Sunteți pe pagina 1din 12

DREPT COMERCIAL 14 mai, ora 18:00, amfiteatrul 3

Sunt considerati comercianti persoanele fizice si juridice ce desfasoara activitate comerciala (operatiuni de
productie de marfuri, de comert, prestare de servicii si executare de lucrari) cu scopul obtinerii de profit.
Persoanele fizice obligate sa se inregistreze in registrul comertului inainte de inceperea activitatii sunt:
persoanele fizice autorizate (PFA), intreprinderile individuale si intrerprinderile familiale.
Persoanele fizice pot desfasura activitati economice (activitate industriala, agricola, comerciala) in toate
domeniile, meseriile, ocupatiile sau profesiile pe care legea nu le interzice pentru libera initiative.
Persoana fizica autorizata (PFA)
poate desfasura o activitate economica, individual si independent, folosind forta de munca si aptitudinile sale
profesioanle
poate colabora cua lte persoane fizice autorizate, intreprinzatori persoane fizice titular ai unor intreprinderi
individuale sau reprezentanti a unor intreprinderi familiale, ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru
efectuarea unei activitati economice
poate angaja, in calitate de angajator, terte persoane cu contract individual de munca
poate fi salariatul unei terte persoane care functioneaza in acelasi domeniu, sau intr-un domeniu diferit
calitatea de PFA este compatibila cu statutul de salariat si cu cel de angajator
poate constitui un patrimoniu de afectatiune destinat realizarii activitatii autorizate
patrimoniul de afectatiune reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor, persoanei fizice autorizate
afectate scopului exercitarii activitatii economice; reprezinta o fractiune distincta a patrimoniului persoanei fizice
autorizate, care este separate de gajul deneral al creditorilor personali ai persoanei fizice autorizate
raspunde cu patrimonial de afectatiune pentru obligatiile asumate in legatura cu activitatea desfasurata si, in
completare, cu intreg patrimoniul sau
poate fi supusa procedurii insolventei

Persoana fizica, titular al unei intreprinderi individuale
intreprinzatorul este persoana fizica care organizeaza o intreprindere economica (= activitatea economica
desfasurata in mod organizat, permanent si sitematic, combinand resursele financiare, forta de munca atrasa,
materii prime, mijloace de logistica si informatii, pe riscul intreprinzatorului)
este lipsita de personalitate juridical
intreprinzatorul are calitatea de comerciant persoana fizica de la data inregistrarii in registrul comertului
persoana fizica titular a intreprinderii raspunde pentru obligatiile asumate cu patrimoniul de afectatiune, si in
completare cu intreg patrimoniul sau
in caz de insolventa, persoana fizica titulara a intreprinderii va fi supusa procedurii insolventei
intreprinzatorul poate colabora cu diferite persoane fizice si juridice pentru organizarea si exploatarea
intreprinderii
poate angaja terte persoane cu contract individual de munca
poate avea calitatea de salariat al unei terte persoane, care functioneaza atat in acelasi domeniu de activitate cat si
intr-un alt domeniu decat cel in care si-a organizat intreprinderea individuala
isi inceteaza activitatea si este radiat din registrul comertului prin propria sa vointa, deces sau in alte conditii
prevazute de lege; in caz de deces, mostenitorii pot continua intreprinderea, daca isi manifesta vointa in acest
sens, printr-o declarative in forma autentica, in termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii

Persoana fizica in calitate de membru al unei intreprinderi familiale
intreprindere economica, constituita din doi sau mai multi membrii ai unei familii
se constituie printr-un acord de constituire, incheiat intre membrii familiei in forma scrisa (forma scrisa este
ceruta pentru validitatea acordului de constituire); prin familie se intelege sotul, sotia, copiii acestora care au
implinit varsta de 16 ani, rudele si afinii pana la gradul patru inclusiv
reprezentantul desemnat va gestiona interesele intreprinderii familiale, in temeiul unei procuri special, sub forma
unui inscris sub semnatura privata; procura speciala se semneaza de catre toti membrii intreprinderii
intreprinderea familial, prin reprezentantul sau, poate colabora cu alte PFA, titulari ai unor intreprinderi
individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale, ori cu alte persoane fizice sau juridice
membrii intreprinderii familiale pot fi simultan PFA, titulari ai unor intreprinderi individuale sau pot avea
calitatea de salariati ai unor terte persoane
intreprinderea familiala nu poate angaja terte persoane cu contract de munca
nu are persoanlitate juridica si patrimoniu propriu
prin acordul de constituire, membrii pot stipula constituirea unui patrimoniu de afectatiune, stabilind si cotele de
participare la constituirea patrimoniului de afectatiune
pentru obligatiile asumate de reprezentant prin actele juridice incheiate, raspund toti membrii intreprinderii
membrii raspund solidar si indivizibil cu patrimoniul de afectatiune si in completare cu intreg patrimoniu detinut
membrii intreprinderii familiale sunt asigurati in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si au
dreptul de a fi asigurati in sistemul asigurarilor social de sanatate si a asigurarilor pentru somaj
isi inceteaza activitatea si este radiate de la registrul comertului in urmatoarele cazuri: mai mult de jumatate din
membrii au decedat, mai mult de jumatate din membrii cer incetarea acesteia sau se retrag sau ca urmare a unei
cereri de radiere in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate actele care au stat la
baza inmatricularii
lichidarea bunurilor afectate ori dobandite in activitatea intreprinderii familiale se face conform cotelor de
participare stabilite prin acordul de constituire

Societatile comerciale grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de
personalitate juridical, in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de
comert, in scopul realizarii si impartirii profitului rezultat

Elementele specifice contractului de societate care sta la baza societatilor comerciale
a) aporturile asociatilor
in sens juridic, aportul este obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un bun, o valoare
patrimoniala (aport subscris)
din punct de vedere etimologic, aportul desemneaza chiar bunul adus in societate de catre asociat (aport varsat)
aportul poate fi in numerar sau in natura
aportul in numerar
legea impune obligativitatea aportului in numerar la constituirea oricarei forme de societate comerciala
asociatii pot decide cuantumul sumei de bani care constituie aportul in numerar
aportul in natura
bunuri immobile ( caldiri, instalatii) si bunuri mobile ( materiale, marfuri, utilaje, tehnologii, creante, fond
de comert, brevete de inventive, marci)
aporturile in natura nu sunt obligatorii
aporturile in natura se considera varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea
efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare
bunurile aduse cu titlu de proprietate intra in patrimoniul societatii si nu mai pot fi urmarite de creditorii
asociatilor, iar asociatul primeste in schimbul pretului fractiuni ale capitalului social ( parti sociale,
actiuni)
daca bunul este adus cu titlu de folosinta, raporturile dintre asociat si societate sunt guvernate de reguli
referitoare la locatiune
aporturile in natura trebuie sa fie evaluate ( de catre asociati sau experti) pentru a se stabili numarul de
parti sociale / actiuni ce ii revin asociatului
valoarea bunurilor aduse ca aport trebuie consemnata in actul constitutiv al societatii
bunurile care fac obiectul aporturilor in natura trebuie evaluate in bani, pentru a se putea stabili valoarea
partilor sociale / actiunilor cuvenite fiecarui asociat in schimbul aportului. Aceasta evaluare se face de
catre asociati sau experti.
