Sunteți pe pagina 1din 8

1.Obiectul de studiu al doctrinelor economice.

Doctrina economica - constituie un sistem de teorii economice, avnd n centru o idee


principal care le consolideaz. Fiecare doctrin economic propune un anumit mod de
comportament al statului n economie.
Termenul de doctrina vine din latinescul "doctrina" si inseamna invatatura sau intr-o acceptiune
mai larga conceptie despre societate.
In cadrul unei doctrine economice se regasesc 2 elemente esentiale:
- teoria economica - constituie substanta teoretica eplicativa a doctrinei economice
- practica economica - da orientarea de coordonare a activitatii economice practice in directiile si
scopurile urmarite.
Periodizarea istorie a gindirii economice.
In periodizarea istorie a gandirii economice s-au constituit 2 mari criterii:
I. Criteriul istoricitatii
II. Criteriul compatibilitatii ca stiinta.
!in perspectiva criteriului istoricitatii se pot distinge patru mari perioade ale istoriei gandirii
economice"
1. gandirea economica din antichitate (mileniul IV i.Hr. pana la sec. V e.n.)
2. gandirea economica feudala (sec.al V - sec. V)
!. epoca moderna (sec. V I)
". epoca contemporana ( sec. -I)
#e baza celui de-al doilea criteriu, al comparabilitatii ca stiinta, acesta poate $i periodizat in:
%. perioada prestiinti$ica sau preclasica &de la inceput pana la mi'locul sec. ()II*
2. perioada stiinti$ica &de la sec. ()II pana astazi*
2. Gndirea economic n Antichitate.
#rimele mani$estari ale gandiri economice au aparut cu circa patru milenii in urma in tarile
+rientului ,ntic &-.ina, India, /esopotania, 0gipt* si apoi in 1recia si 2oma ,ntica. #rimele
sisteme spirituale de gindire relativ inc.egate despre societate au $ost marile doctrine religioase,
budismul, con$ucianismul, islamismul si crestinismul.
#giptul $ntic
0giptul antic a $ost una din primele tari pe teritoriul careia in mileniul I) i.e.n. s-a $ormat statul,
ce a condus la aparitia a trei departamente de baza 3 $inanciar, militar si al lucrarilor publice.
0conomia masiv centralizata necesita multi $unctionari carturari, capabili sa asigure evidenta si
distribuirea riguroasa a resurselor materiale si umane pe diverse obiecte, precum si aprecierea
2
$ertilitatii solurilor si a roadei obtinute in vederea incasarii "'uste" a rentei. -a urmare, apare
-odul de Instructii numit "4nvataminte", care de$inea normele comportamentale la di$erite
niveluri ierar.ice: nivelul $araonului, nivelul $unctionarilor.
In Codul de Instrucii ("nvminte") erau reflectate ideile economice n care se descrie :
a. controlul de stat asupra resurselor materiale, $inanciare 5i umane
b. eviden6a 5i repartizarea strict a resurselor economice
c. modalit6ile de protec6ie a patrimoniului de stat
!eci, caracterul inalt centralizat al economiei impiedica $ormarea proprietatii private si aparitia
interesului personal, deci si a rationalitatii economice.
China antica
4n -.ina antica perioada de in$lorire a ideilor economice coincide cu perioada "secolului de aur"
al $iloso$iei antice c.ineze 3 sec. )I-III i.e.n., atunci cnd "au inflorit 100 de flori, s-au
confruntat 100 de scoli".
/ai reprezentative, insa, au $ost 7scoli 3 scoala taoista, con$ucianista si legista.

1. 8coala Taoista - care prevedea reglarea activit6ilor umane de ctre puterea 9niversului,
limitarea interven6iei statului care prin impozite mari provoac revolte populare,
respectarea dreptului de proprietate, sc.imbarea bunurilor economice prin sistemul de barter.
2. 8coala -on$ucianista - care prevedea cre5terea bunstrii materiale a popula6iei,
sporirea bog6iei prin munca personal 5i consum moderat, interven6ia activ a statului n scopul
educrii umaniste a popula6iei, controlul strict al pre6urilor,
stimularea activit6ii economice.
!. 8coala :egista - care prevedea superioritatea statului de drept bazat pe institu6ii 5i legi
care prote'eaz dezvoltarea liber a individului,
considerarea monedei nu numai ca ec.ivalent de sc.imb al mr$urilor, ci ca un instrument de
politic economic utilizat pentru controlul evolu6iei pre6urilor.

