Sunteți pe pagina 1din 30

Cuprins

Memoriu justifcativ
1. Istoria bucatariei
.1.
2. Bucataria
romaneasca.4.
Bucataria din Moldova;
Bucataria din Dobrogea;
Bucataria din Muntenia;
Bucataria din ltenia;
Bucataria din !ransilvania;
Bucataria Banateana.
". Caracteristicile bucatariei
contemporane...#.
4. biceiuri traditionale la
romani.......$.
Marea Sarbatoare a Ortodoxiei, Nasterea
Domnului
1 ianuarie este sarbatorea Sfantului Vasile
cel Mare
1
5 ianuarie este Ajunul Botezului Domnului
6 ianuarie sarbatorim Botezul Domnului sau
Boboteaza
Tainele Sfnte ale Bisericii
5. Anexe
...1!.
6. Biblio"rafe..
#6.
Bucataria romaneasca
de%a lungul veacurilor
Istoria bucatariei se con$runt cu istoria omenirii.
%unctul de &lecare al buctriei 'l &utem locali(a odata cu a&ariia $ocului.
Desco&erirea $ocului re)oluionea( *rana omului, acum alimentele su$er
trans$ormri+ &rin $ri"ere, ele de)in "ustoase, aromate, &line de sa)oare.
Du& $oc, $ermentaia re)oluionea( obiceiurile alimentare, aciunea
$ermentaiei nu se reduce numai la conser)area alimentelor, ea
trans$orm textura i "ustul acestora, &rin $ermentaie, $ructele si stru"urii
se trans$orm 'n buturi alcoolice, bere, )inuri, &rin $ermentaie la&tele d
natere la noi &roduse.
De()oltarea buctriei &ri)it 'n ansamblul istoriei, &arcur"e
cronolo"ic mai multe &erioade+
,nce&uturile artei culinare, &-n la a&roximati) anul 1... '.e.n
alimentaia de ba( era carnea, 'n /"i&t se $ceau &-inioare din "r-u i
erau cunoscute )inul i berea.
%erioada &reclasic, &-n la cderea 0omei, &erioada lui 1omer i
%ericle. ,n 2m&eriul 0oman, arta culinar era $oarte a&reciat. Buctrii
&re(entau bucatele cu as&ectul lor iniial3 &etele i )anatul trebuiau s
&stre(e $orma din starea lor )ie, &rinci&alul mijloc de &re&arare al *ranei
era $ri"erea.
%erioada barbarismului &-n 'n e)ul mediu t-r(iu, acum de()oltarea
bucatariei inre"istrea(a o sta"nare. 2n &erioada sec. al 4256lea, bucataria
2
cunoaste o de()oltaremult mai mare. 7a curtile marilor seniori si re"i se
or"ani(au ade)aratele or"ii alimentare. Banc*etele de)in o ade)arata
mani$estare a "loriei si a bo"atiei sta&anilor.
2n &erioada clasica, &erioada cu&rinsa intre mijlocul secolului al 45226
lea si &ana laince&utul secolului al 446lea, bucataria ince&e sa de)ina arta
culinara. %arisul de)ine centrul artei culinare. %re&ararea si &re(entarea
cat mai estetica a bucatelor au o im&ortanta deosebita. Bucatarii $rance(i
de)in renumiti nu numai la %aris dar si la curtile im&eriale din /uro&a.
Bucataria romaneasca a $ost in8uentata de6a lun"ul )eacurilor de o
serie de $actori, cum ar f + conditiile econimice, conditiile "eo"rafce si de
clima, "radul de ci)ili(atie, stadiul de de()oltare al a"riculturii si nu in
ultimul rand obiceiurile, "usturile si &re$erintele.
2n a doua jumatate a secolului 226lea a)em in$ormatii scrise &e &laci
cerate des&re $elurile de mancare. 7a 0osia Montana a $ost desco&erita o
&laca cerata cu oca(ia 9 os&atului aurarilor: in care erau scrise
&re&aratele o$erite 9 miel, &urcel, &aine alba, sare, otet, salata si doau
$eluri de )in:.
O&era lui Mi*ail Sado)eanu, monumentala mono"rafe e&ica a
&o&orului roman, inteles in &ermanentele lui s&irituale, in e)olutia sa
istorica si in relatiile osmotice cu s&atuil "eo"rafc, aduce nenumarate
marturii des&re e)olutia bucatariei romanseti de6a lun"ul istoriei, atat la
ni)elul omului de rand, cat mai ales in casele boieresti, in *anuri si in
curtile domnesti. 2n 9;ratii <deri: Sado)eanu descrie+ 9&re&elita &e masa
Domnului era in mare cinste. %re&elitele erau in)elite in $run(e de teiu si
a&oi in slanina a$umata. Se $ri"eau in ti"la la jaratec de $a". =n rob
aducea colaci &roas&eti si cla&onul in cratita lui:.
>itind scenele "astronomice descries de unii din marii nosrti scriitori, ne
&utem da seama des&re e)olutia bucatariei romanesti de6a lun"ul anilor, de
interesul &e care acestia l6au acordat artei &re&ararii mancarurilor.
De6a lu"ul )eacurilor bucataria romanesca, &e lan"a traditiile mostenite
de la strabuni si6a imbo"atit sortimentele de &re&arate cu retetele altor
&o&oare. %rimele semen de occidentali(are se )ad in tara noastra in jurul
anului 1?... Tarile 0omane n6au $ost niciodata in a$ara /uro&ei 2n8uenta
euro&eana se re"eseste si in &lanul bucatariei. 2m&eriul austriac in8uentea(a
Transil)ania si Banatul, 0usia in8uentea(a Moldo)a, ;ranta, 2taliasi @recia
in8uentea(a Muntenia, Turcia in8uentea(a Dobro"ea si cu rafnament traditia
si arta culinarane6au mai ramas di$erite $eluri de mancare+ "*i)eciul,
tuslamaua si bacla)ale de la turci, ciorbele si borsurile de la rusi, "ulasul de
la un"uri, stiuca um&luta de la e)rei, s.a. Aceste &re&arate au $ost
inbunatatite de bucataria romaneasca in $unctie de "usturi, obiceiuri si
&re$erinte. De &ilda sarmalele sunt mancare turceasca care la ori"ine se
&re&ara din tocatura de berbec cu ore( si stafdein)elite in $oi de )ar(a, $oi
de )ita sau ste)ie. Bucataria romanesca si indeosebi cea moldo)eneasca a
reusit sa trans$orme o mancare sim&la intr6un ade)arat A&alat de "ourmet:
asa cum sublinia Al. O. Teodoreanu in AAde)arul 7iterar si Artistic: in iulie
3
1BCC.
Bucataria romanesca ince&e sa fe cunoscuta si &este *otare. 2ordac*e
2onescu, &atronul restaurantului din >o)aci unde s6a nascut mititeii de asta(i,
si trimite bucatarul, &e Anea 0adu: si
&e lautarul >ristac*e >iolac la ex&o(itia de la %aris, in anul 1B... Mititeii,
tuslamaua, sarmalele cu mamali"uta, "*i)eciul maceiaresc, )ar(a cu carne,
&aceaua si "ratarul lui Anea 0adu: au dus $aima bucatariei romanesti la %aris
dar si arcusul lui >ristac*e au $acut cunoscute &este *otare melodiile noastre
&o&ulare+ A>iocarlia, Sarba in caruta, >a la Brea(a, Din %loiesti &ana in
@*eboi
Bucataria romaneasca poate f
defnita ca un tot unitar, dar daca anali(am
structura mancarurilor din &unct de )edere sortimental, al modului de
&re&arare, al condimentarii, al structurii si asocierii di$eritelor materii &rime,
)om constata ca exista &articularitatile (onale, re"ionale. ;iecare &ro)incie
istorica are un s&ecifc a&arte care s6a mentinut, s6a com&letat si s6a
imbo"atit din &unct de )edere sortimental si calitati).
Bucataria din Moldova se caracteri(ea(a &rin
mancaruri fne, rafnate si "ustoase. 7a &re&ararea mancarurilor se $oloseste
in s&ecial carnea de &asare si &estele, dar si carnea de &orc, )aca, )anatul
&recum si le"umele, la&tele ouale si bran(eturile. >iorbele se acresc cu
bors, se imbunatatesc cu smantana si oua. Mancarurile sunt mai dietetice,
4
se reali(ea(a $ara rantajuri &rajite, cu cea&a inabusita si $aina di(ol)ata in
a&a. Sosurile sunt albe dar si colorate cu &asta de bulion si boia de ardei.
Bucataria Moldo)eneasca nu este $oarte a"lomerata in condimente, se
$oloseste mararul, &atrunjelul, cimbrul, ardei iute, Dc*i&arusE
*asmatuc*i,usturoi, leustean, s.a. 0enumitele sarmale moldo)enesti sunt
fne si delicate, ele se obtin din carne tocata, sunt sarmale mici, cate !61.
sarmale mici in$asurate toate intr6o $oaie de )ar(a.
