Nume : Amariutei Cosmin Constantin

Grupa : 4101- a
1- Definitia titanului si a zirconiului
2- Proprietatile titanului
3- Aparitia titanului
4- Aplicatiile titanului
5- Proprietatile zirconiului
6- Aplicatiile zirconiului
- Proce!ee !e fa"ricatie ale
zirconiului
#- $irconiul in!ustrial
%- &i"lio'rafie
Titanul (Ti) :
Este un element chimic cu simbolul Ti i numrul atomic 22.
Are o densitate mic i este un metal de tranzi ie dur, lucios i
rezistent la coroziune (inclusiv fa de apa de mare, apa regal
i clor), cu o culoare argintie. Este al noulea cel mai rspndit
element, alctuind !,"# din scoar a terestr . Acesta poate fi
folosit cu scopul de a produce alia$e puternice i u oare pentru
aerospa iu ( motor cu reac ie , proiectil sau nave spa iale), uz
militar, procese industriale (chimicale i petro%chimicale, uzine
de desalinizare, hrtie), automobile, agro%alimentare, proteze
medicale, implanturi ortopedice, intrumente i pile dentare,
implanturi dentare, bi$uterii, telefoane mobile i alte aplica ii.
&irconiul (&r) :
&irconiul este un element chimic din grupa metalelor, care
are numrul atomic '!. (imbolul chimic este &r. Acesta este
folosit mai nou i )n stomatologie
*+,
ca cea mai fizionomic
op iune pentru o coroan dentar. (e pune sub por elan )n loc
de metal pentru a nu transpare sub por elan. (e mai folose te
i la implantologie tot din acela i motiv, dar i pentru c are o
biocompatibilitate superioar, )nlocuind titanul. (e mai
folose te si in fabricarea bi$uteriilor.
-roprietati
fizice :

Titanul este recunoscut pentru ra ia sa duritate%greutate
mare.Este un metal dur cu densitate mic, care este destul de
ductil ()n special )n mediile fr o.igen), lucios i alb argintiu
)n culoare.Temperatura relativ ridicat a punctului de topire
(peste +"'/ 01) )l face folositor ca metal refractar.
Tipurile comerciale de titan (cu puritate de //,2#) au
rezisten a de rupere la trac iune ma.im de '2' 3-a, identic
cu cea a alia$elor de o el de calitate slab, dar sunt cu '4# mai
u oare. Titanul este cu "!# mai dens dect aluminiul, dar mai
mult de dou ori mai rezistent dect alia$ul de aluminiu "!"+%
T", cel mai des folosit.

Anumite alia$e de titan (e.. 5eta 1)
a$ung la rezisten a de rupere la trac iune de peste +.'!! 3-a.
Totu i, metalul ) i pierde din duritate cnd este )nclzit la
temperaturi mai mari de '2! 01 (6!" 07).
Este relativ dur, de i nu la fel de puternic precum unele
tipuri de o el clit la cldur, non%magnetic i un conductor
slab de cldur i electricitate. 3anipularea necesit precau ii
deoarece materialul se va )nmuia i deforma plastic dac
obiecte ascu ite sau metode adecvate de rcire nu sunt utilizate.
1a i cele fcute din o el, structurile din titan au o limit de
oboseal care garanteaz longevitatea )n anumite aplica ii.
3etalul este, din punct de vedere alotropic, dimorfic, cu
forma he.agonal alfa schimbndu%se la cea cubic centrat
beta la 662 01 (+."+/," 07).1ldura specific a formei alfa
cre te considerabil ct timp este )nclzit la temperatura
aceasta de tranzi ie, dar apoi scade i rmne oarecum
constant pentru forma beta, indiferent de temperatur.

-roprietati chimice:
-roprietatea chimic a titanului cea mai notabil este
rezisten a sa e.celent la coroziune8 este aproape la fel de
rezistent ca platina, capabil de a se )mpotrivi atacurile cauzate
de acizi sau clor dizolvat )n ap, dar este solubil )n acizi
concentra i.
*+4,
9n ciuda faptului c diagrama -ourbai. destinat titanului
arat c acesta este, din punct de vedere termodinamic, un
metal foarte reactiv, reac iile sale cu apa i aerul sunt )ncete.
Titanul a fost descoperit fiind inclus )ntr%un mineral din
1orn:all, Anglia, )n +;/+ de geologul amator i pastorul
<illiam =regor, atunci vicar al parohiei din 1reed.El a
recunoscut prezen a unui nou element )n ilmenit cnd a gsit
nisip negru pe malul unui pru de lng o parohie din
3anaccan i a observat c acesta era atras de magnet.Analiza
nisipului a determinat prezen a a doi o.izi metalici: o.id de
fier (ceea ce e.plic atrac ia fa de magnet) i '2,24# un o.id
metalic de culoare alb pe care nu )l putea identifica.

=regor,
realiznd c o.idul necunoscut con inea un metal care nu se
potrivea cu propriet ile niciunui alt element cunoscut pe
atunci, a dat raportul (ociet ii =eologice >egale din 1orn:all
i $urnalului de tiin german Crell's Annalen.

