TIPURI DE TEXTE

I. TEXTUL ARGUMENTATIV:
PARTICULARITI ALE ORGANIZRII TEXTULUI:
Din punct de vedere structural textul argumentativ conine:
O ipotez / tez, propoziia din text care exprim ideea de baz ( ca argumentarea s fie
valid, propoziia care exprim ideea de baz trebuie s aib valoare de adevr).
Cel puin dou !"u#e$te prin care se susine ipoteza, ilustrate prrin exemple,
propoziie cu valoare de %o$%&uzie( propoziie declarativ cu valoare de adevr):
bs.: de menionat faptul c propoziia concluzie se poate gsi !n orice parte a
textului "
Co$e%to! i:#discursul argumentativ se recunoa$te dup prezena i$di%to!i&o! de
!"u#e$t!e:
P!i$ %!e 'e i$t!odu%( ie!!)izez !"u#e$te&e !n ordinea agreat de
emitor)( ordine logic):n primul rnd, n al doilea rnd, n
concluzie,
Co$e%to!i %!e i$t!odu% !"u#e$te&e:pentru c, deoarece, de aceea,
ntruct, aadar, deci,
Co$e%to!i %!e i$t!odu% !"u#e$te !e't!i%ti*e: dac i numai dac,
Co$e%to!i de $&o"ie + ,$'u#!e- ide$titte- 'e#$!e): i...i, de
asemenea adic, n plus, ca i, mai de grab, la fel ca i, acest lucru se aseamn
cu,
Co$e%to!i de di'.u$%/ie( separare, alternan): sau...sau, nici...nici,
fie...fie, cu excepia, excepie face, acest fapt difer de , e incomparabil cu,
Co$e%to!i de opozi/ie( contradicie, obiecie): dar, ori, cu toate acestea,
prin opoziie cu, n sens contrar, , n pofida, chiar dac, n ciuda.
De !e/i$ut0 %n text $u este argumentativ dac:
a) &ropoziia care exprim ideea de baz nu este urmat de alte informaii
!n text ( argumente)
b) 'u este identificabil propoziia cu rol de concluzie,
%1
2%opu& te3tu&ui !"u#e$tti*: a convinge/ a persuada,
(ipuri de texte unde se folose$te:
Te3te 'pe%i4i%e: eseuri, articole, discursuri, pamflete, polemici, scrieri
filosofie,
Te3te u$de pote p!e !"u#e$t/i: expuneri, prezentri de carte,
editoriale, cronici, comentarii de pres, dezbateri, mese rotunde.
)
II. TEXTUL DE2CRIPTIV:
(*+( D*,C-.&(./ ( (.& D*0.'.1.*)
(*+( D*,-.&(./ ( 2.(*-3-)
1 TEXT DE2CRIPTIV + TIP DE5INIIE1 %o$/i$e u$ $'#6&u de
p!opozi/ii %!e $&izez ,$/e&e"e!e u$ui te!#e$- u$ui %o$%ept- u$ei $o/iu$i.
Definiia este o operaie !n care sunt determinate !nsu$irile unui obiect, fenomen, ale unei
fiine. Determinarea !nsu$irii se face prin stabilirea unui raport de identitate !ntre doi
termeni sau dou expresii.
PARTICULARITI ALE ORGANIZRII TEXTULUI:
Descrierea este un aran4ament sistematic a prilor componente, a aspectelor, care are o
form pseudonarativ( fals narativ).
Te# este plasat , de obicei, la !nceput ca titlu sau ca nume al termenului, noiunii,
conceptului.
Mod&it/i &e de'%!ie!e: denumirea clasei creia !i aparine obiectul, precizarea
proprietilor/ caracteristicilor, utilitatea sau funcionalitatea obiectului( la ce, cum sau c5nd
se folose$te)
6n funcie de raportul subiectiv/ obiectiv, discursul descriptiv poate fi :
a) Teo!eti%- e3poziti* : c5nd face apel la o teorie $tiinific sau la o
concepie general despre lume. (onalitatea este neutr.
b) Pe!'u'i* : c5nd urmre$te inducerea unei atitudini favorabile sau
nefavorabile obiectului descris. Cel care define$te, intervine !n text prin
mrci ale subiectivitii.
