile de trezorerie
ale unei entitCDi. +in acest motiv Ei cu scopul de a arCta investiDia brutC n active, respectivele miEcCri sunt adesea
prezentate ca elemente separate n situaDia flu"urilor de trezorerie fCrC le'CturC cu faptul cC subvenDia este sau nu dedusC
din activul le'at de aceasta, n scopul ntocmirii bilanDului.
11 Definiti subventiile aferente veniturilor conform cerintelor IAS 28 =Contabilitatea subventiilor
$uvernamentale si prezentarea informatiilor le$ate de asistenta $uvernamentala. Dati un eemplu de recunoastere a
unei subventii aferente veniturilor=.
Subven!iile aferente veniturilor cuprind toate subeniile #uernamentale diferite de cele pentru actie,
Prezentarea subeniilor referitoare la enit
$4 SubvenDiile le'ate de venit sunt uneori prezentate n creditul contului de profit Ei pierdere, fie distinct, fie cu un titlu
'eneral, cum ar fi 6.lte venituri8; n mod alternativ, ele sunt deduse din c!eltuielile aferente raportate.
(; SusDinCtorii primei metode pretind cC este inadecvatC compensarea elementelor de venituri Ei c!eltuieli Ei cC
separarea subvenDiei de c!eltuieli faciliteazC compararea cu alte c!eltuieli ce nu sunt afectate de subvenDie. .r'umentele
n favoarea celei de/a doua metode aratC de ce c!eltuielile ar putea foarte bine sC nu fie suportate de entitate, dacC
subvenDia nu a fost disponibilC, iar prezentarea c!eltuielilor fCrC a fi compensate cu subvenDia ar putea fi, prin urmare,
eronatC.
(1 .mbele metode sunt privite ca fiind acceptabile pentru ntocmirea subvenDiilor le'ate de venit. &rezentarea
informaDiilor privind subvenDia poate fi necesarC pentru nDele'erea corectC a situaDiilor financiare. &rezentarea
informaDiilor privind efectul subvenDiilor asupra oricCrui element de venit sau c!eltuialC care este solicitat spre a fi
separat prezentat este consideratC, de re'ulC, corespunzCtoare.
114 &rezentati contabilizarea rambursarilor de subventii $uvernamentale conform cerintelor IAS 28
=Contabilitatea subventiilor $uvernamentale si prezentarea informatiilor le$ate de asistenta $uvernamentala=. Dati
un eemplu de restituire a unei subventii pentru active si a unei subventiii pentru venituri.
Rambursarea subeniilor #uernamentale
($ : subvenDie 'uvernamentalC care devine rambursabilC se nre'istreazC ca o ajustare a unei estimCri contabile (a se
vedea 3.S &olitici contabile, modificCri n estimCrile contabile Ei erori). *ambursarea unei subvenDii referitoare la
venituri se va referi, n primul rnd, la orice credit amnat neamortizat, acordat ca urmare a subvenDiei. #n mCsura n care
suma rambursatC depCEeEte orice astfel de credit amnat sau dacC nu e"istC un asemenea credit, surplusul, respectiv
valoarea inte'ralC rambursatC se va recunoaEte imediat ca o c!eltuialC. *ambursarea unei subvenDii referitoare la un
activ se nre'istreazC prin creEterea valorii contabile nete a activului sau prin reducerea soldului venitului amnat cu
suma rambursabilC. .mortizarea suplimentarC acumulatC, care ar fi fost recunoscutC la zi ca o c!eltuialC n absenDa
subvenDiei, se trece imediat pe c!eltuieli.
(( )ircumstanDele care duc la rambursarea unei subvenDii privind un activ pot necesita atenDie sporitC n ceea ce priveEte
posibila depreciere a noii valori contabile a activului.
III C IFRS
%-
1%; &rezentati tipurile de subventii7 recunoastere, evaluare si prezentarea acestora in situatia pozitiei financiare,
conform cerintelor IAS 28 =Contabilitatea subventiilor $uvernamentale si prezentarea informatiilor le$ate de
asistenta $uvernamentala=.
&rezentarea subvenDiilor referitoare la active $, SubvenDiile 'uvernamentale pentru active, inclusiv subvenDiile
nemonetare la valoarea justC, se prezintC n bilanD fie ca venit amnat, fie prin deducerea subvenDiei din valoarea
contabilC a activului.
&rezentarea subvenDiilor referitoare la venit $4 SubvenDiile le'ate de venit sunt uneori prezentate n creditul contului de
profit Ei pierdere, fie distinct, fie cu un titlu 'eneral, cum ar fi 6.lte venituri8; n mod alternativ, ele sunt deduse din
c!eltuielile aferente raportate.
eronatC.
1%1 &rezentati subventiile referitoare la active si operatiunile de rambursare a acestor subventii conform
cerintelor IAS 28 =Contabilitatea subventiilor $uvernamentale si prezentarea informatiilor le$ate de asistenta
$uvernamentala=. !emplificati situatia unei societati comerciale care a beneficiat de o subventie pentru active si
trebuie sa restituie o parte a subventiei pentru ca nu a respectat conditiile impuse .
*ambursarea subvenDiilor 'uvernamentale ($ : subvenDie 'uvernamentalC care devine rambursabilC se nre'istreazC ca
o ajustare a unei estimCri contabile (a se vedea 3.S &olitici contabile, modificCri n estimCrile contabile Ei erori).
*ambursarea unei subvenDii referitoare la venituri se va referi, n primul rnd, la orice credit amnat neamortizat, acordat
ca urmare a subvenDiei. #n mCsura n care suma rambursatC depCEeEte orice astfel de credit amnat sau dacC nu e"istC un
asemenea credit, surplusul, respectiv valoarea inte'ralC rambursatC se va recunoaEte imediat ca o c!eltuialC.
*ambursarea unei subvenDii referitoare la un activ se nre'istreazC prin creEterea valorii contabile nete a activului sau
prin reducerea soldului venitului amnat cu suma rambursabilC. .mortizarea suplimentarC acumulatC, care ar fi fost
recunoscutC la zi ca o c!eltuialC n absenDa subvenDiei, se trece imediat pe c!eltuieli.
III C IFRS
%1
1%$ &rezentati contabilizarea unei subventii nemonetare sub forma unui activ amortizabil conform cerintelor
IAS 28 =Contabilitatea subventiilor $uvernamentale si prezentarea informatiilor le$ate de asistenta $uvernamentala=.
!emplificati.
Subven!iile &uvernamentale reprezintC asistenDa acordatC de 'uvern sub forma unor transferuri de resurse cCtre o entitate
n sc!imbul respectCrii, n trecut sau n viitor, a anumitor condiDii referitoare la activitatea de e"ploatare a acestei entitCDi.
SubvenDiile e"clud acele forme de asistenDC 'uvernamentalC cCrora nu li se poate atribui, n mod rezonabil, o anumitC
valoare, precum Ei acele tranzacDii cu 'uvernul care nu se pot distin'e de operaDiunile comerciale normale ale entitCDii.
SubvenDiile 'uvernamentale
% SubvenDiile 'uvernamentale, inclusiv subvenDiile nemonetare la valoarea justC, nu se recunosc pnC cnd nu e"istC
suficientC si'uranDC cC:
(a) entitatea va respecta condiDiile ataEate acordCrii lor; Ei cC (b) subvenDiile vor fi primite.
: subvenDie 'uvernamentalC nu este recunoscutC pnC cnd nu e"istC suficientC si'uranDC cC entitatea va respecta
condiDiile ataEate acordCrii acesteia Ei cC subvenDia va fi primitC. &rimirea unei subvenDii nu furnizeazC ea nsCEi probe
concludente asupra faptului cC toate condiDiile ataEate acordCrii subvenDiei au fost sau vor fi ndeplinite.
4 2aniera n care o subvenDie este primitC nu afecteazC metoda contabilC ce urmeazC a fi adoptatC cu privire la
subvenDie. +in acest motiv o subvenDie este nre'istratC n contabilitate n aceeaEi manierC, indiferent cC ea a fost primitC
n numerar, fie ca o reducere a unei datorii faDC de 'uvern.
1; =n mprumut nerambursabil primit de la 'uvern este tratat drept subvenDie 'uvernamentalC atunci cnd e"istC
suficientC si'uranDC cC entitatea va respecta termenii stabiliDi pentru nerambursarea mprumutului.
11 : datC ce o subvenDie 'uvernamentalC este recunoscutC, orice datorie sau activ contin'ent este tratat n conformitate
cu 3.S (% Provizioane1 datorii contin&ente 'i active contin&ente.
1$ SubvenDiile 'uvernamentale vor fi recunoscute, pe o bazC sistematicC, drept venit pe perioadele corespunzCtoare
c!eltuielilor aferente pe care aceste subvenDii urmeazC a le compensa. <le nu vor fi creditate direct n conturile de capital
Ei rezerve.
1%( Definiti subventiile nemonetare conform cerintelor IAS 28 =Contabilitatea subventiilor $uvernamentale si
prezentarea informatiilor le$ate de asistenta $uvernamentala= si aratati cerintele de prezentare a acestora insituatia
pozitiei financiare.
Subeniile #uernamentale
% SubvenDiile 'uvernamentale, inclusiv subvenDiile nemonetare la valoarea justC, nu se recunosc pnC cnd nu e"istC
suficientC si'uranDC cC:
(a) entitatea va respecta condiDiile ataEate acordCrii lor; Ei cC (b) subvenDiile vor fi primite.
Subenii #uernamentale nemonetare
$( : subvenDie 'uvernamentalC poate mbrCca forma transferului unui activ nemonetar, cum ar fi pCmntul sau alte
resurse, pentru uzul entitCDii. #n astfel de circumstanDe este normal a se aprecia valoarea justC a activului nemonetar Ei a
se contabiliza att subvenDia, ct Ei activul la valoarea justC. +acC, uneori, se urmeazC o direcDie alternativC, este pentru a
se nre'istra contabil att activul, ct Ei subvenDia la valoarea nominalC.
1%, &rezentati diferentele privind recunoasterea si contabilizarea subventiilor referitoare la venituri si a
subventiilor referitoare la active, conform cerintelor IAS 28 =Contabilitatea subventiilor $uvernamentale si
prezentarea informatiilor le$ate de asistenta $uvernamentala=.
&rezentarea subvenDiilor referitoare la venit $4 SubvenDiile le'ate de venit sunt uneori prezentate n creditul contului de
profit Ei pierdere, fie distinct, fie cu un titlu 'eneral, cum ar fi 6.lte venituri8; n mod alternativ, ele sunt deduse din
c!eltuielile aferente raportate.
eronatC.
III C IFRS
%%
1%- &rezentati aspectele referitoare la elementele monetare in valuta7 recunoastere initiala si la sfarsitul
perioadei de raportare conform cerintelor IAS 2* =!fectele variatiei cursului de sc"imb valutar=.
Raportarea tranzaciilor e(primate n alut n moneda funcional
Recunoa!tere iniial
$; : tranzacDie n valutC este o tranzacDie care este e"primatC sau care necesitC decontarea n valutC, inclusiv tranzacDiile
rezultate, atunci cnd o entitate:
(a) cumpCrC sau vinde bunuri sau servicii al cCror preD este e"primat n valutC; (b) mprumutC sau oferC spre mprumut
fonduri, iar sumele ce urmeazC a fi plCtite sau ncasate sunt e"primate n valutC; sau
(c) ac!iziDioneazC sau cedeazC active, contracteazC sau ac!itC datorii e"primate n valutC prin alte modalitCDi dect cele
enumerate mai sus.
