1

Vasile Iliescu Ion Dinulescu

BAZELE FILOSOFICE ALE
MEDICINII
2
Colecia: Universitaria
Seria: Esculap
Coperta: Sorin Luca



Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei:
Iliescu, Vasile
Bazele filosofice ale medicinii. O epistemologie
de la amanism la genetic/ Vasile Iliescu, Ion Dinulescu
Cluj-Napoca: Dacia, 2003



Editura Dacia
Cluj-Napoca 3400, str. Osptriei nr. 4, tel./fax: 0264/429675
e-mail: edituradacia@hotmail.com, www.edituradacia.ro
Bucureti: Oficiul potal 15, sector 6
Str. General Medic Emanoil Severin nr.14
Tel. 021/3158984, fax: 021/3158985
Satu Mare, 3600, B-dul Lalelei R13 et VI ap. 18
Tel. 0261/769111 fax: 0261/769112
Csua potal 509 Piaa 25 Octombrie nr. 12
www.multiarea.ro
Baia Mare, 4800, str. Victoriei nr. 146
Tel.fax: 0262-218923

Redactor: Felicia SC!LEZA"
Tehnoredactor: Cristian MOISA
Comanda nr. 5008
3


Vasile Iliescu Ion Dinulescu







BAZELE FILOFICE ALE
MEDICINII


O epistemologie de mla amanism la genetic


Prefa de acad. Prof. Dr. N. Cajal
Cuvnt nainte de Andrei Pleu







EDITURA DACIA
Cluj-Napoca

4


Mulumiri:

Doamnei Dr. Ruxanda Iliescu-Steiner, Muenchen, care a contribuit la
#mplinirea bilbliografiei acestei lucrri
Domnului Dr. $ur. %. Pleister, Muenchen, care mi-a pus la dispoziie #ntrega
sa bibliotec #n scopuldesvririi lucrrii
Domnului Ion Dumitru, pentru concursul acordat #n finisarea textelor pe
computer
Domnului Prof. Gheorge Bulu, directorul bibliotecii facultii de medicin
&Carol Davila, Bucureti, pentru preioasele indicaii bibliografice, c#t i
pentru facilitarea accesului la aceste surse, #n special autohtone, privind
genetica i informatica #n medicin
De asemenea, aducem mulumirile noastre sponsorilor:
Str!er Osteonix Romnia
S.C. Medical Ortovit srl.
Familia "at i Petre Alexandru
Fr al crei spijin lucrarea nu ar fi vzut lumina tiparului




Autorii
5

Motto:
Un medic care pstreaz pentru sine ceea ce #i apare #n ad#ncurile fiinei sale
ca adevrat comite o mare nedreptate, un pacat i, fr posibilitate de salvare,
cea mai grav dintre greeli. Trebuie s ne comportm aa dup cum s-a
rostit Aristotel: Platon mi este prieten, dar mai prieten mi este adevrul. 'i
Alexandru din Tralles adaug: Arta Terapiei nu trebuie neleas ca o lege, fr
mil i ndiferen fa de sntatea bolnavilor, aa cum fac cei ce nu cunosc
asprimea naturii i comunitatea suferinelor ... de aceea! eu v cer ca spre
deosebire de ali medici, s v silii de a nu prescrie medicamente nainte de a v
fi gndit dac nu o facei dect pentru a dovedi! presupusa voastr capacitate.
(Alexandru din Tralles, Douspre"ece Cri despre #edicin, sec. VI. d. C!."
6

PREFA$%
Doi temerari, la vrsta maturitii profesionale, pornesc la drum i reuesc s ne prezinte
o incredibil imagine a epistemologiei profesiunii medicale slujit cu devotament de-a lungul
ntregii viei
Cei doi autori ce semneaz pagijiile prezentei cri nsumeaz ani de activiti benefice
sub steagurile lui !s""lepios - !es"ulap n variate domenii diagnostice, terapeutice i al
cercetrii tiinifice ca: medicina general, c#irurgia general, ortopedia, medicina
e$perimental, traumatologia a La ora bilanului, drumul lor prsete terenul practicii i
vrea s deslueasc nelesurile profunde, teoretice ale artei i tiinei noastre
%ornind de la perioadele ar#aice, amanism, magie, trecnd prin anticele concepte
#ippocrato-galenice, apoi prin gndirea medieval renascentist i pn n timpurile moderne,
n care dezvoltarea tiinific a cunoaterii n domeniul nostru este dominat de informatic,
genetic i medicin molecular avem o fresc cuprinztoare a dezvoltrii medicinii
%rezenta lucrare nu este totui o desfurare istoric, cum ar putea s par la prima
vedete, ci este o &direcie' a diverselor concepte care au dominat lumea medical i care nu au
inut cont de dinamica istoric
(n e$emplu gritor st n atomismul lui Leu"ippos i Democrit, care au fost redescoperii
la nceputul secolului ))
!stfel, conceptele moderne, care au fost elaborate pe baza premiselor marilor gnditori
Leibniz, ! Conte, %asteur, *irc#o$v, +einer i alii, concretizate n virusologie, informatic,
genetic, biologia molecular a timpurilor noastre ne ofer sperane justificate diagnostice i
terapeutice cum este ingineria genetic, ascund i un potenial malefic, de e$emplu &clonaj-ul',
ce poate declana situaii sociale greu de prevzut
Consider c lucrarea de fa, ce se adreseaz att teoreticianului, cercettorului ct i
specialistului care nu se limiteaz la un practicism ngust, poate fi un prete$t util de reflecie
asupra posibilitilor i limitelor dezvoltrii gndirii medicale
,itlul lucrrii nu trebuie s sperie- lucrarea este accesibil oricrui medic sau
intelectualului cu preocupri n domeniile biologiei, medicinii i .tiinelor naturale n general
Acad. prof. dr. . Ca!al

"
C&V'NT (NAINTE

Orice ndeletnicire omeneasc are o &filosofie', dup cum orice via de om e &un
roman' ntr-un anumit sens, cartea de fa e i una i alta: un inventar de idei i o poveste
despre evoluia lor n timp /vident, nu orice sum de idei poate constitui o filosofie i nu orice
istorisire e un roman n aceast privin, cititorul nu trebuie s se lase impresionat de
terminologie Dincolo de concepte mai mult sau mai puin &te#nice', te$tul ofer o e$punere
clar, bine venit, a direciilor mai importante pe care le-a urmat gndirea medical, din
/giptul vec#i pn n secolul nostru, de la practicile amanice pn la genetic Doi medici
prestigioi fac efortul de a lua n posesie trecutul profesiunii lor i de a apro$ima perspectivele
dezvoltrii ei 0eneficiul lecturii e garantat
1edicina este n mod special bine plasat pentru a ngdui o desc#idere filosofic
Domeniul ei de cercetare i de aciune se afl pe #otarul misterios dintre via i moarte, dintre
normalitate i patologie, dintre creativitate i rutin (n medic care se ia n serios trebuie, mai
devreme sau mai trziu, s reflecteze n c#ip responsabil la condiia omului, la raportul dintre
corp i spirit, dintre lumea &de aici' i lumea &de dincolo' (n medic care se ia n serios tie, cu
alte cuvinte, c orice procedur terapeutic e mult mai mult dect pur manualitate, c nu poi
trata corpul fr a avea n vedere ntregul &agregat' omenesc 1edicina adevrat nu e
&depanare' mecanic a unor disfuncii organice: ea angajeaz fiina global a pacientului i, la
limit, e o lupt cu destinul ! vindeca e, aadar, a ilustra o antropologie, a converti o viziune
despre om ntr-o manevr salvatoare Din ung#iul aces#ui adevr i-au scris cartea doctorii
*asile 2liescu i 2on Dinulescu ntreprinderea lor merit, de aceea, ntreaga noastr atenie i
un ndreptit omagiu public
Andrei $le%u
&
PARTEA I


I'()D*CE(E

$A+E)')+),IE -I $A+E) A'()$)+),IE

-A.AIS. -I .A,IE
/
INTRODUCERE

) filosofic a 0edicinii1 )are e2is#3 aceas#3 filosofie1 -i-a propus, p4n3 as#35i, 6reunul
din#re 0arii 74ndi#ori s3 cons#ruiasc3 sau, 0ai 8ine 5is, s3 iden#ifice sis#e0ul de idei care s3
ilus#re5e lup#a pe 6ia3 %i pe 0oar#e pe care 0edicul %i a!u#oarele sale o duc 5ilnic cu 8oala %i cu
ur03rile ei adesea in6alidan#e %i infaus#e1
Cei pes#e cinci 0ii de ani de cul#ur3 0edical3 pe care 6o0 fi silii s3-i e6oc30 a#unci c4nd
desc9ide0 aceas#3 :dispu#a#io; ne ofer3 nu0eroase e2e0ple, fr4n#uri, din care 6o0 <ncerca s3
recons#i#ui0 es3#ura de idei ce au dus la na%#erea 0e#odelor %i a 0i!loacelor, as#35i la <nde04na
noas#r3, a#4# <n scopul unei 0ai 8une cunoa%#eri a feno0enului :8oal3;, c4# %i a co08a#erii
a8eraiilor ce po# re5ul#a <n s#area de s3n3#a#e a fiec3ruia din#re noi, consecin3 a conflic#ului
indi6id-en#i#a#e nosolo7ic3.
Idei ela8ora#e de 0ini ascui#e <n ur0a unor fap#e 03run#e, sur6eni#e <n 6iaa 5ilnic3, s3 ne
a0in#i0 de is#oria descoperirilor celor ce s-au nu0i# $as#eur, (on#7en %i =le0in7, care, 8ine
<nelese %i in#erpre#a#e, au dus la desc9iderea de dru0uri noi <n dia7nos#ic %i #erapie 03rindu-ne
%ansele de succes <n confrun#area cu un a7resor ce nu cunoa%#e cruarea.
Conspec#4nd <n lun7 %i-n la# is#oria 0edicinii, co0par4nd-o cu is#oria de56ol#3rii ideilor
filosofice de 64rf, cu concep#ele re6oluiei indus#riale, a0 reu%i# s3 a%#erne0 ne7ru pe al8,
sper30, aceas#3 epis#e0olo7ie 0edical3 care nu es#e ni0ic al#ce6a dec4# o iden#ificare %i
6alorificare a unor idei %i fap#e ce au dus la perfecionarea %#iinei %i ar#ei #erapeu#ice a%a cu0 se
prac#ic3 as#35i <n cea 0ai 0are par#e a lu0ii.
*l#i0ii ani ne aduc #o# 0ai adesea do6e5i <n sensul c3 reluarea dialo7ului filosofie-
0edicin3 apare drep# o necesi#a#e s#rin7en#3. Desi7ur, nu 6o0 a!un7e la si#uaia de dinain#ea
apariiei lui >ippo?ra#es c4nd filosofia %i 0edicina <%i confundau adesea sferele de preocup3ri.
Crede0 0ai 0ul# <n#r-o cola8orare rodnic3 in#erdisciplinar3. <n aces# sens ne per0i#e0 s3
a0in#i0 o serie de lucr3ri <nse0na#e. As#fel, <n redac#area lui =I. ,eor7escu a ap3ru# <n 1/&/
6olu0ul Filosofie i 1edicin
3
Es#e o an#olo7ie ce reune%#e su8 se0n3#urile a #rei5eci %i doi de
repu#ai au#ori <n #rei5eci %i %ap#e de ar#icole pro8le0e filosofice cone2e 0edicinii. 'e2#ele
pu8lica#e au 0eri#ul c3 rup, <n 0area lor 0a!ori#a#e, cu #radiia 0ar2i5an#3 a scrisurilor 0edicale
de dup3 1/45 %i c3 a8ordea53 cu #e0eri#a#e #e0e #a8u p4n3 la da#a respec#i63.
Su8 se0n3#ura lui ,r0e? edi#ura Seuil pu8lic3 o 4istoire de la pensie medicale en
Occident @6oi. I, 6oi. II, 6oi. III, 6oi. IV. <n pre73#ireA
2
Es#e o 0eri#orie coproducie european3 ce
reune%#e speciali%#i i#alieni, france5i, 7er0ani, en7le5i %i spanioli.
.eBer %i 'riadou pu8lic3 <n 1//6 Legons d5#istoire de la pensee medicale6 <n afar3 de
#recerea <n re6is#3 a principalelor 0o0en#e de 64rf din #recu#ul 74ndirii 0edicale sc9iea53 %i o
posi8il3 de56ol#are <n 6ii#orul aces#eia.
1C
(ecen#, re6is#a :Deu#sc9es Dr5#e8la##; <%i desc9idea pa7inile unui :Dialo7 <n#re .edicin3
%i =ilosofie;
4
.
Au#orul ar#icolului cu #i#lul de 0ai sus, .uller->ol6e, pleac3 de la afir0aiile filosofului
$e#er S#o#erdi!?, care susine c3 ne afl30 pe punc#ul de secesiune fa3 de u0anis0ul de p4n3
acu0, u0anis0 ce ar #re8ui <nlocui# :<n condiiile irupiei ,ene#icii prin#re celelal#e %#iine, de
c3#re un :Code2 al an#ropo#e9nicii;.
.uller->ol6e se0nalea53 pericolul aces#ui nou concep# inclu54nd o 8un3 do53 de
ideolo7ie fascis#oid3, <n 0o0en#ul <n care :seleciunea; %i :deli0i#area;, consecine ine6i#a8ile
ale aces#ei noi codific3ri ar fi adop#a#e <n prac#ic3. 'u7end9a#
5
es#e de p3rere c3 noiunea de
:seleciune; folosi#3 de S#o#erdi!?
6
nu aduce <n a0in#ire al#ce6a dec4# la73re precu0 cele de la
Ausc9Ei#5, c3 ea #re8uie s3 e6oce de fiecare da#3 7ro536iile desf3%ura#e <n peri0e#rele unor FG-
uri %i poa#e %i ,ula7uri, 5ice0 noi, s#r3!ui#e de s4r03 79i0pa#3 %i a#or6353#oare 0iradoare.
Ia#3 cu0 #e9nolo7ia 7ene#ic3 poa#e reaprinde o aspr3 discuie din cau5a unor i0plicaii din
#recu#.
Corpul 0edical es#e c9e0a#, 0ai de6re0e sau 0ai #4r5iu, s3-%i spun3 cu64n#ul asupra
ideilor con#e0porane sau a celor ce 6or !alona 6ii#orul profesiei noas#re.
Cei doi au#ori, <nfr3ii de #ruda scrierii aces#ei c3ri, deloc u%oar3, <%i e2pri03 sa#isfacia de
a fi dus :la 8un sf4r%i#; aceas#3 car#eH poa#e alii 6or co0ple#a cele scrise de ei c3ci 6iaa ne
<n6a3 c3 <n#o#deauna es#e loc %i de :un 0ai 8ine;.
$4n3 a#unci dori0, celor ce ne onorea53, rodnic3 %i pl3cu#3 lec#ur3.
"

Autorii


NOTE:

1. ,E)(,ESC*, =lorin @redac#orA: Filosofie i 1edicin, Iucure%#i, Edi#ura
.edical3, 1/&/H
2. ,(.EF, .ir?o @redac#orA: 4istoire de la pensee medicale en Occident
$aris. Seuil, 6oi. I - 1//5, 6oi. II - 1//", 6oi. III - 1//", 6oi. IV - <n pre73#ire. 'i#lul
ori7inal: Storia del pensiero medico ccidentale Edi#or ori7inal: +a#er5a, 1//3H
3. .EJE(, $9ilippe, '(IAD)*, $a#ric?, Legons d5#istoire de la pensee
medicale, $aris, Ed. )rdile Kaco8, 1//6H
4. .*++E(->)+VE, Lolf7an7: Dialog zioisc#en 1edizin und %#ilosop#ie
gefordert, Deu#sc9es Dr5#e8la##, 1//", >ef# 26, 3C Kuni 2CCC, S. 1&13-1&14H
5. '*,ED>A', E.: /s gibt "eine 7ene fur die 1oral, Die Gei#, 23./.1///,
nr. 3/, S. 31-32H
11
6. S')'E(DIKF, D.: Regelnfur den 1ensc#enpar", Die Gei#, 16./.1///, nr.
3&, S. 15-21H
". =ilosofia 0edicinii se co0pune din #rei p3ri:
o epistemologia, 6alorificarea <n #i0p a co0ponen#elor #eore#ice %i prac#ic
#e9nice ce alc3#uiesc ar#a %i %#iina noas#r3H
o patocenoza, #er0en ce dese0nea53 ansa08lul s#ruc#ural al s#3rilor pa#olo7ice
pre5en#e <n cadrul unui 7rup social de#er0ina#, la un 0o0en# da# @,r0e? -
1/6/AH
o etica medical, ansa08lu de re7uli #radiionale orale sau scrise ce #re8uie s3
le7e pe cei doi sau #rei, dup3 ca5, i0plicai de procesul 0or8id: 8olna6,
0edic, ad0inis#ra#or, respec#i6 or7anele locale sau cen#rale ce 7enerea53
conducerea unui 7rup social.
Mn pre5en#a lucrare au#orii a8ordea53 <n e2clusi6i#a#e pro8le0ele epis#e0olo7iei
0edicale.
12
PALEOPATOLOGIE 'I PALEOANTROPOLOGIE



$aleopa#olo7ia %i paleoan#ropolo7ia ne per0i# recons#i#uirea, cel puin parial3, a unui
foar#e <ndep3r#a# peisa! pa#olo7ic.
S#udiile paleopa#olo7ilor %i-au <ndrep#a# a#enia asupra res#urilor de corpuri o0ene%#i 73si#e,
cada6relor unor conda0nai la 0oar#e, e2ecu#ai %i apoi aruncai <n 0la%#ini. *n 0ediu c9i0ic
fa6ora8il a per0is conser6area spon#an3 a celor supliciai.
1
-
2

De ase0enea, cada6re conser6a#e <n#40pl3#or la fri7, <n re7iuni acoperi#e de 53pe5i
6e%nice, ne-au pu#u# oferi, c4nd %i c4nd, infor0aii asupra cau5elor de 0or8idi#a#e a ar9aicilor ca
%i asupra unora din par#iculari#3ile 6ieii lor sociale.
.u0iile e7ip#ene au fos# %i sun# <nc3 o surs3 de0n3 de #oa#3 <ncrederea. Din p3ca#e,
r3sp4ndirea res#r4ns3 a procedeelor de 0u0ificare, le7a#e de prac#icile reli7ioase ale cul#ului
0orilor, ne furni5ea53 iar da#e li0i#a#e <n #i0p %i spaiu pri6ind pa#olo7ia 6ec9ilor locui#ori ai
63ii ilului.
3

(es#urile sc9ele#ice din necropole descoperi#e <n #oa#3 lu0ea <%i aduc %i ele par#ea lor de
con#ri8uie la recons#i#uirea unei confi7uraii c4# 0ai apropia#3 de reali#3ile perioadei respec#i6e.
're8uie s3 ine0 sea0a c3 forele 0ecanice, reaciile c9i0ice, a7resiunile ani0ale sau 6e7e#ale
au pu#u# aciona asupra res#urilor corpurilor o0ene%#i de#er0in4nd 0odific3ri 0orfolo7ice %i
s#ruc#urale ce po# duce la false in#erpre#3ri de care paleopa#olo7ia #re8uie s3 se dis#ane5e cu #oa#3
acri8ia de care es#e capa8il3, pun4nd <n !oc #oa#e 0i!loacele 0oderne de care dispune: radio7rafia
%i #oa#3 i0a7is#ica ac#ual3, 9is#olo7ia %i 9is#oc9i0ia, c9i0ia, 8ioc9i0ia %i serolo7ia,
8ac#eriolo7ia, para5i#olo7ia %.a.
4

Doar <n aces# 0od a fos# posi8il s#udiul ca5ului :Colu0na#a; din Africa de ord, care
pre5en#a o frac#ur3 co0ple23 de 8a5in asocia#3 cu frac#uri ale apofi5elor spinoase din re7iunea
lo08ar3 %i lu2aia %oldului respec#i6.
De ase0enea sc9ele#ul unui 83r8a# Cro-.a7non pre5en#4nd o pierdere de su8s#an3 osoas3
din creas#a iliac3 - unul din#re oasele co2ale - asocia#3 cu o i0presiune :en 7ode#; a fe0urului
drep# %i cu des#rucia pere#elui la#eral al al6eolelor den#are, care a da# 0ul#3 83#aie de cap
paleopa#olo7ilor p4n3 s3 poa#3 reu%i s3 do6edeasc3 e#iolo7ia aces#ui ca5 rarissi0 de
:Ac#ino0Bces israeli;.
Al#e ca5uri cu0 es#e cel al sc9ele#ului neoli#ic de la =on#enaB-la-.ar0ion @spondilar#ri#3
anc9ilo5an#3A, ca5ul de la +oisB-en-Irie @lu2aia an#ero-in#ern3 a u03rului unui neoli#icA, precu0
%i diferi#e ca5uri de #u8erculo53 %i lues os#eo-ar#icular, 7reu de dia7nos#ica#, au co0ple#a# 8ilanul
nosolo7iei ar9aice
13
$oli0or8idi#a#ea creea53, la r4ndul s3u, pro8le0e <n punerea dia7nos#icului.
As#fel, o 0u0ie din epoca p#ole0eic3 @nu0e de cod $*. IIA a cu0ula# nu 0ai puin de
pa#ru dia7nos#ice: ascaridio53 in#es#inal3, a#ero0a#o53 aor#ic3, perios#i#3 a a08elor oase ale
7a08ei drep#e, o#i#3 0edie cu perforaie a #i0panului.
Dan#ura paleoli#icilor poa#e pre5en#a, la r4ndul s3u, un deose8i# in#eres. Ea d3 posi8ili#a#ea
cerce#3#orilor s3 deduc3 o8iceiurile ali0en#are ale ar9aicului, pa#o7ene5a cariilor %i pa#olo7ia
8uco-den#ar3 @paradon#o5e, a8cese, os#ei#eA.
E2a0enele res#urilor sc9ele#ice au per0is unor a6i5ai cerce#3#ori conclu5ii surprin53#oare
<n do0enii c9iar diferi#e de cel 0edical. K. Das#u7ue
5
, s#udiind unele aspec#e de #ip ar#ro5ic ale
coloanei 6er#e8rale, ne o8li73 s3 ne 0odific30 anu0i#e idei pri6ind ocupaiile indi6idului <n
socie#3ile pri0i#i6e. Vre0e <ndelun7a#3 culesul, 64n3#oarea %i pescui#ul au fos# considera#e
ac#i6i#3ile o0ului preis#oric. Se0nele seden#aris0ului preis#oric, si0ilare celui con#e0poran,
i0pri0a#e pe corpii 6er#e8relor, ne cer s3 re6i5ui0 aceas#3 po5iie <n sensul c3 6a #re8ui s3
accep#30 deduc#i6 c3 pri0i#i6ul se ocupa o 8un3 par#e din #i0pul s3u cu ac#i6i#3i ca pre73#irea
focului, a ali0en#elor, a #383cirii pieilor, a confecion3rii <08r3c30in#ei, a ins#ru0en#elor %i
ar0elor, #oa#e l3s4ndu-%i a0pren#ele aces#ui seden#aris0 pe corpii 6er#e8rali. Es#e un e2e0plu
care ara#3 <n ce 0od un e2a0en de#alia# per0i#e s#a8ilirea unui nou :dia7nos#ic sociolo7ic;
re#roac#i6, pornind de la reali#3i indu8i#a8ile, cons#a#a#e pe relic6e 0ilenare.
*nele din#re #ra#a0en#ele puse <n !oc <n perioadele preis#orice cu a!u#orul unor ins#ru0en#e
pri0i#i6e, cons#rui#e din pia#r3 ciopli#3 sau %lefui#3, repre5in#3, pen#ru 5ilele noas#re, %arade 7reu
de re5ol6a#. Es#e ca5ul unor perfec#e #repanaii craniene efec#ua#e cu ciocane, pense#e, 8is#urie,
andrele, ace %i c9iar #repane, operaii pre#enioase care per0i# dou3 conclu5ii. $ri0a, a8ili#a#ea
opera#orilor, cea de a doua, c3 <n 0a#erie de #ra#a0en#, ap3rea un <ncepu# de speciali5are ce f3cea
necesar3 in6en#area ins#ru0en#arului adec6a#. .arele nu03r de #repanaii pe craniile sau res#urile
de cranii ale ar9aicilor ne o8li73 s3 conc9ide0 fie c3 #rau0a#is0ul cranio-cere8ral pricinui# de
84#3, ar0a fa6ori#3 a preis#oricului, era 0ul# 0ai frec6en# dec4# <n 5ilele noas#re, sau c3 #repanaia
se prac#ica %i <n al#e indicaii ca epilepsia %i durerile de cap re8ele, la care 0edicina ac#ual3 a
renuna#.
'rau0a#is0ele 0e08relor, solda#e cu frac#uri, pricinuiau i0pro6i5a#ului #erapeu#
dificul#3i 7reu de dep3%i#. Dac3 <n#r-o pri03 e#ap3 a #ra#a0en#ului reducerea <i reu%ea,
0eninerea reducerii, con#enia, l3sa adesea de dori#, frac#ura consolid4ndu-se 6icios cu sinos#o5e
radio-cu8i#ale ca <n le5iunile an#e8raului, care se soldau cu i0por#an#e defici#e funcionale.
Mn ca5ul lu2aiilor insuficien# reduse, la punc#ul sau 5ona de con#ac# a oaselor, s-a cons#a#a#
adesea apariia unei neoar#ro5e cu %lefuirea unor noi suprafee ar#iculare, co0pens4nd, 03car
parial, li0i#area de 0i%c3ri.
Aceas#3 lun73 pri03 e#ap3 paleopa#olo7ic3, pre0er73#oare unei 0edicini propriu-5ise, a
14
fos# prac#ica#3 de c3#re o0ul ar9aic pe 8a5a c4#or6a re7uli si0ple descoperi#e spon#an:
o 0edicina acelor #i0puri era :o ar#3; orien#a#3 de o o8ser6aie e0piric-spon#an3, iar
#ra#a0en#ul, i0pro6i5a# <n funcie de aspec#ul, locali5area %i 7ra6i#a#ea le5iunilorH
o fiind 6or8a de le5iuni #rau0a#ice, priori#ar locale, #ra#a0en#ul era, <n principal, localicis#.
Afeciunile, cu carac#er 7eneral e6oluau spon#an, fie spre 6indecare, cel 0ai adesea spre
e2i#us. 'ra#a0en#ul aces#ora din ur03 era, a%a precu0 6o0 6edea, fie %a0anis0ul, fie
6r3!i#oria-0a7iaH
o ca 0i!loace de #ra#a0en# erau folosi#e :na#uralia;, <ndeose8i plan#e, se0ine, i56oare cu
repu#aii #erapeu#ice e#c, dup3 0odelul ani0alelor cu care adesea pri0i#i6ul con6ieuiaH
o pe o anu0i#3 #reap#3 de de56ol#are a o0enirii, apariia #repanaiei ne o8li73 s3 accep#30 un
<ncepu# de speciali5are a #erapiei c4# %i a #erapeuilor respec#i6i.