In actul constitutiv trebuie sa se arate aportul fiecarui asociat
asociatii sunt obligati sa verse aporturile promise la constituirea societatii
daca asociatul nu a respectat termenele de efectuare a aporturilor si prin aceasta a cauzat societatii anumite
prejudicii, el este obligat la plata de despagubiri
daca aportul a fost stipulat in numerar, asociatul este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa
se faca varsamantul
aporturile formeaza capitalul social al societatii si elemente ale patrimoniului societatii.
capitalul social:
prin capital se intelege expresia valorica a totalitatii aporturilor in numerar si in natura ale asociatilor care
participa la constituirea societatii
capitalul social nu are o existent reala, concreta, ci reprezinta o cifra convenita de asociati. In patrimoniul
societatii trebuie sa existe bunuri a caror valoare sa fie cel putin in limita capitalului social
in cazul SA plafonul minim al capitalului este de 90.000 lei, iar pt SRL de 200 lei
formele capitalului social: capital subscris ( valoarea totala a aporturilor pentru care asociatii s-au obligat
sa contribuie la constituirea societatii; capital varsat ( valoarea totala a aporturilor efectuate si care au
intrat in patrimoniul societatii)
capitalul social este divizat in anumite fractiuni, denumite diferit dupa forma juridical a societatii: SRL
parti sociale, SA actiuni
asociatii dobandesc in schimbul aportului un numar de parti sociale / actiuni corespunzator valorii
aportului fiecaruia
patrimoniul societatii:
totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinand societatii
cuprinde: activul si pasivul social
deosebiri intre capitalul social si patrimoniul societatii: capitalul social este expresia valorica a aporturilor
in timp ce patrimoniul este o universalitate in care sunt cuprinse toate drepturile, obligatiile si bunurile
societatii; capitalul social nu are o existenta reala, in timp ce patrimoniul cuprinde elemente concrete,
adica totalitatea bunurilor societatii; capitalul social este fix, in timp ce patrimoniul are o compozitie si
valoare care variaza, in functie de rezultatele activitatii societatii
b) intentia asociatilor de a colabora in desfasurarea activitatii comerciale
intentia de colaborare voluntara a asociatilor, de a lucre in comun, suportand toate riscurile activitatii comerciale
asociatii au dreptul de a participa la adunarile generale a asociatilor si de a contribui la luarea deciziilor
asociatii sunt indreptatiti la incasarea de dividend din profitul societatii
c) impartirea profitului
scopul societatii este acela de a realize profit din activitatea comerciala desfasurata si de a-l imparti intre asociati
cota parte din profit ce se plateste fecarui asociat se numeste dividend
asociatii trebuie sa participe si la pierderi
realizarea sau nerealizarea de profit poate fi stabilita numai la sfarsitul exercitiului financiar, prin intocmirea
situatiilor financiare anuale
daca potrivit situatiei financiare anuale, nu exista profit, nu pot fi distribuite dividende asociatilor
in cazul in care in actul constitutiv, asociatii nu au stabilit modul de impartire a profitului si de suportare a
pierderilor, atunci dividendele se vor plati asociatilor in proportie cu cota de participare la capitalul social varsat
in cazul in care societatea a realizat profit, acesta va fi repartizat de catre adunarea asociatilor pe destinatii:
reintregirea capitalului social, formarea fondului de rezerva, reinvestire prin majorarea capitalului social,
distribuirea de dividend catre asociati. Dividendele se platesc in termen de 8 luni de la data aprobarii situatiei
financiare anuale aferente exercitiului financiar. Daca societatea nu isi executa obligatia de plata a dividendelor,
ea va plati o penalitate aferenta perioadei de intarziere la nivelul dobanzii legale.