Tipu!i de te3te unde se folose$te: dicionare., manuale, prospecte.
61 TEXT DE2CRIPTIV + LITERAR) ( proz, portret, poezie sau text de
grani: memorii, 4urnal)
PARTICULARITI ALE TEXTULUI DE2CRIPTIV LITERAR:
L $i*e& &i$"*i'ti%: #p!eze$/ *e!6e&o! de pe!%ep/ie+ vizuale) , i$di%i 'p/i&i care structureaz
locul sau obiectul supus descrierii, apar *e!6e de 't!e 'u de #i7%!e.
#%8#pu& &e3i%& tipi% de'%!ie!ii: densitatea figurilor de stil( metafore,
personificri) prin care se ilustreaz nota de subiectivitate care intervine !n descriere
6n acest context de'%!ie!e pote 4i:
%o$te#p&ti*- &i!i% ( un peisa4 !n acord cu o stare de suflet)
%!iti%- 'ti!i%- d#i!ti*( portretul),
!e&i't( are uneori funcie narativ, subliniind psi7ologia persona4ului) sau
poetic( anticip5nd o aciune printr#o serie de semne distinctive).
8
III. TEXTUL IN5ORMATIV :
*ste textul care transmite un mesa4 !ntr#o manier organizat, ierar7izat.
PARTICULARITI ALE ORGANIZRII TEXTULUI:
informaiile transmise $u vizeaz stabilirea unei concluzii,
uneori, textul informativ se poate combina cu cel argumentativ, explicativ sau descriptiv
M!%i &i$"*i'ti%e des !nt5lnite:
a) #estomparea complet a emitorului( tonul neutru)
b) folosirea cu preponderen a timpului prezent,
c) lexicul e specific domeniului tematic,
d) prezena unor articulaii care introduc cronologia: mai nti, apoi, pe urm.
Tipu!i de te3te !n care se folose$te: articole de pres, anunuri, manual.
IV. TEXTUL EXPLICATIV:
TEXTUL EXPLICATIV este un text cu baz informativ unde emitorul dore$te s#l fac pe
receptor s !neleag un fenomen, o problem.
PARTICULARITI ALE TEXTULUI EXPLICATIV:
.nformaia transmis vizeaz $i o concluzie,
E'to#p!e %o#p&et e#i/to!u&ui care vrea s explice obiectiv fenomenele,
& $i*e& &i$"*i'ti%: #utilizarea p!o$u#e&ui & pe!' III9 $i a unui vocabular specializat(
to$u& $eut!u1 - *6. & p!eze$t.
sunt prezeni %o$e%to!i care evideniaz !e&/i %uz( e4e%t: pentru c, fiindc,
deoarece, deci, aadar, prin urmare.
C8#pu& 'e#$ti% folosit se centreaz !n sfera referenialitii: date obiective, definiii,
cifre, statistici,
'u exist tip de text explicativ pur, el se intersecteaz cu textul informativ, descriptiv sau
argumentativ.
Tipu!i de te3te unde se folose$te: manuale $colare, texte $tiinifice.
O6': textul explicativ are o nuan argumentativ.
9
V. TEXTUL NARATIV

N! iu$e este modul de expunere, specific genului epic, prin care se relateaza cuiva
(asculttor/cititor) un fapt, eveniment, !nt5mplare sau o succesiune de fapte, evenimente,
!nt5mplri, reale sau imaginare, care sunt atribuite unor persona4e prezentate intr#o desfasurare
gradata.
3ctiunile narate se desfasoara intr#un anumit ti#p 'i 'ptiu. ,patiul poate fi real (inc7is si
desc7is) sau imaginar, constant sau in sc7imbare, terestru sau cosmic.
Timpul naratiunii poate fi un singur moment sau o perioada mai mare de timp, poate fi un timp
real sau imaginar (ca in literatura ,0). (otodata, naratiunea (actiunea) poate viza trecutul,
prezentul ori viitorul.
