1.

Caracterizarea generala
De-a lungul cercului polar se afla o cimpie rece, fara copaci, numita tundra, un
de temperaturile scad sub -100C mai mult de sase luni pe an. Subsolul este perma
nent inghetat, iar vegetatia este reprezentata de muschi, licheni, trestie de ro
goz, cu citeva flori si mici arbusti cu frunza cazatoare, precum alunul si arinu
l. Printre animale sunt vulpea arctica si iepurele de zapada.Erodata vastele
Zona tundrei Tundra exista mai ales in Centrul Polar. Mai exista regiuni de tund
ra in nordul indepartat al Alaskai, Canadei, Scandinaviei si Siberiei. Tundra at
inge cea mai mare intindere in nordul Siberiei, la Marea Kara si ajunge in sud p
ina la Peninsula Kamceatka
de
calote de gheata din trecut, tundra este astazi un relief deschis, de lacuri put
in adinci si mici dealuri.
2.Conditiile climatice
Iarna soarele in tundra apare deasupra orizontului pe foarte putin timp, iar tem
perature aerului coboara pina la -600C. Vara este scurta si incepe in iunie,iar
temperature la sol, cu toate ca aceasta este vesnic inghetata, poate ajunge la 2
50C. Datorita temperaturilor saczute din timpul iernii, straturile profunde ale
solului nu se dezgheta nici vara, activitatea biologica a organismelor realizind
u-se doar in cei citiva centimetri neinghetati de la suprafata terestra. De aceea tund
ra, in acest sens, poate fi difinita ca ecosistemul celor doua anotimpuri absolute
constante+iarna si vara.Astfel,lumea vegetala relative bogata a tundrei in timpul v
erii inverzeste, infloreste si frucitifica cu o viteza uimitoare, pentru a reusi
sa-si incheie cu bine perioade de vegeatie pina la sfirsitul verii atit de scur
te (aproximativ doua luni)
3.Solurile si relieful
Solul datorita inghetului vesnic, este sarac in organisme.Putinele specii de bac
terii si alte microorganisme saprofite care descompunfoarte lent covorul vegetal
ce piere in fiecare an.Schimbul de materie si energie in tundra,prin urmare, de
curge incet.
Relieful tundrei este adesea acoperita cu zapada si cu gheata, solul tundrei est
e adesea atit de rece incit in multe zone este permanent inghetat.Aceasta se num
este permafrost.Topirea ocaxionala a ghetii din sol, de deasupra nivelului de pe
rmafrost, duce la crioturbitie, o rascolire a solului care da nastere unor forme de re
lief unice.
Pingou in forma de dom in Canada Poligoanele sunt forme geometrice care se forme
aza in sol ca urmarea a expansiunii si contractiei, odata cu inghetul si dezghet
ull solului in tundrea
Pingo sunt movilite de pina la 50m inaltime, core s-au ridicat prin inghetare ur
mata de dilatarea miezului de gheata .Este posibil ca miezul de gheta sa fi fost
un lac putin adinc, umplut de sedimente, sau este posibil sa fi fost apa de adi
ncime inghetata.Pe masura ce miezul se topeste,pingo-ul se prabuseste.
Activitatea periglaciara Relieful de la marginea calotelor de gheata este prigla
ciar(aproape de glciar). Conditiile de frig extrem produc un mediu aparte. Toata
regiunea de tundra este preglaciara, asa cum sunt si nunatak
Asemenea roci farimitate apar in regiunile reci.
(elevatie izolata in masa unui ghetar) si dealurile din zonile acoperite cu ghea
ta. Iarna, temperatura nu trece niciodata de punctul de inghet, scazind adesea l
a 500C. Verile scurte si blinde permit topirea ghetii.
3.Lumea animala
Lumea animala, este putinnenumeroasa. O data cu sosirea perioadei de dezghet, tu
ndra este populata de pasarile acvatice sosite din tarile calde: rate, giste, le
bede, pescarusi, cufundaci, nagiti,cocori etc. Aparitia in tundra a pasarilor ca
latoare atrage si anumite raoitoare aripate: vulturi, soimi, creceti. Deopotriva
cu pasarile calatoare, intilnim si specii sedentare, sdaptate la conditiile asp
re ale mediului.Drept exemplu pot servi vulpile polare, herminele, lupii. Erbivo
relesint reprezentate de iepure, ren, lemingi care, la rindul lor, servesc drept
prada carnivorelor- vulpea, bufnita polara, lupul si omul(eschimosii).
4.Fauna
Salciapitica,sfinul si merisorul,profitind de incalzirea brusca a vremii, cresc
rapid si formeaza o biomasa de pina la 500g la metru patrat. Masa vegetala forma
ta este suficienta pentru supravietuirea erbivorelor,iar fructele si semintele p
lantelor servesc ca hrana pasarilor si mamiferelor granivore spre sfirsitul veri
i. Tundra este pretututindeni impestritata de licheni ai genului Cladonia, al ca
ror corp se deshidrateaza complet in timpul iernii pentru a nu fi distrus de ger
urile cumplite. Unele specii de licheni, mai putin pretentioase fata de conditii
le mediului, supravietuesc chiar si pe pietrele goale ale tundrei.
In tundra,vegetatia se dezvolta foarte lent: trunchiul unui copac pitic care are
500 de ani are o circumferinta care nu masoara uneori nici 10cm. Boul moscat, u
rsul brun sau renul canadian sunt animale acoperite cu o blana groasa, o buna pr
otectie impotriva frigului.