Constituirea societatilor comerciale
societatea comerciala este in esenta un contract si totodata o persoana juridica
fundamental societatii comerciale il reprezinta actul constitutiv
societatea comerciala dobandeste personalitate juridical prin indeplinirea unor formalitati care se intemeiaza pe
actul constitutive
SRL contract de societate si statut; SA contract de societate si statut = inscris unic denumit act constitutive
a) Conditii de fond ale contractului de societate
contractul de societate
conditiile pentru validitatea contractului de societate sunt urmatoarele: consimtamantul valabil al partilor
care se obliga, capacitatea de a contracta, un obiect determinat si o cauza licita
consimtamantul partilor: incheierea contractului de societate presupune manifestarea de vointa a
partilor, in sensul incheierii contractului.
potrivit legii, societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, in afara de cazul cand legea prevede
altfel
vointa fiecarei parti contractante trebuie sa fie animate de intentia de a desfasura in comun o activitate
comerciala
persoanele care incheiei contractual de societate si il semneaza, au calitatea de fondatori. Nu pot fi
fondatori persoanele care potrivit legii sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune
frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau
luare de mita si alte infractiuni prevazute de lege
capacitatea partilor: o persoana fizica poate fi parte intr-un contract de societate daca are capacitatea
pentru a incheia acest act juridic
obiectul contractului: ( = activitatea societatii poate consta in producerea si comercializarea
marfurilor, executarea de lucrari ori prestarea de servicii); obiectul contractului este convenit de catre
asociati si trebuie aratat in contractual de societate
cauza contractului: cauza este participarea fiecarui asociat la rezultatele activitatii comerciale
desfasurate in comun, adica impartirea profitului
in cazul nerespectarii conditiilor de fond, contractual de societate este lovit de nulitate
b) Conditii de forma ale contractului de societate
contractul de societate se incheiei in forma scrisa si poate fi incheiat sub forma inscrisului sub semnatura private
in mod exceptional, contractul trebuie incheiat suf forma autentica in urmatoarele cazuri: printer bunurile
subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren; SA ul se constituie prin subscriptie publica; nerespectarea
formei autentice atrage nulitatea societatii
cuprinsul contractului de societate
trebuie sa cuprinda anumite clauze care sa stabileasca relatiile dintre asociati
majoritatea clauzelor sunt commune tuturor formelor juridice de societate comerciala si ele privesc
identitatea partilor, individualizarea viitoarei societati, caracteristicile societatii, conducerea si gestiunea
societatii, drepturile si obligatiile asociatilor, dizolvarea si lichidarea societatii
statutul societatii: cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze care reglementeaza organizarea,
functionarea si desfasurarea activitatii societatii
procesul constituirii unei societati comerciale implica indeplinirea a doua formalitati: intocmirea actului / actelor
constitutive in forma ceruta de lege si inmatricularea societatii
intocmirea actelor constitutive
prin intocmirea actelor constitutive se intelege redactarea si dupa caz autentificarea inscrisurilor actelor
respective. Inscrisul este redactat de asociati, avocet, notar
in cazul in care legea impune forma autentica, inscisul actului constitutive este prezentat notarului public,
pentru autentificare
inmatricularea societatii comerciale
in scopul simplificarii formalitatilor de constituire a societatilor comerciale s-a instituit o procedura de
inregistrare si autorizare a functionarii societatilor comerciale. Astfel societateacomerciala devine
persoana juridica si este autorizata sa functioneze, adica sa desfasoare activitatea comerciala stabilita prin
actul constitutive
inmatricularea societatii se solicita la biroul registrului comertului in a carei raza teritoriala isi va avea
sediul societatea comerciala
inmatricularea se realizeaza in baza unei cereri tip care trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:
actul sau actele constitutive
dovada efectuarii varsamintelor, in conditiile stabilite prin actul constitutiv
actele care probeaza dreptul de proprietate asupra bunurilor care fac obiectul aportului in natura.
Aceste acte pot fi contracte de vanzare cumparare, contracte de concesiune, brevete de inventii.
In cazul bunurilor imobile trebuie anexat sic ertificatul constatator al sarcinilor de care sunt
grevate
actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati
declaratie pe proprie raspundere a fondatorilor, administratorilor si a cenzorilor, ca indeplinesc
conditiile prevazute de legea 31/1990
impreuna cu cererea de inmatriculare se depune si declaratia tip pe proprie raspundere, din care sa rezulte
ca sunt indeplinite conditiile pentru functionarea societatii (protectia mediului, protectia muncii, conditiile
sanitare, sanitar veterinare)
cererea de inmatriculare se solutioneaza de judecatorul delegate, care dispune prin incheiere inmaticularea
societatii in registrul comertului. Astfel societatea dobandeste personalitate juridica
dupa efectuarea inmatricularii se elibereaza certificatul de inmatriculare, care cuprinde codul unic de
inregistrare, precum si certificatul constatator al inregistrarii declaratiei tip pe proprie raspundere, privind
indeplinirea conditiilor de functionare a societatii
un extras dupa incheierea judecatorului delegate privind inmatricularea societatii, se trimite Monitorului
Oficial spre publicare
Functionarea societatilor comerciale
principalele organe ale societatii comerciale sunt: adunarea generala a asociatilor, administratorii societatii si
cenzorii societatii
a) Adunarea generala
este organul de deliberare si decizie al societatii comerciale
este formata din totalitatea asociatilor societatii
exprima vointa sociala, care decide in toate problemele esentiale aleactivitatii societatii, inclusiv numirea
celorlalte organe ale societatii (administratorii si cenzorii societatii)
apare ca organ suprem de conducere a societatii
