ROLUL DE CONSILIER AL PROFESORULUI N

FAA ELEVILOR SUPRADOTAI

Copiii supradotati si talentati dau dovada de abilitati inalte si
performanta in anumite domenii academice specifice sau in arii de inalte
abilitati intelectuale, creative, artistice, sau de conducere, si au nevoie
de programe si servicii speciale care nu sunt, de regula, oferite de scoli
obisnuite, in lipsa acestora neputandu-se dezvolta complet, la adevarata
lor capacitate;
Acesti copii provin din toate mediile sociale si pot fi descoperiti in
orice tip de comunitate culturala fiind in general expusi riscului social si
respingerii grupului social;
Desi ei au un urias potential nu se pot dezvolta integral decit in
conditiile unui sistem educativ specializat, deoarece, fiind mult mai
avansati intelectual, pot invata foarte mult si repede, studiind problemele
in profunzimea si complexitatea lor, depasindu-si cu usurinta atat colegii
de aceasi varsta cat si programa scolara, care este oferita in general
pentru un nivel mediu in sistemul de invatamant obisnuit;.
Asincronia lor in dezvoltare ii face sensibili atat la problemele
globale sau locale pe care le resimt puternic din punct de vedere
emotional, cat si la rezolvarea acestor probleme.
Lucrul cu copii supradotati presupune un profil intelectual special
al pedagogului, un antrenament didactic specializat si de asemenea, o
consultanta psihologica specializata.
Odata cu intrarea in niunea !uropeana, "omania va trebui sa se
ridice la nivelul standardelor internationale, pentru a putea fi cu succes
competitiva in contextul economiei globale. !ste important astfel ca tot
mai multi tineri cu abilitati inalte sa se formeze si dezvolte pentru a-si
atinge potentialul maxim, iar acest lucru nu se poate realiza decat prin
oferirea unei educatii specifice, corespunzatoare nevoilor si cerintelor
acestora.
Daca initierea educatiei supradotatilor a fost facuta de provocarea
economica, dezvoltarea actuala se va realiza ca urmare a complexitatii
crizelor de sistem ce cer solutii inalt specializate.
"apiditatea cu care #ntelege si memoreaza un supradotat face ca
el sa se plictiseasca usor #n clasa si aceasta chiar de la #nceputul
scolarizarii, asa ca, cel putin pentru unii dintre ei, entuziasmul
debutului nata!ii deine !e"ede un balast a#e$ti.
Diferitele modalitati de a raspunde nevoilor speciale #n materie de
educatie a elevilor supradotati se refera la$
facilitarea trecerii acestora de la o clasa la alta, superioara ca
nivel, daca au #ndeplinit cel putin bine cerintele nivelului anterior;
alcatuirea de programe diferentiate care sa permita avansul mai
rapid al unora #n aceeasi unitate temporala;
organizarea de clase speciale alcatuite pe criteriile$
nivel al coeficientului intelectual;
focare de interes;
proiecte comune;
niveluri de aspiratie sau de reusita;
organizarea pe clase cu program total independent de cel scolar
general, #n afara timpului scolar comun.
%entru instruirea adecvata a elevilor supradotati vor trebui
diferentiate, modificate sau adaptate toate aspectele procesului educativ
general$
scopurile si obiectivele;
continutul curriculum-ului;
organizarea si gruparea elevilor;
resursele de personal;
procesele de evaluare;
legaturile cu institutiile educative extrascolare;
serviciile auxiliare scolii.
&ormele de orientare a programelor de instruire principale pentru copiii
supradotati presupun urmatoarele$
A$$ele!a!ea studiil%! - este tehnica preferata de specialisti, #nsa
putin utilizata din cauza impactului negativ social si emotional a
parcurgerii rapide a etapelor traditionale ale scolii.
mb%&ati!ea studiil%! - oferirea de cunostinte si activitati speciale
#n cadrul claselor obisnuite. 'a(oritatea profesorilor care lucreaza
cu copiii supradotati utilizeaza metoda #mbogatirii cunostintelor
)peste *+,-.
'!u"a!ea "e nielu!i de abilitati - elevilor supradotati care ram.n
integrati #n clasele obisnuite sau #n afara lor, li se ofera programe
de instruire diferentiate #n cadrul unei noi regrupari temporare.
