Flori de mucigai-comentariu

Modernismul este o orientare larga si diversa in plan doctrinar si estetic prin care
literatura romana se aliniaza literaturii europene.Apare la inceputul secolului al XX-lea,
situandu-se in opozitie cu traditionalismul, propunandu-si sa innoiasca expresia estetica,
punand-o in acord cu viata moderna, cu sensibilitatea epocii.
Promotorul modernismului la noi este Eugen Lovinescu, el pledand pentru sincronizarea
literaturii noastre cu tendintele occidentale, cu spiritul veacului. n poezie,
modernismul se mani!esta prin cultivarea
citadinului, ruptura cu traditia, negarea ratiunii si proclamarea intuitiei ca singur mod de c
unoastere, intelectualizarea emotiei, imagismul puternic, ermetism, ambiguitate,
obscuritate.
Modernismului romanesc ii sunt asociate poetici diverse" expresionismul lui #laga,
ermetismul lui #arbu,poetica antipoeticului lui Arg$ezi.
%udor Arg$ezi este unul dintre reprezentan&ii de seam' ai modernismului rom(nesc ce se
impune prin promovarea esteticii ur(tului care aduce dup' sine inovarea )ntregului
imaginar poetic, precum *i a limba+ului ,aspecte ce sunt ilustrate in arta poetica.
%itlul poemului este omonim cu titlul volumului ap'rut )n ,-.,/reprezint' o
construc&ie oximoronic' ce trimite la 0$arles #audelaire prin asem'narea cu 1Les !leurs
du mal. 2lorile simbolizeaz' !rumuse&ea absolut',!eminitate,
spirit, n'zuin&' spre energiile cosmice, idealuri/ mucigaiul 3!orma
ar$aic' ne creeaz' impresia unei lumi ancestrale a )nceputurilor4 devine
simbol al unei consecin&e a r'ului, un !actor al degrad'rii, o esen&' a )ntunericului.
ncipitul este modern, de tip ex-abrupto, *i concentreaz' un 1credoliterar al artistului
care consider' arta sa )nc$eiat' de!initiv !'r' a mai exista vreo posibilitate de corectare,
de ameliorare 3atitudinea este re!lectat' cu a+utorul per!ectului compus 1am scris4. 5pera
este o art' poetic' 3ars poetica4 deoarece abordeaz' o tem' speci!ic' 6 condi&ia
creatorului *i a artei 6clari!ic'
modalit'&ile artistice, principiile estetice, idealurile care au stat la baza )ntregului volum.
E!ortul artistului *i op&iunea sa de a scrie 1pe un p'rete3!orma ar$aic' creeaz' atmos!era
unui timp )ndep'rtat, a unui spa&iu damnat4 aminte*te de mesa+ele rupestre, de
mani!est'rile ludice, in!antile, de cuvintele pustnicilor sau ale )ntemni&a&ilor. 7ltimele
dou' ipostaze presupun o nevoie de exorcizare sau o 1art' a in!amiei ce invoc' demonii.
Este simbol al creatorului care !ie nu are alternative, !ie )*i dore*te durabilitate pentru arta
sa.5 alt' condi&ie a poeziei din acest volum este singur'tatea/ omul este p'r'sit de semeni
*i de 8umnezeu/ )nc$is, prad' anxiet'&ilor, el nu se mai posed', 1e prad' demoniei 39.