Titanul metalic pur (//,/#) a fost pentru prima dat
preparat )n +/+! de 3atthe: A. ?unter prin )nclzirea Ti1l
'

cu sodiul )ntr%o capsul de o el la ;!!@6!! 01 prin procesul
?unter.

3artin ?einrich Alaproth a numit titanul dup Titanii
din mitologia greac.
3artin ?einrich Alaproth :
Aerospa iale i marine :
Batorit raportului mare rezisten la )ntindereCmas,
rezisten mare la coroziune, oboseal, fisurare i a capacit ii
de a rezista la temperaturi relativ mari fr s% i piard
propriet ile, alia$ele de titaniu sunt folosite )n industria
aeronautic, naval, spa ial i militar. -entru aceste aplica ii
titanul, aliat cu aluminiu, zirconiu, nichel, vanadiu i alte
elemente este utilizat pentru o gam larg de componente,
incluznd elemente structurale vitale, pere i rezisten i la foc,
trenuri de aterizare, conducte de evacuare (elicoptere) i
sisteme hidraulice.

-ractic, circa dou treimi din titanul produs este
utilizat in motoare i elemente structurale pentru avioane. (>%
;+ Blackbird a fost unul din primele avioane la a crui
construc ie titanul a fost folosit e.tensiv, ,deschiznd astfel
drumul pentru folosirea sa la scar larg in avioanele
comerciale i militare moderne.
(>%;+ 5lacDbird :
Endustriale
evile sudate i echipamentul de procesare (schimbtoare
de cldur, rezervoare, vase de procesare, valve) din titan
sunt utilizate )n industria chimic si petrochimic, )n
special datorit rezisten ei la coroziune. Alia$e speciale
sunt utilizate )n hidrometalurgia nichelului (e.: alia$ul
titanului 5eta1), datorit rezisten ei mecanice, a
rezisten ei la coroziune, sau a unei combina ii ale acestor
calit i. Endustria hrtiei folose te titanul )n echipamentul
de procesare e.pus la medii corozive de genul
hipocloritului de sodiu sau a clorului ()n procesul de
inlbire). Alte aplica ii includ: sudura ultrasonic,
acceleratoare ionice, .a... Tetraclorura de titan (Ti1l'),
un lichid incolor, este important ca intermediar la
producerea TiF2, la producerea catalizatorului &iegler%
Gatta, )n procesul de irizare a sticlei i la crearea ce ii
artificiale (fumeg puternic in aer umed).
3edicale
Titanul este non%to.ic chiar i )n cantit i mari i nu poart
niciun rol natural )n corpul uman. F mas estimat de !,6
miligrame de titan este ingerat de oameni )n fiecare zi, dar
ma$oritatea trece prin organism fr a fi absorbit.

Are, totu i, o
tendin de a se bio%acumula )n esuturile ce con in dio.id de
siliciu. Hn sistem necunoscut )n plante s%ar putea s foloseasc
metalul pentru a stimula produc ia carbohidra ilor i
)ncura$area cre terii. Acest fapt ar putea e.plica de ce
ma$oritatea plantelor au o parte per milion (ppm) de titan,
plantele alimentare au 2 ppm, iar coada calului i urzica au
pn la 6! ppm.
&irconiul este folosit mai nou i )n stomatologie ca cea mai
fizionomic op iune pentru o coroan dentar. (e pune sub
por elan )n loc de metal pentru a nu transpare sub por elan. (e
mai folose te i la implantologie tot din acela i motiv, dar i
pentru c are o biocompatibilitate superioar, )nlocuind
titanul. (e mai folose te si in fabricarea bi$uteriilor.
&irconiu in stomatologie : 5i$uterii din zirconiu :
Caractere 'enerale ale zirconiului
Nume( )im"ol( Num*r atomic $irconiu( $r( 40
Aspect al" - ar'intiu
)erie c+imic* stare !e trecere la metale
Grup*( Perioa!*( &loc 4( 5( !
Distri"u ia electronic*
Cantitatea procentual* !in scoar a p*m,ntului 0(02 -
&irconiul in tabelul periodic :
&irconiu are o sectiune de absortie a neutronilor mica, o rezitenta
la rupere, in stare aliata, apropiata de cea a otelurilor ( vezi tabelele de
mai $os ) si rezistenta la coroziune foarte buna in multe medii inclusiv in
apa. Aceste calitati au facut ca alia$ele de zirconiu sa fie cele mai
raspandite materiale structurale, in reactoarele nucleare cu neutroni
termici, moderate si racite cu apa.
-ropietatile fizice ale zirconiului :
(ectiunea eficace de absortie
pentru neutronii termici la 22!!
mCs
!,+6 b
Bensitate "4!! DgCm
2
-unct de topire +6'4 I 24 1
!
1oeficient de dilatatare termica
la 24!
!
1
*
!
1,
%+
-
pe a.a c
-
pe a.a a
",+4
J
+!
%"
4,"/
J
+!
%"
>ezistivitate electrica * nK
J
m,
- la 2!
!
1
- la +!!
!
1
- la '!!
!
1
'2!
4/!
+!!!
1onductivitate termica *<Cm
J
A,
% la temperatura ambianta
2!,/
(tructura cristalina ( la
temperatura ambianta )
?e.agonal compact
1onstantele retelei a
!
L 2,222+ c
!
L 4,+';'
-ropietatile mecanice ale zirconiului
-ropietate >ecopt -relucrat la
rece
>ezistenat la rupere
( +!
2
3pa )
',26 %4 ++,'2 @ +2,64
>ezistenta la rupere
( +!
2
3pa )
+,'2 @ 2,+' /,26 @ +!,;+
Alungire (#) 2! @ '! +4
Buritate >ocD:ell 24 @ '4 6; % /6
&irconiul metalic prezinta o transformare alotropica la
temperatura de 6"4
!
1. (ub aceasta temperatura cristalizeaza
in sistemul he.agonal compact ( M zirconiu ), iar peste aceasta
temperatura, intr%o retea cubica cu volum centrat ( N
zirconiu ). Elementele de aliere pot reduce sau e.tinde
domeniile de e.istenta ale acestor transformari.