felurile adunarii generale: adunarea generala ordinara si adunarea generala extraordinara
adunarea generala ordinara
se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 4 luni de la incheierea exercitiului financiar
se tine la sediul societatii si in localul indicat in convocare
poate sa discute sis a decida asupra oricarei probleme inscrisa in ordinea de zi
este obligate sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatia financiara anuala, pe baza rapoartelor
prezentate de consiliul de administratie / directorat / consiliul de supraveghere / cenzori / auditori
financiari, sa fixeze dividendul cuvenit asociatilor / actionarilor, sa aleaga si sa revoce membrii consiliului
de administratie / consiliului de supraveghere / cenzori, sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de
administratie / directoratului, sa stabuleasca bugetul de venituri si cheltuieli, programul de activitate pe
exercitiul financiar urmator
in SA, pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa
reprezinte cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot; hotararile se iau cu majoritatea
voturilor exprimate. Daca nu se realizeaza prezenta ceruta sau majoritatea necesara luarii hotararilor,
adunarea se va intruni din nou si va delibera aceleasi probleme
in SRL, asupra problemelor obisnuite, adunarea va decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a
asociatilor si a partilor sociale
adunarea generala extraordinara
se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare in problem care reclama modificarea actelor
constitutive ale societatii
aceste problem sunt: prelungirea duratei societatii, marirea sau reducerea capitalului social, schimbarea
obiectului ori a formei societatii, mutarea sediului, fuziunea cu alte societati, dizolvarea anticipate a
societatii
intrucat vizeaza problem grave pentru viata societatii, conditiile de cvorum si majoritate sunt riguroase
in SA, pentru validitatea deliberarilor adunarii extraordinare, cand actul constitutiv nu prevede altfel, este
necesara prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar
hotararile se iau cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Daca aceste
conditii nu sunt indeplinite, la convocarile urmatoare, pentru validitatea deliberarii este necesara prezenta
actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul totaled drepturi de vot, hotararile fiind luate de
majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati
poate delega consiliului de administratie / administratorului unic anumite atributii: mutarea sediului
societatii, schimbarea obiectului de activitate al societatii, majorarea capitalului social, reducerea
capitalului social sau reintregirea lui prin emisiunea de noi actiuni si conversia actiunilor dintr-o categorie
in cealalta
adunarea generala se convoaca de consiliul de administratie / directorat / administratori / asociati
administratorii sunt obligati sa convoace adunarea generala cel putin o data pe an sau ori de cate ori este nevoie
convocarea trebuie adusa la cunostinta asociatilor. In cazul SA, instiintarea se face prin publicarea convocarii in
MO si intr-un ziar raspandit in localitatea in care societatea are sediul social
sedinta adunarii generale
calitatea de asociat confera dreptul asociatului de a participa la adunarea generala. Acest drept se exercita
personal de catre fiecare asociat. Legea permite si reprezentarea asociatilor la adunarea generala
actionarii nu pot fi reprezentati in adunarea generala decat prin alti actionari, in baza unei procure speciale
sedinta adunarii generale se va tine in ziua, ora si locul aratate in convocare
dreptul de vot este strans legat de participarea la capitalul social; orice actiune / parte sociala da dreptul la
un vot in adunarea generala; exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care au achitat
varsamintele ajunse la scadenta
legea interzice actionarilor care au calitatea de membri ai consiliului de administratie / directoratului /
consiliului de supraveghere sa voteze; ei pot vota situatia financiara anuala daca nu se poate forma
majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutive
hotararile adunarii generale se iau prin vot deschis; in mod exceptional, votul secret este obligatoriu
pentru alegerea memebrilor consiliului de administratie / consiliului de supraveghere / cenzorilor /
auditorilor interni, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor
organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii
lucrarile adunarii trebuie consemnate intr-un proces verbal semnat de presedinte si secretar
hotararile adunarii generale
hotararile luate de adunarea generala cu respectarea legii si actului constitutiv sunt obligatorii pentru toti
asociatii; hotararile adoptate cu inclacarea legii ori a actelor constitutive pot fi anulate pe cale
judecatoreasca
in cazul SA si SRL, hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutive pot fi atacate in
justitie de oricare dintre actionarii / asociatii care nu iau parte la adunarea generala sau au votat contra si
au cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal al sedintei
cererea de anulare a hotararii adunarii generale se poate face in termen de 15 zile de la data publicarii ei in
MO; odata cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere instantei suspendarea executarii
hotararii anulate
b) Administratorii societatii
societatea comerciala este adminsitrata de unul sau mai multi administrator
in cazul SA, administratorii daca sunt mai multi, formeaza consiliul de administratie. In cazul SRL, administrarea
societatii este realizata de unul sau mai multi administratori
statutul administratorilor
in calitatea de administrator este numita, de obicei, o persoana fizica
persoana desemnata in aceasta functie trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege
persoana fizica desemnata trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, deoarece incheie actele juridice
pentru realizarea scopului societatii
persoana desemnata ca administrator trebuie sa aiba o moralitate nestirbita; calitatea de administrator nu
poate fi indeplinita de o persoana care a fost condamnata pentru gestionare frauduloasa, abuz de
incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita
administratorul poate avea calitatea de asociat
administratorii sunt desemnati la constituirea societatii sau ulterior de catre adunarea generala
activitatea administratorului este o activitate remunerate; organul competent sa decida asupra remunerarii
administratorilor este adunarea asociatilor
administratorul societatii poate face toate operatiile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului
societatii si este indreptatit sa reprezinte societatea in raporturile juridice ale societatii
functia de administrator al societatii inceteaza prin: revocare (este de competenta adunarii generale)
renuntarea administratorului, moartea, incapacitatea administratorului
raspunderea administratorilor
administratorii raspund fata de societate pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din contractul de
mandat
raspunderea administratorilor poate fi civila sau penala
in afara de raspunderea obisnuita pentru faptele proprii, administratorii raspund si pentru actele
indeplinite de directori sau personalul incadrat, atunci cand dauna nu s-ar fi produs daca s-ar fi exercitat
supravegherea impusa de indatoririle functiei lor
administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor, daca nu s-a facut process verbal de predare
primire de gestiune

Modificarea societatilor comerciale
a) Marirea capitalului social
anumite nevoie ale societatii pot impune necesitatea maririi capitalului social; aceste nevoi pot consta in dorinta
asociatilor de a dezvolta activitatea societatii sau de a inlatura unele dificultati financiare
marirea capitalului social se realizeaza prin noi aporturi (emisiunea de noi actiuni sau marirea valorii nominale a
celor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si / sau in natura)
actiunile emise de societate vor fi oferite spre subscriere in primul rand actionarilor societatii, proportional cu
numarul actiunilor pe care le poseda; daca a expirat termenul de exercitare a dreptului de preferinta, actiunile vor
putea fi subscrise public; dreptul de preferinta inceteaza daca noile actiuni reprezinta aporturi in natura
o alta posibilitate de marire a capitalului social este prin incorporarea rezervelor (cu exceptia rezervelor legale), a
profitului sau a primelor de emisiune
b) Reducerea capitalului social
in anumite cazuri, datorita unei activitati deficitarea societatii sau a unei conjuncture nefavorabile, se poate ajunge
la pierderea unei parti din activul net al patrimoniului societatii sub limita capitalului social; in acest caz, capitalul
social va trebui reintregit ori redus, deoarece altfel nu se poate face vreo repartizare sau distribuire de beneficii
in alte cazuri, capitalui social avut in vedere la constituirea societatii se poate dovedi prea mare fata de nevoile
societatii; intr-o asemenea situatie, pentru a asigura echilibrul intre activul si pasivul patrimoniului societatii,
asociatii pot reduce capitalul social al societatii
daca reducerea activului net este determinate de pierderi ale capitalului social, reducerea capitalului social se
poate realize prin: micsorarea numarului de actiuni / parti sociale; reducerea valorii nominale a actiunilor / partilor
sociale; dobandirea propriilor actiuni urmata de anularea lor.
daca reducerea capitalului social nu este determinate de pierderi, capitalul social se poate reduce prin: scutirea
totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; restituirea de catre asociati a unei cote parti din aport,
proportional cu reducerea capitalului social si calculate egal pentru fiecare actiune / parte sociala
hotararea privind reducerea capitalului social trebuie sa respecte plafonul minim al capitalului social, sa arate
motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei
reducerea capitalului social va putea fi realizata numai dupa trecerea a doua luni de la data publicarii hotararii
adunarii asociatilor in MO
c) Fuziunea si divizarea societatilor comerciale
sunt procedee tehnico juridice prin care se realizeaza restructurarea societatilor comerciale
fuziunea este operatiunea prin care:
una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor
unei alte societati, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la
societatea absorbanta
mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera, in schimbul repartizarii de actiuni la
societatea nou constituita
divizarea este o operatiune prin care:
o societate, dupa ce este dizolvata, fata a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea
patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile
beneficiare
o societate, dup ace este dizolvata, fata a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea
patrimoniului sau mai multor societati nou constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii
divizate de actiuni la societatile nou constituite
in procesul fuziunii sau divizarii pot fi implicate umai societatile comerciale
fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate participant, in conditiile stabilite pentru modificarea
actului constitutiv al societatii
administratorii / membrii directoratului sunt imputerniciti sa intocmeasca un proiect de fuziune sau divizare
proiectul de fuziune sau divizare trebui sa cuprinda: forma, denumirea si sediul socialal societatilor participante la
operatiune; conditiile alocarii de actiuni la societatea absorbanta sau la societatile beneficiare; data la care
actiunile / partile sociale dau detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii special care afecteaza
acest drept; rata de schimb a actiunilor / partilor sociale si cuantumul evenetualelor plati in numerar; cuantumul
primei de fuziune sau de divizare; drepturile conferite de catre societatea absorbanta sau beneficiara detinatorilor
de actiuni care confera drepturi special; orice avantaj special acordat expertilor; data la care au fost aprobate
situatiile financiare ale societatilor participante si data la care tranzactiile societatii absorbite sau dizolvate sunt
considerate ca apartinand unei dintre societatile participante
proiectul de fuziune sau divizare, semnat de reprezentantii societatilor participante la operatiune, se depune la
registrul comertului la care este inmatriculata fiecare societate