$1 : operaDiune n valutC trebuie nre'istratC n momentul recunoaEterii iniDiale n moneda funcDionalC, aplicndu/se
sumei n valutC cursul de sc!imb la vedere dintre moneda funcDionalC Ei moneda strCinC, la data efectuCrii tranzacDiei.
$$ +ata tranzacDiei este data la care tranzacDia se calificC pentru prima datC pentru recunoaEtere n conformitate cu
Standardele 3nternaDionale de *aportare 9inanciarC. +in motive practice, este deseori folosit un curs care apro"imeazC
cursul actual de la data efectuCrii tranzacDiei; de e"emplu, un curs mediu calculat pentru o sCptCmnC sau o lunC se aplicC
tuturor tranzacDiilor efectuate n fiecare valutC survenite n acea perioadC. +acC totuEi cursurile de sc!imb fluctueazC n
mod semnificativ, folosirea cursului mediu pentru o anume perioadC de timp este necorespunzCtoare.
Raportarea la date ulterioare datei bilanului
$( ?a fiecare datC a bilanDului: (a) elementele monetare e"primate n valutC vor fi convertite utilizndu/se cursul de
nc!idere; (b) elementele nemonetare e"primate n valutC evaluate pe baza costului istoric vor fi convertite utilizndu/se
cursul de sc!imb de la data efectuCrii tranzacDiei; Ei (c) elementele nemonetare e"primate n valutC evaluate la valoarea
justC vor fi convertite utilizndu/se cursul de sc!imb din data la care a fost determinatC valoarea justC.
1%1 &rezentati re$ulile de evaluare la sfarsitul perioadei de raportare a elementelor bilantiere eprimate in
valuta conform IAS 2* =!fectele variatiei cursului de sc"imb valutar=.
$( ?a fiecare datC a bilanDului: (a) elementele monetare e"primate n valutC vor fi convertite utilizndu/se cursul de
nc!idere; (b) elementele nemonetare e"primate n valutC evaluate pe baza costului istoric vor fi convertite utilizndu/se
cursul de sc!imb de la data efectuCrii tranzacDiei; Ei (c) elementele nemonetare e"primate n valutC evaluate la valoarea
justC vor fi convertite utilizndu/se cursul de sc!imb din data la care a fost determinatC valoarea justC.
$, Valoarea contabilC a unui element este determinatC n conjuncDie cu alte Standardele relevante. +e e"emplu,
imobilizCrile corporale pot fi evaluate la valoarea justC sau la costul istoric n conformitate cu 3.S 11 Imobilizri
corporale. 3ndiferent dacC valoarea contabilC se determinC pe baza costului istoric sau a valorii juste, dacC suma este
determinatC ntr/o monedC strCinC, aceasta este apoi convertitC n moneda funcDionalC n conformitate cu acest Standard.
$- Valoarea contabilC a anumitor elemente este determinatC prin compararea a douC sau mai multe valori. +e e"emplu,
valoarea contabilC a stocurilor este cea mai micC dintre cost Ei valoarea realizabilC netC n conformitate cu 3.S $ Stocuri.
Similar, n conformitate cu 3.S (1 Deprecierea activelor, valoarea contabilC a unui activ pentru care e"istC un indiciu de
depreciere este valoarea mai micC dintre valoarea sa contabilC nainte de a lua n considerare posibilele pierderi din
depreciere Ei valoarea sa recuperabilC. .tunci cnd un astfel de activ este nemonetar Ei este evaluat n valutC, valoarea
contabilC este determinatC prin compararea:
(a) costului sau valorii contabile, dupC caz, convertit(e) la cursul de sc!imb de la data la care valoarea a fost determinatC
(adicC acel curs de sc!imb de la data tranzacDiei pentru un element evaluat la costul istoric); Ei
(b) valoarea realizabilC netC sau valoarea recuperabilC, dupC caz, convertitC la cursul de sc!imb de la data la care a fost
determinatC acea valoare (de e"emplu, cursul de nc!idere de la data bilanDului).
<fectul acestei comparaDii poate fi acela cC o pierdere din depreciere este recunoscutC n moneda funcDionalC, dar nu ar fi
recunoscutC n moneda strCinC, sau viceversa.
$1 .tunci cnd mai multe cursuri de sc!imb sunt disponibile, cursul utilizat este acela la care viitoarele flu"uri de
trezorerie reprezentate de tranzacDie sau de sold ar fi putut fi stabilite dacC acele flu"uri de trezorerie ar fi avut loc la data
evaluCrii. +acC interEanjabilitatea dintre douC monede lipseEte temporar, cursul utilizat este primul curs ulterior la care
au putut fi fCcute sc!imburile.
Recunoa!terea diferenelor de curs alutar
$% 3.S (4 se aplicC acelei contabilitCDi de acoperire mpotriva riscurilor pentru elementele valutare. .plicarea
contabilitCDii de acoperire mpotriva riscurilor cere unei entitCDi sC contabilizeze anumite diferenDe de curs valutar n mod
diferit faDC de tratamentul diferenDelor de sc!imb cerut de acest Standard. +e e"emplu, 3.S (4 cere ca diferenDele de
sc!imb pentru elementele monetare care se calificC drept instrumente de acoperire mpotriva riscului ntr/o operaDie de
acoperire mpotriva riscului asociat flu"urilor de trezorerie sC fie raportate iniDial n capitaluri proprii, n mCsura n care
acoperirea este eficace.
2< =iferenele de curs alutar ce apar cu ocazia decontrii elementelor monetare sau a conertirii elementelor
monetare la cursuri diferite fa de cele la care au fost conertite la recunoa!terea iniial pe parcursul perioadei
sau n situaiile financiare anterioare or fi recunoscute ca profit sau pierdere n perioada n care apar* cu unele
e(eptii mentionate de standard,
$4 .tunci cnd elementele monetare apar dintr/o tranzacDie valutarC Ei e"istC o modificare a cursului de sc!imb ntre
data efectuCrii tranzacDiei Ei data decontCrii, apare o diferenDC de curs valutar. #n cazul n care tranzacDia este decontatC n
decursul aceluiaEi e"erciDiu financiar n care ea a survenit, ntrea'a diferenDC de curs valutar este recunoscutC n acel
e"erciDiu. .tunci cnd tranzacDia este decontatC ntr/un e"erciDiu financiar ulterior, diferenDa de curs valutar recunoscutC
n fiecare e"erciDiu pnC la data decontCrii este determinatC Dinnd seama de modificarea cursurilor de sc!imb survenite
n cursul fiecCrui e"erciDiu.
III C IFRS
%
1%% &rezentati tratamentele contabile ale diferentelor de curs valutar aferente elementelor monetare conform
IAS 2* =!fectele variatiei cursului de sc"imb valutar=, ce apar la decontarea acestora si la sfarsitul perioadei de
raportare.
$ +iferenDele de curs valutar ce apar cu ocazia decontCrii elementelor monetare sau a convertirii elementelor monetare
la cursuri diferite faDC de cele la care au fost convertite la recunoaEterea iniDialC pe parcursul perioadei sau n situaDiile
financiare anterioare vor fi recunoscute ca profit sau pierdere n perioada n care apar.
$4 .tunci cnd elementele monetare apar dintr/o tranzacDie valutarC Ei e"istC o modificare a cursului de sc!imb ntre
data efectuCrii tranzacDiei Ei data decontCrii, apare o diferenDC de curs valutar. #n cazul n care tranzacDia este decontatC n
decursul aceluiaEi e"erciDiu financiar n care ea a survenit, ntrea'a diferenDC de curs valutar este recunoscutC n acel
e"erciDiu. .tunci cnd tranzacDia este decontatC ntr/un e"erciDiu financiar ulterior, diferenDa de curs valutar recunoscutC
n fiecare e"erciDiu pnC la data decontCrii este determinatC Dinnd seama de modificarea cursurilor de sc!imb survenite
n cursul fiecCrui e"erciDiu.
(; .tunci cnd un cEti' sau o pierdere aferent(C) unui element nemonetar este recunoscut(C) direct n capitalurile
proprii, orice componentC de sc!imb a acelui cEti' sau a acelei pierderi va fi recunoscutC direct n capitalurile proprii.
+impotrivC, atunci cnd un cEti' sau o pierdere aferent(C) unui activ nemonetar este recunoscut(C) n rezultatul
e"erciDiului, orice componentC de sc!imb a acelui cEti' sau a acelei pierderi va fi recunoscutC n rezultatul e"erciDiului.
1% Definiti valoarea recuperabila a unei imobilizari conform cerintelor IAS %+ =Deprecierea activelor=.
"aloarea recuperabil a unui activ sau a unei unitCDi 'eneratoare de numerar reprezintC cea mai mare valoare dintre
valoarea sa justC minus costurile de vnzare Ei valoarea sa de utilizare.
Valoarea justC minus costurile de vnzare
$- )el mai bun indiciu pentru valoarea justC a unui activ minus costurile de vnzare este preDul dintr/un an'ajament
ferm de vnzare, din cadrul unei tranzacDii desfCEurate n condiDii obiective, ajustat n funcDie de costurile mar'inale
aferente cedCrii activului respectiv.
$1 +acC nu e"istC nici un an'ajament ferm de vnzare, dar activul este comercializat pe o piaDC activC, valoarea justC
minus costurile de vnzare este reprezentatC de preDul activului pe piaDC minus costurile de cedare a activului. &reDul
corespunzCtor de pe piaDC este, de obicei, preDul cumpCrCtorului. .tunci cnd preDurile cumpCrCtorului nu sunt
disponibile, preDul celei mai recente tranzacDii poate oferi o bazC de plecare pentru estimarea valorii juste minus costurile
de vnzare, cu condiDia sC nu se fi nre'istrat nici o modificare majorC a mediului ec.ntre data tranz.Diei Ei data estimCrii
$% +acC nu e"istC nici un an'ajament ferm de vnzare sau activul nu este comercializat pe o piaDC activC, valoarea justC
minus costurile de vnzare este calculatC pe baza celor mai bune informaDii disponibile cu privire la suma pe care
entitatea o poate obDine la data bilanDului din cedarea unui activ, n cadrul unei tranzacDii desfCEurate n condiDii
obiective, ntre pCrDi interesate Ei n cunoEtinDC de cauzC, dupC ce se deduc costurile aferente cedCrii unui activ. &entru a
calcula aceastC sumC, se vor lua n considerare rezultatele tranzacDiilor recente cu active similare, din acelaEi sector de
activitate. Valoarea justC minus costurile de vnzare nu reflectC o vnzare forDatC, cu e"cepDia cazului n care conducerea
este constrnsC sC vndC imediat.
Valoarea de utilizare (; ?a calculul valorii de utilizare a unui activ se vor avea n vedere urmCtoarele elemente:
(a) estimarea viitoarelor flu"uri de trezorerie pe care entitatea se aEteaptC sC le obDinC de la activul respectiv;
(b) aEteptCri privind posibilele variaDii ale mCrimii sau frecvenDei acelor flu"uri de trezorerie;
(c) valoarea n timp a banilor, n funcDie de rata actualC a dobnzii la plasamentele fCrC risc de pe piaDC;
(d) preDul suportCrii incertitudinii inerente activului; Ei
(e) alDi factori, cum ar fi absenDa lic!iditCDii, pe care participanDii pe piaDC ar lua/o n calcul la estimarea valorii viitoarelor
flu"uri de trezorerie pe care entitatea se aEteaptC sC le obDinC de la activul respectiv.
1%4 Ce se intele$e prin valoarea de utilizare a unei imobilizari corporale si cum se determina aceasta conform
cerintelor IAS %+ =Deprecierea activelor= ?
Valoarea de utilizare (; ?a calculul valorii de utilizare a unui activ se vor avea n vedere urmCtoarele elemente:
(a) estimarea viitoarelor flu"uri de trezorerie pe care entitatea se aEteaptC sC le obDinC de la activul respectiv;
(b) aEteptCri privind posibilele variaDii ale mCrimii sau frecvenDei acelor flu"uri de trezorerie;
(c) valoarea n timp a banilor, n funcDie de rata actualC a dobnzii la plasamentele fCrC risc de pe piaDC;
(d) preDul suportCrii incertitudinii inerente activului; Ei
(e) alDi factori, cum ar fi absenDa lic!iditCDii, pe care participanDii pe piaDC ar lua/o n calcul la estimarea valorii viitoarelor
flu"uri de trezorerie pe care entitatea se aEteaptC sC le obDinC de la activul respectiv.
