Sunteți pe pagina 1din 2

Romanii e destepti

Nr.448, 07-07-2014
Romanii e destepti
Despre politica romaneasca, adica despre nimic
Radu Pavel Gheo
Acum cateva zile am remarcat ca, ori de cate ori nimeresc pe vreun canal TV pest
e o stire cu politica si politicieni, schimb repede programul, fie si pe desenel
e animate dublate stupid in romana.
M-am intrebat de ce. Ma numar printre romanii care au trait extatic caderea regi
mului comunist si incrancenat primele confruntari politice libere. Am participat
la marsuri si proteste, urland pana am ragusit. Am crezut in unii si i-am urat
pe altii. Am votat, am votat mereu. Am sperat. Am fost dezamagit. Am sperat iar
si am fost iar dezamagit si iar am sperat si-am fost dezamagit. Am scris, ca ata
tia alti publicisti de toate felurile, sute de texte pe teme politice si, probab
il, voi mai scrie, fiindca atunci cand o intreaga natiune are soiul asta de raie
, nu poti sa nu te scarpini cumva. Dar starea asta de acum n-am mai simtit-o inc
a.

Nu e fobie, nici ura, nici refuz pur. E pur si simplu lehamite. Sictir. Odinioar
a am crezut ca unii sau ceilalti, ca taranistii, liberalii, tinerii liberali, ad
evaratii liberali, conventia democrata, alianta da vor face si vor schimba; alti
i au crezut ca feseneul, pesedereul, pesedeul, useleul vor pastra si vor imbunat
ati. Unii au sperat ca dreapta va reforma si incuraja, altii au sperat ca stanga
va sustine si echilibra. Nu s-a intamplat nimic. Sau da, s-a intamplat ceva: to
tul s-a amestecat intr-o mocirla de aceeasi nuanta, unde nu mai distingi decat n
iste fete gusate, care vorbesc intr-un jargon comun, cam cum faceau pe vremuri s
ecretarii P.C.R.

Acum zece ani inca mai aveam iluzia desi binisor zdruncinata ca exista si la noi
partide politice de stanga si de dreapta. Nu exista: nu exista stanga sau dreap
ta si nici macar partide politice. Ajunsi la putere, cei care isi spun de stanga
fac reforme, privatizari, impun restructurari si concedieri, iar dupa aceea mar
esc impozitele si ajutoarele sociale. Cei care isi spun de dreapta maresc si ei
impozitele, maresc salariile bugetarilor si pun atatea taxe pe micii intreprinza
tori, ca ii fac sa nu mai fie intreprinzatori. Si intre timp, nu se stie cum, am
bele tabere se imbogatesc si se imprietenesc.

Toti se aliaza, se cearta si iar se aliaza. Stanga cu dreapta. Social-democratii
cu popularii. Liberalii cu popularii. Social-democratii cu liberalii. Dup-aia l
iberalii cu popularii si socialistii cu noii liberali. Sa schimbam totul ca sa n
u schimbam nimic. Acum, dupa atata timp, singurele diferente cat de cat notabile
, desi aproximative si ele, sunt ca parca la social-democrati s-au strans mai mu
lti fosti lideri comunisti, iar la liberali mai multi fosti turnatori la Securit
ate. La celelalte partide sunt asa si-asa, amestecati, cu ceva mai multa garnitu
ra de fosti ofiteri de Securitate pe la partidele extremiste iar peste tot a inc
eput sa scoata capul noua generatie, tinerii lideri postcomunisti, care seamana
intre ei ca stanga cu dreapta.

Singura diferenta cu adevarat notabila este cea intre noi si ei. Ei, potentatii,
oamenii puterii, slugile si supusii lor, care controleaza o tara asa cum Ndrangh
eta controleaza o regiune; si noi, supusii razleti, care facem pasiuni pentru u
nul sau altul dintre sefii de clan si intre timp ne traim viata asa cum putem, a
vand grija sa nu incalcam regulile pe care le impun ei. Noi si ei ca pe vremea l
ui Ceausescu. Fara speranta, fara scapare, doar cu lehamite. Si cu ceva mai mult
e programe la televizor. Chiar si cu desene animate dublate stupid in romana.