F1anul trei sarmaleF din 2asi, condus de maestrul in arta culinara Ste$an
M"Gesi, &astrea(a traditia bucatariei moldo)enesti, aici se mananca cele
mai delicioase sarmale si multe alte mancaruri s&ecifce (onei.
2n Moldo)a se mananca mult dulciurile de bucatarie reali(ate din
alua turi cu di$erite um&luturi din le"ume, $ructe, bran(eturi. Nu &utem sa
)orbim des&re bucataria din Moldo)a, daca nu amintim de &re&arate cum ar
f+ ali)enci, racituri de &asare, &i$tie de &orc, ciorba de &otroace, borsul
moldo)enesc, saramura de &este,sarmale, mamali"uta, &arjoale
moldo)enesti, toc*itura moldo)eneasca, co(onac moldo)enesc, &asca
moldo)eneasca, &oaleHn brau, &lacinte cu do)leac. cu bran(a, cu mere, cu
)ar(a,. etc. .
Bucataria din Dobrogea este in8uentata in
&rimul rand de $auna, de clima, dar si de bucataria orientala. 7a
&re&ararea mancarurilor se $oloseste mult &estele, )anatul si carnea de
oaie dar si carnea de &asare, )aca si &orc. Dobro"ea este bo"ata in
le"ume si $ructe, la&te, bran(eturi si oua. Mancarurile din Dobro"ea redau
cu &risosinta bo"atia materiilor &rime de care dis&une aceasta (ona.
Mancarurile din bucataria dobro"eana sunt usoare, "ustoase, la
&re"atirea acestora se $oloseste mult untdelemnul, untul si mar"arina.
>iorbele se acresc cu bors, (eama de )ar(a dar si otet, sunt reali(ate din
le"ume si mai ales &este. Se $olosesc mult "ustarile din le"ume &roas&ete
sub $orma de salata in combinatie cu oua, bran(a, smantana. Sosurile
sunt colorate cu &asta de rosii, se obtin din le"ume inabusite cu $aina
di(ol)ata in a&a si FstinseF cu su&a de oase. %re&aratele de ba(a sunt
insotite de "arnituri din ore(, le"ume dar si &aste $ainoase. Se $oloseste
mult la&tele batut, iaurtul dar si bran(a telemea care se consuma ca atare
dar si in &re"atirea altor mancaruri.
De6a lun"ul istoriei, si mai ales du&a &rimul ra(boi mondial, odata cu
de()oltarea statiunilor de &e malul Marii Ne"re, bucataria din Dobro"ea,
su$era in8uen(a marilor bucatarii euro&ene, mancarurile sunt fne,
delicate, "ustoase, se imbunatateste sortimentul de mancaruri dar si
calitatea acestora. Bucataria dobro"eana de &e litoralul Marii Ne"re &oate
ri)ali(a cu oricare alta bucatarie cu traditie.
2n statiunile de &e litoralul Marii Ne"re exista asta(i unitati care se
5
e)identia(a in mancaruri traditionale si s&ecifce Dobro"ei cum ar f+
restaurantul F0usticF si F%anoramicF din Ne&tun conduse de Mardare
@*eor"*e si Dan %ar)ulete si res&ecti) ;enin Alexandru, unde turistilor li
se o$era &re&arate traditionale dobro"ene, restaurantul F1istriaF din Satul
de 5acanta din Mamaia cu s&ecifc &escaresc, condus de Dorel Albu si
;lorentin To&*ler si multe alte unitati de renume a turismului romanesc.
Dintre mancarurile s&ecifce bucatariei dobro"ene amintim+ ciorbele
&esca resti, ciorba de burta, marinatele din &este, saramura de cra&,
&estele la &rota&, cra&ul um&lut, carnatii de oaie, mielul la &rota&,
saslacul, c*ebabul, musacaua, c*efrul, "arniturile de ore(, dar si
bacla)alele, sarailiile, dulciuri le cu stafde si ra*at.
Bucataria din Muntenia se &oate caracteri(a
&rin di)ersitate, in"enio(itate, delicatete. /a a su$erit de6a lun"ul )remii
in8uenta "receasca, orientala, fnetea si ra$mamentul bucatariei $rance(e
si &ana in (ilele noastre in8uenta italieneasca. Bucataria din Muntenia,
$oloseste un sortiment )ariat de le"ume, carne, &roduse din came, &este,
la&te, &aste $ainoase, $ructe.
Bucataria traditionala din Muntenia se &oate caracteri(a &rin
mancaruri "ustoase. >iorbele sunt reali(ate din carne de &asare si )aca dar
si din le"u me, ele sunt acrite mai ales cu bors, se $oloseste mult leusteanul
care le da un "ust a&arte. >iorbele, mai ales cele din le"ume, sunt
imbunatatite cu ore(, dar si cu F(drenteF obtinute din oua cu $aina. >iorba
de burta si tuslamaua sunt $oarte cautate. 7a &re&ararea mancarurilor se
$oloseste untdelemnul, untul dar si untura mai ales in tim&ui iernii.
Sosurile sunt de re"ula colorate si se obtin din rosii )ara si bulion in tim&ul
iernii. Salatele sunt intr6un sortiment $oarte di)ersifcat, se obtin din le"ume
&roas&ete sau ferte in combinatii cu $ructe, oua, bran(eturi, Fle"ateF intre
ele cu sosuri si mai ales cu maione(a care este un FliantF $oarte a&reciat.
Mancarurile sunt obtinute din carne si le"ume sau numai din le"ume
&roas&ete sau conser)ate, mult a&reciatele+ tocanite, musaca, ostro&elul din
carne de &asare, &estele "atit la cu&tor sau $ri&t cu di$erite "arnituri,
sarmalele cu mamali"uta, stu$at de miel.
1anurile de altadata din Muntenia si marile restaurante, amintim numai
1anul lui Manuc si restaurantul >a&sa, au $ost renumite inca din secolul
trecut &rintr6o bucatarie rafnata. Asta(i, marile restaurante din Bucuresti si
de &e 5alea %ra*o)ei sunt recunoscute in &re&arate s&ecifce bucatariei
romanesti, &re&arate care au $ost imbunatatite si rafnate, ada&tate la "ustul
turistilor straini.
%rintre &re&aratele s&ecifce bucatariei din Muntenia, amintim+ ciorba
de burta, ciorbele taranesti din carne de )aca si &orc, sarmalele cu
mamali"uta, renumitii mititei, tuslamaua, $ri&turile la "ratar si &estele,
6
"arniturile din le"ume, cartof, &aste $ainoase si dulciurile de bucatarie
cum ar f budincile din &aste $ainoase, &lacintele, &a&anasi, com&oturile din
$ructe, dulciurile de co$etarie cu $risca si ciocolata.
Bucataria din ltenia &astra(a si asta(i obiceiul de
a &re"ati mancarea in oale de &amant la FtestF, te*nolo"ie care o$era un
"ust deosebit mancarurilor, ele &oarta &ar$umul bucatariei noastre
taranesti.
2n bucataria olteneasca se $olosesc le"umele &roas&ete, &estele, carnea
de &asare, )aca si &orc, lactatele si bran(eturile. Se &re"atesc cum numai
oltenii stiu s6o $aca, "ustoasele ciorbe de &ra( si de ste)ie, fertura
olteneasca, care este o ciorba de &asare si le"ume ferte in oala de &amant
in s&u(a &e )atra. Sunt recunoscute sarmalele "atite in oale de &amint la
FtestF.
2n8uenta )ecinilor s6a resimtit si in bucataria din Oltenia+ "*i)eciul
calu"aresc, tocana calu"areasca si altele. >and )orbim de bucataria
olteneasca, nu &utem sa nu amintim &re&aratele s&ecifce acestei (one+
ciulama de &ui cu mamali"uta, rosiile um&lute cu carne sau numai cu ore(,
toc*itura olteneasca, saramura de &este si renumitii carnaciori oltenesti.
Bucataria din !ransilivania a su$erit de6a
lun"ul istoriei in8uenta bucatariei austro 6 un"are. 2n Ardeal se $oloseste
mult slanina a$umata, bine &re"atita, care se consuma in tot tim&ul
anului, c*iar si )ara, fe ca e tare, sau este $olosita la &re&ararea di$eritelor
mancaruri. Mancarurile obtinute in bucataria din Transil)ania, sunt
mancaruri "rase, "ustoase si &i&erate, se reali(ea(a &e ba(a de carne si in
s&ecial carne de &orc, se $olosesc le"umele, (ar(a)aturile, la&tele si
bran(eturile &recum i ouale. >iorbele se acresc cu otet sau (eama de )ar(a
si se imbunatatesc, Fse dre"F cu "albenusuri de oua, smantana si $aina,
s&ecifc acestor ciorbe este tar*onul. 7a obtinerea mancarurilor se $oloseste
untura de &orc si rantasul obtinut din cea&a inabusita si $aina &ufn
rumenita. Sosurile sunt in "eneral albe dar si colorate cu boia de ardei.