(1 <stimarea valorii de utilizare a unui activ implicC urmCtorii paEi:
(a) estimarea viitoarelor intrCri Ei ieEiri de numerar 'enerate de utilizarea continuC a activului Ei de cedarea acestuia; Ei
(b) aplicarea ratei potrivite de actualizare acestor viitoare flu"uri de trezorerie.
($ <lementele identificate la para'raful (;(b), (d) Ei (e) pot fi reflectate fie sub forma ajustCrii viitoarelor flu"uri de
trezorerie, fie sub forma ajustCrii ratei de actualizare. 3ndiferent de abordarea adoptatC de entitate pentru a cuantifica
efectele aEteptCrilor privind posibilele variaDii ale mCrimii sau frecvenDei flu"urilor de trezorerie, rezultatul trebuie sC
reflecte valoarea actualizatC aEteptatC a viitoarelor flu"uri de trezorerie, adicC media ponderatC a tuturor variantelor
posibile. .ne"a . oferC ndrumCri suplimentare n ceea ce priveEte modul de utilizare a te!nicilor de actualizare la
evaluarea valorii de utilizare a unui activ.
(4 <stimCrile flu"urilor de trezorerie viitoare vor include:
(a) previziunile intrCrilor de flu"uri de trezorerie 'enerate de utilizarea continuC a activului;
(b) previziunile ieEirilor de flu"uri de trezorerie care fac posibile intrCrile de flu"uri de trezorerie rezultate din utilizarea
continuC a activului (inclusiv ieEiri de numerar pentru pre'Ctirea dCrii n folosinDC a activului) Ei care pot fi direct
repartizate sau alocate activului n mod rezonabil Ei consecvent; Ei
(c) flu"urile de trezorerie nete (dacC e"istC) care vor fi primite (sau plCtite) pentru a ceda activul la sfrEitul duratei sale
de viaDC utilC.
III C IFRS
%4
1; Cum se evalueaza valoarea recuperabila a imobilizarilor conform cerintelor IAS %+ =Deprecierea activelor=.
5aluarea alorii recuperabile
1 .cest Standard defineEte valoarea recuperabilC ca fiind cea mai mare valoare dintre valoarea justC a unui activ sau a
unei unitCDi 'eneratoare de numerar, minus costurile de vnzare, Ei valoarea sa de utilizare.
14 0u este ntotdeauna necesar att calculul valorii juste a unui activ minus costul sCu de vnzare, ct Ei al valorii de
utilizare. +acC oricare dintre aceste valori depCEeEte valoarea contabilC a activului, activul nu este depreciat, estimarea
celeilalte valori nefiind necesarC.
$; )alculul valorii juste minus costurile de vnzare este posibil c!iar dacC activul avut n vedere nu este comercializat
pe o piaDC activC. )u toate acestea, calculul valorii juste minus costurile de vnzare nu este ntotdeauna posibil din cauza
absenDei unei baze pentru estimarea credibilC a sumei care s/ar putea obDine din vnzarea activului, n cadrul unei
tranzacDii desfCEurate n condiDii obiective, ntre pCrDi interesate Ei n cunoEtinDC de cauzC. #n acest caz, entitatea poate
considera valoarea de utilizare a activului ca fiind valoarea sa recuperabilC.
$1 +acC nu e"istC motive pentru a crede cC valoarea de utilizare a unui activ depCEeEte semnificativ valoarea sa justC
minus costurile de vnzare, aceasta din urmC poate fi utilizatC ca valoare recuperabilC. #n aceastC situaDie se 'Csesc, de
cele mai multe ori, activele care sunt deDinute n vederea cedCrii. Valoarea de utilizare a unui astfel de activ constC, n
principal, din ncasCrile nete din cedare, flu"urile de trezorerie 'enerate de utilizarea activului pnC la cedarea acestuia
fiind, foarte probabil, ne'lijabile.
$$ Valoarea recuperabilC se calculeazC pentru fiecare activ n parte, cu e"cepDia cazului n care un activ nu 'enereazC
intrCri de numerar care sC fie n mare mCsurC independente de cele 'enerate de alte active sau 'rupuri de active. #ntr/un
astfel de caz, valoarea recuperabilC se calculeazC pentru unitatea 'eneratoare de numerar cCreia i aparDine, n afarC de
cazul n care fie:
(a) valoarea justC a activului minus costurile de vnzare este mai mare dect valoarea sa contabilC; fie
(b) valoarea de utilizare a activului poate fi estimatC ca fiind apropiatC de valoarea sa justC minus costurile de vnzare,
iar valoarea justC, respectiv costul de vnzare pot fi calculate.
$( #n unele cazuri, estimCrile, mediile Ei formulele de calcul pot sC ofere apro"imCri veridice ale calculelor detaliate
e"puse n prezentul Standard pentru determinarea valorii juste minus costul de vnzare sau a valorii de utilizare.
11 &rezentati pasii necesari in estimarea valorii de utilizare a imobilizarilor conform cerintelor IAS %+
=Deprecierea activelor=.
(4 <stimCrile flu"urilor de trezorerie viitoare vor include:
(a) previziunile intrCrilor de flu"uri de trezorerie 'enerate de utilizarea continuC a activului;
(b) previziunile ieEirilor de flu"uri de trezorerie care fac posibile intrCrile de flu"uri de trezorerie rezultate din utilizarea
continuC a activului (inclusiv ieEiri de numerar pentru pre'Ctirea dCrii n folosinDC a activului) Ei care pot fi direct
repartizate sau alocate activului n mod rezonabil Ei consecvent; Ei
(c) flu"urile de trezorerie nete (dacC e"istC) care vor fi primite (sau plCtite) pentru a ceda activul la sfrEitul duratei sale
de viaDC utilC.
-- *ata (ratele) de actualizare va (vor) fi o ratC (rate) nainte de impozitare, care reflectC evaluCrile curente de piaDC cu
privire la: (a) valoarea n timp a banilor; Ei (b) riscurile specifice activelor pentru care estimCrile viitoarelor flu"uri de
trezorerie nu au fost ajustate.
1$ Ce se intele$e prin pretul net de vanzare al imobilizarilor prin prisma IAS %+ =Deprecierea activelor=.
;aloarea 6ust minus costurile de 'nzare
de vnzare, cu condiDia sC nu se fi nre'istrat nici o modificare majorC a mediului economic ntre data tranzacDiei Ei data
estimCrii.
$ )u ocazia determinCrii valorii justC minus costurile de vnzare, se deduc costurile de cedare, altele dect cele care au
fost deja recunoscute ca datorii. <"emple de astfel de costuri sunt: costurile le'ale, ta"ele de timbru Ei alte ta"e similare,
costuri ndepCrtCrii activului, precum Ei costurile directe mar'inale pentru scoaterea la vnzare a activului. )u toate
acestea, beneficiile pentru nc!eierea contractelor de muncC Ei costurile asociate reducerii sau reor'anizCrii activitCDii ca
urmare a cedCrii unui activ nu sunt considerate costuri mar'inale directe aferente cedCrii activului.
$4 =neori, cedarea unui activ poate implica pentru cumpCrCtor asumarea unei datorii, dar este disponibilC doar o sin'urC
valoare justC minus costurile de vnzare, att pentru activ, ct Ei pentru datorie.
III C IFRS
;
1( /ecunoasterea si evaluarea unei pierderi din depreciere pentru imobilizari conform cerintelor IAS %+
-4 +acC Ei numai dacC valoarea recuperabilC a unui activ este mai micC dect valoarea sa contabilC, valoarea contabilC a
activului va fi redusC pentru a fi e'alC cu valoarea recuperabilC. : astfel de reducere reprezintC o pierdere din
depreciere.
1; : pierdere din depreciere va fi recunoscutC imediat n profitul sau n pierderea perioadei, cu e"cepDia situaDiilor n
care activul este raportat la valoarea reevaluatC, n conformitate cu prevederile unui alt Standard (de e"emplu, n
conformitate cu modelul de reevaluare din 3.S 11 Imobilizri corporale). :rice pierdere din depreciere n cazul unui
activ reevaluat va fi consideratC ca fiind o descreEtere 'eneratC de reevaluare, n conformitate cu celClalt Standard.
11 : pierdere din depreciere a unui activ care nu a fost reevaluat este recunoscutC -n profitul sau -n pierderea perioadei.
#n cazul unui activ reevaluat, o pierdere din depreciere este recunoscutC prin diminuarea eventualului surplus rezultat din
reevaluarea activului, cu condiDia ca pierderea din depreciere sC nu depCEeascC surplusul din reevaluarea aceluiaEi activ.
1$ #n cazul n care valoarea estimatC a unei pierderi din depreciere este mai mare dect valoarea contabilC a activului
corespunzCtor, se va nre'istra o datorie dacC Ei numai dacC aceastC recunoaEtere este conformC cu prevederile unui alt
Standard.
1( +upC recunoaEterea unei pierderi din depreciere, c!eltuiala cu amortizarea aferentC activului va fi ajustatC n
perioadele viitoare, n vederea repartizCrii valorii contabile revizuite a activului, mai puDin valoarea sa rezidualC (dacC
e"istC), n mod sistematic, pe toatC durata de viaDC utilC rCmasC.
1, +upC recunoaEterea unei pierderi din depreciere, activele sau datoriile din impozitul amnat, cone"e acestei pierderi,
se determinC n conformitate cu 3.S 1$ Impozit pe profit, prin compararea valorii contabile a activului cu baza sa fiscalC.
1, Definiti rata de actualizare utilizata de entitati la calculul valorii de utilizare in contetul IAS %+
-- *ata (ratele) de actualizare va (vor) fi o ratC (rate) nainte de impozitare, care reflectC evaluCrile curente de piaDC cu
privire la:
(a) valoarea n timp a banilor; Ei
(b) riscurile specifice activelor pentru care estimCrile viitoarelor flu"uri de trezorerie nu au fost ajustate.
-1 : ratC care reflectC evaluCrile curente ale pieDei n ceea ce priveEte valoarea n timp a banilor Ei riscurile specifice
activului este rentabilitatea pe care investitorii ar cere/o dacC ar opta pentru o investiDie care ar 'enera flu"uri de
trezorerie identice din punct de vedere al sumelor, momentului Ei riscurilor specifice cu acelea pe care entitatea se
aEteaptC sC le obDinC de la activ. .ceastC ratC este estimatC pornind de la rata utilizatC n tranzacDiile curente de pe piaDC,
pentru active similare, sau pe baza costul mediu ponderat al capitalului nre'istrat de o entitate cotatC la bursC care
deDine un sin'ur activ (un portofoliu de active) similar, n ceea ce priveEte utilizarea potenDialC Ei riscurile specifice, cu
activul avut n vedere. )u toate acestea, ratele de actualizare utilizate pentru a calcula valoarea unui activ n folosinDC nu
vor reflecta riscurile pentru care estimCrile viitoarelor flu"uri de trezorerie au fost deja ajustate. #n caz contrar, efectul
anumitor ipoteze va fi luat n calcul de douC ori.
-% #n cazul n care o ratC specificC unui activ nu este direct disponibilC pe piaDC, entitatea utilizeazC un nlocuitor pentru
estimarea ratei de actualizare. .ne"a . oferC ndrumCri suplimentare pentru estimarea ratei de actualizare n asemenea
situaDii.

1- Care sunt informatiile ce trebuie analizate privind eistenta indicilor de depreciere a imobilizarilor
corporale ,surse eterne si surse interne- conform cerintelor IAS %+ =Deprecierea activelor=.
1$ ?a evaluarea e"istenDei indiciilor de depreciere a activelor se vor lua n considerare cel puDin urmCtoarele elemente:
Surse e"terne de informaDii
(a) pe parcursul perioadei, valoarea de piaDC a activului a scCzut semnificativ mai mult dect ar fi fost de aEteptat ca
rezultat al uzurii fizice sau morale.
(b) pe parcursul perioadei au avut loc sc!imbCri semnificative, cu efect ne'ativ asupra entitCDii, sau astfel de modificCri
se vor produce n viitorul apropiat asupra mediului te!nolo'ic, comercial, economic sau juridic n care entitatea Ei
desfCEoarC activitatea sau pe piaDa cCreia i este dedicat activul.