este recunoscut dreptul creditorilor de a face opozitie cu privire la fuziune sau divizare
hotararea privind fuziunea sau divizarea este luata, pe baza proiectului de fuziune sau divizare, de catre adunarea
generala a fiecareia dintre societatile participante la operatiune
fuziunea sau divizarea are ca principal efect dizolvarea, fara lichidare, a societatii care isi inceteaza existent si
transmiterea universal sau cu titlu universal a patrimoniului sau catre societatea sau societatile beneficiare
d) Retragerea sau excluderea din societate
Pentru anumite cazuri de modificare a actului constitutiv al societatii, asociatii se pot retrage din societate;
regulile retragerii din societatedifera dupa forma juridical a societatii comerciale
SA
actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din
societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respective hotarare a
adunarii generale are ca obiect: schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului societatii in
strainatate, schimbarea formei societatii, fuziunea sau divizarea societatii
dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii
generale in MO
actionarii care solicita retragerea vor depune la sediul societatii actiunile pe care le poseda si vor dobandi
in schimbul acestora o suma de bani ce va fi stabilita de un expert autorizat
SRL
legea prevede posibilitatea de retragere a asociatilor doar ca urmare a modificarii actului constitutive
(numai daca acest lucru este prevazut in actul constitutiv)
drepturile asociatului retras cuvenite pentru partile sale sociale se stabilesc prin acordul asociatilor ori de
un expert desemnat de acestia sau de tribunal

Titlurile comerciale de valoare
a) Cambia
este un inscris prin care o persoana denumita tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane denumita tras, sa
plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar sau la ordinal acesteia
cambia implica participarea a trei persoane:
tragatorul (emitentul) este persoana care emite titlul; el da dispozitie sa se plateasca o suma de bani;
prin semnatura sa, tragatorul isi asuma obligatia de a face sa se plateasca suma de bani beneficiarului de
catre tras; emitentul inscrisului poarta denumirea de tragator, deoarege trage titlul asupra debitorului
care este obligat sa efectueze plata
trasul este persoana careia i se adreseaza dispozitia (ordinul) de a plati o suma de bani
beneficiarul este persoana careia sau la ordinul careia urmeaza sa se faca plata de catre tras
emiterea unei cambia are la baza existent unor raporturi juridice anterioare intre persoanele in cauza, care au ca
izvor anumite acte juridice; in temeiul acestor raporturi juridice, fiecare persoana are calitatea de creditor sau
debitor in raporturile juridice la care participa; prin emiterea cambiei si efectuarea platii se executa obligatiile din
raporturile juridice preexistente
emiterea cambiei nu duce la stingerea raporturilor juridice fundamentale
principala functie a cambiei este aceea de instrument de credit (suma de bani prevazuta in cambie nu trebuie
achitata imediat, ci la un anumit termen)
cambia are si functia de instrument de plata
din moment ce cambia este emisa cu respectarea conditiilor necesare, legea asigura posesorului titlului o protectie
deplina; acesta este indreptatit sa primeasca suma de bani mentionata in titlu, chiar daca in fapt datoria nu ar
exista
conditiile cerute pentru valabilitatea cambiei
conditii de fond ale cambiei: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza
conditii de forma ale cambiei:
cambia are caracter formal
cambia trebuie sa imbrace forma scrisa si inscrisul trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute de
lege
este un inscris sub semnatura privata
se admite si formularele tipizate, care se completeaza in spatiile libere semnatura trebuie sa fie
manuscrisa, adica sa apartina persoanei care semneaza
inscrisul trebuie sa cuprinda denumirea de cambie pentru a atrage atentia celui care semneaza
asupra naturii obligatiei ce isi asuma si asupra efectelor sale
ordinul de plata trebuie exprimat sub forma unui ordin propriu zis; ordinul trebuie sa fie
neconditionat si trebuie sa primeasca plata unei sume de bani determinate
inscrisul trebuie sa prevada numele persoanei cate trebuie sa execute plata (numele trasului)
inscrisul trebuie sa indice scadenta, adica data la care obligatia cambiala devine exigibila si
posesorul cambiei poate cere plata sumei de bani mentionata in inscris; cambia poate fi trasa la
vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emisiunii, la o zi fixa
inscrisul trebuie sa prevada locul unde debitorul va face plata
inscrisul trebuie sa cuprinda data si locul emiterii cambiei de catre tragator
faptul ca vointa exprimata in cambie apartine tragatorului este atestat de semnatura acestuia pe
inscrisul in cauza; in absenta semnaturii tragatorului, cambia este lovita de nulitate; semnatura
trebuie sa fie autografa
transmiterea cambiei (girul)
girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numita giratar,
printr-o declarative scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului, toate drepturile izvorand din titlul
respectiv
prin gir, posesorul cambiei da ordin trasului sa plateasca suma mentionata in titlu persoanei in favoarea
careia a transmis cambia
girantul este persoana titular a dreptului, legitimate in conditiile legii si care este posesoarea titlului;
primul girant este persoana indicate de catre tragator in calitate de beneficiar al cambiei
giratarul poate fi orice persoana, indiferent daca este o persoana straina sau care este implicate in raportul
cambial (tragator, tras)
girul are la baza un raport juridic preexistent intre girant si giratar
girul este un act juridic si trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale ale unui act juridic
girul trebuie sa fie neconditionat si trebuie sa priveasca intreaga creanta prevazuta in titlu
girul complet, denumit si girul plin, consta intr-o declarative a girantului, semnata de acesta, pusa pe dosul
titlului, care cuprinde ordinul adresat debitorului principal (trasul) de a plati persoanei indicate de girant
suma de bani mentionata in cambie
girul in alb este girul care nu arata numele giratarului