NOTE:

1. (IE>+, >ans: Die *bl"er8anderung, L. +udEi7 Verla7, ,er0anB, 1/&&H
2. F().E(, Farl: Die ersten /uropern, $ris0a Verla7, ,ii#erslo9, 1/&"H
3. +ECN, An7e-$ierre: Die 1edizin im !lten 9g:pten, in 2llustrierte 7esc#ic#te der
1edizin, I.I. 6on Sour0ia-$oule#-.ar#inB, AndreasH Sal58ur7 1/&C,
S, 1C/-143H
4. DAS'*,*E, Kean: Die %alopat#ologie, in 2llustrierte 7esc#ic#te der
5. 1edizin, I. I. 6on Sour0ia-$oule#-.ar#inB, Andreas, Sal58ur7, 1/&C, S. 1/-4&H
6. DAS'*,*E, Kean: 2bid, @6e5i punc#ul 4.A.
15
'AMANISM 'I MAGIE



Mn cali#a#e de recupera#or al ar9aicului, al cul#urii 5ise pri0i#i6e, .ircea Eliade
1
reali5ea53,
poa#e f3r3 o in#enie e2pres3, reluarea discuiei asupra 0edicinilor #radiionale, %a0anis0ul <n#re
al#ele
2
, parial sau #o#al da#e ui#3rii, su8 influena raionalis0ului, po5i#i6is0ului %i
e2peri0en#alului care au do0ina# %#iinele 0edicale <n ul#i0ele dou3 secole.
Cu64n#ul aman es#e de ori7ine #un7us3 %i ne par6ine prin in#er0ediul li08ii ruse.
3

-a0anul, ca profesie, se define%#e prin 6aria#e a#ri8uii de 0is#ic, preo#, 0a7ician %i 6raci. El es#e
0arele specialis# al sufle#ului <n s4nul co0uni#3ii, operea53 0iracole %i 6indec3 8oli %i 8olna6i,
a#unci c4nd es#e solici#a#. -a0anis0ul es#e acredi#a#, din ce <n ce 0ai 0ul# <n #i0pul din ur03, ca
un fel de reli7ie pri0ordial3 din care, prin succesi6e diferenieri, ar fi lua# na%#ere aproape #oa#e
0arile reli7ii: Iudis0ul, >induis0ul, Confucianis0ul, 'aois0ul, -in#ois0ul precu0 %i unele
for0e de Isla0is0 %i Cre%#inis0.
4

=a0iliar3 sau nu, 6ocaia %a0anic3 se pune <n e6iden3 prin unele par#iculari#3i psi9ice ca
oniris0 %i #endin3 la i5olare pe care clanul le consider3 cali#3i conferi#e de di6ini#a#e. Cali#a#ea
de %a0an es#e recunoscu#3 de co0uni#a#ea <n#rea73 nu0ai dup3 o lun73 perioad3 de iniiere %i
ins#ruire desf3%ura#3 su8 <ndru0area unui repu#a# %i 6ec9i 0aes#ru %i doar dup3 ce candida#ul %i-a
#recu# pro8ele ri#uale o8li7a#orii. Cali#3ile %a0anice sun# <n#3ri#e de spiri#e-7ardieni su8 for03
ani0al3 ale c3ror li08a!e le s#3p4ne%#e @urs, lup, cer8 e#cA, sufle#ele 0orilor, 0ai ales %a0ani, %i
prin cali#3i e2#rasen5oriale ca di6inaia %i pre5icerea. In #i0pul cere0oniilor al c3ror erou
principal es#e, %a0anul u#ili5ea53 un cos#u0 #radiional specific, 03%#i %i #o8a, #oa#e cu
se0nificaia lor si08olic3.
4

$re#u#indeni unde e2is#3, <n Asia, A0erica de ord, A0a5onia %i )ceania, principala
funcie pe care %a0anul o e2erci#3 es#e cea de 6raci, 6indec3#or @fr. 7uerisseurA. El es#e confrun#a#
cu afeciuni de 6aria#e e#iolo7ii, psi9o5e, epide0ii, corpi s#r3ini, con6ulsii %i s#3ri co0a#oase, ce
necesi#3 #ra#a0en#e diferenia#e ca: 0asa!e, succiuni, e2#racii de corpi s#r3ini @fra70en#e de os,
de le0n, de pia#r3, cris#ale, insec#eA, incan#aii, fi#o#erapie, sacrificii, ru73ciuni, 6oia!e cere%#i e#c.
De#aliile unei as#fel de %edine sun# foar#e nu0eroase %i ar ocup3 spaiul 0ai 0ul#or 6olu0e
4
-
5
.
.ircea Eliade re5u0a:
o -a0anis0ul es#e 0ai ales 0edicina cura#i63 %i uneori pre6en#i63 a socie#3ilor
ar9aice ce ur0ea53 socie#3ilor pie#rei %lefui#e.
o -a0anul dispune de nu0eroase cali#3i %i funcii, dar, <n special, de cele de preo# %i
de #erapeu#.
16
o Aces#e dou3 funcii principale se e2erci#3 <n#r-un cadru %i su8 e7ida sacrului, f3r3 a
e2clude #o#deauna ele0en#ul 0a7ic.
6

.a7ia sau 6r3!i#oria e2is#3 pre#u#indeni <n lu0e. Es#e ea rud3 %i ur0a%3 a %a0anis0ului1
<nclin30 s3 d30 un r3spuns afir0a#i6.
A0 pu#ea considera 6r3!i#oria drep# o reli7ie con#e0poran3. Care ar pu#ea fi raiunile,
0o#i6ele pen#ru care a0 de6eni adepii aces#ei 6ec9i dar r3sp4ndi#e reli7ii1 Sun# dou3 0o#i6e.
$ri0ul: 8isericile %i confesiunile ac#uale nu 0ai r3spund necesi#3ilor spiri#uale ale o0ului
con#e0poranH al doilea: a#eis0ul, 8a5a# pe %#iin3, ne arunc3 <n#r-un dispera# 6id e2is#enial.
"

Ce reali5ea53 <n fond %i cu0 u0ple 6r3!i#oria aces#e 7oluri ale 6ieii noas#re1
C4n#ecele %i dansurile reuniunilor respec#i6e declan%ea53 :pu#eri; ce po# fi #rans0ise
#elepa#ic al#ui indi6id sau 7rup de indi6i5i prin in#er0ediul percepiilor e2#rasen5oriale. Aces#
0od de aciune poa#e declan%a efec#e #erapeu#ice sau 0odific3ri de reac#i6i#a#e 8iolo7ic3. Aces#e
:pu#eri con!u7a#e; po# ser6i unui scop cons#ruc#i6 %i <n aces# ca5 6or8i0 despre o :6r3!i#orie
al83;H <n ca5 c3 scopul es#e des#ruc#i6, a6e0 de-a face cu o :6r3!i#orie nea7r3;. 'o#ul se 8a5ea53
pe cunoa%#erea %i folosirea pu#erilor 0en#ale <n scopul influen3rii 74ndurilor %i ac#elor al#uia sau
al#ora. A!un%i aici crede0 c3 pu#e0 da o definiie co0ple#3 a 0a7iei-6r3!i#oriei.
Es#e o for3 de esen3 reli7ioas3 care s#udia53 %i 6alorific3 pu#erile 0en#ale ce po# declan%a
aciuni secre#e <n uni6ers. De6eni0 6r3!i#ori-0a7icieni <n dorina de a pu#ea sc9i08a, <0preun3
cu se0enii, cursul o8i%nui# al lucrurilor <n !urul nos#ru i0edia#, sau <n#r-o lu0e 0i#ic3 de dincolo
de s#ele, dup3 ce 6or fi suna# #r408iele :!udec3ii din ur03;.
Vr3!i#orii nu cred <n dia6ol, <n paradis %i <n infern, ci <n 6iaa e#ern3, i0or#ali#a#ea spiri#ului
%i a sufle#ului %i <n circui#ul e#ern al re<ncarn3rii.
&

De la aceas#3 definiie %i p4n3 la :.ind $oEer; nu 0ai e2is#3 dec4# un pas 0ic. <n #e0plele
elinilor, ca %i <n desf3%urarea 0is#erelor preo#ul respec#i6 apela la 0a7ie <n sensul o8inerii unor
efec#e #erapeu#ice fa6ora8ile.
Vo0 re6eni asupra aces#ei #e0e care ne ofer3 in#eresan#e perspec#i6e cu a#4# 0ai 0ul# cu
c4# 0a7ia-6r3!i#oria se 0enin p4n3 <n 5iua de as#35i, a#4# <n socie#3ile r30ase la s#adiul pri0i#i6-
ar9aic dar %i <n cadrul unor socie#3i e6olua#e cu0 sun# cele din Ira5ilia, Africa de Sud, S.*.A. %i
.area Iri#anie.


NOTE:


1. E+IADE, .ircea: Le c#amanisme et 2es tec#ni;ues arc#ai;ues de l5e$tase,
$aBo#9eOue, $aris, 1/"4H
1"
2. VI'EISFI, $ierre: Sc#amanismus, 7laube und Rituale, D6incan Iaird
$u8lis9ers, Sin7apore, 1//5, S. 11H
3. VI'EISFI, $ierre: 2bidem, S. 3&H
4. E+IADE, .ircea: Ve5i punc#ul 1H
5. E+IADE, .ircea: Le sacre et le profane, ,alli0ard, $aris, 1/56H
6. VI'EISFJ, $ierre: 2bidem, S. 132-136H
". >)+GE(, >ans: La Sorcellerie renaissante, .ara8ou#, Ver6iers, 1/"6H
&. >)+GE(, >ans: 2bidem, p. 24C-246.
1&

PARTEA A II-A



MEDICINA 'I FILOSOFIA CULTURILOR ANTICE



1. VEC>I*+ E,I$'
2. .ES)$)'A.IA
3. VEC>I*+ I(A
4. IDIA
5. .EDICIA '(ADIPI)A+D C>IEGD
1/
VEC!IUL EGIPT



$en#ru a <nele7e 8ine par#e din aspec#ele cul#urii 6ec9iului E7ip# %i i0plici# ale de56ol#3rii
sale 0edicale, es#e necesar s3 e2plic30 un aspec# a ceea ce a0 nu0i as#35i filosofia reli7ioas3 a
locui#orilor aces#ui s#r36ec9i p304n#.
(eli7ia sa <i spune e7ip#eanului care #r3ie%#e <n !urul anului Q 3CCC a.C9. c3 a%a-5isa
e2is#en3 ce cur7e <n#re 0o0en#ul na%#erii %i cel al 0orii nu es#e ni0ic al#ce6a dec4# o perioad3
de #ran5iie pre73#i#oare a unei 6iei, cea ade63ra#3, 6e%nic3, ce <ncepe s3 se desf3%oare dup3
0o0en#ul plec3rii din#re cei 6ii.
Mn 6ederea aces#ui scop, sufle#ului ne0uri#or <i #re8uie asi7ura# un corp, <n care, sau la care,
sufle#ul c3l3#or poa#e s3 re6in3 <n orice 0o0en# pen#ru a se pu#ea <n#rupa spre a-%i <ndeplini
elurile ade63ra#ei sale 6iei pos#-0or#e0. De aici necesi#a#ea de a pre73#i neperisa8ili#a#ea
corpului celui deceda#, al 0u0iei, care nu es#e ni0ic al#ce6a dec4# pur#3#oarea oca5ional3 a
sufle#ului ce poa#e re6eni <n orice 0o0en# pen#ru a-%i con#inua ac#i6i#a#ea sau a se odi9ni.
1
'o#
pen#ru aces#e 0o#i6e, a#unci c4nd 0oar#ea <l 0u#3 pe e7ip#ean <n lu0ea sa ade63ra#3, el es#e
o8li7a# s3 ia cu sine #o# arsenalul de o8iec#e casnice, ins#ru0en#e, ali0en#e, ani0ale, scla6i, 8a
uneori pe <n%i%i 0e08rii fa0iliei sale. Es#e o filosof ie de 6ia3 :4 lRin6erse;, poa#e unica# al a#4#
de 0ul# discu#a#ei filosofii a e2is#enei.
2
Aces# concep# es#e plin de i0plicaii <n ceea ce pri6e%#e
de56ol#area 0edicinii 6ec9iului E7ip#.

'recu#ul is#oric al V3ii ilului <ncepe cu apro2i0a#i6 #rei 0ii de ani a.C9., 0o0en# de la
care di6erse dinas#ii <%i se0nalea53 e2is#ena, conse0na#3 <n di6erse papirusuri %i 0ai #4r5iu <n
cronici. $reis#oria locurilor cunoa%#e al#e 0ii de ani, #i0p <n care, din cele pa#ru 64n#uri, 6ecini au
aflua#, a0al7a04ndu-se cu localnicii, <0preun3 cu care au <n#e0eia# o nou3 populaie de
a7ricul#ori ce reu%esc s3 fac3 din E7ip# un :dar al ilului;.
Mnc3 din perioada preis#oric3 se for0ea53 dou3 s#a#e care, p4n3 la unificare, 6or ri6ali5a
pu#ernic, ri6ali#a#ea de7ener4nd <n conflic#eH I0periul de Kos, 8a5a# <n special pe o cul#ur3 ur8an3,
dispun4nd de cen#re co0erciale desc9ise spre 0are %i I0periul de Sus, or7ani5a# ierar9ic, ca s#a#
feudal. *nificarea are loc <n !urul anului 32CC a.C9., su8 faraonul .ar0ar, dup3 #radiia 7reac3
.enes.
Ap3ra# de 7ranie na#urale, E7ip#ul duce o e2is#en3 de colora#ur3 #radiional-conser6a#oare
<n care conducerea a8solu#3 aparine aparen# =araonului, <n reali#a#e unei clase co0pus3 din
preoi %i funcionari 8irocra#i5ai. Aces#ei clase da#or30 #e2#ele 0edicale, surse la care 6o0 face
adeseori apel <n cele ce ur0ea53.
2C
C4#e6a cu6in#e despre docu0en#ele ce susin aseriunile noas#re.
Din#r-o inscripie din #i0pul celei de a V-a dinas#ii @242C-232C a.C9.A %#i0 c3 0edicii
dispuneau de scrieri de speciali#a#e. C4nd ar9i#ec#ul-%ef al =araonului eferir?are se
<08oln36e%#e, 0onar9ul d3 ordin 0edicului s3u personal s3 preia <n7ri!irea 8olna6ului, aduc4nd
cu el %i :lada cu c3ri.;
3

$apirusul lui E8ers, ac9i5iiona# <n 1&"2 de c3#re e7ip#olo7ul care i-a da# nu0ele, ad3pos#i#
as#35i <n 0u5eul ora%ului +eip5i7, da#ea53 de la <ncepu#ul dinas#iei a 1"-a @165C-1552 a.C9.A. $e
o lun7i0e de 2C de 0e#ri cuprinde o su#3 op# %pal#uri cu recep#e %i scur#e #e2#e, f3r3 a respec#a
6reo anu0i#3 ordine. <n cea 0ai 0are par#e aces#ea sun# copii ale unor lucr3ri din #i0pul
Vec9iului I0periu @266C-216C a.C9., a #reia p4n3 la a %asea dinas#ieA la care se adau73
in#erpol3ri, con#ri8uii personale ale au#orului. +-a0 pu#ea considera as#35i drep# un 6ade0ecu0
necesar prac#icii 0edicale %i 0ai puin un fra70en# de #ra#a# clinic.
Al#e papirusuri, cu0 e cel denu0i# EdEin S0i#9, un pre0er73#or al 6ii#oarelor #ra#a#e de
#rau0a#olo7ie, papirusul >ears# care se ocup3 de cardiolo7ie %i de 8olile apara#ului urinar,
papirusul Iru7sc9 @Ierlin nr. 3C3&A care pre6ede 0e#ode de #ra#a0en# <0po#ri6a para5iilor
in#es#inali, 9e0a#uriilor, #usei ca %i 03suri de profila2ia sarciniiH papirusul 3C3" es#e <n sc9i08 o
colecie de for0ule 0a7ice 6i54nd pro#ecia 0a0ei %i a copilului.
A0in#i0 doar <n #reac3# papirusul din fondul .u5eului Iri#anic, papirusul Carls8er7 VIII
@Copen9a7aA precu0 %i colecia 0u5eului din Iudapes#a care se ocup3 cu de0onolo7ia %.a.
Al#e #e2#e 0edicale ne-au par6eni# scrise pe fra70en#e de lu#, pia#r3 %i calcar, a%a-nu0i#ele
os#ro?a, scrisori, lespe5i de 0or04n#, s#a#ui funerare, pic#uri 0urale ale #e0plelor %i 0or0in#elor
ca %i pe di6ersele 6ase conin4nd feluri#e po0e5i, alifii, <n#r-un cu64n#, e2#erna. .ul#e i0a7ini ne
per0i# s3 ne face0 o idee des#ul de e2ac#3 asupra incidenei di6erselor afeciuni <n 0asa
populaiei, <ns3 doar e2a0inarea 0u0iilor a elucida# 0a!ori#a#ea aspec#elor pa#olo7iei acelui
#i0p. .uli e7ip#olo7i au decrip#a# cu pasiune ne03sura#3 res#urile is#oriei 6ec9ii 0edicini
e7ip#ene. Din#re #oi #re8uie s3 re0arc30 opera lui >er0ann ,rapoE care, <n cola8orare cu
>ilde7ard 6on Deines %i Lolfa9r# Les#endorf, pu8lic3 <n#re 1/54 %i 1/62, <n op# 6olu0e,
lucrarea 7rundrifi der 1edizin der !lten 9g:pten <0azele medicinii *ec#iului /gipt=
>

E6oluia 0edicinii es#e calea parcurs3 de la iraional la raiune, de la 0a7ie la %#iin3.
.edicina ac#ual3 es#e <nc3 ar#3 %i %#iin3 pen#ru c3 nu s-a eli8era# co0ple# de 0a7ie. Vine <ns3
6re0ea <n care 6o0 pu#ea cuan#ifica e2ac# %i efec#ele pu#erii 0en#ale pen#ru a o pu#ea include
<n#r-un plan #erapeu#ic co0ple2 %i eficien#.
$oa#e cel 0ai frec6en# concep# u#ili5a# de 0edicina e7ip#ean3 <n #recu# era cel de 0a7ie
9o0eopa#3. Ia#3 dou3 e2e0ple: ) fe0eie e29al3 un 0iros de carne al#era#3. Cau5a1 ) #u0oare
0ali7n3 de u#er. Es#e sf3#ui#3 s3 pre73#easc3 o 8uca#3 de 0u%c9i pe care o afu03 %i apoi o arde
pen#ru ca prin fu0i7aie s3 co08a#3 nepl3cu#ul 0iros %i indirec# 7ra6a afeciune de care sufer3.
21
*nui pacien# 0u%ca# de un %arpe 6eninos i se ros#ea ur03#oarea for0ul3 0a7ic3: :<napoi %arpe,
ia-i o#ra6a ce se 73se%#e <n#r-o anu0e par#e a corpului celui 0u%ca#. $ri6e%#e, fora 0a7ic3 a lui
>orus es#e 0ai #are dec4# a #a <nsuiS;
5
.
>ipno5a es#e folosi#3 uneori <n scop #erapeu#ic. =or0ula de desc4n#ec se ros#e%#e <n 5ori sau
<n a0ur7 p4n3 la de %ap#e ori, nu03r cu se0nificaie 0a7ic3.
) 0are 6arie#a#e de a0ule#e #re8uia s3 pre6in3 <08oln36irile. *n rol deose8i# <n aces# sens
<l !ucau s#a#uile di6erselor di6ini#3i. $referai erau >orus %i Ies. Acoperi#e de 9iero7life, c4nd
erau s#ropi#e cu ap3, s#a#uile confereau i0uni#a#e fa3 de <nep3#urile scorpionilor, 0u%c3#urilor de
crocodili, %erpi %i al#e 6ie#3i fi7ura#e pe soclul s#a#uii.
(eli7ia era <n s#r4ns3 le73#ur3 cu ar#a #erapeu#ic3. >orus, 5eul cu cap de %oi0, era .ai-
.arele 6indec3#orilor iar 0a0a sa, Isis, #recea drep# descoperi#oarea 0edica0en#elor. Geia
>a#9or, cea cu cap de 6ac3, era pro#ec#oarea fe0eilor. '9o#, fi7ura# cu un cap de i8is sau de
pa6ian, era 5eul scrii#orilor. Aces# e%alon de 5ei#3i principale era co0ple#a# cu un nu03r 0are de
5ei#3i secundare. *nii din#re 0uri#orii de r4nd, afir0ai <n do0eniul ar#elor 0edicale, erau
onorai <n 0od deose8i# dup3 0oar#eH a fos# ca5ul lui I09o#ep, 6es#i# o0 de %#iin3 %i 0iraculos
#erapeu# din 6re0ea $#ole0eilor, c3ruia i se recunosc 0eri#ele %i care de6ine, de la un 0o0en#
da#, 5eul 0edicinii.
=3r3 a fi co0ple# separa#3 de ri#ualis0, 0a7ie %i preoie 0edicina Vec9iului E7ip#
dispunea, a%a dup3 cu0 recuno%#eau >o0er %i >erodo#, a#4# de e2celeni 7enerali%#i, c4# %i de
repu#ai speciali%#i.
.edicii Vec9iului E7ip# cons#i#uiau un corp social or7ani5a# ierar9ic, co0pus din 0edici
%efi, 0edici pri0ari, asis#eni e#c. $ala#ul %i Cur#ea =araonului a6eau 0edici proprii ale c3ror
le73#uri cu confraii ne sun# necunoscu#e, de%i pro8a8il e2is#au.
Despre a!u#oarele 0edicilor, <n7ri!i#ori %i 0aseuri, nu se %#iu prea 0ul#e.
Educaia 0edicilor era 8a5a#3 pe prac#ica clinic3 %i lec#ura -copierea #e2#elor 0edicale de
care :Casa Vieii;, ins#i#uie 6i54nd calificarea 0edicilor, nu ducea lips3.
)ricu0, 0edicii dispuneau de solide cuno%#ine %i de o #er0inolo7ie re0arca8il3, de%i pe
alocuri confu53, a#4# <n do0eniul ana#o0iei, precu0 %i <n cel al pa#olo7iei.
Mn 0a#erie de pa#olo7ie a apara#ului cardio-6ascular cuno%#eau 8un3 par#e din#re ari#0ii,
infarc#ul, ane6ris0ele ar#eriale %i 6aricele. Afeciunile pl304nului %i al c3ilor respira#orii,
73sindu-%i e2presia clinic3 <n #use, erau #ra#a#e prin 6aria#e recep#e, <n nu03r de dou35eci %i una
<n papirusul lui E8ers, ca %i in9alaii <n special de su8s#ane aro0a#e.
Afeciunile 7as#rice erau 0ediocru cunoscu#e. In#es#inului i se acorda o a#enie 0ai 0areH
cons#ipaiei <i erau re5er6a#e dou3spre5ece recep#e <n di6erse papirusuri. Diareea era <ns3
defa6ori5a#3, re5er64ndu-i-se o sin7ur3 recep#a.
Afeciunile rec#ale, #e03 a papirusului C9es#er Iea##i, erau 0ai 8ine cunoscu#e @cons#ipaia,
22
pruri#ul, 9e0oroi5iiA. Erau #ra#a#e cu clis0e cuprin54nd un a0es#ec de suc de s#ru7uri cu ro%co6e
sau s0oc9ine sau c9iar supo5i#oare cu di6erse a0es#ecuri pe 8a53 de 0iere.
Mn 0od analo7 se acorda a#enie afeciunilor apara#ului uro-7eni#al, 0aladiilor infecioase %i
epide0iilor, 8olilor para5i#are %i pa#olo7iei apara#ului loco0o#or.
)rice <ncercare de enu0erare e29aus#i63 a pa#olo7iei pre5en#a#3 de li#era#ura de speciali#a#e
a 6ec9iului E7ip# e%uea53.
Vec9ea 0edicin3 e7ip#ean3, epura#3 <n 8un3 03sur3 de 0i#uri %i 0a7ie, cunoa%#e o lar73
r3sp4ndire %i i0plan#are <n 8a5inul .edi#eranei es#ice, <nain#e de #oa#e la 6ecinii e8raici de la
nord %i apoi, cu <nce#ul, <n cen#rele de <n63304n# 0edical pre9ipocra#ic din (9odos, Fos,
Fnidos, Sa0os %i Fro#ona.
>ippo?ra#es <nsu%i pare a se fi inspira# din ,ratatul asupra bolilor de inim i vase,
renu0i#3 lucrare e7ip#ean3. C4# despre capi#olul :$ro7no5ele asupra 0ersului na%#erii;, el es#e
doar o #ranscriere a unui fra70en# al c3rui ori7inal <l 73si0 <n papirusul lui Carls8er7.
6

$e scur#, pu#e0 carac#eri5a 6ec9ea 0edicin3 e7ip#ean3 as#fel: a8ordea53 o lar73 pale#3 de
preocup3ri din do0eniul pa#olo7iei 8olilor in#erne %i preconi5ea53 soluii in7enioase 8a5a#e pe
fac#ori cura#i6i, <n special na#urali. E0piric-spon#an3, #radiionalis#-0a7ic3 %i #ranscenden#al3, ea
6a ser6i drep# 0odel #e0porar 6ecinilor si#uai la nord de s#a#ul faraonic.