(c) ratele dobnzilor pe piaDC sau alte rate de piaDC ale rentabilitCDii investiDiilor au crescut n timpul perioadei, fiind
probabil ca aceste creEteri sC afecteze rata de actualizare utilizatC la calculul valorii de utilizare a unui activ Ei sC ducC la
scCderea semnificativC a valorii recuperabile a activului.
(d) valoarea contabilC a activelor nete ale entitCDii este superioarC capitalizCrii sale bursiere.
Surse interne de informaDii
(e) e"istC indicii de uzurC fizicC sau moralC a unui activ.
(f) pe parcursul perioadei au avut loc sc!imbCri semnificative, cu efect ne'ativ asupra entitCDii, sau astfel de modificCri
se vor produce n viitorul apropiat, n ceea ce priveEte 'radul sau modul n care activul este utilizat sau se aEteaptC sC fie
utilizat. .stfel de sc!imbCri includ situaDiile n care un activ devine neproductiv, planurile de restructurare sau de
ntrerupere a activitCDii cCreia i este dedicat activul, planificarea cedCrii activului nainte de data aEteptatC anterior,
precum Ei reevaluarea duratei de viaDC utilC a unui activ, ca fiind finitC Ei nu nedeterminatC.
(') raportCrile interne pun la dispoziDie indicii cu privire la faptul cC rezultatele economice ale unui activ sunt sau vor fi
mai slabe dect cele scontate.
III C IFRS
1
11 !plicati cum se procedeaza in cazul reluarii unei pierderi din depreciere si care sunt tratamentele contabile
determinate de aceasta pentru un activ individual, conform cerintelor IAS %+ =Deprecierea activelor=.
Reluarea unei pierderi din depreciere pentru un acti indiidual
11% ;aloarea contabil a unui acti* altul dec't fondul comercial* rezultat din reluarea unei pierderi din
depreciere nu a dep!i aloarea contabil (net de amortizare) determinat dac nici o pierdere din depreciere
nu ar fi fost recunoscut n anii anteriori,
11 :rice creEtere a valorii contabile a unui activ, altul dect fondul comercial, peste valoarea contabilC (netC de
amortizare) determinatC dacC nici o pierdere din depreciere nu ar fi fost recunoscutC n anii anteriori reprezintC o
reevaluare. #n contabilitate, pentru o astfel de reevaluare, entitatea aplicC Standardul relevant.
113 0 reluare a unei pierderi din depreciere pentru un acti* altul dec't fondul comercial* a fi recunoscut
imediat n profitul sau n pierderea perioadei* cu e(cepia situaiei n care actiul este raportat la aloarea
reealuat n conformitate cu alt Standard (de e(emplu* modelul de reealuare din I+S 1. Imobilizri corporale),
0rice reluare a unei pierderi din deprecierea unui acti reealuat a fi tratat ca o cre!tere din reealuare n
conformitate cu acel alt Standard,
1$; : reluare a unei pierderi din deprecierea unui activ reevaluat este recunoscutC n capitalurile proprii, ca surplus din
reevaluare. )u toate acestea, n mCsura n care o pierdere din depreciere aferentC aceluiaEi activ reevaluat a fost
recunoscutC anterior n profitul sau n pierderea perioadei, o reluare a acelei pierderi din depreciere este de asemenea
recunoscutC n profitul sau n pierderea perioadei.
121 =up recunoa!terea relurii unei pierderi din depreciere* c"eltuiala cu amortizarea aferent acelui acti a fi
a6ustat ulterior pentru a aloca* pe o baz sistematic pe parcursul perioadei rmase din durata de ia util a
actiului* aloarea contabil reizuit a actiului minus aloarea sa rezidual (dac e(ist),
1% &rezentati valoarea de utilizare si valoarea justa minus costurile de vanzare conform cerintelor IAS %+
de vnzare, cu condiDia sC nu se fi nre'istrat nici o modificare majorC a mediului economic ntre data tranzacDiei Ei data
estimCrii.
$ )u ocazia determinCrii valorii justC minus costurile de vnzare, se deduc costurile de cedare, altele dect cele care au
fost deja recunoscute ca datorii. <"emple de astfel de costuri sunt: costurile le'ale, ta"ele de timbru Ei alte ta"e similare,
costuri ndepCrtCrii activului, precum Ei costurile directe mar'inale pentru scoaterea la vnzare a activului. )u toate
acestea, beneficiile pentru nc!eierea contractelor de muncC (aEa cum sunt definite n 3.S 14 /eneficiile an&a#a!ilor) Ei
costurile asociate reducerii sau reor'anizCrii activitCDii ca urmare a cedCrii unui activ nu sunt considerate costuri
mar'inale directe aferente cedCrii activului.
$4 =neori, cedarea unui activ poate implica pentru cumpCrCtor asumarea unei datorii, dar este disponibilC doar o sin'urC
valoare justC minus costurile de vnzare, att pentru activ, ct Ei pentru datorie.
;aloarea de utilizare
4/ 7a calculul alorii de utilizare a unui acti se or aea n edere urmtoarele elemente:
(a) estimarea iitoarelor flu(uri de trezorerie pe care entitatea se a!teapt s le obin de la actiul respecti)
(b) a!teptri priind posibilele ariaii ale mrimii sau frecenei acelor flu(uri de trezorerie)
(c) aloarea n timp a banilor* n funcie de rata actual a dob'nzii la plasamentele fr risc de pe pia)
(d) preul suportrii incertitudinii inerente actiului) !i
(e) ali factori* cum ar fi absena lic"iditii* pe care participanii pe pia ar lua:o n calcul la estimarea alorii
iitoarelor flu(uri de trezorerie pe care entitatea se a!teapt s le obin de la actiul respecti,
($ <lementele identificate la para'raful (;(b), (d) Ei (e) pot fi reflectate fie sub forma ajustCrii viitoarelor flu"uri de
trezorerie, fie sub forma ajustCrii ratei de actualizare. 3ndiferent de abordarea adoptatC de entitate pentru a cuantifica
efectele aEteptCrilor privind posibilele variaDii ale mCrimii sau frecvenDei flu"urilor de trezorerie, rezultatul trebuie sC
reflecte valoarea actualizatC aEteptatC a viitoarelor flu"uri de trezorerie, adicC media ponderatC a tuturor variantelor
posibile. .ne"a . oferC ndrumCri suplimentare n ceea ce priveEte modul de utilizare a te!nicilor de actualizare la
evaluarea valorii de utilizare a unui activ.
III C IFRS
$
1 &rezentati situatiile cand este necesara testarea la depreciere a imobilizarilor corporale conform cerintelor
IAS =Deprecierea activelor=.
=n activ este depreciat atunci cnd valoarea sa contabilC depCEeEte valoarea sa recuperabilC.
3 Cu ocazia fiecrei date de raportare* entitile or erifica dac e(ist indicii ale deprecierii actielor, >n cazul
n care sunt identificate astfel de indicii* entitatea a estima aloarea recuperabil a actiului,
1/ C"iar dac nu e(ist nici un indiciu al deprecierii* entitatea:
(a) a testa pentru depreciere actiele necorporale cu durata de ia util nedeterminat sau actiele
necorporale care nu sunt nc disponibile pentru utilizare* prin compararea alorii contabile cu alorii
recuperabil, -estul de depreciere se poate desf!ura oric'nd pe parcursul perioadei anuale* cu condiia ca
testarea s se realizeze la aceea!i dat n fiecare an, +ctiele necorporale diferite pot fi testate pentru depreciere
n momente diferite, Cu toate acestea* dac un asemenea acti necorporal a fost iniial recunoscut n timpul
perioadei anuale curente* el a fi testat pentru depreciere nainte de nc"eierea perioadei anuale curente,
(b) a testa anual* pentru depreciere* fondul comercial dob'ndit dintr:o combinare de ntreprinderi*,
11 )apacitatea unui activ necorporal de a 'enera suficiente beneficii economice n viitor astfel nct sC fie posibilC
recuperarea valorii sale contabile este, de obicei, caracterizatC de un 'rad mai ridicat de incertitudine n situaDia n care
activul nu este ncC disponibil pentru utilizare. #n acest sens, Standardul impune testarea valorii contabile a unui activ
necorporal care nu este ncC disponibil pentru utilizare cel puDin o datC pe an.
12 7a ealuarea e(istenei indiciilor de depreciere a actielor se or lua n considerare cel puin urmtoarele
elemente:
Surse e"terne de informaDii
(a) pe parcursul perioadei* aloarea de pia a actiului a sczut semnificati mai mult dec't ar fi fost de a!teptat
ca rezultat al uzurii fizice sau morale,
(b) pe parcursul perioadei au aut loc sc"imbri semnificatie* cu efect ne#ati asupra entitii* sau astfel de
modificri se or produce n iitorul apropiat asupra mediului te"nolo#ic* comercial* economic sau 6uridic n care
entitatea !i desf!oar actiitatea sau pe piaa creia i este dedicat actiul,
(c) ratele dob'nzilor pe pia sau alte rate de pia ale rentabilitii inestiiilor au crescut n timpul perioadei*
fiind probabil ca aceste cre!teri s afecteze rata de actualizare utilizat la calculul alorii de utilizare a unui acti
!i s duc la scderea semnificati a alorii recuperabile a actiului,
(d) aloarea contabil a actielor nete ale entitii este superioar capitalizrii sale bursiere,
Surse interne de informaDii
(e) e(ist indicii de uzur fizic sau moral a unui acti,
(f) pe parcursul perioadei au aut loc sc"imbri semnificatie* cu efect ne#ati asupra entitii* sau astfel de
modificri se or produce n iitorul apropiat* n ceea ce prie!te #radul sau modul n care actiul este utilizat sau
se a!teapt s fie utilizat, +stfel de sc"imbri includ situaiile n care un acti deine neproducti* planurile de
restructurare sau de ntrerupere a actiitii creia i este dedicat actiul* planificarea cedrii actiului nainte de
data a!teptat anterior* precum !i reealuarea duratei de ia util a unui acti* ca fiind finit !i nu
nedeterminat,
(#) raportrile interne pun la dispoziie indicii cu priire la faptul c rezultatele economice ale unui acti sunt sau
or fi mai slabe dec't cele scontate,
14 &rezentati situatiile cand este necesara inre$istrarea unei deprecieri a imobilizarilor corporale conform
cerintelor IAS %+ =Deprecierea activelor= si precizati cum se evidentiaza in contabilitate deprecierile constatate.
$3 =ac !i numai dac aloarea recuperabil a unui acti este mai mic dec't aloarea sa contabil* aloarea
contabil a actiului a fi redus pentru a fi e#al cu aloarea recuperabil, 0 astfel de reducere reprezint o
pierdere din depreciere,
./ 0 pierdere din depreciere a fi recunoscut imediat n profitul sau n pierderea perioadei* cu e(cepia
situaiilor n care actiul este raportat la aloarea reealuat* n conformitate cu preederile unui alt Standard
(de e(emplu* n conformitate cu modelul de reealuare din I+S 1. Imobilizri corporale), 0rice pierdere din
depreciere n cazul unui acti reealuat a fi considerat ca fiind o descre!tere #enerat de reealuare* n
conformitate cu cellalt Standard,
11 : pierdere din depreciere a unui activ care nu a fost reevaluat este recunoscutC -n profitul sau -n pierderea perioadei.
#n cazul unui activ reevaluat, o pierdere din depreciere este recunoscutC prin diminuarea eventualului surplus rezultat din
reevaluarea activului, cu condiDia ca pierderea din depreciere sC nu depCEeascC surplusul din reevaluarea aceluiaEi activ.