Fila importanta in istoria gindirii economice c.ineze a $ost aparitia in sec. I)-III i.e.n. a tratatului
stiinti$ic colectiv "Huan-%&e". 1uvernatorul dinastiei ;i a $ondat o academie, denumita
"#alatul stiintelor", in care erau preocupati de activitate creativa mii de savanti. 2odul muncii lor
au $ost peste <== lucrari reunite sub titlul comun de ">uan-Tze". #ina in zilele noastre au a'uns
doar ?@ capitole ale acestei lucrari enciclopedice, care ne $amiliarizeaza cu urmatoarele idei
economice:
a. asigurarea stabilit6ii economice
b. reglementarea pre6urilor la pine 5i sare
c. reglarearezervelor de grne
d. nlocuirea impozitelor directe prin accize nalte la sare 5i metale
7
'abilonul $ntic
!intre statele $ormate intre $luviile Tigru si 0u$rat la s$arsitul mileniului I) i.e.n., cel mai
prosper pare a $i $ost Aabilonul, care in timpul imparatului >ammurabi a cunoscut maimul de
in$lorire economica si spirituala. In aceasta societate apar si primele abordari 'uridice ale
proprietatii.
#e masura consolidarii proprietatii private, a dezvoltarii relatiilor mar$aro-monetare, obiect de
reglementare devine activitatea persoanelor particulare, iar izvoare ale gindirii economice devin
normele 'uridice, contractele de arenda si cambiile. 4n Aabilonul antic unul din cele mai vec.i si
cunoscute seturi de norrme scrise poate $i considerat -odul lui >ammurabi &sec. ()III i.e.n.*,
care continea 2B2 articole ce reglementau :
a. msuri de ocrotire a averii regelui, preo6ilor 5i str'erilor
b. reglarea rela6iilor de credit
c. reglementarea rela6iilor de arend
.
India $ntica
4n India antica era promovat conceptul celor trei scopuri ale vietii umane: datoria religioasa,
dragostea si interesul material. -ea mai cunoscuta lucrare despre datoria religioasa sunt ":egile
lui /anu", despre dragoste 3 "-amasutra" si despre interesul material 3 ",rt.as.astra".
Ideile economice sunt re$lectate n -odul de legi &",rt.as.astra" - sec. I) .e.n .* :
a. modul de ncasare a impozitelor
b. modul de con$iscare a averii ob6inut n mod necinstit
c. sistemul diversi$icat de penalit6i pentru nclcarea legilor n vigoare
d. reglementarea nivelului pre6urilor
e. controlul mi'loacelor de msur 5i calitate a mr$urilor
$. ntre6inerea sistemelor de iriga6ie
(recia $ntica
/omentul de maima dezvoltare al gindirii economice in antic.itate a $ost atins in 1recia. In
aceasta societate au aparut adevarate teorii economice bine structurate si epuse de ganditori de
seama ca (eno$on, #laton sau ,ristotel intr-o serie de lucrari.
Platon, ristotel ! "romovau ideea amestecului statului in economie# $%tatul tre&uie sa tina su&
control aviditatea (setea) de im&o'atire, incasarea cametei, re'lementand "returile sa asi'ure
"rofit moderat(# m&ii au condamnat &o'atia e)cesiva a unora si saracia altora# In sco"ul
asi'urarii ec*itatii sociale, au +ustificat interventia statului in economie#
C
Platon si problemele tratate de dinsul.
4n $ilozo$ia sa, #laton pleac de la ideea obiectivit6ii binelui 5i de la n$ptuirea ideilor divine n
lume, iar statul i apare ca realizarea ideii binelui, adic a scopului dumnezeiesc universal n
specia uman. /i'locul de realizare a acestui scop este Dusti6ia care se poate realiza numai n