NOTE:

1. D)(E, C9arles 6an: 7esc#ic#te des +irrens, Iin793user Verla7, Iasel -
Ios#on-Ierlin, 1//6, S. 24H
2. IIE.E+, Lal#er: 4eidegger, >u0ani#as, Iucure%#i, 1//6H
3. +ECA, An7e-$ierre: Die 1edizin im !lten ?g:pten, in 2llustrierte
7esc#ic#te der 1edizin 6on Sournia-$oule#-.ar#inB, I. I, Andreas, Sal58ur7, 1/&C, S.
11CH
4. ,(A$)L, >er0ann, DEIES, ., LES'ED)(=, L.: 7rundr. der
1edizin der !lten ?g:pten A?ade0ie Verla7, Ierlin, 1/54-1562, i0 2llustrierte
7esc#ic#te der 1edizin, I. 1., S. 1C/-114H
5. +ECA, An7e-$ierre: Die 1edizin in !lten ?g:pten, la fel ca 0ai sus, su8
nr. 3, S. 115-116H
6. +ECA, An7e-$ierre: 2bid, nr. 3, S. 143.
23
MESOPOTAMIA



Mn ceea ce pri6e%#e cau5a, 6arie#a#ea %i #ra#a0en#ul unei 8oli, pen#ru 6ec9ii locui#ori ai
spaiului din#re 'i7ru %i Eufra#, fac#orul #ranscenden#al era de o deose8i#3 i0por#an3. +e73#ura %i
dependena de di6ini#a#e li0i#a 7raniele 0edicinii prac#ica#e.
I0a7inea lu0ii de :dincolo;, <n#uneca#3, nepri0i#oare, locui#3 de u08re #r3ind <n condiii
0i5era8ile, f3r3 a pu#ea s3-%i 73seasc3 o lini%#e 8ine 0eri#a#3, a6ea drep# efec# adop#area unei
po5iii 9edonis#e ce reco0anda asirienilor c4# %i c9aldeenilor s3 se 8ucure de 6ia3 a#4#a 6re0e
c4# o a6eau. De aici 7ri!a de a e6i#a, pe c4# posi8il, 8olile, c4# %i cau5ele de <08oln36ire.
Mn confor0i#a#e cu credinele 6ec9ilor populaii ale .esopo#a0iei 8oala pu#ea sur6eni <n
ur03#oarele #rei si#uaii:
o pedeaps3 a 5eilor drep# ur0are a <nc3lc3rii unui co0anda0en#, a unei le7i 0oraleH
o re#ra7erea pro#eciei 5eilor, fap# ce per0i#ea a7resiunea de0onilorH
o consecina unui ac# de 0a7ie nea7r3 prin care se in#roducea <n corpul celui 6i5a# un
spiri# r3u ca Edi0nu, E?i00u, +il<#i, Arda#lili sau c9iar dia6olul.
(e5u030: fap# i0oral - poluare 0oral3 - insul#a 5eilor - 8oala ca pedeaps3. De re0arca#
#onali#a#ea s#ric# e#ic3 a e#iopa#o7ene5ei la 6ec9ii 0esopo#a0ieni, cau53 de esen3 pur spiri#ual3,
co0ple# deose8i#3 de :con#a7iunea; e2clusi6 0a#erial3 accep#a#3 <n 5ilele noas#re.
1

(olul 0edicului era:
o s3 s#a8ileasc3 s#area de 8oal3 %i cau5ele eiH
o s3 fi2e5e pro7ra0ul #erapeu#ic s#a8ilind %i pro7nos#icul dup3 preala8il con#ac# cu
5eii <n una din for0ule:
2

- empiromantic: micrile flcrilor focului-
- oniromantic: interpretarea viselor-
- astrologia: prevederi pe baza #oroscopului bolnavului-
- #epatoscopic: aspectul ficatului unor animale de sacrificiu <ca de e$emplu porcul=
Al#e se0ne: 8e93i#ul oilor, 64!4i#ul 64n#ului, aspec#ul norilor, 58orul %oi0ilor e#c, ofereau
oca5ional punc#e de spri!in <n s#a8ilirea dia7nos#icului %i a #ra#a0en#ului.
$e 8a5a aces#or :#es#e; preo#ul-0edic pu#ea afla <n ce 03sur3 s-a produs insul#a 5ei#3ii
precu0 %i dac3 ofensa respec#i63 0ai poa#e fi r3scu0p3ra#3.
Infor0aiile ce ne-au par6eni# sun# laconice. Se u#ili5a scrierea cuneifor03 pe #38lie din
c3r30id3, pia#r3 sau al#e 0a#eriale. Descrierea 8olii era 0ai ales si0p#o0a#ic3.
Spre e2e0plu, dia7nos#icul pen#ru apara#ul respira#or era for0ula# ca: #use, e2pec#oraie,
dispneeH #erapia cuprindea in9alaii, fu0i7aii, di6erse aplicaii de c3ldur3 pe #orace %i
24
0edica0en#e considera#e specifice.
3

<n 0od analo7 di6erse al#e #38lie p3s#rea53 pro7ra0ele de #ra#a0en# ale 8olilor apara#ului
di7es#i6, uro7eni#al, nas-74# %i urec9i, o8s#e#ric3, neurolo7ie %.a.
4

Mn ceea ce pri6e%#e #ra#a0en#ul cefaleelor %i 0i7renelor, 0esopo#a0ienii dispuneau de o
recep#a in#eresan#3. $isau #ransfor04nd <n#r-o pul8ere fin3 oase sau fra70en#e de ose0in#e
o0ene%#i. $ul8erea se a0es#eca cu ulei de cedruH cu aces# a0es#ec se un7eau 5onele dureroase
acu5a#e de cel suferind.
*n al# e2e0plu ne do6ede%#e, <nc3 o da#3, c3 :ni0ic nu-i nou su8 soare;. e rea0in#i0, cei
0ai <n 64rs#3, de 0ul# #r408ia#a :infecie de focar; din care r3posa#ul profesor ,oia f3cea un fel
de concep# cen#ral e#iopa#o7enic al 0ul#ora din#re 8olile in#erne, <n special reu0a#ice. Ci#30 din
scrisoarea pe care un 0edic o adresa re7elui Asar >addan: :...reacia infla0a#orie @infeciaA din
re7iunea capului, 04inilor %i picioarelor es#e cau5a#3 de s#area dinilor... Durerea se 6a lini%#i
dup3 e2#racia dinilor 8olna6i %i 8oala 6a e6olua fa6ora8il;. Su6eranul se confor0ea53 %i
si0p#o0a#olo7ia dispare. Tuod era# de0ons#randu0S
e7li!enele erau aspru pedepsi#e. <n ca5 c3 un copil 0urea, insuficien# fiind 9r3ni# de
0a03, sau de doic3, fap#ul se pedepsea prin a0pu#area s4nilor celei ce nu-%i respec#ase
o8li7aiile.
'erapia 0a7ic-reli7ioas3 <n afar3 de o8iec#i6ul #erapeu#ic -s3-i 5ice0, so0a#ic - ur03rea %i
<ndeplinirea unui al doilea o8iec#i6, <0p3carea 5eilor prin ru73ciune, sacrificii, ofrande %i 0a7ie.
(u73ciunea pu#ea fi adresa#3 oric3rei 5ei#3i ce popula pan#eonul reli7iilor 0esopo#a0iene.
$referai erau .ardu?, o0olo7ul lui Geus, ca %i Is#ar, 5eia 0a#erni#3ii %i a fer#ili#3ii. *nele
din#re #e2#ele aces#or ru73ciuni au fos# 73si#e. Ele erau reci#a#e de preoii ce <ndeplineau %i funcii
de 6raci %i nu se deose8eau prea 0ul# de cele cre%#ine ale 5ilelor noas#re.
Sensul sacrificiului era r3scu0p3rareaH ani0alul i0ola# pe al#ar prelua 6ina p3ca#ului
f3p#ui# %i pl3#ea cu 6iaa ofensa adus3 5ei#3ii.
$rin 0a7ie %i 6r3!i#orie se credea c3 de0onii, cau53 a 8olilor, pu#eau fi adu%i la ascul#area
0arelui 0aes#ru ce conducea desf3%urarea 0esselor al8e sau ne7re. <n capi#olul #ra#4nd despre
0a7ie-6r3!i#orie a0 da# de#alii asupra aces#ui procedeu :#erapeu#ic;, 0o#i6 pen#ru care nu
re6eni0 asupra lui.
=ar0acopeea e0piric3, iden#ifica#3 de Ca0p8ell '9o0pson,@lA u#ili5a#3 <n 0edicina
0esopo#a0ian3, cuprinde:
o 25C de plan#e, fruc#e, le7u0e, cerealeH
o 12C su8s#ane de ori7ine 0ineral3 ca sulf, arsenic, an#i0oniu, co0pu%i de fier %i de
cupru, 0ercurH
o 1C& su8s#ane de ori7ine ani0al3, 6iscere de leu, 7a5el3, 6ulpe, lup, 8roasc3, p3s3ri
%i insec#e, dar %i urin3 %i e2cre0en#e.
25
(ecep#ele au de6eni# cu #i0pul din ce <n ce 0ai co0plica#e. Ele se ad0inis#rau oral,
a0es#eca#e cu ap3, 8ere sau di6erse 6arie#3i de 6inuri, <n special 6inul de pal0ier. Al#e c3i de
ad0inis#rare: fu0i7aia, ins#ilaii %i supo5i#oare, pic3#uri, po0e5i. Aplicaiile de c3ldur3
@co0preseA, 0asa!ele %i 83ile erau folosi#e pe scar3 lar73.
.ica c9irur7ie, prac#ica#3 de 83r8ieri, se ocupa cu e2#racia de dini %i 03sele, inci5ii %i
e6acu3ri de a8cese, a0pu#aii, uneori pedepse dic#a#e de !us#iie, precu0 %i operaii da ca#arac#3.
+a 0esopo#a0ieni cali#a#ea de 0edic era du8la#3 de cea de preo#, diferi# de ceea ce 6o0
6edea la iranieni. 'ra#a0en#ul se desf3%ura <n cadrul unei cere0onii cu a#4# 0ai fas#uoas3 cu c4#
persona!ul afec#a# era 0ai i0por#an#.
'o# preo#ul-0edic era cel ce s#a8ilea 6indecarea pacien#ului %i rein#e7rarea lui social3.
$reoii-6indec3#ori se 8ucurau de un 0are pres#i7iu social %i de o po5iie pri6ile7ia#3,
in#an7i8il3. <n #i0p ce Codul lui >a00ura8i pre6edea pedepse se6ere pen#ru 7re%elile
83r8ierilor-c9irur7i, de 0edicii-preoi, considerai deasupra oric3rei !udec3i o0ene%#i, nu se
a#in7ea ni0eni.
$re73#irea profesional3 a 0edicului-preo# era <n principal oral3, #38liele de c3r30id3 sau
de pia#r3 <i ser6eau 0ai 0ul# ca aide-0e0oire, la <n63area for0ulelor de e2orci5are sau la
indi6iduali5area planurilor de #ra#a0en#. Ar#icolele 215-24C din Codul lui >a00ura8i re7lau
prac#ica 0edicinii <n lu0ea 0esopo#a0ian3, referindu-se concre# la onorariu, desp37u8iri e#c.
Mn re5u0a#:
o 8oala era pedeapsa ine6i#a8il3 a unui p3ca# co0is fa3 de du0ne5eire @5ei#a#eAH
o 8oala se e2pri0a %i se definea prin si0p#o0eH
o iden#ificarea s#3rii de 8oal3 se f3cea prin e0pirie %i ana0ne53 nesis#e0a#ic3H
o #erapia so0a#ic3 recur7ea la far0acolo7ia e0piric3 ce cons#a, preferenial, din
fi#o#erapieH
o #erapia e0piric3 %i so0a#ic3 es#e du8la#3 de #erapia 0a7ico-
o e2orcis#3 ce c3u#a reconcilierea cu 5ei#a#ea prin ru73ciuni, ofrande %i sacrificii.


NOTE:

1. GA(A,)GA, Kuan: Die 1edizin in 1esopotamien, <n 2llustrierte
7esc#ic#teder 1edizin, I. I., 6on Sournia-$oule#-.ar#inB, Andreas Sal58ur7, 1/&C, S./2-
/5H
2. GA(A,)GA, Kuan: bid, S. /5H
3. FE(E(, Die#er: 1edizin und 1agie i m 0ab:lonisc#en ,almud, -
.iinc9ener .edi5inisc9e Loc9ensc9rif#, 1C5U1/63, S. 464-46/H
26
4. KAS'()L, ..: ,#e 1ediane oft#e 0ab:lonians and !ss:rians, $rocR, (oB.
Soc. .edicine, Sec#ion >is#. 0ed., 1/14H
2"
VEC!IUL IRAN



A6es#a es#e sin7ura surs3 i0por#an#3 asupra 0edicinii Iranului preisla0ic @sec. "-6 a.C9.A.
Aceas#3 scriere a9e0idic3 a fos# dis#rus3 <n 0are 03sur3 <n ur0a ordinului e2pres al lui
Ale2andru cel .areH dou3 capi#olele asupra as#rono0iei %i 0edicinii au sc3pa#, nu se %#ie cu0,
aces#ei iniia#i6e cri0inale. *l#erior 'ansar, 0ai-0arele preoilor, la porunca pri0ului re7e
sasanidic, Arda%er @224-241 d.C9.A, res#a8ile%#e, <n 03sura posi8ilului, #e2#ul iniial, <nc9eind
aceas#3 lucrare <n #i0pul do0niei lui -apur @241-2"2A, fiul lui Arda%er. Din p3ca#e %i aceas#3
nou3 A6es#a se pierde pe #rei sfer#uri
1
. Ceea ce s-a p3s#ra# cuprinde un nucleu ar9aic asupra lui
Gara#9us#ra, un :code2 con#ra de0onilor;, precu0 %i c4#e6a capi#ole de #erapie, o8li7aii %i
drep#uri ale 0edicului. u0eroase o8scuri#3i ale #e2#ului nu ne per0i# s3 ne face0 o idee e2ac#3
asupra 0edicinii #i0pului.
*n a!u#or su8s#anial <n aceas#3 direcie ne par6ine <ns3 prin in#er0ediul unor scrieri
s#r3ine, indice %i eline, c3ci iranienii <n#reineau 8une le73#uri cul#urale cu 6ecinii lor.
)ri7inea 8olilor s#3 <n Spiri#ul (3ului pe care <l nu0esc An7ra .ain!u c3ruia i se
su8ordonea53 <n cali#a#e de de0oni %i 6r3!i#ori Ka#u, $airi?a, -aini %i Drud%.
2

+a un 0o0en# da# erau cunoscu#e //./// de 8oli, pro8a8il si0p#o0e care, cu #i0pul, se
reduc la 4333. A6es#a ne-a p3s#ra# nu0ele unora din#re ele, f3r3 <ns3 a le descrie, fap# ce face
iden#ificarea lor i0posi8il3H isc9ire, a79uire, a79ra, u79ra, sarana, saras#!a, a59ana, ?uru7a %.a.
'oa#e aces#e 8oli, considera#e de0oni %i su8ordona#e Spiri#ului (3ului, An7ra .ain!u, sun# <n
lup#3 con#inu3 cu Spiri#ul Iinelui, A9ura .a5da.
C4nd 8oala se soldea53 cu 0oar#e, dup3 ce sufle#ul a p3r3si# corpul celui suferind, o 0usc3
uria%3 cu coad3 de scorpion, ori7inar3 din P3rile ordului, 6ine <n 58or %i se a%a53 pe cada6ru,
unde, prin 5u05e#ul ei <ndr3ci#, c9ea03 p3s3rile de prad3 pen#ru a consu0a res#urile p304n#e%#i
ale celui deceda#.
3

Di6erse re7le0en#3ri fi2au drep#urile %i o8li7aiile 0edicului. Se f3cea o deose8ire
funda0en#al3 <n#re c9irur7i, fi#o#erapeui %i e2orci%#i. *n c9irur7 aparin4nd reli7iei oficiale,
A9ura .a5da, nu a6ea 6oie s3-%i #ra#e5e un coreli7ionar <nain#e de a fi #ra#a# ali #rei pacieni de
confesiuni diferi#e. C4nd opera#orul a co0is o 7re%eal3 de o anu0i#3 7ra6i#a#e, era pedepsi# prin
a0pu#area a %ase de7e#e ale 04inilor, 8a c9iar a a08elor 04ini <n ca5 c3 pacien#ul, :o0 li8er;, a
deceda#. )norariile erau %i ele re7la#e <n funcie, 0ai ales, de i0por#ana persona!ului #ra#a#. Ele
cons#au din 8unuri %i su0e de 8ani.
Cur#ea i0perial3 o8i%nuia s3 an7a!e5e 0edici s#r3ini. Darius cel .are @522-4&6 a.C9.A a
8eneficia# de ser6iciile unor 0edici e7ip#eni <nlocuii ul#erior de c3#re renu0i#ul De0o?edes din
2&
Fro#ona. 'radiia susine c3 Ar#a2er2e I-ul @464-42/ a.C9.A ar fi <ncerca# s3-1 an7a!e5e, f3r3
succes <ns3, pe <nsu%i 0arele >ippo?ra#es.
'ra#a0en#ul co0por#a #rei 7rupe de 0i!loace
4
c9irur7icale, conser6a#i6e @fi#o#erapiaA %i
0a7ia. C9irur7ia era foar#e <nain#a#3, s#3p4nea e2celen# #e9nica #repanaiilor craniene %i a
lapara#o0iilor, era prac#ica#3 cu profesionalis0 %i si0 de r3spundere.
'ra#a0en#ul conser6a#or punea 8a53 pe fi#o#erapie. Aciunea #erapeu#ic3 a plan#elor,
far0acolo7ia lor era foar#e 8ine cunoscu#3. =or0a de ad0inis#rare era 6aria#3: e2#rac#e, pul8eri,
un7uen#e, supo5i#oare e#c. oiunea de do53 %i do5are era 8ine cunoscu#3. Din#re cele 0ai des
folosi#e plan#e a0in#i0: r3d3cina de alaun, oli8anu0 @o plan#3 r3%inoas3A, aloes, rodia, 8an79a
@9a%i%1A. A6es#a a#ri8uia plan#ei 9ao0a, :7al8en3 %i cu #ulpin3 elas#ic3;, cali#3i 0edica0en#oase
7enerice ca s3n3#a#e, <nelepciune, for3, succese, 8o73ie, pres#i7iu.
5

.a7ia, al #reilea picior al #repiedului #erapeu#ic, era prac#ica#3 cu re7ulari#a#e de c3#re #oi
indo-europenii, iranienii inclusi6. Se u#ili5au for0ule %i ri#uri considera#e sacrosanc#e, a8solu#
necesare pen#ru a o8ine fie fa6oarea 5eilor, fie cle0ena lor.
6

Io7a#ul fond #erapeu#ic co0un al 0esopo#a0ienilor, iranienilor %i al 6ec9ii cul#uri indiene
ne o8li73 s3 #ra7e0 anu0i#e conclu5ii asupra le73#urilor %i con#ac#elor aces#or populaii. De%i
separa#e de dis#ane 0ari, dificil de s#r383#u# cu 0i!loacele de #ranspor# ale epocilor respec#i6e,
ele ne apar <n#r-o al#3 lu0in3 dec4# cea de p4n3 acu0H 0ai frec6en#e %i 0ai 6oi#e, cel puin de
c3#re o p3#ur3 su8ire de oa0eni ani0ai de dorina de a-%i cunoa%#e 6ecinii %i efor#urile de a-%i
asi7ura o 6ia3 8un3 %i un sa#isf3c3#or s#andard de s3n3#a#e.


NOTE:

1. .AGA(S, ,uB: Die altiranisc#e 1edizin, i0 2llustrierte 7esc#ic#te der
1edizin, I. 1, Andreas, Sal58ur7, 1/&C, S. 165-1"&H
2. I(ADEI*(,, D.: %risterrzte und 4eil"unst im alten %ersien, =in?
Verla7, S#u##7ar#, 1/6/H
3. .AGA(S, ,uB: 2bid, @6. punc#ul 1.A S. 166H
4. .AGA(S, ,uB: 2bid, @6. punc#ul 1.A S. 1"1H
5. =)A>, A.: @ur Auellen"unde der persisc#en 1edizin, +eip5i7, 1/1CH
6. DA(.ES'E'E(, K.: Le @end-!vesta ,raduction nouvelle avec
commentaire #istori;ue ei p#ilologi;ue !drien 1aisonneuve, $aris, 1/6C.
2/
INDIA, DE LA VEDE LA A$URVEDA



Mn pri0a !u03#a#e a secolului al VV-lea cerce#3rile ar9eolo7ice din 6alea Indusului
descoper3 dou3 i0por#an#e locali#3i: .o9end!o-Daro %i >arappa, <n#e0eia#e <n ur03 cu #rei 0ii
de ani a.C9. $opulaia fiec3reia din#re aces#e a%e53ri nu03ra apro2i0a#i6 5C.CCC de locui#ori,
s#ruc#urai social <n pa#ru 0ari 7rupe de cas#e: 8ra90anii @preoiiA, %a#ri!a @r358oiniciiA, Eai%a
@3ranii %i 0eseria%iiA %i sudra @ser6i#oriiAH paria%ii @cei de nea#insA erau considerai <n afara
sis#e0ului. $rofesia, ali0en#aia %i da#inile erau cri#erii s#ric#e ale diferenierii aces#or 7rupe de
cas#e. +ocui#orii a!unseser3 la un 7rad a6ansa# de cul#ur3. Dispuneau de o scriere proprie, erau
pricepui <n es3#orie %i <n #e9nica prelucr3rii 0e#alelor %i a pie#relor preioase. Casele lor erau
i7ienice %i pre635u#e cu un eficien# sis#e0 de canali5are. A6eau 83i pu8lice %i o s#ruc#ur3 sani#ar3
8ine de56ol#a#3. Cu #ris#ee #re8uie s3 lu30 ac# c3 la 0i!locul celui de al doilea 0ileniu a.C9.
in6a5ia unor cuceri#ori arieni a dis#rus 8un3 par#e din locali#a#ea .o9end!o-Daro, lic9id4nd
populaia ce nu s-a pu#u# pune la #i0p la ad3pos#.
1

Cuno%#inele 0edicale, ca %i 0odul <n care se prac#ica 0edicina <n aces#e <ndep3r#a#e
#i0puri, ne-au par6eni# prin in#er0ediul 0ai 0ul# alu5i6 ale unor scrieri ca *edele %i Sam#itas
Aces#ea au fos# co0ple#a#e prin al#e infor0aii pro6eni#e din #e2#ele 8ra90ane %i upani%ade din#re
anii 1CCC %i 5CC a.C9.
2

Ana#o0ia, des#ul de rudi0en#ar3, insis#3 foar#e 0ul# asupra unui sis#e0 canalicular foar#e
co0ple2 <n care circul3 di6erse u0ori. =i5iolo7ia es#e do0ina#3 de noiunea de 64n#, a#0osfer3 <n
0i%care. V4n#ul ar cons#i#ui sufle#ul lu0ii, fora cos0ic3 ce ani03 0acrocos0osul c4# %i
0icrocos0osul. Vedele 0enionea53 cinci feluri de 64n#uri: prana, aprana, E!ana, sa0ana %i
udana.
*pani%adele <ncearc3 s3 ni le diferenie5e %i s3 ni le defineasc3.R 'o# ce pu#e0 spune es#e c3
reu%i#a aces#ei #en#a#i6e r304ne depar#e de in#enii. .ai i0por#an#e ni se par aspec#ele pa#olo7iei
%i #erapiei aces#ei 6e#us#e 0edicini. .ul#e din#re 5ei#3ile 6edice dein pu#erea de a 6indeca sau,
di0po#ri63, de a <08oln36i. Cei 0ai populari %i 0ai iu8ii 5ei sun#: AsEin-,e0enii, cunoscui %i
ca ara#iaH ei par a fi pro#ec#orii celor ce <%i dedic3 6iaa profesiunii 0edicale %i sun# <n s#are de a
reda 83#r4nilor #inereea, or8ilor, 6ederea, de a 6indeca r3ni.
'radiia face din Indra un 5eu supre0 al 0edicinii. El acionea53 <0preun3 cu AsEin-
,e0enii #rans0i4nd o0ului cuno%#inele necesare asi7ur3rii unei 6iei lun7i, 8un3s#3rii %i
6indec3rii suferinelor de #o# felul.
(udra es#e un pre0er73#or al lui S9iEa. A#o#pu#ernic, sensi8il, nu #re8uie 8rusca# c3ci es#e
3C
foar#e r358un3#or. Ar0ele sale de #e0u# sun# #u%ea %i fe8ra.
)ri7inar3 din 6ec9iul Iran, Larusa es#e considera#3 de li#era#ura clasic3 indic3 drep# 5eia
apelor %i dein3#oarea secre#ului ne0uririi c4# %i a ordinii cos0ice %i 0orale. Ea ar fi %i
posesoarea a nu0eroase for0ule de #ra#a0en# 0edica0en#os.
C4#e6a i0nuri din A#9arEaEeda @VIII, ", 3 %i VII, 42, 1-2A su8linia53 %i rolul <nc3lc3rii
le7ii 0orale <n ca5 de <08oln36iri.
.edicina ar9aic3 a Indiei face %i pri0ii pa%i spre de56ol#area unei #er0inolo7ii. Ia#3 c4#e6a
denu0iri dese0n4nd cele 0ai frec6en#e <08oln36iri.
Ja"sma definea o s#are ca%ec#ic3, <n #i0p ce prin Dsc9an!an!a au#orii 6edelor <nele7eau
a#4# afeciunile #u0orale 7enerali5a#e c4# %i o s#are de sep#ico-pie0ie co0plica#3 cu necro5e
osoase. !ngab#eda era e2presia unei 8oli 0u#ilan#e a 0e08relor, dup3 #oa#e pro8a8ili#3ile lepra.
'er0enul #ariman care <nsea0n3 7al8en era re5er6a# afeciunilor ic#erice.
=e8ra era e6oca#3 de noiunea ta"man, indiferen# de carac#eris#icile ei, #er3, c6ar#3H ea
#re8uia #ra#a#3 prin ru73ciune.
Basi"a <nsea0n3 #use, sirsa"ti %i sirsamaja, dureri de cap, pistame#a, lu08a7ie, sula,
durere s#r3pun73#oare, asra8a, scur7ere @<n#re8uina# pen#ru poliurie, diaree, 9e0ora7ieA
%.a.0.d.
3

