Sunteți pe pagina 1din 4

Miron Costin continua cronica lui Grigore Ureche.

Relateaza 57 de ani din izvoare


poloneze, restul de 9 ani din evenimente traite.
Din cronica lui Miron Costin se desprinde o alta imagine a Moldovei (sasiata de
numeroase lupte interne pentru putere! numeroase comploturi, tradari, pedepsiri, la care
se adauga calamitatile naturale". #oarte sugestiv cronicarul scrie tara hier$e. Coplesit de
atata rautati si necazuri omul im$la ca ara sine. %entru prima oara intalnim in cronicile
romanesti tragismul vietii, a conditiilor umane. Miron Costin e&prima cutremurarea
omului in ata raului, a egoismului, a cruzimii, a suerintei si mai ales in ata timpului si a
mortii! caci nu santu vremile supt carma omului, ci $ietul om supt vrem.
Tehnica portretului
Costin este primul cronicar, care incearca sa le dea viata interioara a
personalitatilor portretizate. 'l nu se mai lase atras doar de evenimente e&terioare ale
vietii, ci este procupat de intelegerea mo$ilurilor psihologice ale gesturilor,
comportamentelor, aptelor, deci Miron Costin construieste portrete psihologice.
Unele persona(e sunt caracterizate comple& (se realizeaza trecerea de la
personalitate la persona(, pentru ca omul este pus sa se manieste prin comportament".
Unele persona(e sunt surprinse in oarte multe situatii.
)upu! la inceput, intrigant, insetat de putere* domn $un, iu$itor de cultura* insetat
de putere si lacom lupta impotriva lui Matei +asara$* dupa pierderea tronului , singur si
parasit de toti.
%ortretele in sine sunt concise, dar sugestive. De e&emplu portretul lui Gheorghe
-tean om deplin, capu intreg, ire adanca. %ortretul lui .omsa mare varsatoriu de sange,
gros la hire si prostatec.
Miron Costin pune un accent deose$it pe psihologie! o galerie de psihologii.
Cronicarul nu se pierde in amanunte, dar notand un gest, un comportament sau niste
cuvinte sugereaza perect psihologia acestora.
%sihologii individuale!
/ psiholgia preacutului! Gheorghe stean cu ata scarnita de mare mahniciune si cu
scrisoare scarnita isi (oaca perect rolul sotului indurerat in ata lui 0asile )upu
/ psihologia suspiciunii! 0asile )upu $anuieste ca a ost tradat l,au lovit ganduri de
purcesul logoatului, a inceput a vedere, a sune glas de unguri si de munteni
/ psihologia vinovatului! $oierii ciogolesti cat pri pasitul lor si pre cautatura cine le,ar hi
luat seama le,ar hi cunoscut indata vina
/ psihologia ingratului! +ar$u stean
/ psihologia colectiva! linsarea $oierului grec +atiste 0eveli
Cronicarul oloseste o multime de ver$e pentru a reda elul cum toti taranii
rasculati actioneaza asemenea unui singur individ. 1stel pentru prima data intalnim
persona(ul colectiv.
Invazia lacustelor
2n cronica sa, Miron Costin gaseste prile( si pentru a descrie catastroe
naturale,evenimente iesite din comun, apte care l,au impresionat, trecand pe nesimtite in
ipostaza de narator,martor,caracteristica prin e&celenta prozei $eletristice.
2nvazia lacustelor este un astel de moment, surprinzator prin caracterul neo$isnuit
al impre(urarii.
3orul de lacuste este o urgie ingrozitoare si devastatoare, ta$loul descris de Miron
Costin iind dominat de spectrul mortii si de incapacitatea oamenilor de a se impotrivi
catastroei ecologice.
Momentul invaziei lacustelor este strict precizat, ca orice apt memora$il,
cuprinzand atat repere istorice, cat si detalii personale, ale naratorului!4Cu unu anu
mainte de ce s,au radicat 5mil, hatmanul cazacescu, asupra lesilor, aproape de secere,
eram pre atuncea la scoala la +aru, in %odoliia, pre cale iindu de la sat spreoras.4 %rivirii
surprinse (4numai ce vadzum4" i se arata 4unu nuor4, care seamana cu o negura, o