0aptele relatate pot fi prezentate cronologic (in ordinea in care s#au petrecut in timp) ori in
ordinea temporala aleatorie (intamplatoare).
'aratiunea are diferite functii. *a pune in relatie o stare initiala de ec7ilibru cu o stare finala
aflata intr#un ec7ilibru modificat. .n acelasi timp, este un mi4loc indirect de caracterizare a
persona4elor si le pune in relatie unele cu altele, le aduce fata in fata, sa se confrunte. De
asemenea, diferitele spatii si momente ale desfasurarii actiunii sunt puse in relatie, pentru a da
unitatea secventelor narative.
3cestea (secventele narative) se leaga intre ele prin diferite procedee: prin inlantuire (dispunere
cronologica a intamplarilor), prin alternanta (prezentarea alternativ a doua povestiri) si prin
insertie (includerea unei povestiri in interiorul alteia # povestirea in povestire sau povestirea in
rama).
'aratiunea la persoana . apartine vorbirii directe, iar in povestirea sau rezumarea unui astfel de
text literar, prin trecerea in vorbirea indirecta, relatarea se va face la persoana a .l.#a,
sc7imbandu#se atat persoana pronumelor, cat si a verbelor.
VI. TEXTUL MEMORIALI2TIC
Te3tu& #e#o!i&i'ti% este o lucrare beletristic cu caracter evocator, conin5nd !nsemnri asupra
evenimentelor petrecute !n timpul vieii autorului ($i la care a luat $i el parte).
Caracteristici ale textului memorialistic:
: texte care fac parte din scrierile personale alturi de 4urnal, biografie $i autobiografie;
: instanele comunicrii (autor, narator, persona4) se regsesc !n aceea$i persoan;
: identitatea dintre cele trei instane ale comunicrii (autor, narator, persona4) face ca textul s
aib funcie referenial (contextul este situaia !n care are loc transmiterea mesa4ului; funcia
referenial se refer la obiectul comu<nicrii # respectiv referentul # adic elementul realitii
selectat de emitor pentru coninutul mesa4ului);
: !n acest context evenimentele prezentate tind spre obiectivare;
: coninutul memoriilor are !n centru o privire retrospectiv asupra vieii celui care le scrie;
: dac evenimentul narat se refer la viaa public a emitorului, atunci el va fi prezentat !ntr#un
aspect care corespunde de obicei rolului social pe care acesta )#a avut !n epoc;
=
Tipo&o"i te3te&o!
). informativ
#transmite inf clare, precise
# fol sensurilor proprii
#evitarea ambiguitatii
#utilizarea timpului prezent
8. descriptiv
#prezint trsturile particulare ale unui persona4, fenomen, obiect, col din natur.
#comunic, prin transfigurare artistic, observaii, reflecii, emotii, tririetc;
# au mare frecven procedeele artistice: comparaia, metafora, 7iperola, epitetul etc;
#predomin ad4ectivul $i substantivul, cu accent pe verbele statice la modul indicativ, timpul
prezent sau imperfect;
Dup raportul cu literatura:
> lirerar:
# reflect sentimentele $i impresiile celui care o prive$te;
# limba4ul este artistic, expresiv, sensibilizator;
# este caracteristic operelor literare lirice, dar $i epice;
# este preponderent subiectiv.
*ste de dou feluri:
(abloul ? !nfi$eaz o priveli$te, un eveniment sau un fenomen al naturii &ortretul ? prezint
imaginea unui persona4 literar.
> nonliterar
# ofer informaii precise;
# se folosesc termeni te7nici $i $tiinifici;
# nu se apeleaz la imagini artistice, figuri de stil;
# cuvintele sunt folosite cu sensul propriu;
# este preponderent obiectiv.

9. narativ
#prezinta o suita de evenimente in ordine cronologica
#frecventa vb, care confera dinamism, util in sp la prezent, pc si p simplu.
#prezenta unor repere temporale: atunci, apoi, dupa care..etc.
=. argumentativ
#rol persuasiv (incearca sa convinga receptorul de adev unei idei)
#prezenta conectorilor si a verbelor de opinie.
#structura specifica (ipoteza, argumente si concluzie)
@