Dup3 cu0 pu#e0 re0arca, denu0irea 6edic3 dese0na nu a#4# o 8oal3 c4# un si0p#o0
principal sau cel 0ul# un sindro0. Aces# fap# e2pri0a insuficiena unui dia7nos#ic e#iopa#olo7ic,
caren3 u%or de <neles <n fa5a incipien#3 <n care se 73sea 0edicina acelor #i0puri.
S3 reine0 c3 de0onilor li#era#ura 6edic3 le conferea un i0por#an# rol <n pa#o7enia 8olilor.
De aici necesi#a#ea desc4n#ecelor o8li7a#orii, asocia#e <n #ra#a0en#ul oric3rei 8oli.
4
Aces#ea se
ros#eau sau c4n#au <n cursul desf3%ur3rii unor ri#ualuri precise.
)8ser6aia 5ilnic3 de-a lun7ul 7eneraiilor a dus la descoperirea unor plan#e care do6edeau
o aciune #erapeu#ic3H c3 era 6or8a de o aciune 0a7ic3 sau 0edica0en#oas3, lucrul era de
i0por#an3 secundar3. .ircea Eliade se0nala unele aciuni #erapeu#ice surprin53#oare o8ser6a#e
<n cursul c3l3#oriilor sale prin India.
5

'erapia 6edic3 u#ili5a %i u#ili5ea53 <nc3 %i as#35i, <n afar3 de plan#e 0edicinale, di6erse
su8s#ane de ori7ine 0ineral3 sau ani0al3 ca: aur, perle, urin3 %.a.
'e2#ele 6edice acord3 o a#enie deose8i#3 %i die#ei pe 8a53 de lap#e, 83u#uri alcoolice, 0iere
de al8ine precu0 %i anu0i#e cereale. 'oi ace%#i fac#ori #erapeu#ici sun# u#ili5ai nuana# a#4# de
c3#re :6indec3#ori; a08ulani, c4# %i de c3#re 8ra90ani c3rora prac#ica 0edicinii a08ulan#e le era
in#er5is3.
Cu #i0pul, <n#re anii 6CC-4CC a.C9., cuno%#inele cuprinse <n 6ersurile 6edelor, co0ple#a#e
de cuno%#ine noi, e0piric do84ndi#e %i raional for0ula#e, sun# descrise <n #ra#a#ele didac#ice.
Dou3 din#re aces#ea, .ara"a-Sam#ita %i Sus"uta-Sam#ita, cons#i#uind lucr3rile de 8a53 ale
31
!jur8edelor, au disp3ru#. *nele infor0aii fra70en#are ne-au par6eni# prin in#er0ediul unor
#e2#e sanscri#e %i al unor surse 7rece%#i din 6re0ea lui Ale2andru cel .are.
Doc#rina a!urEedic3 susine drep# cau53 a 8olilor de5ec9ili8rul <n#re cele #rei ele0en#e
@principiiA aer, 8il3 %i 0uco5i#3i @sero5i#3iA.
)nesi?ri#os din As#Bpalaia rela#ea53 c3 indienii a#in7 64rs#e <nain#a#e da#ori#3 fap#ului c3
%#iu s3 se <n7ri!easc3 %i pen#ru c3 8ra90anii duc o 6ia3 <n confor0i#a#e cu le7ile na#urii.
) al#3 lucrare, !rt#asastra, descrie 8oli, in#o2icaii da#ori#3 dro7urilor, an#ido#uri,
speciali5area 0edicilor, e2a0inarea pos#le#al3 %i dia7nos#icul necropsie e#c.
'e2#ele 8udis#e @sec. VI a.C9.A 0enion4nd ac#i6i#a#ea renu0i#ului c9irur7 KiEa?a @sau
Dsc9iEa?aA <i a#ri8uie efec#uarea de operaii laparoscopice %i #repanaii craniene su8 anes#e5ie cu
9a%i%, perfor0ane deose8i#e pen#ru 6re0ea respec#i63.
.a5ars
6
#ra7e ur03#oarea conclu5ie: ...:cele %ase-%ap#e secole de dinain#ea apariiei
cre%#inis0ului, #i0p <n care s-a de56ol#a# <n633#ura A!ur6edei, cons#i#uie, <nc3 %i as#35i, 8a5a
0edicinii #radiionale indiene;.
.area eficien3 a unora din#re procedeele #erapeu#ice folosi#e pe su8con#inen#ul indian
cons#i#uie <nc3 se0ne de <n#re8are pen#ru lu0ea noas#r3 %#iinific3 ce depune <n con#inuare
efor#uri deose8i#e pen#ru descifrarea <n a03nun# a secre#elor aces#ei 0edicini #radiionale.


NOTE:

1. D)(E, C9arles 6an: 7esc#ic#te des +issens, Iir?93user, Iasel-Ios#on-
Ierlin, 1//6, S. 25-26H
2. .AGA(S, ,uB: Die 1edizin in den +eden, in 2llustrierte 7esc#ic#te d,er
1edizin, I. I. 6on Sournia-$oule#-.ar#inB, Andreas, 1/&C, S. 145-164.
3. .AGA(S, ,uB: 2bid, @ca la punc#ul 2, S. 156-15/AH
4. .AGA(S, ,uB: 2bid, @S. 15/-16CAH
5. E+IADE, .ircea: ( nde vingt ans, p. 5&-5/, dans Ca9iers de +R>erne,
1ircea /liade, par Cons#an#in 'acou e# col., $aris, 1/"&H
6. .AGA(S, ,uB: 2bid, @S. 163A.
32
MEDICINA TRADI)IONAL* C!INEZ*



A0 e5i#a# c4#6a #i0p <nain#e de a #rece la scrierea aces#ui capi#ol. ici as#35i nu sun#e0
con6in%i c3 0edicina european3 a fos# influena#3, epis#e0olo7ic 6or8ind, de 0edicina 6ec9ii
C9ine. e-a0 decis s3 pre5en#30 :liniile de for3; ale :ar#ei %i %#iinei 6indec3rii; <n E2#re0ul
)rien# pen#ru dou3 0o#i6e. $ri0ul: unele si0ili#udini in#eresan#e de ordin #eore#ic, fap# ce
do6ede%#e c3, pes#e dis#an3, dar la o anu0i#3 or3, ci#e%#e #i0p - epoc3, )0ul de oriunde poa#e fi
preocupa# de acelea%i ideiH al doilea 0o#i6: fiindc3 <n ul#i0a 6re0e, p3ri i0por#an#e din ceea ce
noi nu0i0 0edicin3 #radiional3 c9ine53 irup #o# 0ai insis#en# <n lu0ea 0edicinii 0edi#erano-
a#lan#ice. De aici consecina ine6i#a8il3, o8li7aia de a fi co0ple# %i corec# infor0ai.
S3 6ede0, 0ai <nain#e de orice, care sun# ideile for3, ce conduc 6ec9ea 0edicin3 c9ine53.
$ri0a din#re ele es#e c3 )0ul %i a#ura se 73sesc %i coe2is#3 <n#r-o s#r4ns3 s#are de
le73#ur3. Dar le73#ur3 <nsea0n3 %i in#erdependen3. $en#ru corec#area #endinei de a8a#ere de la
aceas#3 s#are de ec9ili8ru, fap# ce poa#e duce la ruperea le73#urii, #re8uie s3 reacion30 pro0p#,
profilac#ic, dac3 es#e posi8il, u#ili54nd 0i!loace pe c4# se poa#e na#urale @acupunc#ura,
0o2i8us#iunea, fi5io#erapiaA. Sun# de prefera# 0i!loacele na#urale deoarece nu risc30 s3 a7ra630
#ensiunile incipien#e ale relaiei o0-na#ur3 prin efec#e secundare. A doua idee 0a!or3 es#e c3
0edicina #ranscede cali#a#ea de profesie, ea es#e o le73#ur3 <n#re sferele cere%#i %i p304n# @o0 W
na#ur3A. De aici ne per0i#e0 s3 deduce0 rolul #ranscendenei <n ceea ce pri6e%#e succesul
ac#i6i#3ii #erapeu#ice, dar %i fap#ul c3 0edicina %i 0edicul <nsu%i sun# <ncarn3ri ale unor
:ierofanii;, ale unor cali#3i cu i0por#an#e no#e de sacrali#a#e.
1

C9ine5ul <ns3 nu r304ne doar un specula#i6 desprins de 6ia3, de feno0enolo7ia 5ilnic3 %i
#ra7e o nou3 conclu5ie. El :6ede; c3 0edicina pe care o prac#ic3 <%i are <nfip#e r3d3cinile <n
con#e2#ul 0ediului <ncon!ur3#or. De aici #radiionalis0ul s3u pe care <l cul#i63 cu 0ul#
de6o#a0en#. 'radiia es#e pen#ru c9ine5 un sis#e0 de 6alori, un docu0en# nescris al socie#3ii %i
al na#urii. .i#urile s#3p4nesc aprioric #i0pul %i spaiul f3r3 a fi neap3ra# ceea ce crede Eliade
efec#ul re5idual a :ce6a ce a fos#;.
2

Ca e2e0plu, s3 ne referi0 la concep#ele lui =u-9i, 74ndi#or poa#e 0i#ic ce ar fi pus 8a5ele
filosof iei na#urii <n C9ina. <n lu0e se confrun#3 dou3 fore, principii. Aces#ea sun# Bin, o for3
ne7a#i63, des#ruc#i63, %i Jan7, o for3 po5i#i63, cons#ruc#i63. Ele po# produce pa#ru #ipuri de
feno0ene: X
o feno0enul 'Rai-Jan7, 0arele Jan7, SoareleH
o feno0enul 'Rai Jin, 0arele Jin, +unaH
33
o feno0enul -ao-Jan7, 0icul Jan7, s#eleleH
o feno0enul -ao-Jin, 0icul Jin, plane#ele.
Aceas#3 #er0inolo7ie es#e #ranspus3 <n sis#e0ul noional al acupunc#urii dup3 cu0
ur0ea53: Sis#e0ul de canale principale, :0eridianele acupunc#urii;, parcur7 0e08rul superior
sau inferior, apoi o 5on3 Jin sau Jan7 %i <n final un or7an. Cunoa%#e0 as#fel ur03#oarele
0eridiane principale:
o 0eridianul 0arelui Jan7, al 04inii, sau 6asul @canalulA in#es#inului su8ireH
o 0eridianul 0arelui Jin, al 04inii, sau 6asul @canalulA pl304nilorH
o 0eridianul 0icului Jan7, al 04inii, sau 6asul @canalulA apara#ului :de #rei ori
re7la#or al #e0pera#urii corpului;H
o 0eridianul 0icului Jin, al 04inii, sau 6asul @canalulA ini0ii.
Dere7larea circulaiei <n#r-un 0eridian se #raduce prin #ul8urarea funciei or7anului in#ern
respec#i6. Cau5ele dere7l3rilor po# fi e2#erne @64n#, fri7, foc, c3ldur3, u0e5eal3, usc3ciune,
0ias0eA, in#erne @8ucurie, furie, 0elancolie, sup3rare, #ea03A sau e2cese @ali0en#are, 8eie,
se2ualeA.
3

Aplicarea acupunc#urii de-a lun7ul aces#or 0eridiane <n anu0i#e punc#e precise duce la
nor0ali5area circulaiei flu2ului ener7e#ic %i i0plici# a ec9ili8rului funcional din or7anul afec#a#.
Acupunc#ura es#e %i r304ne o 0e#od3 specific c9ine5easc3 %i care, <n ciuda anu0i#or
!us#ific3ri 0i#olo7ice, uneori 7reu de p3#runs, %i-a do6edi# eficiena <n #ra#a0en#ul 0ul#ora din#re
sindroa0ele funcionale %i dureroase. (e6ine oa0enilor de %#iin3 o8li7aia de a s#a8ili ade63ra#a
8a53 fi5iolo7ic3 a aces#ui #ip de #ra#a0en#.
e <n#4lni0 cu 0i#olo7ia %i <n al#e do0enii de ac#i6i#a#e #erapeu#ic3 a%a cu0 ar fi de
e2e0plu <n fi#o#erapia far0aceu#ic3 <n care c9ine5ii au !uca# #o#deauna un rol principal.
Ei a#ri8uie pa#erni#a#ea celei 0ai i0por#an#e lucr3ri din aces# do0eniu - $en-#sR ao ?in7
<,ratat clasic asupra aspectelor medicale= -unui persona! 0i#ic, <0p3ra#ului S9en-non7, @-en
on71A. <n reali#a#e au#or al #ra#a#ului es#e un 7rup anoni0 de oa0eni de %#iin3 care a reu%i# s3
duc3 la 8un sf4r%i# aceas#3 iniia#i63 <n#re anii 32 a.C9. %i 1C d.C9., <n #i0pul do0niei <0p3ra#ului
>an. Aceas#3 ediie ori7inal3 s-a pierdu#. Ceea ce ne-a par6eni# es#e o ediie prelucra#3 0ul# 0ai
#4r5iu de c3#re 'Rao >on7 Fin7 care a #r3i# <n#re anii 452 %i 536 d. C9. Aces#a e2a0inea53 365 de
0edica0en#e a#ri8ui#e perioadei 0i#ice S9en-non7 dar ia <n cerce#are %i al#e 365 prepara#e 0ai
noi pe care le clasea53 dup3 cu0 ur0ea53:
o 12C de 0edica0en#e pe care le nu0e%#e :cere%#i;. Ad0inis#ra#e <n orice can#i#a#e,
nu sun# o#r36i#oare. E2e0plu #ipic pen#ru aces# 0edica0en# es#e r3d3cina de
7insen7.
o 12C de 0edica0en#e 0edii, uneori o#r36i#oare, corespund sferei :u0ane;. 'ipic
pen#ru aceas#3 clas3 sun# 8ul8us fri#illariae %i code2 0a7noliae.
34
o 125 de 0edica0en#e aparin4nd unei :clase de !os;, p304n#e%#i, u#ili5a#e <n
#ra#a0en#ele diferi#elor 8oli. E2e0ple: dic9ron fe8rifu7a, r9ri5o0a r9ei, radi2
pla#icodi.
4

'o# c9ine5ii dein priori#a#ea <n ceea ce pri6e%#e or7ani5area unui sis#e0 sani#ar, care es#e
pus pe picioare <n #i0pul dinas#iilor C9ou @Ciu1AH dinas#ia 6es#ic3 <n#re secolul al Vl-lea p4n3 la
""1 a.C9. %i dinas#ia es#ic3 <n#re ""C %i 221 a.C9.
*n supra6e79e#or 7eneral, ec9i6alen#ul unui 0inis#ru, conducea un corp sani#ar-0edical
salaria# care se 8a5a pe pa#ru 7rupe de speciali%#i %i anu0e:
o 0edici 7enerali%#i, 'si-BiH
o c9irur7i speciali5ai <n #ra#a0en#ul pl37ilor, #rau0a#olo7i, a0 spune as#35i, Jan7-BiH
o die#e#icieni, S9e-BiH
o 0edici 6e#erinari, S9eu-Bi.
$ri0ele dou3 ca#e7orii se ocupau de s3n3#a#ea clasei do0inan#e %i de funcionarii s#a#ului
prelu4nd <ns3 uneori %i o8li7aiile celorlali cole7i a c3ror ac#i6i#a#e se adresa 0a!ori#3ii
poporului precu0 %i ani0alelor.
'oi 0e08rii prefesiunilor 0edicale erau reco0pensai <n funcie de succesele o8inu#e %i
penali5ai <n ca5 con#rar.
5

Mn#re anii 4"5 %i 221 a.C9., :epoca lup#ei din#re s#a#e;, apar c4#e6a personali#3i 0edicale
din#re care sun#e0 o8li7ai s3-1 e6oc30 <n pri0ul r4nd pe $ien 'sRio. <%i e2erci#3 profesia <n
pro6inciile >opei %i -an#un7. Con#e0poran cu >ippo?ra#es, s#a8ile%#e ca %i aces#a re7ulile
ana0ne5ei precu0 %i ale e2a0enului clinic <n cadrul c3ruia luarea pulsului !uca rolul de sea03.
C4#e6a succese r3sun3#oare <l fac s3 cad3 6ic#i03 in6idiei :confrailor; care nu 73sesc ni0ic
al#ce6a 0ai 8un dec4# s3 <l supri0e.
6

C3#re anul 2CC d.C9. Cean7 Cean7-?in7 pu8lic3 dou3 i0por#an#e lucr3ri: Receptele Casetei
de !ur cuprin54nd /C de prescripii %i ,ratatul asupra nocivitii frigului
Ele fi2au 0odali#3ile de #ra#a0en#, de6enind un ade63ra# co0pendiu #erapeu#ic pen#ru
ur03#oarele ca#e7orii de 8oli: afeciunile cardio6asculare, afeciunile apara#ului respira#or,
afeciunile apara#ului di7es#i6, ale apara#ului uro7eni#al, dis0e#a8olii, 8olile %i difor0i#3ile
apara#ului de susinere %i loco0oie, afeciunile sis#e0ului ner6os. .ul#e din#re recep#ele
reco0anda#e de c3#re Cean7 Cean7-?in7 sun# <n prac#ic3 5ilnic3 %i as#35i.
>ua 'o, p3rin#ele c9irur7iei c9ine5e, se na%#e <n !urul anului 1/C al erei noas#re, <n ac#uala
pro6incie 7an-9uei. El descoper3 o pul8ere anes#e5ic3 su8 aciunea c3reia poa#e efec#ua <n
lini%#e rafina#ele sale laparo#o0ii.
$ro7resele indus#riei e2#rac#i6e %i prelucr3#oare a 0e#alelor <ncep4nd cu secolul al Vl-lea
a.C9. per0i# fa8ricarea de ins#ru0en#ar 0edical din ce <n ce 0ai rafina# %i speciali5a#.
Acupunc#ura <ns3%i 8eneficia53 lar7 de pe ur0a noilor pro7rese #e9nolo7ice. Acele confeciona#e
35
din os sau pia#r3 6or fi <nlocui#e #rep#a# cu ace 0e#alice.
"



* * *


Din cele c4#e6a aspec#e punc#uale la care ne-a0 referi# reiese clar un aspec# de0n de
reinu#: a#4# 6ec9ea 0edicin3 c9ine53 c4# %i cea a popoarelor .edi#eranei de Es# %i ale )rien#ului
.i!lociu au c3u#a# s3-%i re5ol6e prin c3i proprii pro8le0ele de s3n3#a#e. u a6e0 p4n3 as#35i
do6e5i de in#erdependen3 <n#re :cen#rul c9ine5; %i cel :0edi#eranean-6es#asia#ic;. Vec9ea
0edicin3 c9ine53 deine unele priori#3i care 6or fi co0pensa#e rapid prin in#rarea <n scen3 a
,reciei an#ice.

(olul ,reciei es#e funda0en#al <n ceea ce nu0i0 epis#e0olo7ia 0edical3.
'rei e#ape 0arc9ea53 aces#e con#ri8uii:
o e#apa presocra#ic3 @pre9ipocra#iciiAH
o e#apa 9ipocra#ic3H
o e#apa pos#9ipocra#ic3.

Mn par#ea a II - a a8ord30 aceas#3 con#ri8uie a ,reciei an#ice @EllasA.


NOTE:

1. .I, L),: Die altc#inesisc#e 1edizin, in 2llustrierte 7esc#ic#te der
1edizin, I.I., Andreas, Sal58ur7, 1/&C, S. 4/-/CH
2. E+IADE, .ircea: !spect du m:t#e, ,alli0ard, $aris, 1/63H
3. .I, L),: 2bid, -. 5"-5&H
4. A0 prefera# #er0inolo7ia la#in3 celei c9ine5e deoarece cei in#eresai po#
a6ea la dispo5iie 0ul# 0ai u%or #raducerea <n orice li083 de circulaie in#ernaional3 <n
le2icoanele de speciali#a#eH
5. .EJE(, $9., '(IAD)*: Legons d5#istoire de la pensee medicale, Edi#ions
)dile Kaco8, $aris, 1//6H
6. C>E C. J.: 4istor: ofC#inese medical science, $resses de C9an7ai, >on7
Fon7, 1/6&H
36
". (*II, ..: 1anuel d5acupuncture fondamentale, .ercure de =rance,
1/"4.
3"

PARTEA A III-A



MEDICIN* 'I FILOSOFIE +N GRECIA ANTIC*



C*+'*(I, .IS'E(E, ASF+E$I)S, >).E(, A+F.AI)
,(ECIA $(E>I$)C(A'ICD - =I+)S)=IA A'*(II
-C)+I DE .EDICID
C*+'*(D =IGICD -I ,I.AS'ICD
,(ECIA >I$)C(A'ICD - II),(A=IA ESI,*(D A **I -E= DE
-C)A+D - C)($*S >I$)C(A'IC*. - >I$)C(A'IS.*+ ,(ECIA
$)S'>I$)C(A'ICD - $)S'>I$)C(A'ICII -
E++EIS.*+ -I )I+E -C)+I .EDICA+E



ROMA


$(E.E(,D')(II E'(*SCI
.EDICIA SC+AVI+)(
$(I.II .EDICI ,(ECI
-C)+I -I C*(E'E
I.$E(I*+ IIGA'I
3&

GRECIA PRE!IPOCRATIC*



C*+'*(I, .IS'E(E, ASF+E$I)S, >).E(, A+F.AI)


Mn secolul al V-lea a.C9. is#oria <nre7is#rea53 apariia %i desf3%urarea :0iracolului 7rec;. +a
pri0a 6edere 7reu de e2plica#, s#a#ele-ce#3i eline fac pro7rese <n #oa#e do0eniile de ac#i6i#a#e.
Is#orici, sociolo7i %i an#ropolo7i au cre5u# <n#r-un fel de e2plo5ie, de 7eneraie spon#anee de 7enii
%i #alen#e, f3r3 a <ncerca s3 dea 6reo e2plicaie plau5i8il3 fap#ului. As#35i pes#e aces# en#u5ias0 s-
a a%#ernu# surdinaH se 6or8e%#e <nc3 de un 0iracol, <ns3 se consider3 un 0iracol pre73#i# de c4#e6a
su#e de ani <n care in#eli7ena, 0unca, nelini%#ea %i 7eniul in6en#i6 al 0ai 0ul#or nea0uri %i
7eneraii %i-au spus cu64n#ul.
Deplin <ncredinai de reali#a#ea 0iracolului 7rec, dar re#iceni <n ceea ce pri6e%#e #eoria
e2plica#i63 a unei 7eneraii spon#anee, 6o0 da 7las fap#elor spre con6in7erea celor ne<ncre53#ori.
>ipocra#is0ul a ur0a# %i el acela%i dru0. $ro0o6a# de -coala din Fos, <n#e0eia#3 pe una
din insulele Dodecane5ului, ilus#ra# <n a doua par#e a secolului al V-lea a.C9. de c3#re o
personali#a#e de e2cepie, >ippo?ra#es al >-lea, din seria de pa#ru 0edici cunoscui su8 aces#
nu0e, unul din concep#ele de 8a53 ale 0edicinii, 9ipocra#is0ul %i-a ro#un!i# %i ad4nci# sfera de
preocup3ri %i 0e#odele doar dup3 un parcurs lun7 %i adesea ane6oios pe care <l 6o0 reda <n cele
ce ur0ea53.
$aleoli#icul %i neoli#icul de pe 6ii#orul #eri#oriu al Elladei se deose8esc prea puin de cele
ale al#or #eri#orii din lu0e. Dac3 es#e s3 d30 cre5are lui '9u?Bdides %i $ausanias, <n#re 0ileniile
al %aselea %i al #reilea populaia ,reciei insulare %i con#inen#ale, a#4#a c4#3 era, #r3ia la ora
cul#urilor ar9aice. E2cepie f3ceau <ns3 E7ip#ul %i .esopo#a0ia care p3%iser3 :<n lu0ina is#oriei;
a%a cu0 6or do6edi cerce#3rile ar9eolo7ice de 0ai #4r5iu. +a fel %i Cre#a, care, din !urul anului
24CC p4n3 c3#re 14CC a.C9., de56ol#3 cul#ura nu0i#3 0inoic3, nu0e da# de la le7endarul re7e
.inos.
1