urtuna, identiicata in cele din urma cu un nor de lacuste, care venea ca 4o oaste stol4, de
o putere e&traordinara. Unele z$urau mai (os, 4de un stat de om si mai gios z$ura de la
pamantii4, altele 4mai sus, ca de trei sau patru sulite4, astel ca 4ni s,au luat soarele de
desimea mustelor4.
Urdia se comporta dezlantuit, cu un urlet ara seaman.Dimensiunile stolului sunt
impresionante! 4-a radica in sus de la om o $ucata mare deceia poiada, si asea mergea pe
deasupra pamantului, ca de doi coti, pana in trei sulite de sus, tot intr,o desime si intr,un
chip.4 2nvazia se realizeaza in stoluri, iar 4un stol tinea un ceas $un si, daca trecea acela
stol, la un ceas si giumatate sosiia altul...4. -tolul cade pe pamant, ormand adevarate
covoare vii, precum al$inele! 4Cadea si la popasuri,insa unde manea, ramanea pamantul
negru, imputit.4 in urma acestei orte distrugatoare nu ramane nimic! 43ice rundze, nice
pai, ori de iar$a, ori de samanatura, nu ramanea.4
Constructia negativa a razei,enumeratia insistenta,comparatiile cu stihii ale naturii
sugereaza dinamismul actiunii si amploarea dezastrului. 2nvazia lacustelor dureaza mult
si se intinde peste tot! 4atunci au ostu si aicea in tara lacuste, si dupa acela anu si la
aldoilea, insa mai putine.4.a$loul invaziei lacustelor este hiper$olic,el vizand o
anumita putere a ortei $iologice dezlantuite, a naturii periculoase.
Un ta$lou asemanator cu invazia lacustelor inatiseaza domnia lui %atru,0oda,
relatata de Grigore Ureche in cronica sa, cand se intampla o serie de nenorociri! 4mare
secita s,autamplatu in tara, de au secat toate izvoarale, vaile, $altile si unde mai nainte
prindea peste, acolo ara si piatra prin multe locuri au cazut.4 -eceta si saracia tarii par a i
in concordanta cu irea cea rea a domnitorului, pentru ca vitele 4n,au ostu avandu ce
pastevara, ci le,a ost daramand runza.4
-ingura metaora a acestor domnii sarace este praul,care se asterne peste tot, 4cat
s,au ostu strangandu troieni la garduri si la gropi de pul$ereca de omet.4
Arta narativa a letopisetului
.rasaturile artei naretive prezente in letopisetul lui Contin sunt tehnica detaliului,
portretului si descrierea.
Reputatia cronicarului de om cu o personalitate si o cultura comple&a e relevata si
prin scrierea poemului ilozic 40iata lumii4. .ema acestui amplu poem este ugit
irrepara$ile tempus (trecerea implaca$ila a timpului". 1ceasta tema cu origine in
literatura latina este asociata motivelor ortuna la$iris si vanitas vanitatum. #ortuna
la$iris inseamna soarta schim$atoare si vanitas vanitatum inseamna desertaciune
desertaciunilor.4Cronica polona4 si 4%oema polona4 prezinta istoria privita in paralel a
Moldovei so a Munteniei.
Stilul
-tilul este ingri(it, studiat, carturaresc, intelectual. -e o$serva inluenta te&telor
latine.
2novatia lui Miron Costin este mai ales in domeniul sinta&ei. Cunoscator al razei
latine, el o desasoara in moldoveneste. 1stel construieste perioade ample, ar$orescente
cu ver$ul la sarsit.
2n ceea ce priveste modalitatea e&primarii o$servam antepunerea ad(ectivului
(oar$a navala a turcilor", caliicarea prin ad(ective perechi (ganduri spurcate si rele",
aducerea in ata a adver$elor (atuncea, tare, acolea, amu".
Unele raze incep prin ver$e, alteori cronicarul distanteaza predicatul de su$iect,
incat propozitia este greu de inteles. Cronicarul este preocupat sa innoiasca mereu
e&primarea si mai ales modul de a incepe povestirea. 2ntalnim multe citate si dihtoane
latinesti (+ella momentis constant".
Daca naratiunea lui Ureche punea accentul pe actiune, relatarea lui Costin se
constituie mai mult in comentarii, interpretari si moralizari ale cronicarului.