.2 >n cazul n care aloarea estimat a unei pierderi din depreciere este mai mare dec't aloarea contabil a
actiului corespunztor* se a nre#istra o datorie dac !i numai dac aceast recunoa!tere este conform cu
preederile unui alt Standard,
.4 =up recunoa!terea unei pierderi din depreciere* c"eltuiala cu amortizarea aferent actiului a fi a6ustat n
perioadele iitoare* n ederea repartizrii alorii contabile reizuite a actiului* mai puin aloarea sa rezidual
(dac e(ist)* n mod sistematic* pe toat durata de ia util rmas,
1, +upC recunoaEterea unei pierderi din depreciere, activele sau datoriile din impozitul amnat, cone"e acestei pierderi,
se determinC n conformitate cu 3.S 1$ Impozit pe profit, prin compararea valorii contabile a activului cu baza sa fiscalC
III C IFRS
(
14; &rezentati tratamentele prevazute pentru recunoasterea costurilor indatorarii conform cerintelor IAS 2% 0
Costurile indatorarii
% Costurile ndatorrii trebuie nre#istrate ca o c"eltuial n perioada n care ele au aprut,
&e baza tratamentului contabil de bazC, costurile ndatorCrii se recunosc ca o c!eltuialC n perioada n care ele au
apCrut, fCrC a se Dine cont de felul n care mprumuturile sunt utilizate.
Recunoa!tere
1/ Costurile ndatorrii trebuie nre#istrate ca o c"eltuial n perioada n care sunt #enerate* cu e(cepia celor
care sunt capitalizate conform preederilor para#rafului 11 Costurile ndatorrii care sunt direct atribuibile
ac"iziiei* construciei sau produciei unui acti cu ciclu lun# de producie trebuie capitalizate ca parte din costul
acelui acti, ;aloarea costurilor ndatorrii care poate fi capitalizat trebuie determinat n conformitate cu acest
Standard,
1$ 9olosind tratamentul contabil alternativ permis, acele costuri ale ndatorCrii care sunt direct atribuibile ac!iziDiei,
construcDiei sau producDiei unui activ sunt incluse n costul acelui activ. .stfel de costuri ale ndatorCrii sunt capitalizate
ca parte a costului activului, atunci cnd este probabil ca ele sC aibC ca rezultat beneficii economice viitoare pentru
entitate Ei costurile sC poatC fi evaluate n mod credibil. .lte costuri ale ndatorCrii sunt recunoscute ca o c!eltuialC n
perioada n care ele au apCrut.
141
&rezentati semnifica?ia costurilor <ndatorBrii >i a activului cu ciclu lun$ de produc?ie, conform cerintelor IAS 2%
Costurile indatorarii.
Recunoa!tere
1/ Costurile ndatorrii trebuie nre#istrate ca o c"eltuial n perioada n care sunt #enerate* cu e(cepia celor
care sunt capitalizate conform preederilor de mai 6os (para#rafului 11),
11 Costurile ndatorrii care sunt direct atribuibile ac"iziiei* construciei sau produciei unui acti cu ciclu lun#
de producie trebuie capitalizate ca parte din costul acelui acti, ;aloarea costurilor ndatorrii care poate fi
capitalizat trebuie determinat n conformitate cu acest Standard,
1$ 9olosind tratamentul contabil alternativ permis, acele costuri ale ndatorCrii care sunt direct atribuibile ac!iziDiei,
construcDiei sau producDiei unui activ sunt incluse n costul acelui activ. .stfel de costuri ale ndatorCrii sunt capitalizate
ca parte a costului activului, atunci cnd este probabil ca ele sC aibC ca rezultat beneficii economice viitoare pentru
entitate Ei costurile sC poatC fi evaluate n mod credibil. .lte costuri ale ndatorCrii sunt recunoscute ca o c!eltuialC n
perioada n care ele au apCrut.
Costurile ndatorrii ce pot fi capitalizate
1( )osturile ndatorCrii care pot fi direct atribuite ac!iziDiei, construcDiei sau producDiei unui activ cu ciclu lun' de
producDie sunt acele costuri ale ndatorCrii care ar fi fost evitate dacC nu ar fi fost fCcutC c!eltuiala respectivC cu activul
n cauzC. .tunci cnd o entitate mprumutC fonduri special n scopul obDinerii unui anume activ cu ciclu lun' de
producDie, costurile ndatorCrii care sunt le'ate direct de acel activ cu ciclu lun' de producDie pot fi uEor identificate.
1, &oate fi dificil de identificat o relaDie directC ntre mprumuturile specifice Ei un activ cu ciclu lun' de producDie Ei de
determinat mprumuturile care ar fi putut fi altfel evitate. : asemenea dificultate apare, de e"emplu, cnd activitatea de
finanDare a unei entitCDi este coordonatC central. +ificultCDi apar, de asemenea, cnd un 'rup foloseEte o 'amC de
instrumente de ndatorare pentru a mprumuta fonduri cu rate variabile ale dobnzilor Ei dC cu mprumut respectivele
fonduri pe diferite baze altor entitCDi din 'rup. .lte complicaDii apar n timpul utilizCrii mprumuturilor e"primate n sau
le'ate de monede strCine, cnd 'rupul Ei desfCEoarC activitatea n economii !iperinflaDioniste Ei din fluctuaDii ale
cursurilor de sc!imb valutar. &rin urmare, este dificilC determinarea valorii costurilor ndatorCrii care sunt direct
atribuibile ac!iziDionCrii unui activ cu ciclu lun' de producDie, Ei este necesarC e"ercitarea raDionamentului profesional.
1$ >n msura n care fondurile sunt mprumutate special n scopul obinerii unui acti cu ciclu lun# de producie*
suma costurilor ndatorrii ce pot fi capitalizate pentru acel acti trebuie determinat ca diferen ntre costurile
actuale ale ndatorrii #enerate de acele mprumuturi n timpul perioadei !i orice enit rezultat din inestirea
temporar a acelor mprumuturi,
11 .ranjamentele financiare pentru un activ cu ciclu lun' de producDie pot conduce la obDinerea de cCtre o entitate a unor
fonduri mprumutate Ei la apariDia de costuri ale ndatorCrii nainte ca o parte sau totalitatea fondurilor sC fie folositC
pentru c!eltuielile cu activul cu ciclu lun' de producDie. #n astfel de circumstanDe, fondurile sunt adesea investite
temporar pnC la c!eltuirea lor pentru activul cu ciclu lun' de producDie. #n determinarea valorii costurilor ndatorCrii ce
pot fi capitalizate de/a lun'ul unei perioade, orice venit realizat din asemenea fonduri este dedus din c!eltuielile
suportate cu mprumuturile.
1% >n msura n care fondurile sunt mprumutate n #eneral !i folosite n scopul obinerii unui acti cu ciclu lun#
de producie* suma costurilor ndatorrii ce pot fi capitalizate trebuie determinat prin aplicarea unei rate de
capitalizare asupra c"eltuielilor cu acel acti, Rata de capitalizare trebuie s fie media ponderat a costurilor
ndatorrii aplicabil mprumuturilor entitii* e(i#ibile n timpul perioadei* altele dec't mprumuturile fcute
special pentru a obine un acti cu ciclu lun# de producie, ;aloarea c"eltuielilor capitalizate ntr:o perioad nu
trebuie s dep!easc aloarea costurilor ndatorrii suportate n timpul acelei perioade,
III C IFRS
,
14$ &rezentati situa?iile <n care se impune <ntreruperea capitalizBrii costurilor indatorarii, respectiv <ncetarea
acesteia, conform cerintelor IAS 2% Costurile indatorarii.
#ntreruperea capitalizCrii 24 )apitalizarea costurilor ndatorCrii trebuie ntreruptC n timpul perioadelor prelun'ite n care
nu se lucreazC efectiv la realizarea activului respectiv.
#ncetarea capitalizCrii 2$ )apitalizarea costurilor ndatorCrii trebuie sC nceteze cnd se realizeazC cea mai mare parte a
activitCDilor necesare pentru pre'Ctirea activului cu ciclu lun' de prod. n vederea utiliz.prestab.sau a vnzCrii acestuia.
$1 =n activ este n mod normal finalizat n scopul utilizCrii sale prestabilite sau al vnzCrii atunci cnd construcDia fizicC
a activului este terminatC, c!iar dacC unele lucrCri administrative de rutinC pot continua ncC. +acC mai sunt de realizat
unele modificCri minore, cum ar fi decorarea interioarC a unei clCdiri, din ordinul cumpCrCtorului sau al utilizatorului,
atunci se considerC cC a fost nc!eiatC cea mai mare parte a activitCDilor.
14( &rezentati condi?iile care trebuie <ndeplinite pentru ca o entitate sB <nceapB capitalizarea costurilor
indatorarii, conform cerintelor IAS 2% Costurile indatorarii. Dati un eemplu practic de contabilizare a costurilor
indatorarii, cu eviden?ierea etapelor aferente.
Costurile ndatorrii ce pot fi capitalizate
1( )osturile ndatorCrii care pot fi direct atribuite ac!iziDiei, construcDiei sau producDiei unui activ cu ciclu lun' de
producDie sunt acele costuri ale ndatorCrii care ar fi fost evitate dacC nu ar fi fost fCcutC c!eltuiala respectivC cu activul
n cauzC. .tunci cnd o entitate mprumutC fonduri special n scopul obDinerii unui anume activ cu ciclu lun' de
producDie, costurile ndatorCrii care sunt le'ate direct de acel activ cu ciclu lun' de producDie pot fi uEor identificate.
1, &oate fi dificil de identificat o relaDie directC ntre mprumuturile specifice Ei un activ cu ciclu lun' de producDie Ei de
determinat mprumuturile care ar fi putut fi altfel evitate. : asemenea dificultate apare, de e"emplu, cnd activitatea de
finanDare a unei entitCDi este coordonatC central. +ificultCDi apar, de asemenea, cnd un 'rup foloseEte o 'amC de
instrumente de ndatorare pentru a mprumuta fonduri cu rate variabile ale dobnzilor Ei dC cu mprumut respectivele
fonduri pe diferite baze altor entitCDi din 'rup. .lte complicaDii apar n timpul utilizCrii mprumuturilor e"primate n sau
le'ate de monede strCine, cnd 'rupul Ei desfCEoarC activitatea n economii !iperinflaDioniste Ei din fluctuaDii ale
cursurilor de sc!imb valutar. &rin urmare, este dificilC determinarea valorii costurilor ndatorCrii care sunt direct
atribuibile ac!iziDionCrii unui activ cu ciclu lun' de producDie, Ei este necesarC e"ercitarea raDionamentului profesional.
#nceperea capitalizCrii 2/ 7 vezi te"tul la problema 14$ mai sus.
#ncetarea capitalizCrii 21 )!eltuielile pentru un activ cu ciclu lun' de producDie includ doar acele c!eltuieli care au
'enerat plCDi de numerar, transferuri de alte active sau preluarea unor datorii purtCtoare de dobndC. )!eltuielile sunt
diminuate cu orice sume pro'resive primite Ei subvenDii primite n le'CturC cu activul (a se vedea 3.S $; Contabilitatea
subven!iilor &uvernamentale 'i prezentarea informa!iilor le&ate de asisten!a &uvernamental). Valoarea contabilC a
activului de/a lun'ul perioadei, inclusiv costurile ndatorCrii anterior capitalizate, este n mod normal o apro"imare
rezonabilC a c!eltuielilor cCrora li s/a aplicat rata de capitalizare n acea perioadC.
$$ .ctivitCDile necesare pre'Ctirii activului pentru utilizarea sa prestabilitC sau pentru vnzare cuprind mai mult dect
construirea fizicC a activului. <le includ o muncC te!nicC Ei administrativC anterioarC nceperii construcDiei fizice, cum ar
fi activitCDile asociate cu obDinerea avizelor anterioare nceperii construcDiei fizice. 5otuEi, asemenea activitCDi e"clud
deDinerea unui activ cnd nu are loc nici o activitate de producDie sau de dezvoltare care sC modifice condiDia activului.
+e e"., costurile ndatorCrii apCrute n timp ce are loc amenajarea terenului sunt capitalizate n timpul perioadei n care
se desfCEoarC activitCDi le'ate de amenajare. :ricum, costurile ndatorCrii apCrute n timp ce terenul ac!iz.n scopul
construirii de clCdiri este deDinut fCrC nici o altC activitate asociatC de dezvoltare nu sunt acceptate pentru capitalizare.