/./. rban )0112- mentioneaza urmatoarele forme organizationale
de stimulare si instruire a supradotatilor, #n functie de gradul segregarii3
integrarii lor sociale #n grupul cov.rstnic de provenienta$
instruire individuala particulara;
scoli speciale rezidentiale;
scoli speciale numai pentru supradotati;
scoli speciale pentru supradotati, #n cooperare cu scolile normale;
clase speciale cu un curriculum, resurse si metode speciale;
clase speciale cu un curriculum normal dar #mbogatit;
clase speciale eterogene ca v.rsta;
programe de #ntregime individualizate;
studiu #n clase obisnuite si cu predarea unor cursuri suplimentare,
pe grupe de lucru;
studiu #n clase obisnuite si cu profesori specializati si 3sau
programe speciale
Ada"ta!ea $u!!i$ulumului s$%la!
Obiectivele curriculum-ului diferentiat decurg, la fel ca si
obiectivele curriculum-ului obisnuit, din idealul educational si finalitatile
sistemului de #nvatam.nt.
%rintre principiile de elaborare a curriculum-ului diferentiat pentru
elevii supradotati, putem aminti )A.4. %asso5-$
sa dezvolte potentialul intelectual si aptitudinile fiecaruia, #n cel
mai #nalt grad posibil, stimul.ndu-se interesul, spiritul de
exploatare, prin conceperea de programe menite sa maximalizeze
dezvoltarea potentialului lor superior;
sa le dezvolte o 6constiinta sociala6, simtul responsabilitatii, calitati
etice si morale;
sa-i #nvete sa g.ndeasca independent;
sa le stimuleze creativitatea;
sa sensibilizeze lumea scolii si comunitatea pentru recunoasterea
si aprecierea valorilor culturale si performantelor intelectuale;
sa gaseasca noi continuturi si metode care sa poata fi aplicate si
#n #nvatam.ntul general.
!valuarile curriculum-ului pentru elevii dotati ar trebui conduse #n
concordanta cu principiile prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile
supramedii de g.ndire, pe creativite si pe excelenta.
"olul ma(or al profesorului anga(at #ntr-un program de #nvatam.nt
pentru elevii cu aptitudini #nalte este acela de a concepe si realiza trasee
curriculare optionale multiple si de a asigura o mare flexibilitate #n
parcurgerea lor.
Ca modalitati alternative amintim$
continuturi adaptate caracteristicilor psihocomportamentale;
organizarea continuturilor #n modalitate interdisciplinara si
crossdisciplinara, modularizata si compactizata;
modalitati diverse de finalizare a unui curs, din perspectiva
cursantului )produsele activitatii-;
acelasi curs realizat cu mi(loace didactice diferite;
termene flexibile )individualizate- pentru finalizarea sarcinilor
scolare;
activarea peponderenta a proceselor psihice de mare
complexitate;
P!e&ati!ea "e!s%nalului aut%!izat
&ormarea initiala a cadrelor didactice din invatamantul primar,
gimnazial si liceal, cuprinde cursuri, seminarii, lucrari practice,
conferinte, publicatii de specialitate,educatie post-universitara )masterat,
doctorat-, educatie la distanta, forumuri profesionale, etc. Aceasta
pregatire se va adresa atat profesorilor ce lucreaza in centre
specializate, in clase specializate, studentilor din anii finali sau
studentilor masterali sau doctorali ce intentioneaza sa lucreze in
programele de educare a copiilor supradotati si talentati, cat si altor
categorii ce doresc o instruire in acest domeniu. De asemenea
pregatirea este obligatorie pentru administratorii si directorii sau
consilierii ce au autoritate in deciziile legate de programele de educare a
copiilor supradotati si talentati, cat si pentru profesorii sau psihologii
scolari ce lucreaza in acest program.
&ormarea continua certificata a cadrelor didactice din invatamantul
preuniversitar se realizeaza prin programe de perfectionare in domeniul
psihopedagogiei abilitatilor inalte, acreditate conform cadrelor normative
in vigoare si a metodologiilor validate pe plan international de catre
organizatiile de profil. Aceasta pregatire va fi de minim 7+ de ore pe an
pentru profesorii ce lucreaza in centre specializate si de minimum 0+ ore
pe an pentru profesorii ce lucreaza in scoli ce au aderat la programele
de pregatire in educarea copiilor supradotati si talentati, avand clase
specializate. %rogramele de pregative vor cuprinde natura si nevoile
copiilor supradotati si talentati, evaluarea nevoilor elevilor, si curriculum
si metodologii didactice optime pentru educarea si instruirea copiilor
supradotati si talentati.