Salatele, ca de alt$el si sosurile se 2ndulcesc cu (a*ar. Se mananca mult
&a&rica cu "aluste din $aina si oua ferte in a&a cu sare. Bucataria din
Transil)ania este renumita &rin &re&arate ca+ balmus,, bul(. su&a de c*imen,
su&a de )ar(a alba cu smantana, ciorba ardeleneasca de &ore sau )aca,
ciorba de carne cu tar*on, )ar(a Fa la >lujF, ciu&erci um&lute, "ulas, &a&ricas,
a$umaturi, tocaturi cu a$umatura, lan"osi, budinca s.a..
2n bucataria din Transil)ania, )om "asi &e lan"a mancarurile s&ecifce
(onei si mancaruri de &e tot cu&rinsul tarii, aceste mancaruri au $ost
7
ada&tate la &re$erintele si obiceiurile locuitorilor din aceasta &arte a tarii.
Bucataria banateana este &uternic in8uentata ca si
bucataria din Transil)ania de bucataria austro6un"ara, dar si de bucataria
"receasca, italieneasca si $rance(a. Mancarurile &re"atite in Banat sunt
reali(ate din carne de &orc in s&ecial, cu le"ume &rajite si inabusite in
untura sau ulei, cu sosuri din $aina, condimentate cu &i&er, cimbru, boia de
ardei, c*imen.
Bucataria din Banat se caracteri(ea(a &rin mancaruri "ustoase, "rase,
*ranitoare. >iorbele se acresc cu lamaie, se imbunatatesc cu smantana si
se condimentea(a cu tar*on. Su&ele se &re"atesc cu taitei de casa dar si cu
rantas. Taiteii de casa se $olosesc mult atat la &re&ararea "ustarilor, a
mancarurilor dar si la obtinerea dulciurilor. Din taitei de casa se obtin
renumitele &re&arate Fio$caF cu )ar(a, cu bran(a, cu nuca, cu la&te, cu
mac, cu bran(a de )aci, mai exista si "ulasul care se &re&ara in mai toate
bucatariile banatene.
Mancarurile se caracteri(ea(a &rin sosuri cu rantas obtinut din $aina
incinsa care Fse stin"eF cu su&a de oase sau su&a de (ar(a)at si
imbunatatite cu smantana. 0antajul se $oloseste c*iar si la sarmale. Se
mananca mult &a&ricasul cu "aluste obtinute din $aina si oua ferte in a&a cu
sare.
Sarmalele banatene se &re"atesc din carne tocata cu satarul, ele sunt
mari, nu au fnetea celor din Moldo)a dar sunt "ustoase.
/xista in Banat un &re&arat numit F5ar"a BelesF care este o budinca din
taitei de casa cu bran(a de )aci si stafde, in)elita in $oaie de &lacinta si
coa&ta in cu&tor. /xista renumitele &o"acele obfnute din aluat cu jumari,
care se ser)esc la tuica.
7a &re&ararea mancarurilor se $oloseste mult carnea de &orc,
)aca, &asare si mai &utin &estele. %rintre mancarurile traditionale din
aceasta &ona amintim+ (acusca, ciorba de )ital, sarmale batranesti, cea&a
um&luta, mancare banateana cu carne de &orc, budinci. aceste mancaruri
scot in e)identa caracteristicile bucatiriei banatului. Aceleasi &re&arate le
&utem "asi si in alte (one dar fecare (ona are ce)a s&ecifc atat din &unct
de )edere al do(arii materiilor &rime, al condimentarii dar si al te*nolo"iei
$olosite. Toate acestea conduc la obtinerea acelui &re&arat s&ecifc (onei.
8
Caracteristicile
bucatariei romanesti
contemporane.
Bucataria romaneasca, a reusit de6a lun"ul )remii, sa6si &astre(e traditia,
bucatarii au stiut sa transmita urmasilor "ustul mancarurilor noastre
traditionale, acestia au imbunatatit si rafnat mancarurile dar au &astrat
nealterata arta culinara romaneasca.
2n lucrarea de $ata, sunt &re(entate retetele de mancaruri, asa cum se
$olosesc ele in bucataria di$eritelor (one din tara. Daca anali(am totusi,
modul de obtinere al unor &re&arate in marile restaurante sau c*iar in unele
bucatarii &articulare, )om obser)a ca asta(i, la &re&ararea mancarurilor, se
$oloseste tot mai &utin untura c*iar in tim&ul iernii, aceasta este inlocuita
cu untdelemn, unt sau mar"arina. Se $oloseste tot mai &utin rantasul sau
cea&a &rajita. Acestea sunt inlocuite cu cea&a inabusita si $aina di(ol)ata
in a&a. Se $olosesc tot mai &utin oasele, &entru a imbunatati "ustul
mancarurilor, ele sunt inlocuite de su&e concentrate. Aceste modifcari in
bucataria romaneasca au a&arut din ne)oia de a obtine mancaruri dietetice.
=n alt $actor care a determinat modifcari in modul de &re"atire al
mancarurilor, mai ales 2n bucatariile &articulare este Fli&sa de tim&F a
"os&odinelor, &recum si a&arifa unor &re&arate si semi&re&arate
obtinute industrial, care &e de o &arte usurea(a munca in bucatarie, iar &e
de alta &arte, eliberea(a $emeia de aceas ta munca si li o$era tim& &entru
reali(area ei &e &lan social.
Mancarurile s&ecifce si traditionale romanesti, cunoscute si a&reciate
atat 2n tara, cat si in strainatate, sunt reali(ate asta(i de marile restaurante,
dar si de "os&odariile taranesti care &artici&a la turismul rural, ele aduc
&este )eacuri traditia milenara a &o&orului nostru. Bucataria romaneasca
2n ansamblu, este cunoscuta &rin mancaruri cum ar f+ &i$tia, ciorba de
&otroace, ciorba de burta, saramura de &este cu mamili"a, sarmalele cu
mamali"a, tocana, ardeii si rosiile um&lute cu came sau ore(, carnati
&roas&eti si a$umati, mititeii, toc*itura, $ri&turile la "ratar si bine
9
codimentate cu "arnituri de le"ume, &uiul la $ri"are cu mujdei de usturoi si
mamali"uta, muraturile asortate din di$erite le"ume si $ructe si dulciuri ca+
&lacinte, co(o naci, &a&anasi, coltunasi, sarailii, bacla)ale, clatite, budinci,
si altele.
2n anii de du&a 1B!B, in tara noastra, s6au intors romanii &lecati din tara
cu ani in urma. Multi dintre ei, au dus dorul melea"urilor natale, dar mai
ales al bucatariei noastre romanesti, acum ei &re$era sa manance
mincarurile traditionale reali(ate din le"ume si came &roas&ata, din oua,
bran(eturi, casca)al, &este si &re"atite Fca la mama acasaF.
Bucataria romaneasca este cunoscuta asta(i in lume, atat &rin
turisti, &ersoanele si &ersonalitatile care ne )i(itea(a tara, dar si &rin
bucatarii romani care au &artici&at la di$erite ex&o(itii si concursuri
internationale inca din anii 1B.. la %aris, ;ranI$urt &e Mein, 7ei&(i", %ra"a,
Berlin, Bonn, 0oma, MosIo)a, Sofa, Buda&esta, 5arso)ia s.a., obtinand
distinctii ca Fmarele &remiuF si Fmedalia de aurF la ;ranI$urt &e Mein, 7ei&(i"
si %ra"a.
0omania o$era deci, multe bo"atii si $rumusef naturale, locuitori
cordialJ si os&italieri, dar si o bucStarie traditionala cu mancaruri "ustoase
si ra$mate.
biceiuri traditionale la
romani
2nce&em acest ca&itol cu obicieiurile si datinile la romani, la Marea
Sarbatoare a Ortodoxiei, 'asterea Domnului. Aceasta mare
sarbatoare a crestinatatii este cinstita de neamul romanesc inca din cele
mai )ec*i tim&uri. 2naintea acestei sarbatori exista &ostul >raciunului care
durea(a intre #1 noiembrie si #K decembrie. Acest &ost a $ost randuit de
Biserica &entru a &re"ati &e credinciosi s&re cu)iincioasa intam&inare si
sarbatorire a marelui &ra(nic al Nasterii in tru& a Mantuitorului.
>raciunul este intam&inat de &o&orul roman cu datini si obiceiuri care au
de)enit traditie, atat de dra"i noua, cei care ne6am nascut &e acest
&amant. ;iecare dintre noi, indi$erent unde traieste asta(i, isi aminteste cu
&lacere de diminetile ajunului &etrecute in satul natal sau in casa bunicilor,
cu casele cu$undate in )esnicia lor tacuta. >itind )ersurile lui 5asile
Alecsandri )e(i satul natal in ajunul >raciunului+
"Totul e alb pe camp pe dealuri imprejur in departure
Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare si pe
10
intinderea pustie, fara urme, fara drum,
Se vad satele pierdute sub clabucii albi de fum ".
/xista la romani datina ca in ajunul >raciunului, co&iii sa colinde &e la
casele "os&odarilor urandu6le Fbuna dimineataF si sa li se o$ere colindeti
sau bolindeti, acei mici colaci din $aina de "rau care, la sate, se $ramanta si
se coc in acea noa&te.