$, )osturile ndatorCrii pot fi realizate n timpul unei perioade prelun'ite n care se ntrerup activitCDile necesare
pre'Ctirii unui activ pentru utilizarea sa prestabilitC sau pentru vnzare. .stfel de costuri sunt costurile cu deDinerea
activelor parDial finalizate Ei care nu se capitalizeazC. 5otuEi, capitalizarea costurilor ndatorCrii nu se ntrerupe n mod
normal pe parcursul unei perioade n care se desfCEoarC importante lucrCri te!nice Ei administrative. +e asemenea,
capitalizarea costurilor ndatorCrii nu se ntrerupe cnd o pauzC este o parte necesarC a procesului de aducere a unui activ
n starea de a fi utilizat sau vndut. +e e"emplu, capitalizarea continuC n timpul perioadei prelun'ite necesare pentru
ajun'erea la maturitate a stocurilor sau perioadei prelun'ite n timpul cCreia creEterea nivelului apei amnC construirea
unui pod, dacC asemenea creEtere este obiEnuitC pe parcursul perioadei de construcDie n zonele 'eo'rafice implicate.
#ncetarea capitalizCrii
$- )apitalizarea costurilor ndatorCrii trebuie sC nceteze cnd se realizeazC cea mai mare parte a activitCDilor necesare
pentru pre'Ctirea activului cu ciclu lun' de producDie n vederea utilizCrii prestabilite sau a vnzCrii acestuia.
$1 =n activ este n mod normal finalizat n scopul utilizCrii sale prestabilite sau al vnzCrii atunci cnd construcDia fizicC
a activului este terminatC, c!iar dacC unele lucrCri administrative de rutinC pot continua ncC. +acC mai sunt de realizat
unele modificCri minore, cum ar fi decorarea interioarC a unei clCdiri, din ordinul cumpCrCtorului sau al utilizatorului,
atunci se considerC cC a fost nc!eiatC cea mai mare parte a activitCDilor.
$% )nd construirea unui activ cu ciclu lun' de producDie se realizeazC prin construirea separatC a unor componente, Ei
fiecare componentC poate fi folositC n timp ce se lucreazC la construirea altora, capitalizarea costurilor ndatorCrii
trebuie sC nceteze atunci cnd este terminatC cea mai mare parte a activitCDilor necesare pentru pre'Ctirea acelei
componente n vederea utilizCrii sale prestabilite sau a vnzCrii.
III C IFRS
-
14, Definiti ajustBrile din reclasificare conform cerintelor IAS * &rezentarea situatiilor financiare.
.justHrile din reclasificare reprezintH sumele reclasificate n profit sau pierdere n decursul perioadei curente care au fost
recunoscute n cadrul altor elemente ale rezultatului 'lobal n perioada curentH sau n perioadele anterioare.
: entitate poate prezenta ajustHrile din reclasificare n situatia rezultatului 'lobal sau n note. : entitate care prezintH
ajustHrile din reclasificare n note prezintH componentele altor elemente ale rezultatului 'lobal ulterior oricHror ajustHri
din reclasificare aferente.
*9C !emplifica?i modul de <ntocmire a situa?iei rezultatului $lobal conform cerintelor IAS * &rezentarea situatiilor
financiare.
?a nivel minimal, situaDia rezultatului 'lobal include urmHtoarele elementele/rnd:
(a) veniturile;
(b) costul finanDHrii;
(c) partea din profitul sau pierdere aferentH entitHDilor asociate Ei asocierilor n participaDie, contabilizatH prin metoda
punerii n ec!ivalenDH;
(d) c!eltuiala cu impozitul pe profit;
(e) o sumH unicH incluznd totalul: i) cEti'ului sau pierderii nete (dupH impozitare) din activitHDile ntrerupte Ei ii)
profiturile sau pierderile (dupH impozitare) recunoscute la valoarea justH minus costul de vnzare sau la cedarea activelor
sau a activelor din 'rupurile de cedare care constituie activitHDi ntrerupte;
(f) rezultatul e"erciDiului;
(') fiecare componentH a altor elemente de rezultat 'lobal clasificatH dupH naturH (e"cluznd sumele de la punctul (!));
(!) partea din alte elemente de rezultat 'lobal aferentH entitHDilor asociate Ei asocierilor n participaDie, contabilizatH prin
metoda punerii n ec!ivalenDH;
(i) rezultatul 'lobal total.
141 !emplifica?i informa?ii le$ate de capital, care trebuie prezentate conform cerintelor IAS * &rezentarea
situatiilor financiare.
&otrivit 3.S 1 revizuit situaDia variaDiei capitalurilor proprii (statement of c!an'es in eIuitJ, en'l.) va prezenta doar
informaDii cu privire la modificHrile survenite n capitalurile proprii ca urmare a tranzacDiilor cu proprietarii.
3.S 1 revizuit cere unei entitHDi sH prezinte n situaDia variaDiei capitalurilor proprii toate modificHrile survenite n cursul
e"erciDiului n capitalurile proprii ca urmare a tranzacDiilor cu proprietarii,
SituaDia variaDiei capitalurilor proprii trebuie sH cuprindH:
(a) suma totalH a rezultatului 'lobal, prezentnd separat sumele totale atribuibile proprietarilor societHDii mamH Ei
interesului minoritar;
(b) pentru fiecare componentH de capital propriu, efectele retratHrilor sau ale aplicHrilor retroactive efectuate n
conformitate cu norma 3.S 6&olitici contabile, modificHri n estimHrile contabile Ei erori8;
(c) sumele tranzacDiilor cu proprietarii care acDioneazH n aceastH calitate, arHtnd separat contribuDiile acestora, precum
Ei distribuirile n favoarea lor;
(d) pentru fiecare componentH de capital propriu, o reconciliere ntre valoarea contabilH la nceputul Ei sfrEitul
perioadei, prezentnd separat fiecare modificare survenitH n cadrul componentelor capitalurilor proprii.
3.S 1 interzice prezentarea informaDiilor referitoare la dividendele recunoscute ca distribuiri cHtre proprietari n situaDia
rezultatului 'lobal sau n contul de profit Ei pierdere.
Ki aceasta deoarece n situaDia rezultatului 'lobal sau n contul de profit Ei pierdere (dacH este ntocmit) sunt prezentate
modificHri ale capitalurilor proprii care nu sunt 'enerate de tranzacDii cu proprietarii. &rin urmare 3.S 1 revizuit prescrie
cH o entitate va prezenta valoarea dividendelor recunoscute ca distribuiri cHtre acDionari n cursul e"erciDiului, Ei suma
aferentH pe acDiune n situaDia variaDiei capitalurilor proprii sau n note.
14% Care sunt criteriile care trebuie <ndeplinite de o datorie pentru a fi clasificatB datorie curentB conform
cerintelor IAS * &rezentarea situatiilor financiare?
: datorie trebuie clasificata ca datorie curenta atunci cand: (a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de
e"ploatare al entitatii; sau (b) este e"i'ibila in termen de 1$ luni de la data bilantului. 5oate celelalte datorii trebuie
clasificate ca datorii pe termen lun'
14 Care sunt criteriile care trebuie <ndeplinite de un activ pentru a fi clasificat drept activ circulant conform
cerintelor IAS * &rezentarea situatiilor financiare?
=n activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:
/ este ac!izitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta a fi realizat in termen de
1$ luni de la data bilantului;
/ este reprezentat de creante aferente ciclului de e"ploatare;
/ este reprezentat de numerar sau ec!ivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.
3n cate'oria activelor circulante se cuprind:
/ stocurile si productia in curs de e"ecutie, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura;
/ avansurile acordate furnizorilor;
/ clientii si conturile asimilate;
/ alte creante; / decontari cu asociatii privind capitalul;
/ investitiile financiare pe termen scurt (titlurile de plasament);
/ disponibilitatile.
III C IFRS
1
144 &rezentati componentele unui set complet de situa?ii financiare, conform cerintelor IAS * &rezentarea
situatiilor financiare.
#n viziunea 3.S 1 L&rezentarea sitaDiilor financiareL, un set complet de situaDii financiare cuprinde:
/o situaDie poziDiei financiare de la sfrEitul perioadei (bilanDul);
/o situaDie a rezultatului 'lobal al perioadei;
/o situaDie a variaDiei capitalurilor proprii n cursul perioadei;
/o situaDie a flu"urilor de trezorerie ale perioadei;
/notele, care conDin un rezumat al principalelor politici contabile Ei alte informaDii e"plicative; Ei
/o situaDie a poziDiei financiare de la nceputul primei perioade pentru care se prezintH informaDii comparative, atunci
cnd o entitate aplicH retroactiv o politicH contabilH sau efectueazH o retratare retroactivH a elementelor din situaDiile
financiare sau procedeazH la o reclasificare a elementelor din situaDiile financiare.
$;; &rezenta?i <n ce constau informa?iile comparative conform cerintelor IAS * &rezentarea situatiilor
financiare.
3.S 1, para'raful ( impune prezentarea informatiilor numerice comparative cel putin pentru perioada anterioara, n
afara de cazul n care alte Standarde permit sau impun altceva.
MMMM
$;1 &rezentati principiul continuitatii activitatii prin prisma cerintelor IAS * 0 &rezentarea situatiilor
financiare
Continuitatea actiitii
24 7a ntocmirea situaiilor financiare* conducerea trebuie s ealueze capacitatea entitii de a:!i continua
actiitatea, Situaiile finan:ciare trebuie ntocmite pe baza continuitii actiitii* cu e(cepia cazului n care
conducerea fie intenioneaz s lic"ideze entitatea sau s nceteze actiitatea* fie nu are o alt alternati, +tunci
c'nd* la efectuarea ealurii* conducerea are cuno!tin de incertitudini semnificatie le#ate de eenimente sau
condiii care pot cauza ndoieli semnificatie asupra capacitii entitii de a:!i continua actiitatea*
incertitudinile respectie trebuie eideniate, +tunci c'nd situaiile financiare nu sunt ntocmite pe baza
continuitii actiitii* acest fapt trebuie eideniat* mpreun cu baza de ntocmire a situaiilor financiare !i
motiul pentru care ntreprinderea nu !i a mai putea continua actiitatea,
$, .tunci cnd conducerea apreciazC dacC prezumDia continuitCDii activitCDii este adecvatC, sunt luate n considerare toate
informaDiile disponibile despre viitor, pentru o perioadC de cel puDin 1$ luni de la data bilanDului. 3mportanDa acordatC
depinde de fiecare caz n parte. .tunci cnd entitatea a avut o activitate profitabilC n trecut Ei acces uEor la resurse
financiare, se poate ajun'e la concluzia cC prezumDia continuitCDii activitCDii este adecvatC fCrC o analizC detaliatC. #n alte
cazuri, conducerea poate fi nevoitC sC ia n considerare o 'amC lar'C de factori care afecteazC profitabilitatea curentC Ei
anticipatC, 'raficele de rambursare a datoriilor Ei sursele potenDiale de refinanDare nainte de a fi si'urC cC prezumDia
continuitCDii activitCDii este adecvatC.
$;$ &rezentati diferenta dintre provizioane, datorii si datorii contin$ente prin prisma IAS %5 0 &rovizioane,
datorii contin$ente si active contin$ente
Proizioane !i alte datorii
11 &rovizioanele se pot distin'e de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau an'ajamente contabile,
datoritC factorului de incertitudine le'at de e"i'ibilitatea sau valoarea viitoarelor c!eltuieli necesare stin'erii datoriei.