Cul#ura cre#an3 do6ede%#e un pu#ernic po#enial e2pansionis#, p3%ind din insul3 <n insul3 %i
a!un74nd <n Asia .ic3 %i $elopones, unde <%i creea53 dou3 cen#re 8ine or7ani5a#e, 'roia %i
.icene.
Din pri0a e#ap3 a aces#ei pene#raii r304n 0edicinii nu0ele %i co0po5iia c4#or6a
0edica0en#e #radiionale ca daucusul, an#ido# al 0u%c3#urilor de %erpi %i o specie de feri73,
asplerionul, foar#e eficace <n afeciunile splinei.
3/
A doua e#ap3 a cul#urii 0inoice @2CCC-1"3C a.C9.A, 5is3 a primelor palate, ne las3 ca
0o%#enire o serie de 0odele ale i7ienei ur8ane. Apa, pro6eni#3 din ploi, era diri!a#3 prin
in#er0ediul unor #erase f3c4nd-o s3 conflue5e prin#r-un sis#e0 de canale <n uria%e 8a5ine de
acu0ulare de unde era folosi#3 dup3 necesi#3i. .ul#e din cl3dirile descoperi#e dispuneau de
sis#e0e de aerisire, canali5are, #oale#e, du%uri %i 83i.
Mn perioada #4r5ie, dup3 1"CC a.C9., de56ol#area na6i7aiei <nlesne%#e 0i7raiile %i le73#urile
cu #eri#oriile euro-asia#ice. .icene cunoa%#e o nou3 %i <nflori#oare cul#ur3 c3reia i s-a 5is
0icenian3. Es#e ora 0i#olo7iei eline din care se 6a ali0en#a %i 0edicina. Geia cre#an3 Eilei#9Ba,
pro#ec#oare a na%#erilor, d3 6ia3 lui Geus care es#e <0p304n#eni# <n ,reciaH >eca#e, 5ei3 de
ori7ine asia#ic3, descoper3 0edica0en#ul aconi#inH A#ena, 5is3 %i >B7ieia, do6ede%#e a6ansa#e
cuno%#ine #erapeu#iceH dup3 ce <l 6indec3 pe $lu#on, r3ni# de >era?les, lui $aion i se confer3 #i#lul
de 0edic al 5eilorH >er0es, %i el ori7inar din E7ip#, es#e adop#a# de noua 0i#olo7ie elenic3,
pu#ernic lian# cul#ural-reli7io!s al unei co0uni#3i cuprin54nd #o# 8a5inul .edi#eranei es#ice p4n3
dincolo de Sicilia %i sudul I#aliei care, pen#ru 0ul# #i0p, 6or pur#a nu0ele de ,recia .are.
.en#ali#a#ea unei populaii re5ul#a#3 <n ur0a a nu0eroase n363liri @a9ei, iliri, dorieniA es#e
do0ina#3 de 0a7ie. Conduc3#orii n363li#orilor sun# profei %i 6i5ionari ce pre#ind c3 di6ini#a#ea
le-a conferi# cali#3i suprana#urale, f3c4nd din ei poei, re7i, 0edici %i le7ifera#ori. u0ele lor au
re5onan3 de le7end3: )rfeu, 'iresias, Ia?u %i Fad0os.
Se pare c3 unii din#re ei au ins#i#uionali5a# :0is#erele;, care nu sun# al#ce6a dec4# anu0i#e
for0e de cul# la care par#icip3 doar iniiaii respec#i6i, eli#ari ale%i pe spr4ncean3, un fel de
franc0asoni ai an#ic9i#3ii. Sun# cunoscu#e 0is#erele orfice iniia#e de )rfeu, 0is#erele 5eiei
CB8ele iniia#e de Fad0os, 0is#erele lui Dionisos iniia#e de .ela0pus, 0is#erele de la Eleusis
%i al#ele.
2

Se credea c3 )rfeu, ca %i .ela0pus, erau <n5es#rai cu darul de a <nele7e li08a!ul
p3s3rilor, al ani0alelor s3l8a#ice, 8a c9iar %i pe cel al 0ineralelor.
.ela0pus, 0a7ician %i #erapeu#, folosea 0edica0en#e na#urale pe l4n73 desc4n#ece, 6r3!i
%i ru73ciuni.
.usaios, 0edic, poe# %i 0a7ician, ele6 al lui )rfeu, ar fi cel care, pri0ul, confor0 #radiiei,
l-ar fi <n63a# pe o0 cu0 s3-i <n7ri!easc3 pe 8olna6i %i ar fi reu%i# s3 #3l03ceasc3 se0nificaia
0is#erelor. $rin efec#ele psi9o-so0a#ice induse <n cursul desf3%ur3rii lucr3rilor 0is#erelor se
o8ineau uneori surprin53#oare 6indec3ri puse pe sea0a 5eului pro#ec#or local.
Mn !urul anului 12"C a.C9. #r3ia pe 0un#ele $elion din 'essalia cen#aurul C9iron, 0aes#ru <n
ar#a #303duirii pl37ilor <n care <i 6a iniia %i pe eroii Iliadei %i )diseii. El ar fi fos# #o#oda#3 %i
0arele cunosc3#or al aciunii plan#elor 0edicinale %i al cul#i63rii lor. ) da#3 cu el fi#o#erapia es#e
in#rodus3 sis#e0a#ic <n arsenalul 0i!loacelor #erapeu#ice. Es#e posi8il ca cen#aurii, ca persona!e
0i#ice, s3 repre5in#e, <n 74ndirea #i0pului, sincre#is0ul cul#ural al locui#orilor re7iunii Dun3rii de
4C
Kos %i al (usiei 0eridionale cu cel al ,reciei, respec#i6 al 'essaliei.
As?lepios, 6ii#orul Esculap al la#inilor, es#e con#e0poran %i ele6 al lui C9iron. Se na%#e <n
!urul anului 126C a.C9. <n 'essalia prin#r-o ce5arian3 pos#-0or#e0 efec#ua#3 de >er0es pe corpul
ne<nsuflei# al 0a0ei sale Coronis @ForonisA, fiica re7elui =le7Bas. 'a#3l s3u nu era al#ul dec4#
5eul soarelui, Apollo.
3


As!lepios es#e deose8i# de sili#or %i <n6a3 fi5io#erapia, c9irur7ia %i #ra#a0en#ul
0edica0en#os al di6erselor afeciuni.
Dar As?lepios es#e %i un no6a#or <n 0a#erie de #erapie necon6eniona<3. El reco0and3
8olna6ului s3 se ocupe de 0u5ic3 %i poe5ie, s3 ia par#e la repre5en#aii de #ea#ru %i s3 prac#ice
spor#uri ca scri0a, 9ipis0ul %i 64n3#oarea.
Cul#ura 0icenian3 dispare %i ea <n ur0a asal#ului dorienilor. Ispr36ile lui !era!les-
!ercules ne sun# cunoscu#e. .ai puin %#i0 c3 era %i preo# <n insula Fos, <n5es#ra# de 5ei cu darul
6indec3rii, 8a c9iar al <n6ierii 0orilor, prac#ica 0a7ia la fel ca 0uli din#re predecesorii s3i, a6ea
cuno%#ine <n do0eniul fi#o#erapiei %i, #o# el, 6a fi cel care 6a in#roduce pri0ele re7uli de i7ien3 <n
lu0ea sa. <n .ile# %i Elis, co08a#e cu succes epide0ii ce secer3 0ii de 6iei. <n cea de a doua
locali#a#e 0u#3 cursul r4ului Alp9eius, reu%ind s3 asane5e o re7iune 0l3%#inoas3 infes#a#3 de
paludis0.
Mn Sicilia, la .essina, es#e procla0a# 5eu al #erapiei, al ar#ei 6indec3rii, c3ci <n#re #i0p
descoper3 %i aciunea 83ilor calde <n 0ul#e afeciuni 7re6a#e de o si0p#o0a#olo7ie dureroas3.
+ocali#3ile <n care sun# descoperi#e i56oare #er0ale aces#ea 6or lua nu0ele noului :5eu; al
0edicinii @>erculaneu0, I3ile >erculane e#cA.
C3#re anul 1CCC a.C9. sursele de infor0aii asupra ac#i6i#3ilor 0edicale <ncep s3 lipseasc3.
<n aces# 0o0en#, <n !urul anilor 1CCC-/CC a.C9., apare >o0er.
!omer face s3 ne par6in3 prin cele dou3 capodopere li#erare, Iliada %i )diseea, docu0en#e
scrise de o deose8i#3 6aloare asupra 0edicinii #i0pului <n care a #r3i#. Se %#iu puine lucruri
despre au#orH n3scu# la S0irna, a #r3i# <n secolul al V*I-lea a.C9.
4

Dup3 unii asidui cerce#3#ori ai #e2#elor 9o0erice, ar fi fos# 0edic 0ili#ar care a #r3i#
ca0pania r358oiului #roian, cunosc4nd <n a03nun# #oa#e consecinele decur74nd din aceas#3
si#uaie.
S#a#is#ica lui =rolic9 <nre7is#rea53 <n Iliada o su#3 pa#ru5eci %i %ap#e de r3ni de r358oi, cele
0ai 0ul#e @1C6A cau5a#e de suli3, repar#i5a#e dup3 cu0 ur0ea53:
5

cap 31 @21YA
74# 16@11YA
#runc9i "/ @54YA
41
0e08re superioare 1C @"YA
0e08re inferioare 11 @"YA
Total 147

) su#3 paispre5ece @""YA r3niri s-au solda# cu decesul co08a#anilor. <n pl37ile pene#ran#e
ale corpului sau #rau0a#is0ele cranio-cere8rale desc9ise s-a <nre7is#ra# o 0or#ali#a#e de 1CCY,
ur0a#e de le5iunile #runc9iului, &4, &Y %i de cele ale 74#ului, &1, 25Y. .ai puin 7ra6e sun#
le5iunile 0e08relor, 14, 3Y. Cea 0ai 0are 0or#ali#a#e aparine pl37ilor prin suli3H 0ai puin
7ra6e sun# cele prin spad3 %i s37ei.
Ana#o0ia la care recur7e >o0er <n descrierea scenelor de lup#3 precu0 %i a celor r3nii sau
uci%i es#e foar#e e2ac#3, f3r3 a e2a7era <n a03nun#e. <n scrierile 9o0erice s-au u#ili5a# o su#3
cinci5eci de noiuni ana#o0ice. u e2is#3 #oa#e denu0irile necesare pen#ru cap, #runc9i, sufle# %i
spiri#.
>o0er cunoa%#e le5iunile #rau0a#ice <nc9ise 7enera#oare de %oc %i descrie cu 0ul#3
acura#ee 0alfor0aii con7eni#ale ca %i cele pre5en#a#e de >efais#os.
Mn Iliada, As?lepios nu are cali#a#ea de 5eu %i nici pe cea de co08a#an#, deoarece es#e <n
64rs#3H es#e un re7e #essalic %i un des364r%i# 0edic.
A9ille %i $a#rocle, de%i lup#3#ori pro#a7oni%#i, p3s#rea53 %i cali#a#ea de 0edici. =iii lui
As?lepios <%i <0par# a#ri8uiile. .ac9aon es#e c9irur7 iscusi# care e2#ra7e corpi s#r3ini, opre%#e
s4n7er3ri, aplic3 %i sc9i083 pansa0en#e. Cel3lal# fiu, $odalerios, es#e in#ernis#-7eneralis# %i, <n
aceas#3 cali#a#e, pre73#e%#e eli2ire %i aplic3 fi#o#erapia, opiul !uc4nd un rol de sea03. .edicina
in#ern3 era de a8ia la <ncepu# %i ac#i6i#3ile <n aces# do0eniu erau re5er6a#e cu priori#a#e 5eilor.
C4#e6a fe0ei-0edici ca >e?a0ede, A7a0ede %i $olida0na cola8orea53 cu iscusin3 %i
<nde04nare, <0preun3 cu cole7ii lor 83r8ai, la u%urarea suferinelor celor r3nii.
+ec#ura e29aus#i63 a Iliadei %i )diseii, de%i scrise <n#r-o 6re0e <n care reli7ia %i 0a7ia
do0inau ar#a #erapiei, ne do6ede%#e c3 au#orul confer3 doar o i0por#an3 secundar3 fac#orului
#ranscenden#al. $e plan indi6idual, 0edicina se i0pune prin ea <ns3%i, f3r3 in#er6enia 0a7iei sau
a reli7ieiH soar#a eroului es#e dic#a#3 de confrun#area direc#3 cu ad6ersarul.
Ele0en#ul reli7ios persis#3 unde6a <n al doilea planH es#e planul confrun#3rii celor dou3
#a8ere de 5ei care nu fac al#ce6a dec4# s3 decid3 de par#ea cui <nclin3 6ic#oria sau <nfr4n7erea
celor dou3 #a8ere <ncle%#a#e pe c40pul de lup#3. Aceas#3 laici5are, fie c9iar %i parial3, ne o8li73
s3 cons#a#30 declinul ele0en#ului 0a7ic-reli7ios <n de#er0inis0ul proceselor de 6indecare pos#-
#rau0a#ic3.
Mn afar3 de #oa#e aces#e aspec#e enu0era#e, >o0er a8ordea53 %i al#e pro8le0e 0a!ore ca
esena 6ieii %i relaia spiri#-sufle#-corp. Sun# <n#re83ri la care 6or <ncerca s3 r3spund3 %i filosofii
na#urii spre care >o0er repre5in#3 un punc# de #ran5iie.
42

L!urgos, 6es#i#ul le7ifera#or al Spar#ei, s-a preocupa# %i de unele aspec#e ale s3n3#3ii
pu8lice. <n !urul anului "5C o 9o0ose2uali#a#e 7alopan#3 aduce de0o7rafia ce#3ii <n#r-o si#uaie
precar3. $en#ru s#i0ularea se2uali#3ii, +B?ur7os re7le0en#ea53 desf3%urarea unor concursuri de
7i0nas#ic3 la care par#iciparea #inerilor %i #inerelor era o8li7a#orie. Aces#e :!ocuri; se 8ucurau de
o pre6edere par#icular3 care i0punea concurenilor de a08ele se2e s3 e6olue5e nu5i <n faa
!uriului c4# %i a spec#a#orilor. Ia#3 unde erau <ncepu#urile %i !us#ificarea s#rip-#easului de 0ass3.
Se pare c3 #o# +B?ur7os se afl3 la ori7inea re7le0en#3rii 0eselor <n co0un, a ali0en#aiei
fru7ale %i, o da#3 cu <0plinirea 64rs#ei de %ap#e ani a copilului, a 0ersului descul, a dor0i#ului pe
p304n#ul 7ol %i a pro#e!3rii copilului cu o <08r3c30in#e su0ar3 redus3 la o si0pl3 #unic3.
+e7isla#orul dorea pa#riei sale, Spar#a, 7eneraii de oa0eni 8ine c3lii care s3 poa#3 face fa3
oric3ror e6en#uali#3i, <ncerc3rilor r358oiului <n pri0ul r4nd.
6

!esiodos, n3scu# <n anul 64C a.C9., apolo7e# al 6ieii la ar3, 0are poe# al an#ic9i#3ii eline,
ne-a l3sa# 0o%#enire <n 6olu0ul 1unci i zile o serie de sfa#uri preioase de i7ien3 indi6idual3
@<08r3c30in#e, <nc3l30in#e, ali0en#aie, co0por#a0en# e#cA. Es#e un con6ins dialec#ician. Din
9aos se na%#e cos0osul, apoi noap#ea %i <n sf4r%i# p304n#ul cu 03rile %i 0unii. 'o#ul es#e
0i%care %i de56ol#are pe o cale a pro7resului dependen#3 de 6oina di6ini#3ii.
Era >esiodos un precursor al filosofilor na#urii1 =3r3 <ndoial3. $ro8a8il %i un ecolo7is#
con6ins.
Secolul al V>-lea aduce o i0por#an#3 sc9i08are <n lu0ea 7reac3. Cen#rul de 7reu#a#e al
cul#urii se 0u#3 <n Sicilia %i I#alia de Sud, unde apar noi ce#3i, din#re care cea 0ai renu0i#3 6a fi
un #i0p Fro#ona, ilus#ra#3 de personali#a#ea lui $B#9a7oras care se 6a afir0a drep# desc9i53#or de
dru0uri noi <n do0enii foar#e diferi#e ca filosofia, 0a#e0a#icile, #eolo7ia, cos0olo7ia %i
0edicina.
Se na%#e <n anul 5&2 a.C9. <n insula Sa0os pe care o p3r3se%#e la 64rs#a de 14 ani pen#ru a
se s#a8ili la Fro#ona. Va a6ea drep# 0ae%#ri pe 6raciul speciali5a# <n 6indecarea pl37ilor, Aris#eas
din $ro?onnesos, pe cele8ra $B#9ia @$i#iaA, pre5ic3#oarea din Delfi, pe $9ere?ide din SBros %i pe
Ana2i0andros @Ana2i0andruA. <n#reprinde o c3l3#orie <n $ersia unde-1 cunoa%#e pe Gara#as %i
apoi <n ,allia unde <i <n#4lne%#e pe drui5i. (e<n#ors la Fro#ona, se re0arc3 prin#r-o serie de
prele7eri cu care prile! pune 8a5ele %colii sale, <n esen3 o pledoarie pen#ru un nou 0od de 6ia3,
<08r3c4nd aspec#e educa#i6-0orale %i c9iar poli#ice.
Doc#rina pi#a7oreic3 include a#4# #endine 0is#ice c4# %i raionale. $e 03sur3 ce %#iinele
na#urale <%i definesc %i de56ol#3 sfera de ac#i6i#a#e, ele0en#ul 0is#ic cedea53 pasul. De la un
0o0en# da# apar se0nele unei di9o#o0ii sci5ionis#e. Ele0en#ele conser6a#oare, a?us0a#icii, le-
a0 5ice as#35i :reli7io%ii;, 5elo%i p3s#r3#ori ai #radiiei %i secre#elor 7rup3rii, %i 0a#e0a#icii, aripa
:pro7resis#3;, %#iinific specula#i63. C3#re sf4r%i#ul secolului al V-lea separarea 6a fi co0ple#3.
43
+3s4nd la o par#e diferenele, #oi pi#a7oreicii cred <n re<ncarnare, acord3 o deose8i#3
pondere relaiilor reciproce <n#re di6ersele o8iec#e %i si#uaii @relaia cau53-efec# %i fead-8ac?.
n.a.A. =iinele se de56ol#3 <n spaii #e0porale care corespund cifrei %ap#e iar perfec#a fru0usee
corespunde for0ei sferice.
)po5iia fa3 de noile idei es#e din ce <n ce 0ai e2pri0a#3. $B#9a7oras se refu7ia53 la
.e#apon# unde, <n !urul anului 5CC a.C9. <nce#ea53 din 6ia3. Cinci5eci de ani 0ai #4r5iu casa <n
care a6eau loc adun3rile pi#a7oreicilor din Fro#ona cade prad3 unui incendiu pus de ad6ersariH o
8un3 par#e din#re cei pre5eni pier <n fl3c3ri. =oar#e puini din#re par#icipani reu%esc s3 se
refu7ie5e la 'aren# unde <%i 6or con#inua ac#i6i#a#ea. .eri#ele lui $B#9a7oras sun# deose8i#e <n
ceea ce pri6e%#e 0edicina. El apare drep# un precursor de necon#es#a# <n 0a#erie de i7ien3,
die#olo7ie, psi9oso0a#ic3 %i #erapie prin 0u5ic3.
"

l!maion. =i5ician %i fi5iolo7, care 6a in#roduce 0e#oda e2peri0en#al3 <n 8iolo7ie, ele6 %i
0e08ru al 7rupului pi#a7oreic, 6a #r3i la Fro#ona <n#re anii 5"C %i 5CC a.C9. .e#oda sa: disecia
%i pre73#irea de piese ana#o0ice pe cada6re de ani0ale. .edicina <i da#orea53 dou3 descoperiri
i0por#an#e <n do0eniul sis#e0elor in#e7ri4#i6e. <n cadrul apara#ului circula#or reu%e%#e s3
s#a8ileasc3 deose8irea <n#re 6enele @p9le8esA pline de s4n7e ce afluea53 spre cord %i ar#erele
@pneu0aA pe care le 73se%#e la disecie 7oale de orice coninu#. Aceas#3 descoperire se ui#3 cu
#i0pul %i de a8ia oa0enilor de %#iin3 ai %colii ale2andrine le 6a re6eni 0eri#ul de a res#a8ili
ade63rul.
A doua descoperire se refer3 la or7anele de si0 pe care le e2a0inea53 pe r4nd @urec9e,
oc9i, li083 e#cA, pun4nd <n e6iden3 %i :canalele;, <n fond cordoanele ner6oase, ce lea73 or7anele
periferice de creier care es#e, dup3 Nl?0aion, %i or7anul 74ndirii. Era o concepie <ndr35nea3
care <i ridic3 <0po#ri63 #oa#e 0arile au#ori#3i %#iinifice: E0pedo?les, Aris#o#eles, s#oicii %.a.
-i #o#u%i Nl?0aion a6ea de par#ea lui drep#a#ea care es#e consfini#3 prin preluarea #e5ei
sale de c3#re <nsu%i >ippo?ra#es.
$en#ru Nl?0aion principiul uni6ersal es#e drep#a#ea, le7i#i0i#a#ea. <n 0od analo7, s3n3#a#ea
se 0enine %i ea prin ec9ili8rul <n anu0i#e proporii a di6erse cali#3i: u0ed-usca#, rece-cald,
dulce-a0ar %.a.0.d. E2cesul sau defici#ul uneia sau 0ai 0ul#ora din#re aces#e cali#3i duce la
declan%area s#3rii de 8oal3H e2cesele sau defici#ele po# fi pro6oca#e de o ali0en#aie can#i#a#i63 %i
@sauA cali#a#i63 neraional3. Aces# punc# de 6edere 6a fi prelua# <n#oc0ai de 0edicina 9ipocra#ic3.
Nl?0aion se preocup3 %i de pro8le0ele procrea#iei, e08rilo7iei %i e08rio7ene5ei, precu0
%i de al#e #e0e de fi5iolo7ie %i 8iolo7ie incluse <n #ra#a#ul !supra Caturii, as#35i disp3ru#. Di6er%i
au#ori fac referine la capi#ole din aceas#3 car#e. Au#orul ei es#e considera# as#35i drep# unul din#re
:$3rinii .edicinii;.
&



44
=I+)S)=IA A'*(II


Is#oria ideilor epocii presocra#ice sau pre9ipocra#ice, cu0 a0 pu#ea s3 o nu0i0, ara#3 c3
forele na#urii %i i0plicaiile lor de6in preocuparea 0a!or3 a 74ndi#orilor elini. (e5ul#a#ul es#e o
#e0erar3 %#iin3 corela#i63 %i in#e7ra#i63 a c3rei pa#rie es#e .ile#ul, ur0a# de iradieri <n #o# spaiul
ionian %i apoi elin. (epre5en#anii aces#ui curen# direc# pre73#i#or al 9ipocra#is0ului do6edesc
aprofunda#e cuno%#ine de fi5ic3, fi5iolo7ie %i 8iolo7ie <n#r-o 6re0e <n care 0edicina <nc3 nu s-a
eli8era# de scu#ecele 0a7iei, ri#ualurilor %i ale #ranscenden#ei.
oile cerce#3ri %i idei 6or duce la o ade63ra#3 re6oluie <n 0edicin3 %i #erapie. S3-i nu0i0
pe noii corifei de care ne 6o0 ocupa pe r4nd: 0e08rii -colii din .ile#, <n sens res#r4ns '9ales,
Ana2i0andros %i Ana2i0enes. +or le ad3u730 pe $B#9a7oras %i 7rupul din Fro#ona, pe
>era?lei#os din Efes, pe E0pedo?les din A7ri7en#, -coala a#o0i%#ilor din A8dera cu +eu?Bppos
%i De0o?ri#, <n sf4r%i# pe Ana2a7oras, ca s3 nu-i a0in#i0 dec4# pe cei 0ai i0por#ani.
Mn secolul al V>-lea a.C9. .ile#ul, colonia din par#ea de nord-es# a Asiei .ici, a#insese
s#andarde de 6ia3 ridica#e. Secre#ul: co0erul cu lu0ea elin3 %i 0ai ales cu cele nou35eci; de
colonii 7rece%#i din !urul .3rii e7re, fonda#e cu 0i!loace 0a#eriale %i e0i7rani 0ilesieni.
Iun3s#area de56ol#3 cul#ura, a%a c3 la un 0o0en# da# ce#a#ea <%i are 74ndi#orii, enciclopedi%#ii,
na6i7a#orii %i 0edicii ei care, unindu-%i efor#urile, reu%esc s3 o8in3 re5ul#a#e re0arca8ile <n
fi5ic3, as#rono0ie, 0edicin3, re#oric3.