girul la purtator este echivalentul girului in alb
legea reglementeaza trei efecte ale girului: efectul translativ de drepturi, efectul de garantie si efectul de
legitimare
prin gir se transmit drepturile cambiale: dreptul la suma de bani mentionata in cambie, dreptul de a
prezenta cambia la acceptare si la scadenta, de a o prezenta la plata
girantul isi asuma obligatia de a garanta acceptarea si plata cambiei de catre tras
acceptarea cambiei
prezentarea cambiei la acceptare are un caracter facultative
posesorul cambiei sau doar un simplu detonator poate prezenta trasului, pana la scadenta, cambia spre
acceptare
in anumite cazuri, prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie (atunci cand scadenta cambiei a fost
stabilita la un anumit termen de la vedere, atunci cand tragatorul ori girantul a stipulate in cambie clauza
prezentarii titlului pentru acceptare)
cambia se prezinta trasului pentru a fi acceptata; acceptarea se scrie pe cambie si se exprima prin cuvantul
acceptat sau orice alta expresie echivalenta
acceptarea trebuie semnata de tras
acceptarea cambiei are ca effect nasterea obligatiei trasului de a plati la scadenta suma de bani mentionata
in titlu
prin acceptarea cambiei, trasul devine obligat cambial; el este obligat principal si raspunde direct de plata
sumei de bani catre posesorul cambiei
in cazul in care trasul refuza acceptarea cambiei, declaratia de refuz trebuie constatata, in termenele
stabilite pentru prezentarea la acceptare, printr-un act intocmit de executorul judecatoresc
in cazul refuzului de acceptare a cambiei, posesorul cambiei poate exercita, chiar inainte de scadenta,
dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati cambiali
avalul
asigurarea executarii unei obligatii cambiale este sporita printr-o garantie (=aval)
avalul poate fi definit ca un act juridic prin care o persoana, numita avalist, se oblige sa garanteze
obligatia asumata de unul dintre debitorii cambiali, numit avalizat
cel care garanteaza (avalistul) intervine pentru a intari increderea in titlu, obligandu-se solidar cu ceilalti
semnatari ai cambiei la plata sumei de bani prevazuta in cambie; in calitate de avlist poate figura o terta
persoana sau chiar un semnatar al cambiei
cel garantat (avalizatul) este un obligat cambial, adica tragatorul, trasul acceptat sau girantul
prin aval, posesorul cambiei dobandeste un nou debitor, pe langa debitorul avalizat
prin aval se poate garanta plata intregii sume de bani mentionate in cambie ori numai a unei parti din
aceasta suma
avalul se scrie pe cambie
cand avalistul plateste cambia, el dobandeste drepturile izvorand din cambie
plata cambiei
in vederea achitarii sumei de bani prevazuta in titlu, cambia trebuie prezentata la plata
plata cambiei se poate cere la scadenta
consecintele neplatii cambiei
posesorul cambiei care nu a primit suma de bani prevazuta in cambie poate obtine satisfacerea dreptului
sau prin mijloacele cambiale sau cele extracambiale
mijloacele cambiale sunt procedure de valorificare a drepturilor cambiale care decurg din principiile care
guverneaza cambia; ele constau in anumite actiuni care pot fi folosite impotriva celor obligati la plata
cambiei sau in punerea in executare a cambiei
actiunile cambiale sunt de doua feluri
directe: sunt actiuni indreptate impotriva celor direct obligati la plata, care sunt acceptantul si
avalistul sau (chemarea in judecata)
de regres: sunt actiuni contra oricarui alt obligat cambial, adica impotriva tragatorului, girantilor
si avalistilor acestora (cale judiciara)
executarea cambiala este o procedura speciala de valorificare a drepturilor cambiale
regresul
obligatia de plata revine celorlalti cambiali, care sunt tragatorul, girantii si avalistii lor
fiecare dintre aceste persoane, prin semnarea cambiei isi asuma obligatia de a garanta acceptarea si plata
cambiei din partea trasului
in situatai inc are la scadenta trausl refuza plata, obligatai de garantie a coobligatilor cambiali devine o
obligatie de plata si posesorul cambiei are posibilitatea sa isi exercite drepturile impotriva lor, printr-o
actiune de regres
posesorul cambiei poate exercita drepturi de regres impotriva tragatorului, girantilor
tragatorul, girantul si avalistul sunt tinuti solidar fata de posesorul cambiei; posesorul cambiei are drept de
urmarire impotriva tuturor acestor persoane
executarea cambiala
pentru valorificarea drepturilor cambiale, posesorul cambiei poate folosi si calea executarii nemijlocite a
cambiei; aceasta cale constituie o procedura simplificata, care evita procesul judiciar si executarea silita,
in temeiul unei hotarari judecatorestiobtinute ca urmare a procesului
cambia are valoarea unui titlu executor; legea impune investirea cambiei cu formula executorie (se face
de catre judecatorie)
pentru solutionarea cererii de investire a cambiei cu formula executorie, instant judecatoreasca trebuie sa
verifice indeplinirea conditiilor formale ale cambiei si scadenta, precum si daca au fost effectuate actele
de conservare a drepturilor cambiale
pe baza cambiei investita cu formula executorie, posesorul cambiei poate sa adreseze debitorului o
somatie de plata; aceasta somatie se notifica prin executorul judecatoresc
debitorul care a primit somatia de plata este in drept sa faca opozitie la executare; opozitia se va introduce
la judecatorie care a investit cambia cu formula executorie
prescriptia actiunilor cambiale
orice actiune rezultand din cambie impotriva acceptantului si avalistilor sai se prescrie in trei 3 ani
termenul de prescriptive curge de la data protestului de neacceptare a platii
actiunile girantilor exercitate de unii contra altora si impotriva tragatorului se prescriu in 6 luni
termenul de prescriptive curge din ziua cand girantul a platit cambia ori din ziua in care actiunea de regres
a fost pornita impotriva sa
actiunile extracambiale
aceste mijloace extracambiale sunt in realitate anumite actiuni de drept comun, care pot fi folosite de catre
posesorul cambiei pentru satisfacerea drepturilor sale cambiale
actiunile extracambiale sunt:
actiunea cauzala: se intemeiaza pe raportul fundamental; posesorul cambiei care nu a obtinut
suma de bani prevazuta in cambie poate intent o actiune impotriva debitorului in temeiul