&ormarea continua certificata urmareste implicarea invatatorilor si
profesorilor in diferite activitati precum$
a- programe acreditate de perfectionare cu tematica specifica
b- ateliere de lucru;
c- stagii de documentare;
d- schimburi informationale intre specialisti din tara si strainatate;
e- studii postuniversitare;
f-masterate;
g- doctorate;
h- schimburi de profesori cu center internationale de formare in
gifted education;
i- studii post-universitare de profil in reteaua internationala de
universitati ce au programe specifice de gifted education.
8oate diplomele obtinute in aceasta retea internationala vor fi valide in
sistemul de educare a copiilor supradotati si talentati din "omania.
&ormarea altor categorii de specialisti )psihologi, asistenti sociali,
pedagogi, psihopedagogi- se va realiza prin cursuri specializate in
domeniile identificarii, consilierii si psihoterapiei, managementului
personal si intitutional, al mar9etingului educational, etc.
:colile sau clasele pentru elevii supradota;i )specializate pe
anumite domenii sau de cultur< general<-, concepute =i organizate #n
mod explicit pentru supradota;i, sunt v<zute ca un cadru de preg<tire
omogen, stimulativ )dar segregativ-, =i care ar putea oferi cuno=tin;e
variate =i profunde =i o experien;< mai bogat< prin tipul de solicit<ri =i
schimburile pe care le fac ace=tia #ntre ei sau cu profesorii, c.t =i prin
crearea unei atmosfere intelectuale intens stimulatoare =i de mari
expectan;e.
>n unele ;<ri se conchide c< 6este oportun a se descura(a practica
de a crea =coli =i clase speciale pentru elevii supradota;i6, subliniindu
se, #ns<, c< 6trebuie sus;inut< diferen;ierea intern< prin sistemul
sarcinilor de lucru individualizate =i printr-o organizare mai elastic< a
s<lii de clas<6 )?%A@, 0110-.
Oponen;ii grup<rii elevilor #n scopuri educative dup< abilit<;i, sus;in
c< #ntr-o societate democratic< aceasta este din punct de vedere etic
inacceptabil< =i renun;area la ea e o cerin;< moral< imperativ< pentru c<
noi trebuie s< accept<m c< suntem asem<n<tori mai mult dec.t diferi;i,
=i #n concluzie trebuind a fi stopat< standardizarea a=tept<rilor bazate pe
nivelul inteligen;ei, identificat< psihologic.
?peciali=tii sunt de acord c< simpla grupare pe niveluri de poten;ial
intelectual, #n clase sau =coli speciale, rezolv< nevoile educative ale
copiilor supradota;i. nul din cele mai comune r<spunsuri ale =colii la
diferen;ele interindividuale ale elevilor o reprezint< gruparea #n func;ie
de abilit<;ile lor.
%u;ine probleme ale educa;iei sunt men;ionate a fi at.t de
controversate ca aceasta. >n primul r.nd, gruparea dup< abilit<;i are
efecte diferite #n circumstan;e diferite, dar observa;ia principal< este
aceea c< ar genera inechitate #n fa;a educa;iei. Aruparea sau nu a
elevilor pe abilit<;i produce cam acela=i nivel al achizi;iilor #n timp; pe
perioade scurte, gruparea produce, #ns<, un salt evident, dar care tinde,
cu timpul, s< se amortizeze, f<c.nd necesar< o nou< grupare pe abilit<;i
de un nivel mai ridicat )?LABC@, 011+-.
Obiec;iile cele mai serioase nu sunt #mpotriva grup<rii #n sine a
celor supradota;i #n clase speciale sau a programele educa;ionale
#mbog<;ite =i3sau accelerate oferite acestora, ci fa;< de includerea #n
aceste clase =i a copiilor proveni;i din categorii de popula;ie =i familii
dezavanta(ate )economic, cultural-, a celor pe care profesorii nu-i v<d
sau recunosc prin nimic a fi cu poten;iale deosebite, sau refuzului
cuprinderii #n aceste grup<ri, cu toat< presiunea unor p<rin;i, a copiilor
care nu #ndeplinesc condi;iile minime de acces.