Thales din Milet. 'r3ie%#e <n#re anii 63C %i 531 a.C9. <n#reprinde nu0eroase c3l3#orii de
s#udii prin#re care %i cea aproape o8li7a#orie pen#ru orice o0 de cul#ur3 elin, c3l3#oria <n E7ip#,
de6enind cu #i0pul un 6eri#a8il enciclopedis#.
Consider3 c3 ele0en#ul de 8a53 - p9isis - care in#r3 <n co0ponena oric3rui o8iec# es#e apa.
.e#oda sa es#e cea induc#i63. Valoarea e2perienei <n 0a#erie de cunoa%#ere nu in#r3 <n discuie.
Din ap3, ele0en#ul pri0elor <ncepu#uri, se na%#e aerul, p304n#ul %i focul.
'oa#e o8iec#ele percep#i8ile prin si0uri, le0nul, fierul, di6erse or7ane, sun# doar for0e
aparen#e, 6aria8ile ale unei unice reali#3i.
'9ales nu ne-a l3sa# 0o%#enire ni0ic scris. <n633#ura lui s-a desf3%ura# fie oral, a%a cu0 era
<ndeo8%#e 0oda #i0pului, fie s-a pierdu#, a%a cu0 s-a <n#40pla# cu 8un3 par#e din #e5aurul
74ndirii eline. Ceea ce a r30as de pe ur0a lui deine0 din conse0narea unora din#re ideile sale
<n operele s#r3ine ale unor con#e0porani sau ur0a%i.
/


Anaximandros @61C-545 a.C9.A es#e p3rin#ele %#iinelor na#urale la elini, unul din#re
prie#enii %i ele6ii lui '9ales %i 0arcan# 0e08ru al Cole7iului filosofilor %i na#urali%#ilor din
45
.ile#.
+a 63 de ani <%i pu8lic3 #ra#a#ul Despre Catur din care s-au sal6a# unele fra70en#e.
=ondul, 8a5a #u#uror lucrurilor, es#e apeironul @nesf4r%i#ul, infini#ulA, noiune pe care o
<n#4lni0 %i la >o0er %i la >esiod <n sens de nepreui#ul, inco0ensura8ilul. Ana2i0andros
<nele7ea prin apeiron 9aosul <ncepu#urilor fi5icii.
) al#3 <n#re8are ce do0in3 74ndirea filosofului es#e 0odul de apariie a corpului o0enesc.
Aceas#3 apariie #re8uie s3 fi fos# efec#ul unui lun7 proces de 0e#a0orfo53 desf3%ura# <n 0ai
0ul#e fa5e. $ri0ele 6ie#3i rudi0en#are apar <n 04lul 03rii unde se 83l3ceau %i apoi <n6a3 s3
<noa#e. Aces#e :fiine; cresc %i <%i <n63luie corpul cu o piele 7roas3 acoperi#3 cu sol5i epo%i. +a o
anu0i#3 64rs#3 %i di0ensiune ies la 3r0 unde se descua0ea53 %i iau for0a unor fe#u%i, dup3
care, cur4nd, <n con#inuare se #ransfor03 <n fiine u0ane ce se po# 9r3ni sin7ure, a!un74nd la
for0ele 0a#ure cunoscu#e. Ia#3 a8orda#e o serie de #e0e ce 6or fi s#udia#e ul#erior, <n su#e de ani
%i <n de#aliile di6erselor speciali#3i ca: filo7enie, ana#o0ie, e08riolo7ie %i e08rio7ene53,
e6oluionis0 e#c.
Ana2i0andros cons#a#3 %i for0ulea53 lapidar: :fiecare e2is#en3 es#e sor#i#3 dispariiei;.
'o# -dup3 el di6erse lu0i se po# succede, dar %i po# coe2is#a.
1C


Anaximenes din .ile# @<n !ur de 5&C-52C a.C9.A es#e ele6ul lui Ana2i0andros. +a el, 8a5a,
fondul, ele0en#ul #u#uror lucrurilor e2is#en#e %i percep#i8ile e0piric es#e :aerul;, su8 #oa#e
for0ele @64n#, a8uri, nori, respiraieA. $rin condensare sau rarefiere se nasc su8s#ane diferi#e de
cea iniial3. <n pri0a e6en#uali#a#e se nasc 64n#uri, nori, ploaie, c9iar pie#re. $rin rarefiere se
poa#e produce foc. Ana2i0enes pos#ula as#fel, pri0ul, relaia <n#re can#i#a#i6 %i cali#a#i6.
11

Mn re5u0a# filosofii 0ilesieni la care ne-a0 referi# au c3u#a# r3spuns la <n#re8area
referi#oare la apariia uni6ersului c4# %i a 6ieii. )ric4# ni s-ar p3rea de ciuda#e as#35i r3spunsurile
lor, ele erau pri0ele <ncerc3ri de a s#a8ili relaii cau53-efec#, can#i#a#e-cali#a#e e#c. cu care
0edicina nou3, <n de56ol#are, 6a opera din plin.
Ali filosofi %i 0edici 6or co0ple#a, <n con#inuare, opera rculesienilor duc4nd-o p4n3 la
0area sin#e53 %i 0arile clarific3ri pe care le 6a i0pune sis#e0ul 9ipocra#ic. $oa#e cel 0ai
i0por#an# din#re #oi 6a fi >era?lei#os din Efesos.

!era!leitos din Efesos es#e poa#e cel 0ai profund 74ndi#or din#re presocra#ici. S-a n3scu#
<n anul 55C a.C9. 'i0id %i soli#ar, la 0oar#ea #a#3lui s3u, unul din#re conduc3#orii ce#3ii c3ruia ar
fi #re8ui# s3-i ur0e5e, renun3 <n fa6oarea fra#elui s3u la funcia pe care o 0o%#enea. Dorina de a
se pu#ea dedica <n <n#re7i0e filosof iei <i 0o#i6a aceas#3 9o#3r4re.
12

De #i0puriu a fos# porecli# :o8scurul;, a#4# din cau5a firii sale re#rase, c4# %i din pricina
<n#ors3#urilor s#ilis#ice ale scrierilor sale, adesea 7reu de p3#runs. econ6enional %i necru3#or,
46
nu-%i iar#3 conce#3enii pe care <i acu53 de #rai 8un %i 0ole%eal3. In#er6ine o sin7ur3 da#3 <n
poli#ic3 reu%ind s3-%i sal6e5e ce#a#ea de in#eniile a7resorului persan. *r4# %i e6i#a# de oa0eni,
>era?lei#os se re#ra7e, i5ol4ndu-se pe o colin3 din 6ecin3#a#ea ora%ului.
*l#i0a dorin3 a aces#ui :e2cen#ric;, cu0 l-a0 nu0i as#35i, a fos# de a fi <n7ropa# <n 7unoi.
A 0uri# la 64rs#a de "C de ani <n anul 4&C a.C9.
13

)pera sa, a#4#a c4# a r30as, es#e 8o7a#3 <n idei insera#e as#35i <n filosof ia peren3. .ul#e
din#re ele au 6aloare de 7enerali5are %i au fos# prelua#e de fondul idea#ic al 0edicinii. Ia#3 c4#e6a
din#re cele 0ai i0por#an#e.
'e0a con#rariilor, fie si0ul#ane, li0i#a#e <n spaiu, ca %i cea a con#rariilor succesi6e,
li0i#a#e <n #i0p, es#e pro8a8il ideea care <-a dus pe >ippo?ra#es la concep#ul ec9ili8rului,
respec#i6 de5ec9ili8rului u0oral <n pa#o7ene5a 8olilor.
) al#3 #e03, uni#a#ea #u#uror lucrurilor, confor0 c3reia nu e2is#3 ni0ic inu#il <n na#ur3, es#e
ilus#ra#3 de alc3#uirea <ns3%i a corpului nos#ru care cons#i#uie o uni#a#e ce nu se poa#e lipsi, f3r3
consecine, de cel 0ai ele0en#ar p4n3 la cel 0ai co0ple2 or7an. Aceas#3 uni#a#e ar fi da#3 de foc,
su8s#an3 pri0ordial3, e#ern 6ie. u <nele7ea oare filosoful prin foc 0e#a8olis0ul cu
0ecanis0ele sale de feed-8ac?1 $en#ru a 6alorifica uni#a#ea sau lipsa de uni#a#e, 9ipocra#is0ul 6a
i0pune 9olis0ul %i e0piris0ul sis#e0a#ic aplica# <n#re7ului or7anis0 u0an, ca 0e#od3 de punere
<n e6iden3 a celor 0ai 0ici carene ana#o0ice %i fi5iolo7ice.
A #reia #e03 %i cea 0ai cunoscu#3 es#e cea a cur7erii e#erne a lucrurilor, panta rei :u poi
@in#raA de dou3 ori <n acela%i flu6iu;, ne spune >era?li#, :...c3ci <n 0od per0anen# noi ape 6in
asupra #a;. =iina o0eneasc3 %i #o# ce e2is#3 sun# <n#r-o con#inu3 0i%care %i sc9i08are, #4n3rul
<083#r4ne%#e, 6iaa face loc 0orii, fri7ul, c3ldurii. E#ern3 es#e doar sc9i08area, de6enirea.
$en#ru a pu#ea recunoa%#e aceas#3 le7e a sc9i083rii %i a o pu#ea s#3p4ni, 03car <n 8un3 par#e, sun#
necesare cuno%#ine <n do0enii foar#e 6aria#e ca fi5iolo7ia, 8iolo7ia, fi5ica, 0a#e0a#ici, c9i0ia %i
al#ele. .edicina se <nscrie %i ea <n 0od o8li7a#oriu prin#re cele ce sun# incluse <n aceas#3 re7ul3.
Influena lui >era?lei#os se <n#inde aproape p4n3 <n 5ilele noas#re c3ci po5i#i6is0ul lui
Au7us# Co0#e nu 6a susine dec4# acela%i lucru, folosind al#e cu6in#e.
>era?lei#os es#e un nonconfor0is# ire0edia8il din #oa#e punc#ele de 6edere %i <%i e2pri03
#3ios con6in7erile. In 0a#erie de reli7ie es#e con#ra 6ener3rii i0a7inilor, 0is#erelor de orice
na#ur3, con#ra purific3rilor prin !er#fe de s4n7e %i a #u#uror celor ce <n#rein i7norana %i
o8scuran#is0ul o0ului susin4nd aces#e prac#ici. <%i e2pri03 dispreul fa3 de #i#lurile no8iliare %i
0onar9ia eredi#ar3 c4# %i fa3 de incapaci#a#ea poli#ic3 a 0uli0ii care <%i alun73 pe cei 0ai 8uni
fii din ce#a#e.
+a <ncepu#ul carierei, dialec#ician declara#, se separ3 #rep#a# de aceas#3 0e#od3 care 6a
r304ne, #o#u%i, <n panoplia filosofiei %i a 0edicinii, unul din#re ins#ru0en#ele de cerce#are
%#iinific3. <n <n#rea7a oper3 a filosofului, ade63rul es#e rela#i6i5a#H p4n3 %i ceea ce ne <ncon!oar3
4"
cuprinde doar o par#e din ade63r %i de raional. )0ul, par#e din *ni6ers, se supune le7ilor
*ni6ersului, deci lo7osului, noiune prin care >era?lei#os <nele7ea cu64n#, raiune, le73#ur3,
ar0onie. Ia#3-1 pe +ei8ni5-ul de 0ai #4r5iu.
Eleaii cu Venop9anes, $ar0enides %i Genon 6or con#es#a 0ul#e din concep#ele lui
>era?lei#os.


E+EAPII
14



Xenophanes din "olophon @5"C-4"51 a.C9.A, rapsod-poe#, se s#a8ile%#e <n anul 536 a.C9.
la Eleea. Spiri# cri#ic, radical, an#i#radiionalis#, es#e unul din#re fonda#orii filosofiei dialec#ice
considera#3 carac#eris#ic3 pen#ru %coala elea#ic3.

Parmenides din Eleea @$ar0enideA @n. <n !ur de 515, <n !ur de 445 a.C9.A ne-a l3sa# un
poe0 in#i#ula# !supra Caturii, co0pus din dou3 p3ri: !devrul %i !parena
Dup3 >era?lei#os un o8iec# poa#e e2is#a @a fiA %i a nu e2is#a @a nu fiA <n acela%i #i0p, <n#r-un
acela%i loc. $ar0enides nu es#e de acord cu aceas#3 #eorie. :Cei ce 63d un sin7ur lucru, a fi %i a
nu fi, %i apoi din nou dou3 diferi#e o8iec#e sun# 0ui, or8i %i filosofi cu dou3 cape#e.; -i #o# el
for0ulea53 lapidar aceas#3 :le7e a con#rariilor: :nu e2is#3 coe2is#en3 <n#re da %i nu, sau un lucru
nu poa#e fi %i a nu fi Ceea ce este s-a n3scu#, es#e nepieri#or, des364r%i#, <nc9eia#. u es#e ni0ic
de ad3u7a# %i ni0ic de <ndep3r#a#. u e2is#3 de6enire, c3ci nu e2is#3 nici 0i%care %i nici 6id,
deoarece spaiul es#e plin; @0ereu cu ce6a, n.a.A.

Zenon din Eleea @n. cea 4/C - cea 43C a.C9.A #ranspune principiul con#radiciei <n dispu#ele
curen#e. Do6e5ile la care <n 0od cons#an# recur7e nu sun# considera#e de Aris#o#el al#ce6a dec4#
<n%el3#orii.
$rocedeului u#ili5a# de Genon i s-a da# nu0ele de dialectic eleatic, deose8i# de cel a lui
>era?lei#os, care susine c3 a#4# afirmaia c4# %i negaia coe2is#3 <n fiecare lucru, doi poli, <n#re
care a%a cu0 6o0 6edea se de56ol#3 %i 0edicina.
Eleaii sun# %i ei 0edici. Ei consider3 fiina u0an3 drep# o si08io53 de cald %i rece.
Do0inaia recelui asi7ur3 percepia, <n #i0p ce 74ndirea es#e con#rola#3 de 6aria8ili#a#ea
rapor#ului cald-rece.

Melissos din Sa0os susinea pe de o par#e uni#a#ea %i i0o8ilis0ul fiinei. <n ceea ce
pri6e%#e posi8ili#3ile noas#re de a cunoa%#e reali#a#ea, consider3 c3 or7anele noas#re de si0 ne
4&
<n%eal3. )are &das Ding an sic#' al lui Fan# <%i 73sea 0ie5ul <n 74ndirea lui .elissos1

Empedo!les din A!ragas-Agrigent
15
6a fi una din#re personali#3ile cele 0ai co0ple2e
ale #i0pului s3u @54C-43C a.C9.A. 3scu# la A7ri7en# @SiciliaA, 0edic, filosof, poe#, le7ifera#or,
f3r3 a fi un no6a#or <n do0eniile pe care le 6a a8orda, 6a con#ri8ui prin pra70a#is0ul %i
eclec#is0ul s3u la r3sp4ndirea %i co0ple#area concepiilor %i ideilor puse <n circulaie de
precursori %i con#e0porani.
=ilosofia sa se inspir3 din #eo7oniile cos0o7onice ale 0is#erelor orfice, din ideile eleailor,
din concep#ul 9erac<idian al de6enirii %i din a#o0is0ul lui +eu?ippos.
16

Ca filosof es#e cunoscu# ca au#or a #rei c3ri #ra#4nd Despre Catur ! scris %i un #ra#a#
0edical Cuvntare despre 1edicin, as#35i pierdu#.
(ele630 c4#e6a din#re concep#ele care fac din el un filosof al na#urii. .ai i0por#an# ni se
pare cel redac#a# su8 #i#lul %atru rdcini ale tuturor lucrurilor, <n care for0ulea53 #eoria po#ri6i#
c3reia focul, aerul, p304n#ul %i apa, a0es#eca#e <n di6erse proporii, decid cali#3ile u0orilor:
cald, rece, usca# %i u0ed. $a#o7ene5a celor pa#ru u0ori ale lui >ippo?r#a#es se inspir3 direc# din
#eoria e0is3 de E0pedo?les.
Mn loc de o 0a#erie ori7inar3 unic3, a%a cu0 au preconi5a#-o filosofii 0ilesieni ai na#urii,
E0pedo?les :6ede; diferi#e su8s#ane ele0en#are care se a0es#ec3 %i se separ3 <n confor0i#a#e cu
0i%carea 0odela#oare a de6enirii. Ele0en#ele se 7rupea53 0ecanic f3c4nd s3 se nasc3 9aosulH
:c4nd se separ3 din nou, apar corpuri dispara#e;, p3ri ale *ni6ersului. Ia5a aces#or 7rup3ri
@a7lu#in3ri sau a0es#ecuriA %i separ3ri es#e o le7e a08i6alen3 pe care au#orul o for0ulea53
precu0 ur0ea53: :Ceea ce es#e ase03n3#or se a#ra7e, iar cele ce se deose8esc se respin7. <n aces#
0od, 0icrocos0osul repre5in#3 per0anen# o i0a7ine a 0acrocos0osului;, idee prelua#3 de la
8a8ilonieni %i in#e7ra#3 de >ippo?ra#es ca for0ul3 a unei p3ri din #erapeu#ic3: similia similibus
curantur Va de6eni %i for0ula adop#a#3 de 9o0eopa#ia lui >eine0ann.
Ca 0edic, E0pedo?les con#ri8uie la co08a#erea unor 7ra6e epide0ii de 0alarie, 9oler3 %i
ciu03. Va conduce lucr3rile de asanare a unor 83li, 0ediu-7a5d3 fa6ora8il al 4narilor anofeli,
pur#3#ori ai 7er0enilor fri7urilor palus#re.
u0eroase cerce#3ri <n do0eniul e08riolo7iei, e08rio7e-ne5ei, on#o7ene5ei, or7anelor de
si0 %.a. fac din E0pedo?les un fonda#or al 0edicinii, <n sensul %#iinific al cu64n#ului.
De%i aris#ocra#, op#ea53 pen#ru de0ocraie, <ncerc4nd refor0area 0odului de conducere al
ce#3ii.
Conflic#ul cu au#ori#3ile <l 6a o8li7a pe iu8i#ul erou al A7ri7en#ului s3 op#e5e pen#ru c3ile
e2ilului. Erau prefera8ile cupei de cucu#3 pe care a #re8ui# s3 o soar83 So?ra#es.

Anaxagoras din "lazomenae. *n al# pres#i7ios 0edic %i filosof care #r3ie%#e <n#re anii 5CC
4/
%i 42& a.C9., ori7inar din Fla5o0enae, ele6 al %colii 0ilesiene %i prie#en al lui $eri?les, se
s#a8ile%#e la A#ena unde 6a prac#ica #i0p de pes#e #rei5eci de ani. Se pare c3 a <n#e0eia# o %coal3,
despre care nu %#i0 prea 0ul#e, la +a0psa?os. El se declar3 de acord cu eleaii care 6edeau un &a
fi' @e2is#enaA, 6e%nic@3A, i0ua8il@3A, nesc9i083#or@#oareA, i0posi8il de a pro6eni din &a nu fi'
Accep#3 plurali#a#ea ele0en#elor lui E0pedo?les, dar nea73 de6enirea e#ern3 <n care crede
>era?lei#os. De6ine ori7inal in#roduc4nd concep#ul de &nous', un principiu al forei raiunii,
74ndirii, spiri#ului, %#iinei, deose8i# %i <n afara e0piriei. Cous-uD precede orice 0i%care din
na#ur3, fiin3 sau lucru %i face s3 se nasc3 a#4# deose8irile c4# %i ordonarea, clasificarea a di6erse
o8iec#e %i fap#e. .i%carea indus3 es#e circular3 %i cen#rifu73 %i <0pin7e 9o0eo0arela, par#iculele
cele 0ai 0ici <n care se po# di6ide su8s#anele, spre periferie, u0edul-rece a7lu#in4ndu-le spre
cen#ru. $rin co0presiune %i separare apar e#erul @1A, aerul, apa %i corpurile or7anice.
Ana2a7oras e6i#3 s3 iden#ifice cu di6ini#a#ea aceas#3 for3 de0iur7ic3 pe care o nu0e%#e
&nous'
A fi, ceea ce e2is#3, nu consis#3 din a0es#ecul unor par#icule ele0en#are, ci din
con#inui#a#ea 0i%c3rii produs3 de nous, principiu e2is#enial cu 6aloare 7enerali5a#oare <n
8iofi5ic3.
Mn afar3 de aces#e aspec#e #eore#ice funda0en#ale pe care Ana2a7oras le a8ordea53 <n
filosofia sa, au#orul are la ac#i6 di6erse cerce#3ri pe ani0ale %i plan#e, fiine ce au :un sufle#;,
care, cu a!u#orul unor i0perfec#e or7ane de si0, a!un7 la percepia feno0enelor <ncon!ur3#oare,
lucru ce le per0i#e adap#area la 0ediul a08ian# %i con#inuarea 6ieii. =iecare aciune <n care sun#
i0plica#e or7anele de si0 es#e <nsoi#3 de o sen5aie de afec# nepl3cu#. Surprin53#oare idei,
confir0a#e <n 0are 03sur3 <n epoca 0odern3.


/CL/C,2C22

Din#re eclec#ici <i a0in#i0 pe Arc9elaos din A#ena @4&C-41C a.C9.A %i pe Dio7enes din
Apollonia @<n !ur de 46C-3/C a.C9.A care <ncearc3 s3 73seasc3 un dru0 de 0i!loc <n#re #oa#e
aces#e, 0ai 0ul# aparen#, con#radic#orii concep#e %i curen#e de 74ndire.
Dio7enes din Apollonia do6ede%#e o i0por#an3 deose8i#3 pen#ru noi, deoarece, <n #ra#a#ul
s3u de !natomie, la capi#olul de &angiologie', descrie, pen#ru pri0a da#3 <n li#era#ura 0edical3,
p3ri i0por#an#e ale sis#e0ului circula#or.
Al#e cerce#3ri din do0eniul ana#o0iei %i fi5iolo7iei or7anelor de si0 au co0ple#a# <n 0od
ferici# ac#i6i#a#ea aces#ui eclec#ic.


5C
SOF2.,22
3E

Dup3 6ic#oria asupra per%ilor precu0 %i #riu0ful <n r358oiul pelopone5iac, din !urul anului
45C a.C9., A#ena cunoa%#e o perioad3 de deose8i#3 <nflorire econo0ic3, dar %i 0u#aii i0por#an#e
<n ceea ce nu0i0 as#35i 7us#ul, in#eresul, 0oda e#c. Specia de :filosof al na#urii dispare;. <n
a7ora irupe un #ip de ora#or profesionis#, ele7an#, <08r3ca# <n purpur3, cul#i64nd e2presia
<n7ri!i#3, preocupa# s3 6or8easc3 0ul# f3r3 a spune ce6a. Cei 0ai rafinai, ca ,or7ias din
+eon#inoi, dup3 ce <%i <nsu%esc un s#il polei#, e0i# dou3 pre#enii: pri0a, de a con#opi curen#ele
6ec9ilor %coli de 74ndireH a doua, de a a%e5a re5ul#a#ele cerce#3rilor de p4n3 a#unci su8 se0nul
rela#i6i#3ii. E2cesele aces#or pre#enii pro7ra0a#ice 6or crea dificul#3i <n funda0en#area unei
0edicini noi, eficien#e %i nu nu0ai specula#i6e, enun3#oare de aforis0e laconice %i a8ile. (ealis#
%i raional, >ippo?ra#es 6a %#i s3 e6i#e %i capcanele sofi%#ilor pe care <i cuno%#ea foar#e 8ine c3ci
#recuse %i prin %coala lui ,or7ias, pro#a7onis# al 7enului.



-C)+I+E DE .EDICID
1&


-colile de 0edicin3 ale 6ec9ii Ellade, oric4# de ele0en#are %i <n#e0eia#e pe concep#e pe
care le-a0 pu#ea considera as#35i :ciuda#e;, au o con#ri8uie i0por#an#3 <n de56ol#area %i
des364r%irea ar#ei %i %#iinei 0edicale de 0ai #4r5iu.
Es#e 8ine s3 %#i0 c3 0ul#e din#re aces#e %coli 0edicale au e2is#a# <n acelea%i locali#3i <n
care au funciona# %i %colile de filosofie sau <n i0edia#a 6ecin3#a#e a aces#ora. <n cadrul procesului
de <n63304n#, sc9i08urile de ele6i, precu0 %i 6i5i#ele reciproce au dus la o po#enare %i
6alorificare deose8i#3 a ideilor %i cuno%#inelor. Es#e, poa#e, una din e2plicaiile a%a-5isului
:0iracol 7rec;.
Crene. CBrene a fos# una din#re cele 0ai 6ec9i %coli de 0edicin3 din spaiul 7rec. A lua#
na%#ere <n anul 631 a.C9. <n colonia cu acela%i nu0e si#ua#3 pe coas#a de nord a Africii. Cu
#i0pul CBrene de6ine al doilea ora% al con#inen#ului ne7ru %i se <08o73e%#e de pe ur0a
co0erului cu sip#ion, o plan#3 cu i0por#an#e proprie#3i #erapeu#ice, care cre%#ea pe colinele din
6ecin3#a#ea ce#3ii.


!0D/R!, !,O12S1(L L(2 L/(B2%%OS .2 D/1OBR2,

Leu!ippos se na%#e <n Eleea <n#re anii 5CC %i 4&C a.C9. u se %#iu <0pre!ur3rile s#a8ilirii
51
sale la A8dera unde <n#e0eia53 o %coal3 cu profil %#iinific, dedica#3 <n pri0ul r4nd s#udiului
s#ruc#urii 0a#eriei pe care <l a8ordea53 <0preun3 cu <n#reprin53#orul %i s#udiosul s3u ele6
De0o?ri#. Cola8orarea lor 6a fi <n#r-a#4# de ar0onioas3, <nc4#, p4n3 la ur03, nu s-a 0ai pu#u# %#i
<n ce 03sur3 lucr3rile pu8lica#e aparin unuia sau al#uia.
Cer# es#e c3 +eu?ippos scrie o pri03 lucrare de a0ploare cu #i#lul 1area ordine a Lumii,
ur0a#3 de s#udiul Despre Spirit
El considera :plinul; drep# opusul :6idului;. $linul es#e cons#i#ui# din#r-o infini#a#e de
par#icule indi6i5i8ile, 6e%nice %i nesc9i083#oare pe care le nu0e%#e :a#o0i;. Ace%#ia se
deose8esc unul de al#ul prin for03, ordonare, po5iie %i 03ri0e, iar di0ensiunile lor reduse <i fac
s3 r304n3 su8 capaci#a#ea noas#r3 de o8ser6are. $rin ciocniri %i rico%euri, a#o0ii produc 0i%c3ri
la#erale, circulare %i elicoidale. Dis#anele persis#en#e <n#re di6er%i a#o0i, spaiile 6ide
in#erra#o0ice sun# condiia care face 0i%carea posi8il3. A#o0i%#ii consider3 p4n3 %i sufle#ul drep#
:ce6a; 0a#erial, cons#i#ui# din a#o0i ne#e5i %i ro#un5i. $rocesul de <08oln36ire, pa#o7ene5a, ar fi,
%i el, cau5a# de 0odific3ri cali#a#i6e a#o0ice.