"Buna dimineata la mos Ajun ne dati ori nu ne
da".
2n noa&tea de Mos Ajun, romanul si in s&ecial taranul roman o$era cu
multa dra"oste si bucurie cetelor de co&ii, co)ri"i, nuci, mere. Sirul
colindelor ince&ut in Ajunul >raciunului, continua cu colinda $eciorilor, mai
ales la casele unde6s $ete de maritat. Acum nu mai sunt sufcienti co)ri"ii,
batranii, &entru ca ei sunt sta&anii caselor, )or o$eri rac*iu, )in, F colaci de
"rau curatF, ex&resie care arata res&ectul dintotdeauna al romanilor &entru
&amantul muncit. 2n Ardeal se cere du&a colinde+
"Sa ne dai cinste frumoasa, un colac de !rau curat,
C"o pecie de porc !ras, scoate !azda sa ne dati".
;rumusetea datinilor strabune este intre"ita si de taiatul &orcului, care la
romani, a de)enit c*iar un ritual, a&roa&e ca nu exista casa in satele din
tara noastra la care in (iua Fde 2"natF sa nu se taie &orcul.
>u o (i inainte de taiere, &orcul nu se mai *raneste, ci i se da de baut
numai a&a &utin sarata, ast$el incat, sa aiba stomacul s.i intestinele "olite
&entru a f mai usor de curatat. 2n momentul cand se injun"*ie &orcul,
san"ele se lasa sa cur"a intr6un )as, se &une un &umn de sare si se
amesteca bine cca. #. minute &entru ca acest san"e, sa nu se inc*e"e. 2n
unele bucatarii acest san"e se $oloseste la &re&ararea unor &roduse cum ar
f toba, caltabosj, san"erete, etc.
Du&a ce &orcul a $ost injun"*iat si a murit, se &arleste de re"uia la $oc de
&aie. Du&a ce a $ost bine &arlit &orcul se curata de cenusa si scrum. Se
asea(a &e un su&ort din lemn curat, Fun &odF, se o&areste cu a&a ferbinte si
i se scot un"*iile. Du&a s&alare, &orcul se aco&era cu o &an(a de sac
umeda si se lasa cca. #. minute sa se FinmoaieF soriciul, tim& in care cei
care &artici&a la taierea &orcului alun"a $ri"ul cu o tuica farta. Du&a care,
&orcul se rade bine cu cutitul &e toata su&ra$ata, ast$el incat, sa se curete
toata murdaria, iar soriciul sa de)ina "alben $rumos, a&oi &orcul se
transea(a. Mai intai se des&rinde slanina, cu exce&tia slaninii a8ate &e
s&ata si &ul&a, se des&rind ca&ul, &icioarele din $ata si cele din s&ate. Du&a
transare, carnea, slanina si osan(a se &un se&arat &e scanduri curate si se
lasa cca. # ore sa se raceasca. ;icatul, &lamanii si inima se &un intr6un )as,
iar intestinele se &un in alt )as.
2n tim&ul celor doua ore cand carnea este lasata Fsa se raceascaF, se
curata matele, stomacul si basica, se des$ac matele subtiri si a&oi matul
11
"ros, o&erafunea se $ace cu multa "rija, ast$el incat aceste mate, sa nu se
ru&a sau sa se incurce. Du&a ce matele au $ost des$acute, se curata de
untura si se taie in bucaf de cca. 1 metru. Du&a ce au $ost taiate matele se
"olesc de murdarie si se s&ala bine cu a&a, de # ori, ast$el incat sa se
curete in totalitate. >and toate matele, stomacul si basica au $ost "olite de
murdarie si s&alate, se intorc &e &artea cealalta cu ajutorul unui betisor.
%entru intoarcerea stomacului si a basicii este ne)oie sa se $aca o taietura
de cca. 66! cm &e una din &arti. Du&a ce toate intestinele au $ost intoarse,
acestea se curata de &artea mucoasa cu ajutorul unui cutit, ast$el incat sa
ramana curate, subtiri si trans&arente. Du&a s&alare si curatare, acestea se
&astrea(a intr6un )as cu a&a sarata. Matul "ros, stomacul si basica se &resara
cu sare "runjoasa, a&oi cu sare marunta si boabe de &orumb si se lasa in
a&a cu sare. Du&a aceasta curatare or"anele &ot f $olosite la &re&ararea
carnatilor, a tobei sau a caltabojului. >arnea a$umata se obtine din coltlete,
costite, musc*iuleti, &ul&a si s&ata. Toate aceste &arti anatomice se
curata de slanina, cu exce&tia &ul&ei si a s&atei la care se lasa atat
slanina, cat si soriciul. Se asea(a bucatile de carne intr6un )as si se
&resara bine cu sare "runjoasa si silitra &entru a6si &astra culoarea ro(.
>arnea se tine la sare K (ile a)and "rija sa se intoarca ast$el incat, sa
&atrunda cat mai bine sarea si condimentele in interiorul carnii. 2n tim&ul
cat aceste bucati de carne stau la sare, ele isi lasa o (eama si cu aceasta
(eama se stro&esc toate bucatile de carne. Daca &orcul a $ost &rea "ras
si nu se obtine aceasta (eama, atunci se adau"a &utina a&a sarata. Du&a
K (ile se scot bucatile de carne si slanina si se &un la uscat a$ara la "er si
)ant, iar s&ata si &ul&a se mai &astrea(a &ana la # (ile. Du&a 16# (ile de
&astrat la "er, cand bucatile de carne si sunca s6au mai ()antat se $reaca
bine cu usturoi &isat si se mai lasa la )ant 16# (ile. A&oi se &un la $um.
A$umarea se $ace incet, in tim&, iar bucatile de carne si sunca )or f
ase(ate ast$el incat intre ele sa circule aerul. >arnea se lasa la $um K (ile
sau c*iar mai mult 2n $unctie de marime, ast$el incat sa le &atrunda bine
$umul.
>arnatii se &re"atesc din carne moale dar nu &rea "rasa de la s&ata
sau &ul&a, dar se $olosesc si toate bucatile de carne care Fau ca(utF la
$asonare. >arnea se toaca &rin masina, se &une intr6un )as, se adau"a
sare, &i&er si (eama de usturoi. Trebuie sa retinem ca usturoiul se
&isea(a, se lasa in a&a calda cca. #. minute si se strecoara. 7a carnati se
&une aceasta (eama de usturoi si nu usturoiul. Se amesteca carnea cu
aceste condimente &ana la omo"eni(are, a)and "rija sa adau"am cite
&utina a&a rece. De retinut, ca nu este indicat sa se adau"e &rea multa
a&a, deoarece la $ri"ere carnatii )or cra&a. Du&a omo"eni(are, se um&lu
FmateleF cu carne $olosind masina de tocat si &alnia de um&lut carnati.
Du&a um&lere, carnatii se intea&a cu un ac din loc in loc &entru a elimina
aerul existent intre mat si carne, alt$el carnatii &lesnesc. %entru a e)ita
iesirea carnii din mate, carnatii se &ot le"a cu o s$oricica la ca&ete sau se
atin" ca&etele cu un cleste inrosit in $oe, ceea ce )a $ace ca matul sa se
12
stran"a imediat. 2ntestinele ne$olosite se &ot &astra tim& indelun"at,
acestea se um&lu cu aer s.i se lasa la uscat. Du&a um&lere, carnatii se
&un a$ara la "er, la uscat # (ile, du&a care se &ot a$uma K (ile. Se &ot
ser)i $ri&ti imediat du&a ce i6am &re"atit sau a$umaf, ca( in care se &ot
ser)i si in stare cruda.
Caltabosul cu sange, acest &re&arat se obtine
din carnea "rasa de la "usa &orcului. Aceasta carne se taie in bucati si se
&un la fert in a&a clocotita. Du&a ferbere, se scoate carnea, se lasa sa
se scur"a si se taie 2n bucati mici, a&oi se &un in cratita cu san"ele
&orcului care a $ost Fbatut cu sareF sa nu se coa"ule(e. Se adau"a
cimbru, &i&er si ore( fert &e jumatate. Se amesteca si se obtine o
com&o(itie omo"ena cu care se um&le matul "ros. Se lea"a la ca&ete cu
s$oricica si se &une din nou la fert in (eama in care a $ost carnea. De
retinut, ca acest caltabos, trebuie sa farba la $oc $oarte mic, &entru a
e)ita &lesnirea matului, alt$el um&lutura se risi&este in )as. 2n tim&ul
ferberii, se intea&a caltabosul din loc in loc, cu un ac &entru a se elibera
aburul $ormat. Du&a ferbere, caltabosii se scot cu "rija din oala in care
au fert si se &un intr6un )as cu a&a rece, unde se tin cca. #. minute,
&entru a se curata de "rasime. A&oi se asa(a &e o &lanseta din lemn si se
lasa sa se scur"a. >altabosul se &oate ser)i rece sau &oate f ba"at in
cu&tor intr6o ta)a in care a $ost &usa o lin"ura de untura, se tine la $oc
mic cca. #. minute &ana se rumeneste. Se ser)esc cal(i cu )ar(a acra
taiata marunt sau cu )ar(a calita.