>n =colile cu clase speciale pentru copiii supradota;i, timpul =colar
efectiv destinat disciplinelor =colare, se reduce, de regul<, la (um<tate,
datorit< vitezei mai mari a acestora de asimilare. Cntervalul devenit liber
fiind utilizat pentru finalizarea unor teme individuale sau de grup,
document<rii #n sectoarele de interes personal, instruirii #n tehnicile de
munc< individual< etc.
Cei care pledeaz< pentru forme de organizare a instruirii special
destinate copiilor supradota;i, o fac referindu-se, #n general, la nivelul
claselor primare, uneori =i gimnaziu =i mai rar pentru liceu =i aproape
deloc pentru #nv<;<m.ntul superior, consider.ndu-se c< cei cuprin=i la
acest ultim nivel, au achizi;ionat de(a suficiente metode =i tehnici de
munc< intelectual< independent< =i c< interesele lor s-au cristalizat
ghid.ndu-le activitatea viitoare.
Copiii supradota;i plasa;i #n clase speciale, pentru c< au prile(ul de
a se confrunta cu al;ii cu o preg<tire =i resurse egale cu ale lor, se vor
autoevalua mai corect =i nu vor ceda at.t de u=or tenta;iei de a se
supraestima, cum s-ar putea #nt.mpla #n clasele obi=nuite, unde pot
ob;ine rezultate mai bune dec.t colegii lor =i f<r< un efort notabil.
Aruparea elevilor pe niveluri de performan;< este surprinz<tor de
mare #n practica =colar<, #n gimnaziu =i mai ales #n liceu, #n func;ie de
rezultatele din #nv<;<m.ntul primar )sau gimnazial- =i aceasta pentru c<
profesorilor le este foarte greu, dac< nu chiar imposibil, s< practice #n
clas< o pedagogie diferen;iat< #n condi;iile unui num<r foarte mare de
elevi #n clas< =i cu niveluri ale poten;ialului intelectual foarte diferite.
Aruparea poate avea #n vedere doar reducerea diversit<;ii
caracteristicilor unui microgrup pentru 6a permite experien;e de #nv<;are
mai intensive, mai extensive =i mai accelerate6, s< ofere mai multe
situa;ii de stimulare =i interac;iune a diferitelor aptitudini, cuno=tin;e =i
interese ale elevilor, s< faciliteze un contact mai direct cu persoane
specializate #n anumite domenii =i3sau cu resursele3mi(loacele educative.
>n =colile cu mai multe clase paralele, gruparea elevilor pe niveluri
)clase care grupeaz< elevii cu rezultatele cele mai ridicate p.n< la clase
de elevi cu cele mai reduse performan;e =i ritmul cel mai lent de lucru-
nu rezolv< problema instruirii diferen;iate a celor supradota;i, pentru c<
este o mare diferen;< calitativ< #ntre elevul cu rezultate =colare bune =i
cu un coeficient de inteligen;< de 02+ =i cel supradotat )cu un coeficient
de inteligen;< de 07+-0D+-.
%entru un elev supradotat aflat #ntr-o clas< special<, principalele
avanta(e educative constau #n$
E con;inutul instruirii este mai adaptat intereselor =i poten;ialului lui
intelectual #nalt;
E elevul se va compara cu al;i supradota;i =i-=i va contura mai exact
imaginea de sine;
E elevul va face echip< cu al;i supradota;i pentru a realiza lucruri pe care
nu le-ar fi putut face singur;
E elevul va avea profesori special preg<ti;i s< le cunoasc< cerin;ele lor
deosebite #n materie de educa;ie =i tratament psihologic.
CONCLU(II
%rincipalele demersuri organizatorice cu finalit<;i de instruire ne duc la
urm<toarele concluzii$
E eficien;a instruirii este mai ridicat<, pentru elevii supradota;i, atunci
c.nd ace=tia sunt grupa;i #n clase speciale;
E accelerarea studiilor, pentru ma(oritatea elevilor supradota;i, are mai
multe efecte pozitive dec.t dezavanta(e;
E nu este recomandat a se renun;a la studierea unor 6discipline de
cultur< general<6, dar acestora li se poate dedica mai pu;in timp dat fiind
ritmul =i capacitatea lor de asimilare, iar timpul devenit astfel disponibil,
se poate utiliza pentru #mbog<;irea =i aprofundarea studiilor #n domenii
precise de interes deosebit;