Demo!rit se considera filosof, alc9i0is# %i 0a7ician. Scrii#or prolific, pu8lic3 o 1ic
ordine a Lumii ur0a#3 de Catura omului, Opinuii medicale, Simpatii i antipatii, !natomia
cameleonului, /pidemiile, ,uea, Furia, /pilepsia, Dietetica, Fitoterapia, Ritmuri, !lc#imie i
!gricultur %.a. <n 0a!ori#a#ea scrierilor <ncearc3 s3 funda0en#e5e e2plicarea feno0enelor
s#udia#e recur74nd la nenu03ra#e i0plicaii %i 6arian#e ale #eoriei a#o0ice. S3 lu30 doar un
e2e0plu. $en#ru a 6edea es#e necesar ca o8iec#ul pri6i# s3 e0i#3 un fascicul de a#o0i care, prelua#
de c3#re oc9i, prin in#er0ediul aerului, 6a reproduce i0a7inea o8iec#ului respec#i6.
.odes# la <ncepu#, c3u#4ndu-%i e5i#an# un dru0 propriu, a#o0is0ul lui +eu?ippos %i
De0o?ri# <%i face rein#rarea <n lu0ea %#iinelor la <ncepu#ul secolului al VV-lea.
1/


"rotona. Colonie ar9aic3, 0ai 6ec9e dec4# %coala de filosofie a lui $B#9a7oras din aceea%i
locali#a#e, <n#e0eia#3, se pare, de c3#re Fallip9on, #a#3l lui De0o?edes, care de6ine, prin cali#3ile
sale profesionale, 0edic al casei re7ale iraniene %i 6a cons#i#ui su8iec#ul unor su7es#i6e pasa!e <n
scrierile lui >erodo# %i Ia08li?os.

Rhodos. -coala din (9odos, foar#e 6ec9e, a desf3%ura# o ac#i6i#a#e susinu#3 a#4#a 6re0e
c4# nu a suferi# de pe ur0a concurenei cole7ilor din Fos %i Fnidos. $e 03sur3 ce ac#i6i#a#ea
aces#or doi 6ecini se <08un3#3e%#e, (9odos-ul pierde din i0por#an3 %i %coala sa de 0edicin3
dispare.

"nidos i "os. <n#e0eia#e de dorieni <n un79iul de sud-6es# al li#oralului Asiei .ici, aces#e
52
dou3 colonii 6or de6eni, cu #i0pul, pa#ria %i cen#rul de necon#es#a# al 0edicinii, ale c3rei solide
influene se fac si0i#e p4n3 <n 5ilele noas#re.
Fos es#e o insul3 0ic3 f3c4nd par#e din Ar9ipela7ul Dodecane5, locui#3 0ai ales de 3rani
care se <08o73esc de pe ur0a unei a7ricul#uri c9i85ui#e.
Fnidos, por# a%e5a# la e2#re0i#a#ea 6es#ic3 a peninsulei cu acela%i nu0e, 8eneficia53 de pe
ur0a unei cul#uri do0inan# or3%ene%#i %i <%i da#ore%#e 8un3s#area co0erului %i na6i7aiei.
A08ele s#a#e-ce#3i sun# reuni#e de o du8l3 le73#ur3H reli7ioas3, prin sanc#uarul co0un de
pe 0un#ele 'riopion, <nc9ina# lui $oseidon, lui Apollo %i 5eiei De0e#er %i poli#ic3 <n cadrul
>e2apolisului, o confederaie de %ase ora%e la care, pe l4n73 Fnidos %i Fos, par#icip3
>alicarnassul, 6ecinul de la nord, precu0 %i IalBsos, Fa0eiros %i +indos, #rei locali#3i de pe
insula (9odos.
A#4# Fnidos-ul c4# %i Fos-ul, separa#e doar prin #rei5eci %i %ap#e de ?ilo0e#ri de 0are, 6or
8eneficia de pe ur0a fap#ului c3 6iaa lor cul#ural3 %i %#iinific3 6a fi do0ina#3 de dou3 :dinas#ii;
0edicale. +a Fnidos <i 6o0 descoperi pe 03sur3 ce docu0en#ele 6or ap3rea la lu0ina 5ilei pe
Fallip9on, pe EurBp9on @<n !ur de 46C a.C9.A, pe >erodi?os ce de6ine 0aes#rul lui >ippo?ra#es,
pe F#esias al c3rui 8unic %i #a#3 sun# #o# 0edici.
+a Fnidos se prac#ic3 o 0edicin3 0ai 0ul# localicis#3 de influen3 8a8ilonian3, deoarece
cuno%#inele lor ele0en#are de fi5iolo7ie %i ana#o0ie nu le per0i# 0ai 0ul#. Aces# fap# <ns3 nu-i
<0piedic3 s3 ai83 o con#ri8uie 6aloroas3 la de56ol#area prac#icii 0edicale. <n Corpus
4ipocraticum sun# repre5en#ai de o serie de con#ri8uii ca: !supra bolilor, Despre bolile interne,
Despre numrul apte, Obstetric %i 7inecologie, poa#e %i al#ele. Se pare c3 EurBp9on a rescris
!forismele Bnidice +or le da#or30 punerea <n prac#ic3 a 0e#odelor de e2plorare clinic3:
inspecia sis#e0a#ic3, auscul#aia %i palparea, c3rora, #rep#a#, li se adau73 procedee ca puncia
epan%a0en#elor pleurale, a8do0inale, perirenale precu0 %i #repanaiile craniene.
(e5ul#a#ele aces#ui e0piris0 sis#e0a#ic sun# conse0na#e lapidar <n scris, ca 0a#erial fap#ic.
E2plicaiile %i in#erpre#3rile raionale %i in#e7rarea <n#r-un sis#e0 de 74ndire proprie au#orilor
?nidici se 6or produce ul#erior %i 6or fi u%or de recunoscu# prin c4#e6a carac#eris#ici la care
-coala din Fnidos recur7e <n #erapie:
o 0i!loace 7enerice: in!ecii, infu5ii, pur7a#i6e %i e0e#isan#e, cau#eri53ri, fu0i7aii,
ca#aplas0eH
o fi#o#erapia: lo#us, laur, 0ir#, c9i0ion, cicla03, ro50arinH
o 0i!loace 8iolo7ice: insec#e, urin3H
o #en#a#i6a de a sis#e0a#i5a o si0p#o0a#olo7ie poli0orf3 c3reia <ns3 >ippo?ra#es <i
pune cap3#.
$oa#e nu a#4# de rafina#e din punc# de 6edere s#ilis#ic %i concep#ual-idea#ic, pa7inile
0edicilor ?nidieni sun# i0pre7na#e de un eficien# prac#icis0 necesar %i produc#i6, c3ci 0edicina
53
a fos# c9e0a#3 <n #recu# ca %i as#35i s3 r3spund3 unor scopuri 8ine defini#e. S3 6indece, c4nd
poa#e %i s3 u%ure5e suferine, cel 0ai ades. Speculaiile de orice ordin au r3spuns unor 0ode
0o0en#ane, <ns3 au disp3ru# 0ai cur4nd sau 0ai #4r5iu <n conflic# cu li08a!ul fap#elor.
C9irur7ia, 7inecolo7ia %i o8s#e#rica %colii ?nidice 6or con#ri8ui considera8il la de56ol#area
aces#or speciali#3i <n cadrul -colii de 0edicin3 din Ale2andria @dup3 anul 3CC a.C9.A
*nii din#re is#oricii 0edicinii au 6ru# s3 6ad3 un oarecare an#a7onis0 %i concuren3 <n#re
-coala din Fnidos %i cea din Fos. Crede0 c3 es#e e2a7era#. $ro8a8il c3 o anu0i#3 ri6ali#a#e
personal3 nu a pu#u# fi #o#al e6i#a#3, <ns3 ade63rul nu poa#e fi ne7a#. Cele dou3 %coli au cola8ora#
%i s-au co0ple#a# <n 0od ferici#, #rec4nd pes#e di6er7enele ineren#e s#ruc#urii psi9ice a di6er%ilor
an#a7oni%#i.
-coala din Fos #r3ie%#e prin dinas#ia >ipocrailor %i 0ai ales a unuia din#re ei c3ruia <i
dedic30, <n cele ce ur0ea53, dou3 capi#ole. $4n3 a#unci c4#e6a cu6in#e despre as?lepiadis0 %i
As?lepionul din Fos.
Mncepu#urile -colii din Fos nu se cunosc iar cul#ul lui As?lepion a fos# in#rodus de a8ia
<ncep4nd cu a doua !u03#a#e a secolului IV a.C9. c4nd, <n 6ecin3#a#ea de sud-6es# a noii capi#ale,
se cons#ruie%#e al#arul dedica# pro#ec#orului 0edicinii. +a da#a respec#i63, 0arele >ippo?ra#es
@46C-3"" a.C9.A nu 0ai era <n 6ia3, <ns3 cons#rucia As?lepion-ului, ale c3rei 6es#i7ii le pu#e0
6i5i#a as#35i, 6a con#inua.
Mn pri0a !u03#a#e a secolului III se ridic3 un #e0plu %i c4#e6a cons#rucii pe #erasa 0i!locie.
<n secolul al II-lea a.C9. apar cl3dirile 0onu0en#ale de pe #erasa superioar3: #e0plul, sala de
#erapie, 5idul de susinere %i 0onu0en#ala scar3 duc4nd spre 6ec9ea cas3 a i56oarelor Iuriana.
'erasa inferioar3 a fos# cons#rui#3 <n#re secolele al III-lea %i I <n 0ai 0ul#e e#ape. <n pri0ul secol
d.C9. se <nc9eie cons#rucia ins#alaiilor de cur3 ale celei de a #reia #erase.
As?lepia5ii, la <ncepu# preoi, 6or de6eni cu #i0pul 0edici, cu o calificare superioar3.
S3 <ncerc30 s3 iden#ific30 carac#eris#icile aces#ei 0edicini pe care >ippo?ra#es o edific3
unific4nd cele #rei co0ponen#e de 8a53: filosofia presocra#ic3 sau cu0 a0 nu0i#-o noi
pre9ipocra#ic3, 0edicina do0inan# localicis#3 @prac#ica 0edical3 localicis#3A %i 0edicina
do0inan# 7eneralis#3 @prac#ica 0edicinii 7eneraleA.
=or0aia lui >ippo?ra#es es#e eclec#ic3, c3ci colind3 prin 0ul#e %coli de 0edicin3 ale
,reciei <n di6erse cali#3i, 0edic al #e0plului, 0edic prac#ician <n#r-un :7B0nasion; la A#ena %i
0ai ales ca 0edic a08ulan#, a%a cu0 era o8iceiul p304n#ului la #i0pul s3u. <nc3 de #4n3r
s#udiase 0edicina E7ip#ului %i 6ec9ile 0is#ere ale 3rii faraonilor, c4# %i ale propriei pa#rii.
$en#ru a fi co0plei, crede0 c3 0ai pu#e0 a0in#i unele con#ac#e cu 0edicina
9in#erlandului Asiei .ici #raduse <n influenele ine6i#a8ile <n#re coloniile 7rece%#i %i #eri#oriile
respec#i6e. A0 0eniona# la locul po#ri6i# influena 0esopo#a0ian3 la Fnidos.
'oa#e aces#e surse se 6or concre#i5a <n#r-un sis#e0 de e2a0inare %i de conse0nare scris3
54
foar#e s#ric#3 a unei se0iolo7ii clinice c3ci, 0ai <nain#e de orice, adepii lui >ippo?ra#es sun#
o8li7ai s3-%i o8ser6e ri7uros pacienii recur74nd la inspecie, palpare %i auscul#are, la ne6oie %i la
0iros %i 7us#. Docu0en#ul scris re5ul#a# 6a de6eni foaia de o8ser6aii, de 0ai #4r5iu, pe care p4n3
%i 7eneraiile de 0edici ac#uali sun# o8li7a#e s3 o <n#oc0easc3 %i s3 o #in3 la 5i.
Is#oricul 8olii pre5en#e @ana0ne53A 6ine s3 co0ple#e5e da#ele de se0iolo7ie culese prin
e2a0enul o8iec#i6 c3ruia nu-i 6or sc3pa ele0en#e ca aspec#ul pielii, e6en#uale e2pec#oraii,
63rs3#uri, sudoraii, frisoane, #use, s#r3nu#, su79i, 8alonare a8do0inal3, respiraie, eruc#aii,
9e0ora7ii e#c.
V4rs#a, di6ersele o8iceiuri ale 8olna6ului, precu0 %i posi8ila ri#0ici#a#e a feno0enelor
0or8ide 6or fi %i ele conse0na#e de c3#re 0edicul e2a0ina#or.
Mnar0a# cu #oa#e aces#e da#e #erapeu#ul #re8uie s3 #reac3 la a doua #reap#3 a ac#i6i#3ii sale.
Es#e #reap#a raional3 care ur03re%#e s3 fac3 pro7nos#icul %i dia7nos#icul celui afec#a# de 8oal3.
.edicina 9ipocra#ic3 pune 0are #e0ei pe pro7nos#ic c3ruia <i sun# re5er6a#e cinci c3ri din#re
cele %ai5eci ale Corpusului: %rognosticele Bos-ului, %rognosti"on, %rorr#eti"on 2, %rorr#eti"on
22, !forismele >ippo?ra#es are <ndr35neala de a face pro7nos#icul unei e6oluii infaus#e
recur74nd la si0p#o0a#olo7ia clinic3, de al#fel sin7ura care <i s#3#ea la dispo5iie: #r3s3#urile
c35u#e ale feii, nasul ascui#, oc9ii ad4ncii <n or8i#e, urec9ile reci %i lo8ii urec9ilor su8iai,
pielea frunii usca#3, pielea fi7urii 73l8uie, palid3, ne7ricioas3 sau plu08urie, concre#i5a#3 <n#r-o
sin#a703 de6eni#3 clasic3, :faciesul 9ipocra#ic;.
E6oluia 8olna6ului spune %i ea 0ul#e. $ersis#ena se0nelor de 7ra6i#a#e sau <nr3u#3irea lor
#re8uie s3 ne fac3 s3 lu30 <n considerare un posi8il e2i#us.
$4n3 a#unci <ns3 6o0 #rece la aplicarea #ra#a0en#ului care, la >ippo?ra#es, cons#3 din re7i0
ali0en#ar, die#a, care cau#3 s3 corec#e5e s#area u0oral3 a 8olna6ului, dup3 principiul lapidar
for0ula# <n li08a la#in3: %rimum non nocere =i#o#erapia %i #ra#a0en#ele 8alneare, de%i repu#a#e
ca eficien3, sun# rar prescrise, poiunile, 0edica0en#ele %i in#er6eniile c9irur7icale sun# e6i#a#e
cu pruden3.
Dup3 cu0 6ede0, o ade63ra#3 pr3pas#ie <i separ3 pe as?lepia5ii din Fos de confraii lor de
pe al#e 0elea7uri, pri0ii acord4nd preferinele lor pu#erii 6indec3#oare a na#urii <n 7eneral c4# %i
cons#i#uiei pacien#ului. <n li08a! con#e0poran a0 spune, :s#area de reac#i6i#a#e; sau :i0uni#ar3;
a celui afec#a#. <n sensul aces#ei orien#3ri se pare c3 #erapia acorda o deose8i#3 a#enie %i
pa#o7ene5ei so0a#opsi9ice c4# %i 6arian#ei psi9oso0a#ice. Au cunoscu# oare as?lepia5ii insulari
sindro0ul de adap#are descris pes#e dou3 0ii de ani de de c3#re SelBe1 'o#ul es#e posi8ilH elinii
ne-au o8i%nui# s3 accep#30 #oa#e surpri5ele. C3#re sf4r%i#ul perioadei de eflorescen#3 a -colii din
Fos ei procedau cu o a#enie crescu#3 la s#r4n7erea ca5urilor ce Zr fi #re8ui# s3 alc3#uiasc3 un fel
de co0pendiu didac#ic, enciclopedic, al s#3rilor pa#olo7ice, o pa#olo7ie clinic3, <n fond r30as3 <n
s#are de sc9i3 nedes364r%i#3. *#ili54nd din ce <n ce 0ai des #erapia fi5ical3 %i fi#o#erapia,
55
as?lepia5ii Fos-ului 6or con#ri8ui considera8il la e2#inderea aces#or doi fac#ori de #erapie
na#uris#3.
S3 <ncerc30 s3 s#r4n7e0 <n c4#e6a cu6in#e <n6330in#ele a dou3 secole, ela8ora#e de
filosofia na#urii, repre5en#a#3 de re0arca8ile personali#3i ce au !alona# dru0ul 74ndirii de la
'9ales p4n3 la De0ocri#.
)0ul, par#e din Cos0os, es#e %i r304ne si0ilar Cos0osului.
)0ul, ca %i Cos0osul se supun le7ii 9ilo5ois0ului, <n sensul c3 a08ele posed3 un sufle#.
)0ul %i Cos0osul se co0pun fie din#r-o su8s#an3, esen3 pri0ordial3, fie din 0ai 0ul#e
as#fel de esene care, co08ina#e <n di6erse proporii, dau na%#ere unor infini#e 6arian#e. Esena
es#e %i r304ne 0ereu aceea%i.
Cea 0ai 0ic3 par#e, nedi6i5i8il3 a +u0ii, es#e a#o0ul. +u0ea es#e <n con#inu3 sc9i08are
prin in#er0ediul a#o0ilor care acionea53 %i reacionea53 cre4nd 0i%carea, ener7ia, su8s#ra# al
unei cur7eri e#erne.
Sc9i08area, aciunea %i reaciunea se desf3%oar#3 <n #i0p, fac#orul ce a condus filosofia
na#urii pe dru0ul ac9i5iiilor %i al a0elior3rilor, funda0en#4nd sis#e0ul 0edical pe care
>ippo?ra#es, dup3 o e6aluare cri#ic3 a #o# ceea ce 0o%#enise de pe ur0a filosofilor presocra#ici
precu0 %i a prac#icienilor-#erapeui ai An#ic9i#3ii, reu%e%#e s3-1 pun3 pe picioare.
Aces# sis#e0 a fos# a#4# de solid funda0en#a#, <nc4# el se 0enine <n 8un3 par#e <nc3 %i
as#35i. <08un3#3irile <nre7is#ra#e pe parcurs nu 6or sc9i08a esena sis#e0ului, ci 6or a0eliora
doar perfor0anele lui.


C*+'*(D =IGICD -I ,I.AS'ICD

Es#e cunoscu#3 pasiunea 7recilor pen#ru fru0useea fi5ic3. <n perioada lor clasic3 0ai ales,
ar#i%#ii plas#ici au crea# opere ne0uri#oare, sculp#uri <ndeo8%#e <nc9ina#e aces#ei fru0usei.
Efec#ul plas#ic al e2erciiului fi5ic asupra corpului o0enesc nu a pu#u# sc3pa aces#ui popor
de neo8osii o8ser6a#ori ai na#urii. Consecina: <n %colile lor in#roduc 7i0nas#ica drep# o8iec# de
s#udiu %i de u#ili5are aplica#i63 <n procesul de <n63304n#. A0 spus la 0o0en#ul respec#i6 c4#e
ce6a despre 0odul <n care spar#anii <nele7eau s3-%i c3leasc3 #inerele 7eneraii, supun4ndu-le
capriciilor cli0ei. Spar#anii au do0ina# la un 0o0en# da#, prin de56ol#area lor fi5ic3, lu0ea
elin3.
S3 0ai face0 un pas. Celor 8ine de56ol#ai %i an#renai li se acord3 pri6ile7iul de a
par#icipa la Kocurile )li0pice, iar celor consacrai de Vic#orie %i <ncununai de laurii ei li se
confer3 #i#lul de erou. $e #i0pul desf3%ur3rii <n#recerilor ar0ele #ac. Ce splendid e2e0pluS C4#e
5eci de ani 6or 0ai #rece p4n3 ce ne 6o0 <n6rednici s3 i0i#30 f3r3 a cr4cni fap#ele celor din
56
#recu#1
S3 #rece0 la ul#i0ul pas.
2C

$rin#re nu0ero%ii 0ae%#ri ai lui >ippo?ra#es s-a afla# %i un anu0e >erodi?os din SelB08ria
care pune <n prac#ic3 ideea de a u#ili5a e2erciiul fi5ic <n #ra#a0en#ul di6erselor afeciuni. De o
cons#i#uie 0ediocr3, el folose%#e propriul s3u corp drep# o8iec# de e2peri0en#are a efec#ului
di6erselor spor#uri %i e2erciii fi5ice. (e5ul#a#e surprin53#oare <l 6or face s3 8eneficie5e de o
solid3 s3n3#a#e p4n3 la ad4nc3 83#r4nee. Cons#a#3rile <ncura!a#oare <l fac s3 aplice #erapia fi5ic3
prin 0i%care la propriii pacieni. As#fel se na%#e ?ine#o#erapia. Aplica#3 e2cesi6 la 8olna6i sl38ii,
fe8rili, 8olna6i de 64rs#3 <nain#a#3, efec#ele 6or fi noci6e %i 6or face ca 0e#oda s3 fie supus3 unor
aspre cri#ici din par#ea lui >ippo?ra#es %i Aris#o#eles, <ns3 ea se 6a i0pune.
Cu corec#urile de ri7oare, de6eni#e necesare <n decursul #i0pului, <n ur0a unei 0ai 8une
cunoa%#eri a fi5iolo7iei indi6idului %i a efec#elor e2erciiilor fi5ice %i a spor#urilor, cul#ura fi5ic3
0edical3 se 6a de56ol#a, de6enind as#35i un fac#or #erapeu#ic de 0a!or3 i0por#an3 <n procesul de
rea8ili#are a 8olna6ului <n perioada de con6alescen3 sau; sec9elar3, <nc3 re6ersi8il3, a di6erselor
0aladii @cardiace, apara#ul loco0o#or %.a.A
Ceea ce s-a <n#40pla# cu fac#orul #erapeu#ic: 0i%care, ac#i6i#a#e fi5ic3, #erapie funcional3,
es#e un feno0en de #ransfer #erapeu#ic pe care 0edicina <l <nre7is#rea53 c4nd %i c4nd.