#alot', 15pera lui %. Arg$ezi4. zolarea este accentuat' de )ntuneric,
iar absen&a luminii la %. Arg$ezi semni!ic' pierderea credin&ei, 1ruptura de divinitate,
renun&area la dragoste, !amilie, virtu&i *i rodnicie. :pa&iul imaginarului poetic este
str(mtat la extrem, ermetic, !'r' !erestre, c'zut )n imobilitate, claustrat, ap's'tor,
su!ocant. Experien&a omului care tr'ie*te aici devine o 1cobor(re )n
in!ern, )n noapte, )nt(lnire cu demonia. %oate aceste tr'iri sunt speci!ice poeziei
moderne 3;. #la<e, #audelaire, =imbaud4, dar lirica arg$ezian' este a
damn'rii, nu a unui damnat, deoarece scrierea devine antiliric',antiromantic',
antiestetic', cu 1m(na
st(ng'.Pozi&ia creatorului din volumul 12lori de mucigai este opus' psalmistului pentru
c' se renun&' la $ar, re!uz' inspira&ia divin' sau )i este re!uzat'. Poetul are orgoliul de a se
asem'na cu apostolii *i de a se considera la !el de important cu cei trei evang$eli*ti
3Luca, Marcu *i oan4. Poezia se trans!orm' )n carte de c'p't(i ce s!ideaz' cuvintele c'r&ii
s!inte.Emilia Parpal' remarc' dou' meta!ore centrale )n poezia
arg$ezian'"meta!ora copacului 3simbol al extrovertirii4 *i meta!ora 1od'ii 3simbol al
claustr'rii, al introvertirii, al alien'rii4. >i )n volumul studiat, camera este un teritoriu al
depersonaliz'rii, al intr'rii )n contingent. A doua secven&' liric' de!ine*te prin epitete
meta!orice sti$urile plasate )ntr-un gol de timp *i spa&iu, versuri c'zute )n imobilitate
speci!ic' 1mor&ii )n via&' 6 sti$uri !'r' an. ?ntre1$eruvimi bolnavi, ocna*i, !lor'rese,
b't'u*i, $o&i, 1oameni de plumb, oamenide cositor nu exist' nici m'car promisiunea
unui paradis. 8e aceea, 0reatorul scrie 1sti$uri de groap' substituindu-se preo&ilor care
nu le-au citit pro$odul, bocetului nerostit. @ersurile sale devin un 1lamento existen&ial, o
t(nguire ce se na*te dintr-o +ale cosmic', dar nu mai garanteaz' lini*tea celor
disp'ru&i,!iind mai mult un avertisment pentru aceia care tr'iesc *i )nc' mai pot sc$imba
destinul.Epitetul 1!oame de scrum accept' multiple conota&ii" poate !i )n&eleas' ca o
dorin&' de puri!icare prin ardere pentru o nou' rena*tere din cenu*'3cat$arsis4, o
renun&are la credin&' !'r' a *ti cu certitudine ce urmeaz'/ de
asemenea, re!lect' un gol existen&ial, dorin&e ne)mplinite, neantul care evadeaz' !ormele
*i !'pturile.1:etea de ap' de!ine*te o condi&ie a normalit'&ii/ poezia se )nscrie,ast!el, )n
s!era cotidianului, pierz(nd orice superioritate, m're&ia, !astul *i
dimensiunea sacr'. @ersurile se amestec' ur(tului *i !rumosului,con!und(ndu-se cu
ele.7ltima secven&' liric' este construit' pe baza motivului )ntunericului31Era )ntuneric4.
@erbul la imper!ect con!er' caracter durativ *i evocator
acestei coordonate care )nso&e*te *i !aciliteaz' crea&ia/ caracterul iterativ 3repetitiv4 poate
!i )n&eles ca pe o perpetuare a lipsei de lumin'/ pare c' nici numai exist' speran&a unei
sc$imb'ri. 2iin&a uman' pare )ncremenit' )ntr-un neant" acela dinaintea vie&ii sau acela de
dup' via&'.0ezura 3pauz' la mi+locul unui vers4 *i enun&urile scurte
marc$eaz' )nc'rc'tura emo&ional' a discursului poetic. Exteriorul accentueaz' solitudinea
!iin&ei umane/ nu se aude nicio voce, niciun semn al altei vie&i, doar ploaia perceput' ca o
!or&' agasant' a unei lumi care ignor' orice
su!erin&'.Este evident' opozi&ia )ntre !iin&' *i lume marcat' prin deictice spa&iale31departe
, 1a!ar'4. Antiteza dintre 1ung$ia )ngereasc' care se toce*te *i 1ung$iile de la m(na
st(ng' exprim' opozi&ia )ntre crea&ia scris' sub semnul divinit'&ii *i opera ne)ngereasc'.
%opica modi!icat' *i !olosirea per!ectului compus 31nu o mai am cunoscut4
demonstreaz' !aptul c' pierderea este de!initiv' *i !aciliteaz'
rima.0ompara&ia 1m(na ca o g$ear'A9eputincioas' surprinde
dezumanizarea, incapacitatea de a se mai apropia prin rug'ciune de 8umnezeu sau de a
scrie normal, cu un condei. Poate !i interpretat' ca o
imagine a )ncremenirii )n moarte. 8eclara&ia !inal' reprezint' op&iunea creatorului de a
scrie )n ciuda oric'ror opreli*ti" 1m-am silit s' scriu.
5pera r'm(ne, deci, rezultatul unui e!ort permanent, c$inuitor pentru !iin&a abandonat'.