Spre deosebire de acestea:
(a) datoriile din credite comerciale constituie obli'aDii de platC a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau
e"pediate de furnizori Ei care au fost facturate sau a cCror platC a fost convenitC n mod oficial cu furnizorii; Ei
(b) an'ajamentele contabile sunt obli'aDiile de platC pentru bunuri Ei servicii care au fost primite de la sau e"pediate de
furnizori, dar care nu au fost ncC plCtite, facturate sau nu s/a convenit oficial asupra plCDii lor cu furnizorul, inclusiv
salariile datorate an'ajaDilor (de e"emplu, sumele aferente concediului plCtit). +eEi uneori este necesarC o estimare a
valorii sau e"i'ibilitCDii acestor datorii, elementul de incertitudine este 7 n 'eneral 7 mult mai redus dect n cazul
provizioanelor. .desea, an'ajamentele sunt prezentate ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte
activitCDi, n timp ce provizioanele sunt raportate separat.
Relaia ntre proizioane !i datorii contin#ente
1$ #n sens lar', toate provizioanele sunt contin'ente, deoarece sunt incerte din punct de vedere al e"i'ibilitCDii sau
valorii. 5otuEi, n cazul prezentului Standard, termenul 6contin'ent8 este folosit pentru datorii Ei active ce nu sunt
recunoscute, deoarece e"istenDa lor va fi confirmatC numai de apariDia sau neapariDia unuia sau mai multor evenimente
viitoare incerte, ce nu sunt n totalitate sub controlul entitCDii. #n plus, termenul 6datorie contin'entC8 este utilizat pentru
datoriile care nu ndeplinesc criteriile de recunoa Etere.
1( &rezentul Standard distin'e ntre:
(a) provizioane 7 care sunt recunoscute ca Ei datorii (presupunnd cC pot fi realizate estimCri corecte), deoarece ele
constituie obli'aDii curente Ei este probabil cC vor fi necesare resurse care sC ncorporeze beneficiile economice pentru
stin'erea obli'aDiilor; Ei
(b) datorii contin'ente 7 care nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece ele sunt:
(i) obli'aDii posibile, dar pentru care trebuie sC se confirme dacC entitatea are o obli'aDie curentC care poate 'enera o
reducere de resurse care ncorporeazC beneficii economice; sau
(ii) obli'aDii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoaEtere ale prezentului Standard (deoarece fie nu este probabil
sC fie necesarC o reducere a resurselor entitCDii care ncorporeazC beneficii economice pentru stin'erea obli'aDiei, fie nu
poate fi realizatC o estimare suficient de credibilC a valorii obli'aDiei).
III C IFRS
%
$;( &rezentati criteriile de recunoastere a provizioanelor conform cerintelor IAS %5 0 &rovizioane, datorii
contin$ente si active contin$ente. &rezentati % situatii in care este necesara constituirea unui provizion .
Proizioane
1, &n proizion a fi recunoscut numai n momentul n care:
(a) o entitate are o obli#aie curent (le#al sau implicit) #enerat de un eeniment anterior)
(b) este probabil ca o ie!ire de resurse care ncorporeaz beneficii economice s fie necesar pentru a onora
obli#aia respecti) !i
(c) poate fi realizat o estimare credibil a alorii obli#aiei, =ac aceste condiii nu sunt ndeplinite* nu a fi
recunoscut un proizion,
0bli#aia curent
1- =oar n situaii rare nu este clar dac este orba de o obli#aie curent, >n astfel de situaii* se consider c un
eeniment trecut #enereaz o obli#aie curent dac* lu'nd n considerare toate probele disponibile* este mult mai
probabil c e(ist la data bilanului o obli#aie curent,
11 #n apro"imativ toate situaDiile este clar dacC un eveniment anterior a determinat o obli'aDie curentC. #n situaDii rare, de
e"emplu, un proces, poate fi pusC n discuDie producerea anumitor evenimente sau 'enerarea de cCtre acestea a unei
obli'aDii curente. #n astfel de cazuri, entitatea va determina e"istenDa unei obli'aDii curente la data bilanDului prin luarea
n considerare a tuturor probelor e"istente, inclusiv, de e"emplu, a opiniilor e"perDilor. #n cadrul acestor probe sunt
incluse Ei cele furnizate de evenimente produse dupC data bilanDului. &e baza unor asemenea probe:
(a) n cazul n care este probabil sC e"iste o obli'aDie curentC la data bilanDului, entitatea va recunoaEte un provizion
(dacC sunt ndeplinite criteriile de recunoaEtere); Ei
(b) n cazul n care este probabil sC nu e"iste o obli'aDie la data bilanDului, entitatea va prezenta o obli'aDie contin'entC,
mai puDin n situaDia n care posibilitatea unei ieEiri de resurse ce cuprind beneficiile economice este ndepCrtatC .
5enimente anterioare
1% =n eveniment trecut care 'enereazC o obli'aDie curentC poartC denumirea de eveniment care obli'C. &entru ca un
eveniment sC fie eveniment care obli'C, este necesar ca entitatea sC nu dispunC de alternative realiste pentru stin'erea
obli'aDiei 'enerate de producerea evenimentului. .ceasta este situaDia numai:
(a) n cazul n care stin'erea obli'aDiei poate fi impusC prin le'e; sau
(b) n cazul unei obli'aDii implicite, cnd evenimentul (care poate fi o acDiune a entitCDii) induce partenerilor ideea cC
entitatea Ei va onora obli'aDia.
$;, !plicati ce reprezinta datoriile contin$ente si activele contin$ente conform IAS %5 0 &rovizioane, datorii
contin$ente si active contin$ente. Dati un eemplu pentru datoriile contin$ente si un eemplu pentru active
contin$ente.

=atorii contin#ente
$% 0 entitate nu a recunoa!te o datorie contin#ent.
$ : datorie contin'entC este prezentatC, cu e"cepDia cazului n care probabilitatea ieEirii resurselor care sC ncorporeze
beneficiile economice este ndepCrtatC.
$4 #n situaDia n care o entitate are o obli'aDie an'ajatC n comun cu alte pCrDi, partea asumatC de celelalte pCrDi este
consideratC ca o datorie contin'entC. <ntitatea recunoaEte un provizion pentru partea din obli'aDie care va determina,
probabil, o ieEire de resurse ce ncorporeazC beneficii economice, cu e"cepDia situaDiilor foarte rare n care nu poate fi
realizatC o estimare credibilC.
(; +atoriile contin'ente pot evolua ntr/un mod care nu a fost estimat iniDial. &rin urmare, ele sunt continuu evaluate
pentru a determina dacC a devenit probabilC o ieEire de resurse care ncorporeazC beneficiile economice. +acC devine
probabil cC va fi necesarC o ieEire de resurse care ncorporeazC beneficiile economice, pentru un element considerat
anterior datorie contin'entC, va fi recunoscut un provizion n situaDiile financiare aferente perioadei n care a survenit
modificarea (cu e"cepDia cazurilor foarte rare n care nu pot fi efectuate estimCri credibile).
+ctie contin#ente
41 0 entitate nu a recunoa!te un acti contin#ent,
($ .ctivele contin'ente sunt 'enerate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaEteptate, care pot sC 'enereze
intrCri de beneficii economice n entitate. =n e"emplu l constituie o creanDC care este subiectul unui proces n justiDie, al
cCrui rezultat este incert.
(( .ctivele contin'ente nu sunt recunoscute n situaDiile financiare, deoarece acest fapt ar putea determina recunoaEterea
unui venit care sC nu se realizeze niciodatC. 5otuEi, cnd realizarea unui venit este certC, activul aferent nu mai este activ
contin'ent Ei este adecvatC recunoaEterea lui.
(, =n activ contin'ent este prezentat, n momentul n care este probabilC o creEtere a beneficiilor economice.
(- .ctivele contin'ente sunt evaluate continuu pentru a asi'ura reflectarea corespunzCtoare n situaDiile financiare a
modificCrilor survenite. +acC intrarea de beneficii economice devine certC, activul Ei venitul corespunzCtor vor fi
recunoscute n situaDiile financiare aferente perioadei n care au survenit modificCrile. +acC a devenit probabilC o intrare
de beneficii economice, entitatea va prezenta activul contin'ent
III C IFRS
$;- &rezentati modalitatea de estimare a valorii provizioanelor conform cerintelor IAS %5 0 &rovizioane, datorii
contin$ente si active contin$ente. Ce elemente trebuie avute in vedere pentru a realiza Dcea mai buna estimare a
unui provizion.
Cea mai bun estimare
(1 ;aloarea recunoscut ca proizion a constitui cea mai bun estimare a costurilor necesare stin#erii obli#aiei
curente* la data bilanului,
(% )ea mai bunC estimare a costurilor necesare stin'erii obli'aDiei curente este suma pe care o entitate o va plCti, n mod
raDional, pentru stin'erea obli'aDiei la data bilanDului sau pentru transferarea acesteia unei terDe pCrDi, la acel moment.
.desea, procesul de stin'ere sau de transferare a unei obli'aDii la data bilanDului poate fi imposibil sau foarte costisitor.
)u toate acestea, estimarea sumei pe care entitatea o va plCti, n mod raDional, pentru stin'erea sau transferul unei
obli'aDii este e"presia celei mai bune estimCri a costurilor necesare stin'erii obli'aDiei curente la data bilanDului.
( <stimCrile rezultatelor Ei efectelor financiare sunt determinate pe baza raDionamentului profesional al conducerii
entitCDii, lundu/se n considerare e"perienDa unor tranzacDii similare Ei, n unele cazuri, rapoarte elaborate de e"perDi
independenDi. <lementele luate n calcul includ orice probe furnizate de evenimente ulterioare datei bilanDului.
(4 <lementele incerte referitoare la valoarea care va fi recunoscutC ca provizion sunt tratate n diferite moduri, n
conformitate cu circumstanDele date. #n cazul n care provizionul de evaluat implicC o 'amC lar'C de elemente, obli'aDia
este estimatC prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile cu probabilitCDile de realizare ale fiecCruia. .ceastC metodC
statisticC de evaluare poartC denumirea de 6valoare preconizatC8. &rin urmare, provizionul va diferi n funcDie de
probabilitatea, de e"emplu, 1;N sau 4;N, cu care se poate nre'istra o anumitC pierdere. #n cazul n care e"istC un
interval continuu de rezultate posibile Ei probabilitCDile de realizare a fiecCruia sunt e'ale, se va utiliza punctul de mijloc
al intervalului.
5(emplu
: entitate vinde produse nsoDite de un certificat de 'aranDie care acoperC costurile reparaDiilor 'enerate de defecte de
producDie ce apar n primele Ease luni de la data cumpCrCrii. +acC la toate produsele vndute se identificC defecte
minore, se vor nre'istra costuri de reparaDie de 1 milion. +acC la toate produsele vndute se identificC defecte majore, se
vor nre'istra costuri de reparaDie de , milioane. <"perienDa entitCDii Ei estimCrile indicC pentru anul care urmeazC cC
dintre produsele vndute %-N nu vor nre'istra defecte, $;N vor nre'istra defecte minore Ei -N defecte majore.
<ntitatea va evalua probabilitatea unor costuri aferente obli'aDiei rezultate din 'aranDii, pe ansamblu.
Valoarea estimatC a costului cu reparaDiile este:
(%-N " ;) G ($;N " 1.;;;.;;;) G (-N " ,.;;;.;;;) O ,;;.;;;
,; #n cazul n care este evaluatC o sin'urC obli'aDie, rezultatul individual cel mai probabil poate constitui cea mai bunC
estimare a datoriei. 5otuEi, c!iar ntr/o astfel de situaDie, entitatea ia n considerare Ei alte rezultate posibile. .colo unde
alte rezultate posibile sunt fie mai mari, fie mai scCzute faDC de rezultatul cel mai probabil, cea mai bunC estimare ar fi o
valoare mai mare sau mai micC. +e e"emplu, dacC o entitate trebuie sC remedieze o eroare n construcDia unei fabrici
realizate pentru un client, rezultatul individual cel mai probabil ar fi ca reparaDia sC se desfCEoare cu succes de la prima
ncercare la un cost de 1.;;;, dar se constituie un provizion pentru o sumC mai mare n cazul n care e"istC posibilitCDi
sporite sC fie necesare mai multe ncercCri.