Caltabos din fcat, acest &re&arat se obtine din
fcat, &lamani, inima, s&lina si &utina "rasime, care se &un la fert in a&a
clocotita. >and aceste or"ane sunt a&roa&e ferte se adau"a K66 ce&e mari
taiate marunt si se continua ferberea. Du&a ferbere se scot din a&a, se
lasa sa se raceasca, se taie in bucati mici si se toaca. Aceasta tocatura se
amesteca cu sare, &i&er macinat si ma"*iran, se omo"eni(ea(a cu &utina
(eama in care au fert or"anele. Se $ormea(a o &asta cu care se um&le
matul "ros, se lea"a la ca&ete cu o s$oricica si se &une din nou la fert intr6
un )as cu a&a clocotita. Se lasa sa farba cca. 6. minute la $oc mic, a)and
"rija sa6l inte&am cu un ac in tim&ul ferberii, &entru a elimina aburul
$ormat. Du&a ferbere, caltabosul se scoate din oala si se &une intr6un )as
cu a&a rece unde se tine cca. #. minute. A&oi se scoate si se &une sa se
scur"a. Se &oate ser)i rece sau cald, ca( in care se &une caltabosul intr6o
ta)a cu untura si se ba"a in cu&tor unde se tine &ana se rumeneste. Se
ser)este cu )ar(a acra sau calita.
!oba cu sange, se obtine din carne de la "usa, limba,
13
rinic*i, san"e, sare, &i&er si cimbru. Se &un la fert in a&a clocotita. Du&a
ferbere, carnea se taie cubulete mici, limba si rinic*ii se lasa 2ntre"i, iar
soriciul se taie in $asii de cca. ! cm lun"ime si # cm latime. >arnea se
amesteca cu sarea, &i&erul si cimbrul, limba se curaja de &iele, iar soriciul
i2 $acem rulouri mici. Du&a &re"atirea acestei um&luturi, se ia stomacul
&orcului, se toarna 2n el san"ele, se introduce carnea si &unem la mijloc
limba 2ntrea"a, rulourile de sorici le &lasam in di$erite &arti ale
stomacului, iar rinic*ii li ase(am de o &arte si de alta a limbii ast$el incat
sa se um&le intre" stomacul. Du&a um&lere, se coase burta cu un ac cu
ata "roasa si se &une toba la fert cca. # ore la $oc mic. 2n tim&ul ferberii,
toba se intea&a din loc 2n loc &entru a elimina aburul care se $ormea(a.
Du&a ferbere, se scoate toba din oala, se lasa sa se raceasca &utin si
calduta find, se &une intre doua &lansete din lemn &este care se &une o
"reutate sa o &rese(e. Toba se ser)este rece taiata 2n $elii subtiri. Se mai
&oate a$uma.
(ntura, se obtine din slanina &orcului, care se s&ala, se taie in
cuburi cu latura de cca. # cm si daca are san"e se &une intr6un )as cu a&a
rece. A&oi se &une la fert intr6un )as destul de mare, a)and "rija sa se
amestece continuu. >and jumarile s6au rumenit se ia )asul de &e $oc, se
lasa sa se raceasca &utin untura, a&oi se strecoara si se &une in borcane de
sticla, le"ate cu car&a. Se &astrea(a la loc racoros sau in $ri"ider. <umarile
se scur" bine de untura, si se &resara cu sare si se &astrea(a la rece. Se
ser)esc ca atare sau se $olosesc la )ar(a, &o"aci, etc.
)unca a*umata, se &re"ateste din bucati de slanina
de &e burta &orcului. Se sarea(a si se condimentea(a. Se tine la sare 66!
(ile, se intoarce la # (ile si se stro&este cu saramura care se $ormea(a.
Du&a ce a stat la saramura, suncile se scot si se &un la "er sa se ()ante,
du&a care se $reaca bine cu (eama de usturoi si se mai lasa la ()antat si
a&oi se a$uma.
)unca farta in apa, se &re&ara ast$el+ du&a ce
sunca a $ost a$umata, se s&ala cu a&a calduta si se &une la fert im&reuna
cu $oi de dafn, cea&a intrea"a si boabe de &i&er. Se lasa sa farba K ore la
$oc mic. Du&a ferbere, sunca se scoate din a&a, se lasa sa se scur"a si se
&resara cu sare.
)unca farta in apa cu vin, se &re"ateste
ast$el+ sunca a$umata se curata de $um cu cutitul, se s&ala cu a&a calduta
si se &une la fert in a&a si )in in cantitati e"ale, la care se adau"a $oi de
14
dafn si boabe de &i&er.
)unca farta in &eama de var&a, se
&re&ara ast$el+ sunca a$umata se curaja de $um cu cutitul, se s&ala cu a&a
calda si se &une la fert in (eama de )ar(a, se ferbe cca. K ore la $oc mic.
0itualul taierii &orcului se inc*eie cu F&omana &orculuiF, care este o
masa unde se ser)este carne &rajita cu usturoi si mamali"uta, udata cu
)in fert.
Babic, acest &re&arat este s&ecifc (onei Bu(aului si este &re"atit
in s&ecial de sarbii "radinari din aceasta (ona. %entru obtinerea cantitatii
de 6 Iilo"rame babic se $olosesc urmatoarele materii &rime + &ul&a de
)aca K I"., &ul&a de &orc K I"., boia de ardei dulce #.. "., boia de ardei
iute 1.. "., &i&er 5. "., bumbare 1# m, sare #.. ". >arnea de )aca si
&orc se taie in bucati mici si se toaca cu barda sau cu masina de tocat cu
sita mare. >arnea tocata, se amesteca bine cu i"redientele+ boiaua de ardei
&i&erul , sarea, &ana la omo"eni(are, du&a care se lasa la macerat #6C (ile
la circa. KL >. Du&a macerare, se um&lu matele, se lea"a la ca&ete si se
&un la )ant #6C sa&ta mani, a&oi se a$uma la rece #K6K! ore. Du&a a$umare,
babicul se asea(a intre # &lansete si se &resea(a tim& de #K ore, ast$el meat
babicul sa ca&ete $orma a&latisata. Du&a &resare, babicul se tine din nou la
)ant, la uscat 16# sa& tamani. A)and in )edere tim&ul indelun"at de
obtinere, babicul se &re"ateste de re"ula, in tim&ul rece noiembrie6
decembrie, ast$el incat acesta sa fe consumat in Sarbatorile >raciunului.
Acest mod de &re&arare al babicului este unic, calitatea acestuia di$era de
cea a babicului &re"atit industrial. 0e$eta ne6a $ost $urni(ata de Domnul
Sandu %otarnic*e din Bu(au.
Nu sunt sarbatori mai $rumoase &e acest &amant romanesc ca cele
ale >raciunului. Miua de >raciun se serbea(a in $amilie, co&iii, ne&otii,
&arintii, bunicii se reunesc in jurul mesei. Masa este bo"ata si $rumos
ornata cu $ete de masa albe, cu lumanari a&rinse, cu cren"ute de brad si
)ase, cu darurile randuite sub bradul $rumos im&odobit. 2n aceasta (i s$anta
a Nasterii Mantuitorului nu li&sesc de &e masa romanului &re&aratele din
carne de &orc+ toba, caltabosi, carnati, sarmale cu ma*iali"u$a, $ri&turi,
traditionalii co(onaci si $ructele li)e(ilor noastre+ merele, &erele (emoase,
stru"urii.
/ste o traditie ca masa din noa&tea de anul nou sa fe Fbo"ataF,
meniul cu&rin(and un numar mare de &re&arate culinare insotite de
bauturile care se asocia(a cel mai bine cu &re&aratele ser)ile.
0omanii &etrec noa&tea de Anul Nou, intr6o atmos$era de
buna dis&o(i tie, cu mu(ica si dans, cu $ocuri de artifcii, in urarile
celor de colindatori. /ste o noa&te $rumoasa cand toti romanii s&era
15
intr6un an mai bun, cu sanatate, cu noi im&liniri. 2n com&aratie cu alte
&o&oare care sarbatoresc Anul Nou in strada, noi ii sarbatorim decent,
cu $amilia si &rietenii. 2n &rima sa&ta mana din an exista in calendarul
Bisericii Ortodoxe o serie de sarbatori &e care &o&orul nostru le
res&ecta si le cinsteste du&a datina strabuna.
%e 1 ianuarie este sarbatorea Sfantului Vasile cel Mare.
Aceasta (i se serbea(a mai ales in $amilie, este continuarea
sarbatoririi Anului Nou, meniul din aceasta (i ince&e de obicei cu o
ciorba de &otroace din curcan si continua cu "ustari, salate, $ri&turi si
&lacinte.
