poloneze, restul de 9 ani din evenimente traite. Din cronica lui Miron Costin se desprinde o alta imagine a Moldovei (sasiata de numeroase lupte interne pentru putere! numeroase comploturi, tradari, pedepsiri, la care se adauga calamitatile naturale". #oarte sugestiv cronicarul scrie tara hier$e. Coplesit de atata rautati si necazuri omul im$la ca ara sine. %entru prima oara intalnim in cronicile romanesti tragismul vietii, a conditiilor umane. Miron Costin e&prima cutremurarea omului in ata raului, a egoismului, a cruzimii, a suerintei si mai ales in ata timpului si a mortii! caci nu santu vremile supt carma omului, ci $ietul om supt vrem. Tehnica portretului Costin este primul cronicar, care incearca sa le dea viata interioara a personalitatilor portretizate. 'l nu se mai lase atras doar de evenimente e&terioare ale vietii, ci este procupat de intelegerea mo$ilurilor psihologice ale gesturilor, comportamentelor, aptelor, deci Miron Costin construieste portrete psihologice. Unele persona(e sunt caracterizate comple& (se realizeaza trecerea de la personalitate la persona(, pentru ca omul este pus sa se manieste prin comportament". Unele persona(e sunt surprinse in oarte multe situatii. )upu! la inceput, intrigant, insetat de putere* domn $un, iu$itor de cultura* insetat de putere si lacom lupta impotriva lui Matei +asara$* dupa pierderea tronului , singur si parasit de toti. %ortretele in sine sunt concise, dar sugestive. De e&emplu portretul lui Gheorghe -tean om deplin, capu intreg, ire adanca. %ortretul lui .omsa mare varsatoriu de sange, gros la hire si prostatec. Miron Costin pune un accent deose$it pe psihologie! o galerie de psihologii. Cronicarul nu se pierde in amanunte, dar notand un gest, un comportament sau niste cuvinte sugereaza perect psihologia acestora. %sihologii individuale! / psiholgia preacutului! Gheorghe stean cu ata scarnita de mare mahniciune si cu scrisoare scarnita isi (oaca perect rolul sotului indurerat in ata lui 0asile )upu / psihologia suspiciunii! 0asile )upu $anuieste ca a ost tradat l,au lovit ganduri de purcesul logoatului, a inceput a vedere, a sune glas de unguri si de munteni / psihologia vinovatului! $oierii ciogolesti cat pri pasitul lor si pre cautatura cine le,ar hi luat seama le,ar hi cunoscut indata vina / psihologia ingratului! +ar$u stean / psihologia colectiva! linsarea $oierului grec +atiste 0eveli Cronicarul oloseste o multime de ver$e pentru a reda elul cum toti taranii rasculati actioneaza asemenea unui singur individ. 1stel pentru prima data intalnim persona(ul colectiv. Invazia lacustelor 2n cronica sa, Miron Costin gaseste prile( si pentru a descrie catastroe naturale,evenimente iesite din comun, apte care l,au impresionat, trecand pe nesimtite in ipostaza de narator,martor,caracteristica prin e&celenta prozei $eletristice. 2nvazia lacustelor este un astel de moment, surprinzator prin caracterul neo$isnuit al impre(urarii. 3orul de lacuste este o urgie ingrozitoare si devastatoare, ta$loul descris de Miron Costin iind dominat de spectrul mortii si de incapacitatea oamenilor de a se impotrivi catastroei ecologice. Momentul invaziei lacustelor este strict precizat, ca orice apt memora$il, cuprinzand atat repere istorice, cat si detalii personale, ale naratorului!4Cu unu anu mainte de ce s,au radicat 5mil, hatmanul cazacescu, asupra lesilor, aproape de secere, eram pre atuncea la scoala la +aru, in %odoliia, pre cale iindu de la sat spreoras.4 %rivirii surprinse (4numai ce vadzum4" i se arata 4unu nuor4, care seamana cu o negura, o urtuna, identiicata in cele din urma cu un nor de lacuste, care venea ca 4o oaste stol4, de o putere e&traordinara. Unele z$urau mai (os, 4de un stat de om si mai gios z$ura de la pamantii4, altele 4mai sus, ca de trei sau patru sulite4, astel ca 4ni s,au luat soarele de desimea mustelor4. Urdia se comporta dezlantuit, cu un urlet ara seaman.Dimensiunile stolului sunt impresionante! 