raportului fundamental
actiunea de imbogatire fara cauza: este ultimul mijloc de care dispune posesorul cambiei pentru
satisfacerea drepturilor sale

b) Biletul la ordin
este un titlu commercial de valoare asemanator cambiei; intre cele dfoua titluri exista si anumite deosebiri
dispozitiile referitoare la cambiei sunt aplicabile si biletului la ordin, in masura in care acestea nu sunt
incompatibile cu natura acestui titlu
biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, numita emitent sau subscriitor, se oblige sa plateasca o suma
de bani la scadenta unei alte personae, numita beneficiar, sau la ordinal acesteia
spre deosebire de cambie care implica raporturi juridice intre trei personae (tragator, tras si beneficiar), biletul la
ordin presupune raporturi juridice intre doua personae (emitentul si beneficiarul)
biletul la ordin se aseamana cu o recunoastere de datorie de catre debitor, fata de creditorul sau
emitentul are calitatea de debitor; prin emiterea titlului, el se oblige sa plateasca o suma de bani la scadenta
beneficiarul are calitatea de creditor, el este indreptatit sa primeasca plata ori se face la ordinal sau
emiterea biletului la ordin este determinate de existent intre parti a unui raport juridic
conditiile forma ale biletului la ordin
biletul la ordin este un titlu formal; el trebuie sa imbrace forma scrisa
biletul la ordin este un inscris sub semnatura private; se admite si folosirea formularelor tipizate, cu
conditia ca semnatura sa fie manuscrisa
mentiunile obligatorii sunt urmatoarele:
denumirea de bilet la ordin sa fie trecuta in insusi textul titlului si sa fie exprimata in limba
folosita pentru redactarea acestui titlu
inscrisul trebuie sa cuprinda promisiunea (angajamentul) emitentului de a plati o suma de bani,
care este mentionata in titlu
obligatia de plata asumata de emitent trebuie sa fie neconditionata si sa primeasca o suma de bani
determinata in titlu
inscrisul trebuie sa arate scadenta obligatiei de plata asumate de emitent
daca nu se arata scadenta in scris, plata se va face la vedere
inscrisul trebuie sa arate locul unde emitentul trebuie sa faca plata
inscrisul trebuie sa mentioneze persoana care va primi plata; aceasta persoana este beneficiarul
aratat in scris de catre emitent, care va avea dreptul sa pretinda suma de bani ori sa indice
persoana, care, la ordinal sau, va primi plata (girantul)
inscrisul trebuie sa arate data si locul emiterii titlului
inscrisul trebuie sa poarte semnatura personala a emitentului
titlul caruia ii lipseste vreuna din aceste mentiuni, nu va avea valoare juridical a unui bilet la ordin
Nume/Prenume: Ropota Ioana Cristina

Numar de zile concediu/luna: 1/APRILIE

Perioada (include prima si ultima zi de concediu): 29.04

Motivatia cererii: examen

Multumesc,
Cris
plata blietului la ordin
legea nu prevede formalitatea prezentarii biletului la ordin la acceptare; biletul la ordin se prezinta
emitentului dorect pentru plata
daca biletul la ordin are scadenta la un anumit timp de vedere, posesorul titlului trebuie sa prezinte
emitentului biletul la ordin pentru viza intr-un termen de un an de la data emiterii titlului
neplata la scadenta deschide posesorului titlului dreptul la actiunile directe sau de regres
c) Cecul
este un inscris prin care o persoana, numita tragator, da ordin unei banci la care are un disponibil banesc, numita
tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o suma de bani altei persoanae, numita beneficiar
cecul implica ca si cambia, trei persoanae: tragatorul, trasul si beneficiarul
premisele emiterii cecului
cecul nu poate fi emis decat daca tragatorul are un disponibil la tras, iar intre tragator si tras exista o
conventie privind emiterea de cecuri
tragatorul poate emite numai daca are la banca (tras) un disponibil banesc pentru efectuarea platii de catre
banca acest disponibil poarta denimirea de provision sau acoperire; el poate fi un deposit bancar al
tragatorului ori o deschidere de credit in favoarea acestuia
disponibilul trebuie sa reprezinte o suma de bnai lichida, certa si exigibila, aspura caria tragatorul are
dreptul sa dispuna prin cec
emiterea cecului fara acoperire constituie infractiune
dreptul tragatorului de a emite cecuri are ca temei conventia incheiata intre client si banca; prin conventie
banca autorizeaza pe client (tragator) sat raga asupra ei cecul, obligandu-se sa efectueze din disponibil
platile, la ordinal tragatorului
emiterea de cecuri fara autorizarea bancii reprezinta infractiune
conditiile de valabilitate a cecului
cecul trebuie sa imbrace forma scrisa sis a cuprinda mentiunile obligatorii prevazute de lege
inscrisul cecului este tiparit sub frma unui exemplar tipizat
emiterea cecului consta in completarea formularului de catre tragator si semnarea inscrisului
denumirea de cec este inserata in textul inscrisului pentru a atrage atentia aspura semnificatiei juridice a
inscrisului
inscrisul trebuie sa cuprinda ordinal tragatorului adresat trasului (bancii) de a plati beneficiarului suma de
bani mentionata in titlu
ordinal trebuie sa fie neconditionat sis a priveasca o suma de bani determinate; suma de bani trebuie sa fie
mentionata in cifre, cu indicarea monedei in care se va face plata
inscrisul trebuie sa arate pe cel care il calitate de tras va face plata sumei inscrise in titlu
inscrisul trebuie sa indice locul unde trasul va face plata
semnatura va trebuie sa fie scrisa de mana de catre tragator
titlul caruia ii lipseste una din mentiunile prevazute, nu va fi socotit cec
plata cecului
nu este supus acceptarii din partea trasului
trasul nu are calitatea de debitor de drept cambial fata de posesorul cecului, ci indeplineste numai functia
de platitor pentru tragator
cecul este platibil la vedere
cecul este un instrument de plata
in cazul in care trasul (banca) refuza plata, beneficiarul cecului nu are o actiune directa impotriva trasului
refuzul de plata din partea trasului deschide calea actiunilor de regres
cecul are valoarea de titlu executoriu pentru capital si accesorii; competent pentru a investi cecul cu
formula executorie este judecatoria
posesorul cecului are la indemana actiunea cauzala si actiunea de imbogatire fara cauza