%e + ianuarie este Ajunul Botezului Domnului, in aceasta (i se
mananca de &ost. 2n unele (one din tara si mai ales in Muntenia, este
obiceiul ca in aceasta (i F$etele de maritatF sa tina &ost ne"ru, ele nu
mananca si nu beau nimic toata (iua. Seara, ele )or manca o turtita
din $aina, a&a si sare, dar $ara sa bea a&a. 7e"enda s&une ca tanarul
care le )a da sa bea a&a in )is in noa&tea de Ajunul Bobote(ei, acela
le )a f )iitorul mire. Tot in aceasta noa&te, se obisnuieste ca $etele sa6
si &una busuioc sub &erna &entru a6si )isa )iitorul mire.
%e 6 ianuarie sarbatorim Botezul Domnului sau Boboteaza, in
aceasta (i in toate bisericile ortodoxe se ofcia(a slujbe de sfntirea a&ei
6 a!#iasma. >u aceasta a"*iasma se stro&este interiorul casei, se
stro&esc )itele si se &astrea(a intr6o sticia cu busuioc, din care se bea
dimineata inaintea micului dejun in (ilele de sarbatoare si de &ost.
Sarbatorirea Bote(ului Domnului se $ace de re"ula in $amilie cu un
meniu $ormat din "ustari reci+ sunca, toba, carnati3 ciorba de &asare3
$ri&turi din curcan si &orc3 muraturi3 &lacinte3 dulciuri de bucatarie.
Bote&ul este &rima Taina S$anta a bisericii, o lucrare S$anta,
&rin care in c*i& tainic, ne)a(ut, se da omului 1arul cel mantuitor al lui
Dumne(eu. Bote(ul curata de &acate, &e &runci de &acatul stramosesc,
iar &e cei )arsinici de &acatele &ro&rii. Aceasta taina a bote(ului este
sarbatorita cu multa decenta in casele noastre, res&ectul la aceasta
sarbatoare crestina re)ine &runcului bote(at si nasilor, care de)in
&arintii du*o)nicesti ai &runcului. ;inii sunt datori sa asculte si sa6i
res&ecte &e nasii lor, ca si &e &arintii lor tru&esti. >u oca(ia Bote(ului,
&arintii &runcului or"ani(ea(a o &etrecere, la care &artici&a, de re"ula,
$amilia si &rietenii a&ro&iati. %re&aratele care se )or ser)i cu aceasta
oca(ie, )or f ca &entru o masa $esti)a, cu "ustari, antreuri, $ri&turi,
dulciuri de bucatarie si bauturile care se asocia(a.
,ogodna- este o $a"aduinta ce si6o $ac cei ce )or sa se
casatoreasca, cu aceasta oca(ie, se ofcia(a o slujba scurta, cu care
16
biserica &rin &reotii ei, binecu)antea(a &e lo"odnic si lo"odnica.
7o"odna are a&roa&e aceeasi &utere ca si casatoria.
!aina )*anta a casatoriei- a nuntii, este cea mai
stra)ec*e Taina, &rin ea se intemeia(a unitatea si trainicia $amiliei,
trainicia &o&orului si a neamului nostru. %reotul, cere lui Dumne(eu, sa
trimita mirelui si miresei Darul ade)aratei uniri curate, s&re a naste fi
si fice si a6i creste si educa crestineste in dra"oste de Dumne(eu.
Nasii sau nunii, la nunta, care de re"ula sunt cei de la bote(, sau
urmasii lor, sunt martorii celor ce se cununa, iar &e )iitor, acestia sunt
ca niste &arinti si s$atuitori.
2n obiceiul &o&orului nostru, lo"odna, dar mai ales nunta, constituie
e)enimente deosebite care sunt sarbatorite din mosi stramosi.
/lementul esential al acestei sarbatori crestine, il constituie bucuria
&entru noua $amilie, dar si dorinta de a ajuta material intemeierea
acestei $amilii. %arintii mirilor sunt cei care or"ani(ea(a nunta, ei
sunt onorati de &artici&area in)itatilor si le o$era acestora o &rimire
calduroasa cu mult res&ect si atentie. 2n momentul sosirii in)itatilor la
nunta, acestia sunt &rimiti la sate, cu F&loscaF cu )in si &aine cu sare,
iar la orase in $amiliile mai instarite, in)itatii sunt &rimiti cu o cu&a de
sam&anie si &iscoturi. Oas&efi de onoare ai nuntii sunt nasii 6 nunii,
carora li se acorda cea mai mare atentie. %etrecerea consta, du&a
ofcierea cununiei in Biserica, 2ntr6o masa imbelsu"ata cu mu(ica si
dans. 2n unele (one din tara, nunta durea(a doua N trei (ile, aceasta
ince&e la casa miresei si se termina la casa mirelui. Din &re&aratele
ser)ite cu aceasta oca(ie $ericita, nu li&seste Ftortul mireseiF care
este &re"atit ast$el incat, se satis$ac toti in)itatii.
Alimentarea &o&orului nostru de6a lun"ul istoriei, deci bucataria
romaneasca, a $ost in8uentata de conditiile "eo"rafce, de clima, de
bo"afile naturale ale solului, &adurilor si a&elor, dar si de credinta
neamului nostru, a Bisericii Ortodoxe, care s6a &astrat a&roa&e
nealterata din mosi stramosi. Alimentafa neamului romanesc este o
alimentatie ba(ata &e le"ume, la&te, bran(eturi, oua, &este, carne,
)anat, cereale, "rasimi, ea alternea(a intre mancaruri de "post"
reali(ate din le"ume, cereale, )erdeturi si "rasimi )e"etale si
mancaruri de "du$e" ba(ate &e bran(eturi, la&te, oua, carne si
le"ume, "rasimi animale.
%rea Sntitul Teodosie Sna!oveanul e&isco&6)icar al Ar*ie&isco
&iei Bucurestilor, in cartea doamnei 0odica Ardeleanu arata+ "&n
spiritual litatea ortodo'a, postal este complementul cumpatarii,
constand dintr"o abtinere vremelnica de la mancare si bautura, totala
sau partiala, precum si dintr"o disciplinare a apetiturilor senzoriale,
insotite de eforturi pentru intarirea puterilor su(etesti asupra celor
17
trupesti. %ostul este o cerinta a sntirii umane si nu un instrument de
c#inuire a trupului".
./ostul este semnul, simbolul sa iubim pe Dumnezeu, care n"are
nevoie de postul nostru, ci noi avem nevoie de post, indca el este
mijlocul cel mai bun de a ne birui pe noi inline... " DMatei 1?, #1E.
%ostim miercurea &entru s$atul tinut de iudei &entru )inderea
Domnului, si &ostim )inerea &entru ca Domnul a &atimit &entru noi.
/ostul Mare sau /ostul /astelui ince&e lunea, cu
sa&te sa&tamani inainte de sfntele sarbatori si durea(a &ana in
Sambata Mare. A $ost randuit de biserica &entru &re"atirea su8eteasca
a credinciosilor in )ederea intam&inarii cu )rednicie a &ra(nuirii anuale
a &atimilor si a 2n)ierii Domnului.
S$antul 5asile cel Mare a s&us+ "sa aratam cat este de vec#i postul,
sa aratam ca toti sntii l"au primit ca pe o mostenire stramoseasca si l"
au pazit, transmitandu"l din tata in u. Asa s"a pastrat acest bun a
ajuns din neam in neam, pana la noi".
2naintea acestui &ost se Flasa secF, este (iua Flasatului de secF, cand
toti romanii sarbatoresc intrarea in &ost &rintr6o masa $oarte bo"ata la
care )in, deci nu sunt in)itati, co&ii la &arinti, ne&oti la bunici, tineri la
batrani, fni la nasi. Asta(i, de (iua lasatului de sec, cei care sunt
su&arati se im&aca, se iarta toate "reselile, oamenii intra 2n %ostul
%astelui cu su8etul curat si $ara ura im&otri)a semenilor. 2n aceasta (i
meniul este $ormat din+ oua ferte, bran(a, ciorba sau su&a de &asare,
$ri&tura de &asare cu "arnituri si salata si neli&sita &lacinta cu bran(a
dulce de )aci.
/ostul /astelui- ca durata este cel mai mare dar si cel mai
dur dintre posturile Bisericii rtodo0e. /rimele doua &ile- luni si
marti- se ajunea&a- deci nu se mananca decat seara- dupa
apusul soarelui- numai paine si apa- iar sambata si duminica pe
toata durata postului este de&legare la vin si la untdelemn. In
&iua 1loriilor si la /ra&nicul Bunei 2estiri- este de&legare la
peste- mai este de&legare la vin si untdelemn. cand in
calendarul ortodo0 este sarbatoare Insemnata cu cruce neagra
inclusiv in joia patimilor. /e durata acestui post se pregatesc
di*erite preparate care combinate asigura meniuri complete ce
pot o*eri- substantele de care organismul are nevoie3 legume
conservate si proaspete- var&a alba si rosie- *asole- morcovi-
telina- postarnac- patrunjel- masline- ciuperci- ceapa- bame-
sucuri de rosii- ore&- gris- pesmet- *ructe3 mere- pere- nuci-
gutui. )pre s*arsitul postului apar verdeturile proaspete3 ur&ici-
stevie- spanac- ceapa verde- usuroi verde- salata- laptuci.