4-a radica in sus de la om o $ucata mare deceia poiada, si asea mergea pe deasupra pamantului, ca de doi coti, pana in trei sulite de sus, tot intr,o desime si intr,un chip.4 2nvazia se realizeaza in stoluri, iar 4un stol tinea un ceas $un si, daca trecea acela stol, la un ceas si giumatate sosiia altul...4. -tolul cade pe pamant, ormand adevarate covoare vii, precum al$inele! 4Cadea si la popasuri,insa unde manea, ramanea pamantul negru, imputit.4 in urma acestei orte distrugatoare nu ramane nimic! 43ice rundze, nice pai, ori de iar$a, ori de samanatura, nu ramanea.4 Constructia negativa a razei,enumeratia insistenta,comparatiile cu stihii ale naturii sugereaza dinamismul actiunii si amploarea dezastrului. 2nvazia lacustelor dureaza mult si se intinde peste tot! 4atunci au ostu si aicea in tara lacuste, si dupa acela anu si la aldoilea, insa mai putine.4.a$loul invaziei lacustelor este hiper$olic,el vizand o anumita putere a ortei $iologice dezlantuite, a naturii periculoase. Un ta$lou asemanator cu invazia lacustelor inatiseaza domnia lui %atru,0oda, relatata de Grigore Ureche in cronica sa, cand se intampla o serie de nenorociri! 4mare secita s,autamplatu in tara, de au secat toate izvoarale, vaile, $altile si unde mai nainte prindea peste, acolo ara si piatra prin multe locuri au cazut.4 -eceta si saracia tarii par a i in concordanta cu irea cea rea a domnitorului, pentru ca vitele 4n,au ostu avandu ce pastevara, ci le,a ost daramand runza.4 -ingura metaora a acestor domnii sarace este praul,care se asterne peste tot, 4cat s,au ostu strangandu troieni la garduri si la gropi de pul$ereca de omet.4 Arta narativa a letopisetului .rasaturile artei naretive prezente in letopisetul lui Contin sunt tehnica detaliului, portretului si descrierea. Reputatia cronicarului de om cu o personalitate si o cultura comple&a e relevata si prin scrierea poemului ilozic 40iata lumii4. .ema acestui amplu poem este ugit irrepara$ile tempus (trecerea implaca$ila a timpului". 1ceasta tema cu origine in literatura latina este asociata motivelor ortuna la$iris si vanitas vanitatum. #ortuna la$iris inseamna soarta schim$atoare si vanitas vanitatum inseamna desertaciune desertaciunilor.4Cronica polona4 si 4%oema polona4 prezinta istoria privita in paralel a Moldovei so a Munteniei. Stilul -tilul este ingri(it, studiat, carturaresc, intelectual. -e o$serva inluenta te&telor latine. 2novatia lui Miron Costin este mai ales in domeniul sinta&ei. Cunoscator al razei latine, el o desasoara in moldoveneste. 1stel construieste perioade ample, ar$orescente cu ver$ul la sarsit. 2n ceea ce priveste modalitatea e&primarii o$servam antepunerea ad(ectivului (oar$a navala a turcilor", caliicarea prin ad(ective perechi (ganduri spurcate si rele", aducerea in ata a adver$elor (atuncea, tare, acolea, amu". Unele raze incep prin ver$e, alteori cronicarul distanteaza predicatul de su$iect, incat propozitia este greu de inteles. Cronicarul este preocupat sa innoiasca mereu e&primarea si mai ales modul de a incepe povestirea. 2ntalnim multe citate si dihtoane latinesti (+ella momentis constant". Daca naratiunea lui Ureche punea accentul pe actiune, relatarea lui Costin se constituie mai mult in comentarii, interpretari si moralizari ale cronicarului.