Fbtinerea zirconiului implica o etapa chimica si o etapa
metalurgica.
Etapa chimica cuprinde operatii care pornesc de la
minereul e.tras ( cel mai raspandit fiind un silicat de zirconiu
denumit zircon ), si se incheie cu obtinerea zirconiului rafinat.
5uretele de zirconiu astfel obtinut trebuie sa se
incadreze in pescriptiile calitative deosebit de severe pentru
radiatii nucleare. Astfel, continutul de fier, carbon sau o.igen
se limiteaza la cateva parti pe milion (ppm) iar al altor
elemente ca 5, 1d, Oi se situeaza sub + ppm.
Etapa metalurgica curpinde o serie de operatii incepand
cu obtinerea lingoului de alia$ si incheindu%se cu realizarea
produselor finite ( tevi, barne, sarme, benzi etc)
Oingoul se elaboreaza prin topirea in cuptoare cu arc , in
vid, sau in cuptoae cu fascicul de electroni, in vid, a unei probe
obtinute prin presarea buretelui de zirconiu, a deseurilor de
zirconiu si a elementelor de aliere (sub forma pura sau de
alia$e)
Beformarea plastica la cald a lingoului se face prin
procedeele clasifice de for$are, laminare, e.trudare, si
urmareste atat obtinerea semifabricatelor de anumite forme
cat si a unor structuri adecvate ale grauntilor. (unt necesare
precautii deosebite pentru evitarea impurificarii cu gaze sau cu
alte elemnte in cursul prelucrarii.
&irconiu industrial obisnuit nu poate atinge gradul de
puritate cerut pentru a avea o rezistenta la coroziune si
propietati mecanice satisfacatoare. Baca nu se adopta precautii
speciale, in procesul obtinerii zirconiului, in material se
introduc o serie de impuritati, cele mai daunatoare fiind gazele
(o.igenul, azotul, hidogenul) si carbonul.
1ompozitia chimica aunor alia$e de zirconiu
Alia$ 1ontinut in elementele de
aliere (#)
(n 7e 1r Gi Gb
&ircaloP @ 2 +,4 !,+' !,+ !,!" %
&ircaloP @ 2 !.24 !,24 !,!4 !,!4 %
&ircaloP @ ' +,4 !,+; !,+2 % %
Fzenit !,24 !,+ % !,+ !,+
Orientarea cristalelor si a hidrurilor intr-o teava teaca de
combustibil
Titanul :
5arDsdale, QelDs (+/"6). RTitaniumS. in 1lifford A. ?ampel
(editor). The Encyclopedia of the Chemical Elements. Ge: TorD:
>einhold 5ooD 1orporation. pp. ;22@;26. O11G "6%2//26
1>1 contributors (2!!"). Bavid >. Oide (editor). ed. Handbook of
Chemistry and hysics (ed. 6;). 5oca >aton, 7lorida: 1>1 -ress,
TaPlor U 7rancis =roup. EmsleP, Qohn (2!!+). RTitaniumS.
!ature's Buildin" Blocks# An A-$ %uide to the Elements. F.ford,
Anglia, >egatul Hnit: F.ford HniversitP -ress. pp. '4;@'4".
=reen:ood, G. G.8 Earnsha:, A. (+//;). Chemistry of the
Elements (ed. a doua edi ie). F.ford: 5utter:orth%?einemann.
Edith 5eral U 3ihai &apan % Chimie anor"anic&, Editura tehnic,
5ucure ti, +/;;.
'storia "eneral& a tiin ei( vol) '* , Editura tiin ific i
enciclopedic, 5ucure ti, +/;"
&irconiul :
=h. Vsaru &irconiul
3. -etrescu (coord) Tratat de tiin a i ingineria materialelor
metalice vol 2 3etale. Alia$e. 3ateriale speciale. 3ateriale
compozite, Editura Agir, 5ucure ti, 2!!/
7izica si tehnologia materialelor nucleare de Eoan Hrsu
Endreptar de fonte si oteluri de Aurelian 1onstantinescu, 1ornel
>izescu, 1onstantin 1osneanu