2.). Cara!iale isi ince&e cronica a&aruta in anul 1B.B in
18
"*niversul", "Suna clopotele... + primavara... Suna clopotele. *milirea,
suferinfa, patimile Tatalui intrupat in ,iul, supliciul... si moartea- apoi
triumful asupra mortii, invierea... Da, fericiti- si asa fericit eram eu in
copilarie,si asa era toata lumea imprejurul meu... Ce limpede suna
toaca de er, sub atin!erea ciocanelor maestrite ale dascalului
.aralambie... Dar venerabilul nostru preot... il auz inca... Veniti de
luati lumina... %e urma evlavia aceea adanca si calda, de care erau
patrunse su(etele tuturor enoriasilor nostri de la cel mai batran fara
un dinte in !ura, pana la cel mai tanar inca fara dinti... Ce frumos
erau impodobite sfesnicele cu zambile infeluri de fefe... Dar apoi
cozonacii si placinta de drob, si capatanile de miel la tava pe orez, cu
iaurt cu caimac, dupa opt saptamani de fasole sleita si de varza
acra... si parintele Marinac#e cu dascalul .aralambie carand in
curtea bisericii toata ziua recolta de oua rosii si de pasca... si intr"un
rand cantam iesit de la Inviere, dimineata un vant si o ploaie... n"
afost c#ip sa ne intoarcem cu lumanarile aprinse... *nde sunteti voi,
Snte Sarbatori ale copilariei".
Aceasta mare sarbatoare a Invierii Domnului % )fntele /asti-
este cinstita de neamul romanesc din cele mai )ec*i tim&uri, ea s6a
&astrat nealerata &ana in (ilele noastre.
7a %aste se inrosesc oua, acestea re&re(inta simbolul &nvierii
Domnului. /ste , obiceiul ca de %aste, in toate casele romanilor sa existe
co(onaci si &asca dar si neli&situl miel, care re&re(inta "mielul lui
Dumnezeu adica omul care a ridicat pacatele lumii". /xista obiceiul ca
in /oaptea de &nviere, credinciosii sa aduca la biserica oua rosii,
co(onaci si &asca, &entru a f binecu)antate de &reot, si a&oi im&artite
saracilor.
2n /oaptea de &nviere, se mai duce la biserica si %asca, care este
obtinuta dintr6un aluat dos&it, ea re&re(inta Trupul Domnului.
%reotul, s&re s$arsitul litur"*iei, binecu)intea(a si sfnteste bucatile
de %aste, Dde ana$uraE &rin stro&irea acestora cu a"*iasma si o
im&arte credinciosilor.
Du&a terminarea slujbei de &nviere a Domnului, credinciosii se
intorc acasa cu lumanarile a&rinse, cu pasca, cu ouale rosii, si
cozonacii binecu)antate de &reot.
Bucuria si sarbatoarea in casele romanilor ince& du&a slujba 2n)ierii
Domnului, 2n dimineata (ilei de %aste. Aceasta (i se serbea(a in
$amilie, mai intai se &re"atesc ouale rosii si co(onaci, care se im&art
saracilor de catre batrani. A&oi $amilia se reuneste in jurul mesei.
Masa este $rumos ornata, cu oua rosii, co(onaci, cu lumanari a&rinse.
2naintea acestei mese exce&tional, "se ia %astele ". /ste un
ade)arat ritual, fecare membru al $amiliei, se asea(a in &icioare cu
$ata s&re 0asarit, isi $ace semnul >rucii, multumeste Domnului 2isus
1ristos &entru &atimile indurate, se roa"a 7ui Dumne(eu &entru
19
sanatatea sa si a $amiliei sale a&oi mananca Fia aceasta %ascaF.
Du&a acest ritual, membri $amiliei ince& masa, mai intai ciocnesc
ouale rosii, batrani sunt cei care ciocnesc cu $ormula F1ristos a 2n)iatF
tinerii ras&und FAde)arat a 2n)iatF. 2n aceasta (i de 2n)iere a Domnului,
se ser)esc &re&arate traditionale romanesti cum ar f+ drob de miel,
ciorba de miel, stu$at de miel, $ri&tura de miel, co(onaci, &asca,
bran(eturi si bauturile care se asocia(a, neli&sind )inul rosu care
simboli(ea(a "San!ele Domnului".
4ceasta sarbatoare de inaltarea Domnului- se serbea&a in
*amilie- acasa sau la iarba verde- cu mancaruri deosebite- cu
oua rosii- cu bran&a- cu ceapa si usturoi verde- *ripturi de
pasare- salata verde- co&onac si bauturile care se asocia&a cu
aceste preparate- dar nu lipseste .pelinul de mai..
In postul Sfntilor Petru si Pavel, in perioada 5%2#
iunie- alimentatia ba&ata pe mancaruri de post se poate
reali&a din legume si *ructe- cereale si uleiuri vegetale.
6edam mai jos meniuri pentru o saptamana de post. 6etetele se
gasesc in aceasta lucrare cu conditia inlocuirii untului cu
margarina si a unturii cu untdelemn.
2n calendarul Bisericii Ortodoxe romane exista postul
)fntei Maria, &ostul Maicii Domnului, intre 161K au"ust. Acest
&ost este $oarte usor de tinut, este luna au"ust cand in orice colt din
tara, )ara cu roadele ei este in toi, exista )inete, ardei, castra)ef,
rosii, do)lecei, )ar(a, ciu&erci, etc. /ste o usurare &entru or"anism sa
elimine toxinele &rintr6o alimentatie ba(ata &e le"ume si $ructe.
Meniul (ilnic &oate f alcatuit intr6un sortiment di)ersifcat, bo"at in
)itamine si saruri minerale. %re(entam in continuare meniuri &entru o
sa&tamana de &ost. 0etetele se intalnesc in aceasta lucrare cu
condijia inlocuirii "rasimilor animale cu "rasimi )e"etale.
=n alt obicei la romani este sarbatoarea &ilei de
nastere- care se sarbatoreste inca de la nasterea &runcului si &ana
la adanci batraneti. Aceasta (i se sarbatoreste mai ales in $amilie dar si
cu &rieteni, cole"i de scoala, de munca. 7a sarbatoarea (ilei de
nastere se $ac in)itatii, &entru ca este "reu de &resu&us ca toti cei cu
care )rei sa ani)erse(i aceasta (i )or tine minte (iua ta de nastere. 2n
sc*imb, la sarbatorirea &ilei FonomasticeF nu se $ac in)itatii, cei care
te iubesc, )in ne&o$titi.
2n casele romanesti aceste intalniri constituie momente de
sarbatoare, "a(dele o$era o masa Fbo"ataF si $rumos ornata cu 8ori si
lumanari cu $ete de masa albe, cu neli&situl tort cu lumanari,
20
numarul acestora find e"al cu numarul anilor sarbatoritului &lus una,
&e care sarbatoritul este obli"at sa le stin"a dintr6o su8are. Ne este
"reu sa inc*eiem acest ca&itol cu obiceiurile la romani le"ate de
moarte. Dar asa cum s&une (icala intele&tilor strabuni Fcine a
)a(ut soarele, trebuie sa )ada si moarteaF. Toti oamenii
mor, si cei buni si cei rai, si cei mari si cei mici, si cei bo"ati si cei
saraci. Scri&tura s&une ca moartea credinciosilor este lina si &asnica
iar a celor &acatosi este cum&lita. %entru a usura de &acate &e cei ce
ne6au &arasit, exista obiceiul F&arastaselorF $acute de rudele si cei
a&ro&iati mortilor. Obiceiul este bine stabilit de Biserica Ortodoxa,
dar fecare (ona isi are ritualul si datinile sale s&ecifce. O masa
oca(ionata de acest e)eniment are un caracter solemn, &re&aratele
o$erite sunt alese in $unctie de obiceiuri.
Obiceiurile traditionale la romani sunt strans le"ate de obiceiurile
culinare. Bucataria romaneasca este o &arte inte"ranta a obiceiurilor
si datinilor care s6au &astrat de6a lun"ul istoriei.
21
Anexe
6acitura
Ingrediente3
=n rasol de )aca, doua tacimuri de &asare, doua &icioare de &orc,
(ar(a)at &entru su&a, sare, &i&er boabe, un "o"osar murat, usturoi.
Mod de preparare3
%icioarele de &orc se &irlesc &e $oc )iu, se rad cu lama cutitului, se
$reaca bine cu malai si se s&ala in mai multe a&e. 0asolul de )aca,
&icioarele de &orc si tacimurile de &asare se &un intrun )as mare cu 1. l
de a&a.
Se ferb la $oc &otri)it in )asul desco&erit. 7a mijlocul tim&ului de
ferbere se adau"a (ar(a)atul de su&a, curatat si s&alat, taiat $elii mari si
o lin"ura de sare. >ind carnea se des&rinde de &e os, se scoate
(ar(a)atul si se lasa deo&arte. >arnea se curata de &e oase, se im&arte in
mod e"al si se &une in $ar$urii. ;iecare $ar$urie se "arniseste cu $elii de
morco) fert si de "o"osar murat, a&oi se aco&era cu (eama in care a fert
carnea, amestecata cu mujdei de usturoi strecurat. ;ar$uriile se um&lu cu
(eama si se lasa la rece &entru ca "elatina sa se &rinda.