cadrul statului.
4n construc6ia statului ideal, el nu pleac de la individ 5i $ericirea lui, ci de la cnceptul unei
comunit6i per$ecte 5i $ericite. Etatul ideal este unitar 5i n el toate strduin6ele omene5ti trebuie
s se uneasc ntr-un tot armonic 5i ntr-o ierar.ie pentru realizarea binelui suprem.
Etatul asociaz oamenii ca s le dea o satis$acere mai bun 5i mai complet a trebuin6elor lor,
dect ar putea-o $ace ei n mod solitar.
/i'locul cel mai potrivit pentru aceasta este diviziunea muncii , cci o meserie este eercitat cu
mai mult succes cnd ea $ormeaz o activitate special mai mult timp. :a #laton diviziunea
muncii nu rezult &ca la ,dam Emit.* din dorin6a naturala a omului pentru c5tig ci este impus
de di$erite nevoi ale comunit6ii 5i statului.
In lucrrile "Republica" 5i "Legile" a $ormulat urmtoarele idei re$eritor la statul ideal:
%. -rearea unui stat ideal bazat pe principii colectiviste.
2. In statul ideal trebuie s eiste trei clase &clasa $ilozo$ilor, strategilor 5i productorilor, primele
$iind numite "elita societ6ii"*.
2obii nu erau considera6i ca clas social, dar ca unelte de produc6ie nsu$le6ite.
7. In acest stat elita dispune de proprietate colectiv, iar productorii 3 de proprietate privat"
C. In statul ideal ordinea este men6ionat de legea diviziunii naturale a muncii,considerat
principala lege economic"
<. Etatul ideal trebuie s aib caracter nc.is, pentru a evita in$luen6a negativ a altor popoare
asupra caracterului na6ional"
@. Etatul trebuie s aib un caracter sta6ionar n aspect teritorial 5i al numrului popula6iei"
?. Etatul trebuie s aib un caracter agrar, pentru a ndestula cerin6ele popula6iei n produse
alimentare"
B. Etatul trebuie s promoveze o politic protec6ionist n comer6ul eterior 5i s eercite un
control riguros asupra tuturor $ormelor de activitate.
Aristotel si problemele economice tratate de dinsul.
,ristotel, asemenea lui #laton, acorda o mare atentie principiilor de organizare a statului ideal,
insa statul lui ,ristotel se deosebeste printr-o viziune mai pragmatica si modalitati de organizare
mai reale. -omunismului elitar platonian el opune gospodaria casnica ca $undament al societatii.
,ristotel divizeaza statul in doua clase:
%. oamenii liberi, preocupati de activitate activa sub $orma muncii intelectuale"
2. sclavii, preocupati de activitatea productiva sub $orma muncii $izice de producere a
bunurilor necesare consumului oamenilor liberi.
In lucrrile "Politica" 5i "Etica" s-a pronun6at pentru un stat nou, la baza statului se va a$la
proprietatea privat, iar ordinea n societate va $i asigurat de legea domina6iei 5i supunerii.
<
Totodat n viziunea lui ,ristotel statul trebuie s aib un caracter agrar 5i par6ial desc.is.
,ristotel a pus la baza analizei urmtoarele categorii:
a. mar$a
b. banii 5i $unc6iile lor
c. conceptul despre bog6ie
Aogatia, in viziunea lui ,ristotel, se divide in 2 tipuri:
%. ,o'ie verita&il, care cuprinde bunurile create n scopul satis$acerii nevoilor"
2. ,o'ie fals, care depseste consumul 5i economiile ra6ionale.
d. conceptul despre activitatea economic.
-a urmare, activitatea economica se divide si ea in 2 tipuri:

%. ctivitatea economic, care include producerea bog6iei veritabile n cadrul
gospodriilor casnice"
2. ctivitatea c*rematistica, care se bazeaz pe sc.imb 5i al crui scop este mbog6irea prin
intermediul comer6ului 5i a creditului.
n Roma Antic ideile economice s-au mani$estat n 7 direc6ii:
%. Ideile re$eritor la proprietate - romanii antici a$irmau c bunurile pot $i att n
proprietate privat, ct 5i n proprietate public, ns principala $orm era considerat
proprietatea privat.#roprietatea public apar6inea statului.
2. Ideile re$eritor la sistemul de contract 3 romanii au introdus sistemul de contract n care
erau descrise drepturile 5i responsabilit6ile pr6ilor contractuale.
7. Ideile re$eritor la e$icien6a activit6ii agricole - activitatea agricol era considerat
ca principala $orm de activitate 5i la baza ei se a$l mica gospodrie 6rneasc.
2.1 Gindirea economica in !ul "ediu.
#dei economice in $iblie.
Ideile economice din 0vul /ediu au $ost in$luen6ate de postulatele religioase. Frunta5ii bisericii
cre5tine, numi6i canoni5ti, precum 5i pro$esorii de la universit6ile teologice, numi6i scolastici, au
ntrunit ideile lui ,ristotel cu postulatele biserice5ti 5i pe baza acestei combinri au $ormulat
dou idei $undamentale:
%* 9nicul izvor al mi'loacelor de eisten6 trebuie s $ie munca personal, care este considerat o
datorie s$nt a $iecrui om"
2* Aog6ia este un pcat. +rice venit neprovenit din munc, $ie de la activitatea comercial sau de
la cea cmtreasc era considerat ca rezultat al eploatrii celui apropiat.
@
9nica 'usti$icare a bog6iei era datoria de a $ace bine$acere n $avoarea celor sraci.Aiserica,
considerndu-se intermediar ntre cei boga6i 5i cei sraci, devine proprietar a imenselor averi.
,ceste idei economice le ntlnim 5i n Aiblie, care i apr pe cei sraci,dezaprob zgrcenia,
$urturile, setea de avere, a$irmnd c dragostea de bani este rdcina tuturor relelor. Aiblia cere
de la credincio5i s $ie cinsti6i n rela6iile economice cu semenii lor.-mtria este blestemat de
Aiblie. #roprietatea privat era considerat ca piedic n calea desvr5irii spirituale.
Aiblia se pronun6 pentru proprietatea colectiv :
-'alitatea tuturor oamenilor in fata lui .umne/eu
%octrina &ustitiei sociale ' ()intul *oma d+A,uino.
2eprezentantul principal al curentului tomist a $ost italianul Toma dF,Guino , care, in tratatul sau
"Euma Teologica", mentiona ca dupa natura lor toate bunurile pamntesti sunt comune, deoarece
toate ele apartin lui !umnezeu, oamenii putnd doar sa le utilizeze. 4nsa aceasta nu neaga
complet proprietatea privata, ea $iind necesara pentru a acorda pomana, a gestiona mai e$icient
gospodaria si a stabili relatii pasnice cu vecinii.
#e timpul lui T.dH,Guino mai domina economia naturala. Treptat, insa, a inceput procesul
relansarii oraselor, dezvoltarii mestesugurilor, intensi$icarii sc.imbului monetar. Tot mai des
relatiile dintre oameni luau $orma relatiilor dintre cumparatori si vnzatori.
In lucrarea IEuma TeologicJ dF,Guino a $ormulat urmtoarele concepte:
1) despre proprietate - n viziunea lui proprietarul suprem al tuturor bunurilor e !umnezeu.
Totodat el accept proprietatea privat, pe care o consider mai potrivit naturii omene5ti, dar
proprietatea privat trebuie s $ie $olosit pentru binele ntregii comunit6i.
2) despre dobnd - a$irm c banii sunt un simplu mi'loc de sc.imb care nu produc nimic,
deci pentru $olosirea lor nu trebuie ncasat nici un $el de dobnd. !obinda n viziunea lui Toma
dH,Guino este pre6ul timpului, iar timpul apar6ine lui !umnezeu, 5i totu5i el admite dobnda
numai n cazul dac ea este $olosit n scopuri comerciale.
3) despre "pre6ul 'ust" - care n viziunea lui, nu trebuie s $ie determinat de 'ocul liber al cererii
5i o$ertei, trebuie s $ie bazat numai pe c.eltuielile de produc6ie ale productorilor.#re6ul trebuie
s $ie stabil.
4) despre "salariul 'ust" - potrivit cruia salariul este o sum de bani ob6inut n urma unei
munci, care i permite lucrtorului 5i $amiliei sale s triasc la nivelul pozi6iei ce o ocup n
societate.4n evul mediu ca 5i n antic.itate 5tiin6a economic nu era un obiect de studiu
independent.
?
-oncluzie'
(tiinta economica a aparut mult mai tirziu decit alte $orme ale gindirii umane.
+ricum,de'a in ,ntic.itate a $ost proiectat,in linii mari,cadrul preocuparilor economice
ale economistilor,si in special probleme ce vizeaza :
a. proprietatea si a)utia
b. preturile
c. )eniturile si marimea acestora*principiile de distribuire a )eniturilor
d. inter)entia satului in )iata economica.
B
Academia de (tudii conomice a R"
+eferat
la disciplina Doctrine #conomice


Tema :
Obiectul de studiu si preistoria
doctrinelor economice
,tudenta Conducator
stiintific


(rupa


-hisinau (eptembrie 2.1/
K