,1 &rovizionul se evalueazC naintea impozitCrii, deoarece efectele impozitCrii asupra provizionului Ei modificCrile
acestuia constituie obiectul 3.S 1$ Impozitul pe profit.
$;1 &rezentati elementele care se iau in calcul la estimarea valorii provizioanelor conform cerintelor IAS %5 0
&rovizioane, datorii contin$ente si active contin$ente. /iscuri si incertitudini( valoare actualizata( rambursari.
82 Riscurile !i incertitudinile le#ate ineitabil de multe dintre eenimente !i circumstane or fi luate n
considerare n procesul de determinare a celei mai bune estimri,
8$ +colo unde efectul alorii:timp a banilor este semnificati* aloarea proizionului a reprezenta aloarea
actualizat a c"eltuielilor estimate a fi necesare pentru stin#erea obli#aiei,
,1 +atoritC valorii/timp a banilor, provizioanele aferente unor ieEiri de resurse care apar la scurt timp de la data
bilanDului sunt mult mai oneroase dect cele aferente unor ieEiri de resurse, de aceeaEi valoare, dar care apar mai trziu.
&rovizioanele sunt, prin urmare, actualizate atunci cnd efectul este semnificativ.
$1 C'!ti#urile rezultate din cedarea preconizat a actielor nu or fi luate n considerare n ealuarea unui
proizion,
$4 >n cazul n care se estimeaz c o parte sau toate c"eltuielile necesare stin#erii unui proizion or fi
rambursate de ctre o ter parte* rambursarea a fi recunoscut numai n momentul n care este si#ur c a fi
primit dac entitatea !i onoreaz obli#aia, Rambursarea a fi considerat ca un acti separat, ;aloarea
recunoscut pentru rambursare nu a dep!i aloarea proizionului,
III C IFRS
4
$;% &rezentati provizioanele pentru restructurare conform cerintelor IAS %5 0 &rovizioane, datorii contin$ente si
active contin$ente. &rezentati un eemplu din care sa rezulte necesitatea unui astfel de provizion si contabilizati.
%; =rmCtoarele situaDii sunt e"emple de evenimente care se pot circumscrie definiDiei restructurCrii:
(a) vnzarea sau ncetarea activitCDii unei pCrDi a afacerii;
(b) nc!iderea sediilor dintr/o DarC sau re'iune, sau mutarea unei activitCDi dintr/o DarC sau re'iune n alta;
(c) modificCri n structura conducerii, de e"emplu, eliminarea unui nivel de conducere; Ei
(d) reor'anizCri fundamentale care au un efect semnificativ n natura Ei scopul activitCDilor entitCDii.
%1 =n provizion aferent costurilor de restructurare este recunoscut numai dacC sunt ndeplinite criteriile 'enerale de
recunoaEtere pentru provizioane prevCzute de standard n para'raful 1,.
%2 0 obli#aie implicit de restructurare apare numai n cazul n care:
(a) o entitate dispune de un plan oficial* detaliat* pentru restructurare* care s stipuleze cel puin:
(i) actiitatea sau partea de actiitate la care se refer)
(ii) principalele domenii afectate de planul de restructurare)
(iii) numrul apro(imati de an#a6ai care or primi compensaii pentru ncetarea actiitii* distribuii !i
posturile acestora)
(i) c"eltuielile implicate) !i
() data de la care se a implementa planul de restructurare) !i
(b) cei afectai au motie s cread c restructurarea a fi realizat prin demararea implementrii respectiului
plan de restructurare sau prin comunicarea principalelor caracteristici ale acestuia celor care or fi afectai de
procesul de restructurare,
%( +ovezile cC o entitate a nceput implementarea unui plan de restructurare pot fi, de e"emplu, furnizate de
dezafectarea unei fabrici sau vnzarea activelor, sau anunDarea publicC a principalelor caracteristici ale planului. =n
anunD public al unui plan de restructurare detaliat constituie o obli'aDie implicitC pentru restructurare numai dacC este
efectuat ntr/o asemenea manierC Ei cu suficiente detalii (adicC stabilirea principalelor caracteristici ale planului), nct sC
inducC altor pCrDi implicate, cum ar fi clienDii, furnizorii Ei an'ajaDii (sau reprezentanDii acestora), aEteptarea cC entitatea
va implementa procesul de restructurare.
%, &entru a fi suficient ca un plan sC 'enereze o obli'aDie implicitC n cazul n care este comunicat celor pe care i
afecteazC, implementarea sa trebuie sC nceapC ct mai curnd posibil Ei trebuie sC se realizeze ntr/o perioadC de timp
care sC facC puDin probabilC apariDia unor modificCri semnificative ale planului. +acC se estimeazC cC pnC la nceperea
restructurCrii va trece o perioadC mai ndelun'atC sau cC restructurarea va dura nejustificat de mult, este puDin probabil
ca un plan sC 'enereze aEteptCri valide cC entitatea este, n prezent, an'ajatC n restructurare, deoarece ntr/o perioadC
ndelun'atC de timp entitatea Ei poate modifica planurile.
%- +ecizia de restructurare luatC de conducere sau de )onsiliul de .dministraDie nainte de data bilanDului nu 'enereazC
o obli'aDie implicitC la data bilanDului, cu e"cepDia cazului n care, nainte de data bilanDului, entitatea:
(a) a nceput implementarea planului de restructurare; sau
(b) a anunDat principalele caracteristici ale pro'ramului de restructurare celor afectaDi de acesta, ntr/o manierC suficient
de specificC pentru a 'enera aEteptCri valide asupra faptului cC entitatea va efectua pro'ramul de restructurare.
#n cazul n care o entitate ncepe un plan de restructurare sau anunDC principalele sale caracteristici celor afectaDi numai
dupC data bilanDului, dacC restructurarea este semnificativC Ei neprezentarea ar putea influenDa deciziile economice ale
utilizatorilor luate pe baza situaDiilor financiare este necesarC prezentarea conform 3.S 1; ,venimente ulterioare datei
bilan!ului.
%1 +eEi o obli'aDie implicitC nu este 'eneratC numai printr/o decizie a conducerii ea poate rezulta din alte evenimente
anterioare, coroborat cu o astfel de decizie. +e e"emplu, ne'ocierile cu reprezentanDii an'ajaDilor pentru ncetarea
plCDilor sau cu clienDii potenDiali pentru vnzarea unei unitCDi de producDie pot fi realizate numai cu acordul conducerii.
%% #n unele DCri, decizia finalC aparDine unui consiliu din care fac parte Ei reprezentanDi ai celorlalte pCrDi implicate n
procesul de restructurare (de e"emplu, an'ajaDii) sau este necesarC informarea acestor reprezentanDi nainte de luarea
deciziei. +eoarece o decizie a unui astfel de consiliu implicC informarea reprezentanDilor celor afectaDi de restructurare,
aceasta poate 'enera o obli'aDie implicitC de restructurare.
%< ?u e(ist nici o obli#aie de 'nzare nainte ca entitatea s se fi an#a6at s 'nd* adic sa e(iste un contract
de 'nzare,
%4 )!iar atunci cnd o entitate a luat decizia de a vinde o unitate de producDie Ei a anunDat n mod public aceastC decizie,
ea nu este an'ajatC sC vndC pnC n momentul n care este identificat un cumpCrCtor Ei a fost semnat un contract de
vnzare. &nC la momentul n care se semneazC contractul de vnzare, entitatea poate sC/Ei modifice decizia, iar n cazul
n care nu e"istC cumpCrCtori interesaDi, n condiDii acceptabile, entitatea va trebui sC 'CseascC alte soluDii. #n condiDiile n
care se are n vedere vnzarea unei unitCDi de producDie ca parte a restructurCrii, activele unitCDii de producDie sunt
revizuite pentru a constata dacC sunt depreciate, conform 3.S (1 Deprecierea activelor. +acC vnzarea constituie numai
o parte a restructurCrii, o obli'aDie implicitC poate apCrea pentru celelalte pCrDi nainte de e"istenDa unui contract de
vnzare.
</ &n proizion aferent restructurrii a include numai costurile directe #enerate de restructurare* !i anume*
cele care sunt simultan:
(a) #enerate n mod necesar de procesul de restructurare) !i
(b) nu sunt le#ate de desf!urarea continu a actiitii entitii,
III C IFRS
4;
$; &rezentati caracteristicile datoriilor contin$ente si provizioanelor si diferentele dintre acestea conform
cerintelor IAS %5 0 &rovizioane, datorii contin$ente si active contin$ente
1$ #n sens lar', toate provizioanele sunt contin'ente, deoarece sunt incerte din punct de vedere al e"i'ibilitCDii sau
valorii. 5otuEi, n cazul prezentului Standard, termenul 6contin'ent8 este folosit pentru datorii Ei active ce nu sunt
recunoscute, deoarece e"istenDa lor va fi confirmatC numai de apariDia sau neapariDia unuia sau mai multor evenimente
viitoare incerte, ce nu sunt n totalitate sub controlul entitCDii. #n plus, termenul 6datorie contin'entC8 este utilizat pentru
datoriile care nu ndeplinesc criteriile de recunoa Etere.
1( &rezentul Standard distin'e ntre:
(a) provizioane 7 care sunt recunoscute ca Ei datorii (presupunnd cC pot fi realizate estimCri corecte), deoarece ele
constituie obli'aDii curente Ei este probabil cC vor fi necesare resurse care sC ncorporeze beneficiile economice pentru
stin'erea obli'aDiilor; Ei
(b) datorii contin'ente 7 care nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece ele sunt:
(i) obli'aDii posibile, dar pentru care trebuie sC se confirme dacC entitatea are o obli'aDie curentC care poate 'enera o
reducere de resurse care ncorporeazC beneficii economice; sau
(ii) obli'aDii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoaEtere ale prezentului Standard (deoarece fie nu este probabil
sC fie necesarC o reducere a resurselor entitCDii care ncorporeazC beneficii economice pentru stin'erea obli'aDiei, fie nu
poate fi realizatC o estimare suficient de credibilC a valorii obli'aDiei).
Recunoa!tere
Proizioane
1, &n proizion a fi recunoscut numai n momentul n care:
(a) o entitate are o obli#aie curent (le#al sau implicit) #enerat de un eeniment anterior)
(b) este probabil ca o ie!ire de resurse care ncorporeaz beneficii economice s fie necesar pentru a onora
obli#aia respecti) !i
(c) poate fi realizat o estimare credibil a alorii obli#aiei,
=ac aceste condiii nu sunt ndeplinite* nu a fi recunoscut un proizion,
=atorii contin#ente
$% 0 entitate nu a recunoa!te o datorie contin#ent.
$ : datorie contin'entC este prezentatC, cu e"cepDia cazului n care probabilitatea ieEirii resurselor care sC ncorporeze
beneficiile economice este ndepCrtatC.
$4 #n situaDia n care o entitate are o obli'aDie an'ajatC n comun cu alte pCrDi, partea asumatC de celelalte pCrDi este
consideratC ca o datorie contin'entC. <ntitatea recunoaEte un provizion pentru partea din obli'aDie care va determina,
probabil, o ieEire de resurse ce ncorporeazC beneficii economice, cu e"cepDia situaDiilor foarte rare n care nu poate fi
realizatC o estimare credibilC.
(; +atoriile contin'ente pot evolua ntr/un mod care nu a fost estimat iniDial. &rin urmare, ele sunt continuu evaluate
pentru a determina dacC a devenit probabilC o ieEire de resurse care ncorporeazC beneficiile economice. +acC devine
probabil cC va fi necesarC o ieEire de resurse care ncorporeazC beneficiile economice, pentru un element considerat
anterior datorie contin'entC, va fi recunoscut un provizion n situaDiile financiare aferente perioadei n care a survenit
modificarea (cu e"cepDia cazurilor foarte rare n care nu pot fi efectuate estimCri credibile).
III C IFRS
41

Iii - C - Ifrs-2011-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iii - C - Ifrs-2011-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

III C IFRS

1 Definiti stocurile potrivit IAS 2 Stocuri. Ce elemente se includ la stocuri?

S-ar putea să vă placă și