Se incearca &uterea de coa"ulare inainte de adau"a (eama de carne,
luand o lin"ura de (eama si lasand6o la $ri"ider. Daca (eama se
coa"ulea(a re&ede, nu mai are ne)oie de nici un adaos.
2n ca( contrar se ferb cite)a $oi de "elatina alimentara, se lasa sa se
raceasca si se adau"a in (eama de carne.
0acitura sta la rece de &e o (i &e alta.
4livenci moldovenesti
Ingrediente3
1 l la&te, C.. " malai "risat, 1O# I" bran(a de )aci, 1OK l smantana, 1.. "
unt, 5. " $aina, K65
oua, o lin"urita cu )ar$ sare.
Mod de preparare3
2ntr6un li"*enas sau ceaun de C l se &un la&tele, untul, sarea si se ferbe
D$ara a a$uma la&teleE.
7a &rimul clocot se adau"a malaiul, amestecind ca sa nu se $orme(e
cocoloase. Se in"roasa in
cca. 5 min. du&a care se ia de &e $oc. >ind e a&roa&e rece se adau"a
bran(a maruntita,
smantana, "albenusurile, $aina si se amesteca.Se amesteca a&oi cu
albusurile batute s&uma.
>om&o(itia se &une intr6o ta)a Dunsa cu mar"arina si ta&etata cu $ainaE si
se da la cu&tor K.65.
min. Se taie in &atrate si se ser)esc calde, cu smantana.
Bors moldovenesc cu gaina si cu taitei
Ingrediente3
%entru 6 &ortii+ o "aina nu &rea t-nara, C.. " taitei de casa, 16# ce&e, 1O#
telina, 16# radacini
de &atrunjel, 1 morco), c-te)a boabe &i&er, sare, marar, leustean si
&atrunjel taiat marunt si 1 l
de bors acru.
Mod de preparare3
@aina curatata, s&alata, se taie bucati, se ferbe cu a&a at-t c-t este
ne)oie. Du&a ce a fert, se
aduna s&uma, se adau"a &utina sare. Daca mai a&are s&uma din nou, se
aduna, a&oi se ster"
mar"inile oalei si se lasa sa fara 'ncet &e $oc domol. Du&a ce &asarea a
fert 5.66. minute, se
adau"a le"umele 'ntre"i crestate la ca&ete 'n &atru ti se lasa sa farba
'ncet 'm&reuna &-na )a f "ata. ,n acest inter)al, se &re&ara taiteii de
casa cu ou si cu $aina c-t cu&rinde.
Du&a ce "aina a fert, se scoate 'm&reuna cu le"umele, se &une &e
&latou, iar 'n su&a strecurata
se &un la fert taiteii. >-nd taiteii sunt ferti, se &otri)este su&a la "ust de
sare si se acreste cu
borsul fert se&arat si curatat de s&uma. 7a ser)ire, bucatile de &asare se
&un 'ntr6un castron,
&este ele se toarna borsul si taiteii si se &resara cu )erdeata.
/apanasi ferti muntenesti
!imp de preparare3 K. min
Ingrediente3
# oua, C lin"uri "ris, # lin"uri unt, &esmet destul, 1 lin"urita $aina, sare,
C.. "r. brin(a de )aci
Dscursa bine de (erE
Mod de preparare3
Se &une a&a sarata la fert. Se amesteca bine brin(a de )aci, $aina, ouale,
"risul si sarea. Se $ac
"aluste turtite, se "auresc cu de"etul, se &un in a&a clocotind usor. Se
&rajeste &esmetul. >and
&a&anasii se ridica la su&ra$ata se mai lasa sa farba molcom Dalt$el se
s$arimaE inca un s$ert de
ora. Se scur", se un" cu unt, se ta)alesc in &esmet.Se ser)esc cu (a*ar si
smintina
)cutecele Domnului
!imp de preparare3 1 *15 min
Ingrediente3
5.. "r. $aina, C lin"uri ulei, &utina sare, o ceasca de a&a calduta, siro&
&entru $oi, nuci tocate
Mod de preparare3
Se $ace un aluat din $aina, ulei, sare, a&a. Se $raminta bine, a&oi se bate
de masa &ina &re(inta
"oluri in sectiune. Se lasa 15 minute aco&erit cu un ser)et. Se intind $oi
subtiri. Se lasa sa se
()inte, a&oi se taie in $orme rotunde de marimea unei $ar$urii. Se coace
fecare $oaie &e o ta)a,
direct &e $oc, &e o &arte si &e alta. Se &re&ara un siro& usor le"at si
aromati(at cu a&a de 8ori.
Se asa(a una &este alta $oile stro&ite bine cu siro& si &resarare cu nuci.
Se taie in $elii.
Acest &re&arat este o datina a sarbatorilor de iarna. @os&odinele
moldo)ence &re"atesc din
tim& teancuri de $oi coa&te, iar cu o (i, doua, inainte de sarbatori,
defniti)ea(a &re&ararea, asa
cum s6a aratat in reteta.
Co&onac
Ingrediente3
1I" $aina, ? "albenusuri, K albusuri, C.. " (a*ar, #5. " unt, # lin"uri de
ulei, la&te cit se
cereDcirca 1O# lE,1 lin"ura de rom, )anilie, 5. " drojdie, 1lin"urita rasa de
sare.
Mod de preparare3
Se moaie drojdia cu &utin la&te caldut Dsa nu fe ferbinte, deoarece se
o&areste drojdia si nu
mai creste aluatulE si o lin"urita de (a*ar.
Se&arat se o&aresc C lin"uri de $aina cu &utin la&te clocotit, amestecind
bine ca sa nu se $aca
cocoloase. >ind s6a racorit destul, cit su$era mina, se amesteca cu drojdia
si a&oi se bate bine,
&ina se $ac basici mari.
Se &resara &utina $aina, se aco&era cu un ser)et si se &une la un loc cald
sa creasca.
2n acest tim& se $reaca "albenusurile, intii cu sare, ca sa se inc*ida la
culoare, a&oi, cu (a*arul
&isat sau daca este tos, trecut &rintr6o sita fna si turnat cite &utin &este
"albenusuri. Se $reaca
bine &ina ce se $ac ca o crema s&umoasa.
>ind &lamadeala este destul de crescuta se toarna &este restul de $aina,
cernuta intr6o co)ata si
tinuta la cald3 se amesteca, adau"ind "albenusurile, &utin la&te caldut si
albusurile batute
s&uma.
Se $raminta cel &utin o jumatate de ora, aducind aluatul de &e mar"ini
s&re mijloc. Se &une
uleiul, romul, )anilia, &utin cite &utin unt to&it, cald, iar daca aluatul este
&rea tare, se mai
adau"a &utin la&te caldut.
Se aduna aluatul in co)ata, se aco&era cu o $ata de masa, se asea(a la
cald, de&arte de a&a sau
de $ereastra si se lasa sa creasca circa #6C ore.
>ind a crescut destul, se un"e mina cu unt, se iau buciti din el, se
im&letese &e masa de aluat,
&resarata cu $aina si se &un in $orme unse cu unt. Aluatul nu trebuie sa
ajun"a la jumatatea
$ormei. Se mai lasa sa creasca, tot la cald, se un"e cu ou, se &resara cu
(a*ar "run(os si cu
nuci sau stafde
Se &une la cu&tor la $oc &otri)it si se tin cam o ora. >ind sint "ata se scot
din $orme si se lasa
sa se racoreasca, nu insa la loc rece si nici in curent.
7a $ramintat, se &ot adau"a si stafde, du&a ce au $ost alese si sterse intr6
un ser)et.
!ort cu smintina ca la Bucovina
Ingrediente3
;oi. C &a*are $aina, #.. ". unt, 1.. ". (a*ar Dse &oate $olosi (a*arinaE, 5.
". nuci rasnite, 1 ou
intre" Dalbus si "albenusE, ce)a (a*ar )anilat.
Mod de preparare3
Din asta se $ac K $oi si se coc &e rand. =ltima $oaie Ddu&a ce e coa&taE e
lasata in $orma.
=m&lutura+ C.. ". smantana &roas&ata, C.. ". nuci rasnite, 1 &a*ar
(a*ar, si )anilie. Se
amesteca, se im&arte in C, se um&le in $orma Dbineinteles cand $oile s6au
racitE si se lasa la
racoare &ana in (iua urmatoare, ca sa se intareasca si sa se &oata scoate
&e o ta)a de tort. DAlta
)ersiune se numeste tort de miere, in care ca( se $oloseste miere in loc
de (a*arE.
Nota bene+ "ustul cel mai bun il ca&ata abea du&a )reo 5 (ile. %entru cine
are )ointa. Aici se
intam&la una dintre minunile c*imiei culinare+ crema de smantana si nuci
se trans$orma in
ce)a nou, cu un "ust cu totul di$erit si mult mai fn decat nucile sau
smantana
ne6 ar $ace sa
banuim.
Dar trebuie
lasata
cate)a
(ile...