,(ECIA >I$)C(A'ICD

II),(A=IA C/S27(R9 ! (C(2 ./F D/ .CO!L9

Viaa crea#orului -colii din Fos, considera# ul#erior drep# %rinte al 1edicinii, nu ne es#e
prea 8ine cunoscu#3, de%i, <n secolul al VVIII-lea '9eodore Ve##er era <n 03sur3 s3 pre5in#e lis#a
de pes#e pa#ru su#e de lucr3ri #ra#4nd #e0e %i s#udii inspira#e de >ippo?ra#es %i 9ipocra#is0.
+e7ende se <0ple#esc s#r4ns cu fap#e necon#es#a#e cre4nd dificul#3i celor ce <ncearc3 s3
desprind3 ade63rul din ceurile #i0pului scurs. Cel pe care $la#on <l 6a ad0ira, pe care
Aris#o#eles <l 6a nu0i Cel mai mare, iar Apollonius Dumnezeiescul, se n3%#ea <n anul 46C a.C9.
<n insula Fos, si#ua#3 <n apropierea coas#ei Asiei .ici, la <n3li0ea locali#3ii Fnidos, renu0i#3 %i
ea prin %coala de 0edicin3. A#4# #a#3l c4# %i 8unicul sun# repu#ai 0ediciH fiii s3i Dra?on %i
'9essalos, precu0 %i 7inerele $olB8os 6or fi #o# 0edici. 'oi 6or repre5en#a cu deose8i# succes
-coala de .edicin3 din Fos care se <nc9ea73 pe <nce#ul.
Ca adolescen#, #i0p de pa#ru ani, se dedic3 unor in#ense s#udii care fac din el, la nu0ai
%ap#espre5ece ani, un erudi# ce s#3p4ne%#e #o# ce se poa#e %#i <n E<lada celui de al V-<ea secol
5"
a.C9. Se#ea de a cunoa%#e %i de a se ins#rui <i conduc pa%ii <n ur03#orii #rei ani <n E7ip#, <n#re
al#ele la .e0fis %i Fanopus unde se 73seau sanc#uarele 5eului-6indec3#or Serapis, 6e79ea#e de
preoi-0edici, dein3#ori 5elo%i ai secre#elor 6ieii %i 0orii. Sun# ani de asidue o8ser6aii clinice
ce <%i <ndreap#3 a#enia asupra pa#olo7iei 8olilor :con#inen#ului ne7ru;, du8lai de lec#uri in#ense
din #oa#e do0eniile 0edicale. Acord3 de ase0enea o a#enie special3 posi8ilelor se0nificaii ale
6iselor despre care 6a scrie in#eresan#e pa7ini <n #ra#a#ul s3u de 0ai #4r5iu, !supra viselor, lucrare
prin care de6ine unul din#re precursorii psi9anali5ei. Din nou acas3, dup3 ce se c3s3#ore%#e, se
dedic3 unei in#ense ac#i6i#3i profesionale prin care con#ri8uie la de56ol#area cuno%#inelor %i a
prac#icii 0edicale 6ii#oarei -coli din Fos.
) al#3 c3l3#orie de s#udii <l 6a duce prin insulele .3rii E7ee, (9odos <n special, apoi <n
locali#3ile Fnidos, Delos %i <n re7iunea 'essalia. $e dru0ul de <n#oarcere, se opre%#e la A#ena
unde lucrea53 un #i0p <0preun3 cu c9irur7ul >erodi?os <n ,B0nasionul aces#uia %i are prile!ul
s3-i cunoasc3 pe filosofii a#enieni, <n special pe So?ra#es al c3rui prie#en de6ine. <n anul 42/
a.C9. i58ucne%#e 0area epide0ie de ciu03 care se 6a solda cu pierderea a cinci5eci de 0ii de
6iei, prin#re care %i cea a s#r3luci#ului o0 de s#a# $eri?les. u se cunoa%#e cu preci5ie rolul !uca#
de >ippo?ra#es <n s#in7erea epide0iei %i nici <n ce 03sur3 corespunde ade63rului refu5ul
cele8rului 0edic de a-%i pune ser6iciile la dispo5iia re7elui Ar#a2er2es I-ul, <n <ncercarea
aces#uia de a pune cap3# epide0iilor, ce-i deci0au ar0a#a.
.oar#ea lui $eri?les <l o8li73 s3 ia dru0ul 0edicinii a08ulan#e, a%a cu0 se o8i%nuia la
6re0ea aceea, ce <l 6a duce p4n3 <n inu#urile sciilor %i p4n3 <n ara unde s#3p4ne erau
a0a5oanele, dup3 care re6ine <n insula lui din Dode?ane5 unde se pare c3 par#icip3 afec#i6 la
0oar#ea lui Socra#e @3//A. =ai0a sa a#in7e cul0ile unui $eri?les %i =idias. <n 6ara anului 3"&
a.C9. #e0plul %i 8i8lio#eca e2is#en#e <n pa#rie sun# dis#ruse de foc. Ad6ersarii %i :cole7ii;, ro%i de
in6idie, nu pierd oca5ia. $iro0anul ar fi el, >ippo?ra#es, care ar fi f3cu# :#a8ula rasa; cu
0a#erialul docu0en#ar de care s-ar fi ser6i# <n scrierile sale. <i 0oare soia, iar ce#3enii din
A8dera @'raciaA <l c9ea03. Acolo #re8uie s3 l30ureasc3 <n ce 03sur3 De0o?ri# era alc9i0is#,
0a7ician, 0edic sau pur %i si0plu un i0pos#or. Se pare c3 >ippo?ra#es duce la 8un sf4r%i#, cu
0ul# #ac#, aceas#3 0isiune, sc3p4nd <n#re #i0p %i de o8li7aia de a se disculpa de acu5aia de
incendia#or.
Dup3 A8dera pa%ii <l <ndreap#3 spre 'ana7ra, .acedonia %i 'essalia.
Confor0 #radiiei, <n#r-o 5i a anului 3"" a.C9. @sau 346A pe unul din dru0urile ce duc spre
ini0a +arissei, cio8anii descoper3 corpul ne<nsuflei# al unui 83r8a# <n 64rs#3 <nain#a#3. Cerce#3ri
au s#a8ili# c3 era 6or8a de >ippo?ra#es.
)ra%ul +arissa %i-a f3cu# o 7lorie din a oferi un ad3pos# po#ri6i# res#urilor p304n#e%#i ale
$3rin#elui .edicinii. (oiuri de al8ine, spune le7enda, au 6e79ea# 0or04n#ul 0ul# #i0p dup3
punerea <n p304n# a 83#r4nului, despre care nici as#35i nu se %#ie c4i ani pur#a <n #rais#3.
5&
.or04n#ul s3u a d3inui# p4n3 <n anul 1&C".
Ar fi 5adarnic s3 <ncerc30 a re73si prin#re nu0eroasele 8us#uri, s#a#ui, 8asoreliefuri %i
res#urile unei plas#ici con#e0porane $3rin#elui .edicinii ce6a ce ne-ar pu#ea <nlesni
recons#i#uirea i0a7inii fi5ice a aces#ui >ippo?ra#es al II-lea. =iecare ar#is# plas#ic care %i 1-a
i0a7ina# ul#erior dispariiei lui din 6ia3 1-a :635u#; <n#r-al# fel, a%a c3 nu 6o0 %#i nicioda#3 cu0
ar3#a <n reali#a#e.
Cu #o#ul al#fel s#au lucrurile dac3 ne 6o0 referi la personali#a#ea %i la i0a7inea sa psi9ic3
despre care s-a scris 0ai 0ul#. <n73duina %i fa6orurile 5eiei =or#una au a!u#a# ca suficien#e
i56oare preioase s3 par6in3 p4n3 <n 5ilele noas#re. <i nu0i0 <n ordine cronolo7ic3 pe ace%#i
0eri#uo%i cronicari care au fi2a# <n li#er3 scris3 lu0ea sufle#ului %i a 74ndurilor unuia din#re
8inef3c3#orii o0enirii: Soranus din Fos, Soranus din Efesos, $la#on, Aris#o#eles %i Dio?les din
Faris#os.
S3 ne opri0 ce6a 0ai 0ul# asupra unui fra70en# din dialo7ul %#aidros pen#ru a afla cu
a!u#orul lui $la#on - respec#i6 So?ra#es <n #e2# - un i0por#an# r3spuns pri6i#or la 0e#oda de lucru
a lui >ippo?ra#es. Ci#30:
:Soc?a#es: Cred c trebuie s ne comportm fa de arta medical tot n acelai mod ca i
fa de retoric
$9aidros: Ce vrei s spui6
So?ra#es: n ambele cazuri trebuie s plecm de la analiz
$9aidros: Se pare c ai dreptate
So?ra#es: S zicem c aa este Crezi c putem nelege n mod raional esena sufletului
fr a lua n considerare esena ntregii fiine omeneti6
$9aidros: Daca ne este permis s acceptm pentru o astfel de situaie ceea ce 4ippo"rates
!s"lepiadul crede, fr a proceda astfel nu am putea nelege nici mcar esena noastr fizic
So?ra#es: Reine cu atenie att ceea ce ne spune 4ippo"rates ct i raiunea asupra modului de
a nelege esena unui lucru 1ental trebuie s procedm precum urmeaz: n primul rnd
trebuie s apreciem dac obiectul respectiv este simplu sau comple$ Dac este vorba de un
obiect simplu, cutm s-i stabilim natura-structura, cum poate influena alte lucruri i cum
poate fi influenat de acestea n caz c obiectul este comple$, nu trebuie, nainte de orice, s-i
identificm diversele componente i doar ulterior s le analizm, aa cum procedm cu un
obiect simplu 6 !dic s-i stabilim natura i apoi interdependena cu celelalte pri ale
obiectului comple$ din care face parte
$9aidros: /vident, trebuie procedat n acest mod
So?ra#es: %rocednd ntr-altfel, metoda ar putea fi asemuit cu mersul unui om lipsit de
vedere'
(e5u04nd infor0aiile pri6i#oare la concep#ul co7ni#i6 9ipocra#ic crede0 c3 <l pu#e0
5/
defini cu puine cu6in#e drep# raionalis#-9olis#ic #rec4nd prin#r-o fa53 in#er0ediar3 de anali53.
$la#on nu0ea aces# 0od de 74ndire or#9os-lo7os, apreciere <nal#3, ce punea lo7osul 6es#i#ului o0
din Fos pe acela%i plan 6aloric cu cel al celor 0ai cunoscui filosofi %i ar#i%#i ai Elladei.
21
R
22


COR%(S 42%%OCR!,2C(1

Corpus #ippocraticum ne 6a co0ple#a <n 0od ferici# i0a7inea in#elec#ual3 %i 0oral3 a
pro#a7onis#ului -colii din Fos.
+ucrarea a fos# a#ri8ui#3 un #i0p <n 0od e2clusi6 lui >ippo?ra#es. Cu #i0pul s-a pu#u#
s#a8ili c3 es#e 6or8a de o oper3 colec#i63 ce conine #o#ali#a#ea concep#elor de 8a53 ale 0edicinii
eline a #i0pului. Co0pus din %ai5eci de c3ri ce pro6in din dou3 surse: -coala din Fos, cu
con#ri8uii <n pro8le0e c9irur7icale, epide0ii, a#0osfer3, ape, lacuri, epilepsie, pro7nos#ic,
re7i0uri die#e#ice, afeciuni acu#e, !ur304n#ul precu0 %i lapidarele aforis0e. Cele8rii e2e7ei
consider3[c3 au iden#ifica# con#ri8uia direc#3 a lui >ippo?ra#es la scrierea ur03#oarelor c3ri:
!forismele, Despre vec#ea medicin, Despre reducerea lu$aiilor, Despre leziunile corpului,
despre cabinetul medical, Cartea prg#iilor, Despre epidemii 6oi. I. %i II. @1A
A doua surs3 era -coala din Fnidos, cu o con#ri8uie 0ai 0odes#3, cons#4nd din dou3
6olu0e #ra#4nd despre di6erse 8oli in#erne %i c4#e o car#e despre na#ura fe0eii, 8oli de fe0ei %i o
al#3 serie de aforis0e.
De pro6enien3 neclar3 es#e car#ea despre 64n#uri, @aerA, o a doua car#e despre re7i0uri
die#e#ice, o car#e despre p3rile 0oi @0u%c9i1A %i al#e dou3 opuscule despre na#ura o0ului %i
6ec9ea 0edicin3. Sun# au#ori care #rec ul#i0ele dou3 lucr3ri la ac#i6ul lui >ippo?ra#es precu0 %i
alii care <i con#es#3 pa#erni#a#ea #rec4nd #o#ul pe se0a unor erudii 0e08ri ai -colii din
Ale2andria.
.ai puin sensi8ili la aces#e aspec#e le7a#e de pro6enien3 %i priori#3i, consider4nd
:corpus-ul; drep# un #o# 0ai 0ul# sau 0ai puin coeren#, #rece0 la anali5a coninu#ului pen#ru a
<ncerca s3 defini0 ceea ce nu0i0 <nc3 %i as#35i 9ipocra#is0.


42%OCR!,2S1(L

$ropune iden#ificarea carac#eris#icilor fiec3rui pacien# pe care <l e2a0inea53 :in #o#o;,
ne0edia#, recur74nd Ia s#ric#ul a!u#or al or7anelor de si0. Aces# :9olis0;, de la en7le5escul
8#ole care se0nific3 total, integral, cau#3 s3 s#a8ileasc3 de5ec9ili8rul, dis"rasia, sur6eni# <n#re
pa#ru u0ori funda0en#ale cons#i#u#i6e ale or7anis0ului: s4n7ele, 8ila 7al8en3, 8ila nea7r3 %i
6C
u0oarea al83 @sero5i#3ileA care, <n ca5ul unor 0odific3ri cali#a#i6e sau can#i#a#i6e, duc la
declan%area s#3rii de 8oal3. Do0inaia uneia din#re u0ori de#er0in3 carac#erul unui indi6id
condiion4nd %i #ipul lui de reacie, respec#i6 san76inic, coleric, 0elancolic, fle70a#ic.
Iolna6ul 6a fi #ra#a# #o# in#e7ral. <n aces# scop, #erapeu#ul 6a c3u#a s3 foloseasc3 forele
6indec3#oare ale na#urii, res#a8ilind eu?rasia, ec9ili8rul <n#re u0ori. .e#oda de 8a53 es#e die#a.
=i#o#erapia %i fi5io#erapia sun# pe planul al doilea. +a 0edica0en#e %i c9irur7ie se recur7e doar <n
ul#i03 ins#an3. $rocedeele ca fle8o#o0ia @l3sarea de s4n7eA, pur7a#i6ele %i clis0ele #re8uie
u#ili5a#e doar cu pruden3 %i indicaii speciale. =a3 de reli7ie %i #ranscenden3 0edicina
9ipocra#ic3 accep#3 un pa#rona! poli#eis#ic 0ai 0ul# #radiional <n care As?lepios !oac3 un rol
priori#ar-si08olic, <ns3 nu decisi6, <n desf3%urarea procesului #erapeu#ic. $e #3cu#e, 9ipocra#is0ul
<ncepe laici5area 0edicinii, proces care 6a con#inua cel puin p4n3 <n 5ilele (ena%#erii.
Corpus #ippocraticum conine %i descrierea reu%i#3 a unor en#i#3i nosolo7ice, iniia#i63 la
care 6a cola8ora cu succes %i li#era#ura -colii din Ale2andria ca %i a celei din #i0pul e2is#enei
I0periului Ii5an#in.
$e scur#, >ippo?ra#es es#e <n#e0eie#orul 0edicinii clinice. .i!loacele pe care le u#ili5ea53
<n aces# scop sun# or7anele de si0 ce dau do6ad3 de o acui#a#e 7reu e2plica8il3. $ercepiile sale
sun# i0pre7na#e de un spiri# raional de e2cepie, concre#i5a#e <n cel 0ai si0plu posi8il li08a! %i
for0ula#e <n#r-o scriere accesi8il3 profesionis#ului dar %i 0arelui pu8lic.
Carac#eris#icile doc#rinei, ideilor sale 0edicale %i filosofice1 Ia#3-le:
o e0piris0ul sis#e0a#icH 8olna6ul 6a fi supus unor e2a0ene ri7uroase %i o8ser6aiei
con#inue ale 0edicului curan#H
o 9olis0ulH 8olna6ul 6a fi e2a0ina# %i #ra#a# ca un #o# uni#ar c3ci or7anele, apara#ele %i
diferi#ele sis#e0e in#e7ra#i6e creea53 o in#erdependen3 fi5iolo7ic3 %i
fi5iopa#olo7ic3 ce po# fi #ra#a#e doar prin 0i!loace #erapeu#ice cu efec# 7eneralH
o u0oris0ul ce #re8uie <neles <n sensul e2is#enei a pa#ru sis#e0e corela#i6e care
de#er0in3 r3spunsuri :<n lan; ale unor or7ane, apara#e %i sis#e0e. 'eoria celor
pa#ru u0ori @ro%ie, al83, 7al8en3 %i nea7r3A nu sufer3 dec4# prin fap#ul c3 la da#a
for0ul3rii ei nu a pu#u# fi susinu#3 de da#e de la8ora#or sau e2peri0en#ale. As#35i
%#i0 0ai 0ul#e despre pa#olo7ia sis#e0elor corela#i6e @san76in-6ascular, neuro-
endocrin, 9idro-elec#roli#icA e#cH
o na#uris0ul, !us#ifica# de fap#ul c3 fiina o0eneasc3, par#e din na#ur3 @cos0osA, 6a
8eneficia priori#ar, din punc# de 6edere #erapeu#ic, de 0i!loace ca die#a %i
#ra#a0en#ele 8alneare care ofer3 nenu03ra#e posi8ili#3i %i 6arian#e de aplicare <n
funcie de specificul 8olilor %i reac#i6i#a#ea pacien#ului.
o 0a7iei %i 6r3!i#oriei nu li se acord3 6reun spaiu <n cadrul 0edicinii 9ipocra#ice.
$3s#rea53 fa3 de #ranscenden3 o a#i#udine deferen#3 c3ci %#ie, ca %i noi de al#fel, c3
61
des#inul unui 8olna6 depinde adesea %i de ceea ce a0 nu0i as#35i :0ind poEer;. -i
dac3 <n#re #i0p s-a do6edi# c3 cel #are :<n#ru credin3; poa#e :0u#a 0unii;, a#4#a
6re0e c4# nu se pu#ea de0ons#ra con#rariul, >ippo?ra#es cul#i63 fa3 de aceas#3 idee
o a#i#udine corespun53#oare. )ricu0, es#e depar#e de a pu#ea fi dese0na# drep# un
apolo7e# al #ranscendenei.
o <n sc9i08 predic3 %i reco0and3 <n scris respec#area unei e#ici ri7uroase fa3 de
8olna6i: 0ila, <nele7erea, cu64n#ul 8l4nd, cruarea, o0enia, care - #oa#e %i <n par#e -
po# con#ri8ui eficien# la des364r%irea procesului de 6indecare.



,(ECIA $)S'>I$)C(A'ICD


%OS,42%OCR!,2C22

+a scur#3 6re0e dup3 dispariia $3rin#elui .edicinii, 8un3 par#e din#re ideile sale <ncep s3
fie con#es#a#e. Cine sun# cri#icii s3i cei 0ai acer8i1 'rei fo%#i ele6i %i rude: fiii, '9essalos %i
Dra?on, %i 7inerele $olB8os. As#fel de si#uaii se cunosc. <n psi9olo7ie %i li#era#ur3 au fos#
descrise drep# :0oar#ea #a#3lui;H 6rei s3-i cree5i o anu0i#3 fai03, o0oar3-i #a#3lS Dac3 nu poi
s3-1 supri0i fi5ic, con#es#3-i cu 6iolen3 opera. Cei #rei cons#a#3 necesi#a#ea re6i5uirii ideilor
celui disp3ru#H li se al3#ur3 De2ippos din Fos, Apollonios, =ilis#ion din +o?ris, $ra?a7oras din
Fos %i Dio?les din Faris#os alc3#uind 7rupul :do70a#icilor; care <%i iau drep# punc#e de reper
re6enirea la filosofia na#urii %i la pneu0a#is0, repuse <n circulaie de $la#on. Ace%#i epi7oni se
alinia53 su8 s#indardul :-colii 9ipocra#ice; pe care <n fond, 6oi# sau ne6oi#, o 6or duce la
dispariie, len#3 dar si7ur3, 0ai ales dup3 <nfiinarea 0e#ropolei cul#urale Ale2andria, cen#ru al
elenis0ului.
C4#e6a cu6in#e despre Platon <n con#e2# 0edical.
$e nu0ele lui ade63ra# Aris#o?les, es#e ori7inar din insula E7ina unde se na%#e <n anul 42&
a.C9. Se 0u#3 la A#ena <nc3 de #4n3r, dar, <nse#a# de cuno%#ine, <n#reprinde 0ul#e c3l3#orii <n
re7iunile cunoscu#e ale lu0ii de a#unci: E7ip#ul, Asia .ic3, Sciia. Scopul ur03ri#1 ) ins#ruire
c4# 0ai co0ple#3.
De for0aie socra#ic3 dar %i pi#a7oreic3, ad0ira#or al lui Eu?leides, filosof, scrii#or %i
sa6an#, <n#e0eia53 la A#ena !cademia %latonician, <n cadrul c3reia 6a a8orda 0ul#iple #e0e din
do0enii foar#e diferi#e. E6iden#, %#iinele na#urii, 8iolo7ia, ana#o0ia %i fi5iolo7ia nu lipsesc din
preocup3rile sale. Din p3ca#e, do0ina# de for0aia sa filosofic3 precu0 %i de 0e#odele aces#eia -
62
inducia, deducia, dialec#ica - $la#on co0i#e o 7re%eal3 care <l 6a duce uneori la conclu5ii
erona#eH o 0e#odolo7ie din care lipse%#e, de e2e0plu, disecia %i e2peri0en#ul nu se poa#e solda
#o#deauna cu conclu5ii defini#i6e %i corespun53#oare reali#3ii. -i a%a es#e surprin53#or fap#ul c3
unele din#re refleciile sale %i-au p3s#ra# o par#e din 6aloare p4n3 <n 5ilele noas#re.
Confor0 ideilor lui, Demiurgul creea53 un corp o0enesc 0a#erial <n 6ederea ad3pos#irii
sufle#ului ne0uri#or. +e73#ura <n#re corp %i sufle# se reali5ea53 prin in#er0ediul 03du6ii @spin3rii,
n.a.A. Viaa depinde de pneu0a @noiune care <nsea0n3 <n#re al#ele %i aer, n.a.A. Aerul in#r3 pe
7ur3, a!un7e <n pl304ni %i, prin 0i!locirea aces#ora, <n ini03. $neu0a asi7ur3 funcionarea
ec9ili8ra#3 a #u#uror or7anelor %i s#i0ulea53 74ndirea.
(e0arc30 c3 circulaia 0ic3, pro8a8il <nc3 necunoscu#3, nu es#e 0eniona#3 nici 03car <n
#recere.
(aiunea <%i are sediul <n creier, sensi8ili#a#ea, <n piep#, dorinele, <n p4n#ece. Era o
sis#e0a#i5are dic#a#3 de lo7ic3, <ns3 f3r3 un coresponden# real.
Iolile ar fi doar efec#ul <08ui83rii %i al e2ceselor <n special se2uale. u #o#deauna, 5ice0
noi, %i nu <n e2clusi6i#a#e. .ul#e 8oli, cau5a#e de infecii, nu se <ncadrea53 <n e#iolo7ia e6oca#3 de
filosof, <n sc9i08, 8olile psi9ice ar fi consecina fie a unei 7re%i#e educaii, fie a unor ano0ali
psi9ice, afir0aii !us#e, con#ra5ise i0edia# de p3rerea c3 ar pu#ea fi 6indeca#e prin die#3 %i
7i0nas#ic3.
Si0plis#e sau c9iar erona#e, con#ri8uiile lui $la#on <n 0a#erie de 8iolo7ie, fi5iolo7ie,
ana#o0ie %i clinic3 <nse0nau un pro7res la da#a respec#i63: puneau pro8le0ele ce iden#ificau,
c9iar dac3 nu reu%eau s3 le 73seasc3 o re5ol6are defini#i63.
Mn 0a#erie de filosofie a 0edicinii, ideile lui $la#on ne apar 0ul# 0ai con6in73#oare. El
a8ordea53 di6erse aspec#e, <n sensul de 0ai sus, <n #e2#e ca 7orgias, %#edru, ,#imaios %i Legile
.edicul es#e pilo#ul unei na6e, respec#i6 al corpului o0enesc, pe care o conduce pe o 0are
<n6ol8ura#3 de fur#un3, iar 0edicina, o ar#3 au#en#ic3 ce ur03re%#e, <n cuno%#in3 de cau53, 8inele
aces#ui corp.
.edicina, <n ur0a cuno%#inelor acu0ula#e, #rece de la fa5a de e0pirie la fa5a de %#iin3 %i
<%i diferenia53 0e#odele de #ra#a0en# <n funcie de specificul nosolo7ic. Aici $la#on recur7e la o
analo7ie pre7nan#3 <n#re ar#a #erapeu#ic3 %i re#oric3. :Ade63ra#ul ora#or es#e cel ce 6a cunoa%#e
diferi#ele feluri de s#ruc#uri sufle#e%#i %i 6a %#i la ce discurs s3 recur73 pen#ru a con6in7e deose8i#e
feluri de pu8lic... re0ediile sau discursurile se diferenia53 <n funcie de feluri#ele ca#e7orii de
corpuri sau s#ruc#uri psi9olo7ice.;
23

Mn aces# sens 0edicul, ca %i ora#orul, 6a #re8ui s3 de6in3 0e%#erul persuasiunii, al 0o#i63rii
a0 spune as#35i. Doar recur74nd la aceas#3 ar#3 6a pu#ea spera <n succesul ideilor %i aciunilor pe
care le susine. e pu#e0 <n#re8a <n ce 03sur3 r3spund as#35i 0edicii aces#or cerine pe care le
s#a#ua $la#on 0edicinii #i0pului s3u1 $la#on ne cerea <n c4#e6a cu6in#e: %#iinificis0, difereniere,
63
persuasiune, con#inui#a#e, consec6en3.
+a r4ndul s3u Aristoteles, n3scu# <n anul 3&4 a.C9. <n 0ica locali#a#e S#a7ira, 6a con#ri8ui
ca ni0eni al#ul la de56ol#area filosofiei, a %#iinelor na#urale %i indirec# a 0edicinii.
Dup3 0oar#ea lui ico0ac9os, #a#3l s3u, se s#a8ile%#e la A#ena unde, pen#ru dou35eci de
ani, de6ine ele6 %i cola8ora#or al lui $la#on, <n cadrul Acade0iei fonda#3 de aces#a.
Ves#ea 0orii 0aes#rului @34" a.C9.A <i par6ine la Assos, <n Eolida, <ns3 ur0a%ul dese0na#
de $la#on nu 6a fi 0eri#uosul Aris#o#eles, ci un nepo#. Se pare c3 nepo#is0ul nu era prea rar nici
<n 6re0urile 6ec9i %i c3 nu es#e o in6enie a ul#i0ului secol. <n anul 343 a.C9. <l <n#4lni0 pe
insula +es8os, la .i#Blene, de unde es#e c9e0a# de c3#re (e7ele =ilip al II-lea al .acedoniei ce-i
<ncredinea53 educaia fiului %i 0o%#eni#orului #ronului s3u, Ale2andru. +a $ella, capi#ala
re7a#ului, cunoa%#e oa0eni influeni, An#ipa#er <n#re alii, care <l 6or a!u#a c4nd, re6eni# la A#ena
@335 a.C9.A, 6a fonda %coala sa :peripa#e#ic3; +B?eion, la care, <n cali#a#e de 0aes#ru, 6a
funciona #i0p de #reispre5ece ani. <%i do#ea53 ins#i#uia cu o 8i8lio#ec3 0odel %i a8ordea53 un
8o7a# pro7ra0 de cerce#are %#iinific3. Es#e, se pare, cea 0ai fecund3 perioad3 din 6iaa
filosofului-na#uralis#.
Dup3 0oar#ea lui Ale2andru cel .are @323 a.C9.A, de #ea0a a#enienilor 2enofo8i condu%i
de De0os#9enes %i a cupei de cucu#3 ce i se pre73#ea, p3r3se%#e A#ena re#r374ndu-se la C9al?is <n
Eu8eea, locali#a#e <n care <%i sf4r%e%#e 5ilele un an 0ai #4r5iu.
u es#e <n in#enia noas#r3 de a parcur7e, fie %i <n #recere, 6as#a oper3 a s#a7iri#ului. e 6o0
referi doar la lucr3rile lui asupra na#urii %i la cele cu adres3 8iolo7ic3, iar, din#re aces#ea din
ur03, ne 6o0 opri a#enia asupra celor ce 6i5ea53 ana#o0ia %i fi5iolo7ia o0ului.
Din#re lucr3rile asupra na#urii a0in#i0: Fizica, Despre Cer, 1eteorii, 1ecanica, Coiunea
de for e#c.
)pere cu carac#er 8iolo7ic: Despre prile animalelor, Despre naterea animalelor %i dou3
0ici #ra#a#e ane23: !supra mersului animalelor, Despre suflet, <0preun3 cu opusculele Senzaii
%i Sensibilitate, 1emorie i reminiscen, Somn, *isuri, ,ineree i btrnee, Respiraia
A0in#i0 de ase0enea c4#e6a din#re descoperirile %i ideile lui <n 0a#erie de ana#o0ie %i
fi5iolo7ie.
Din 4istoria animalium ne-au r30as un sis#e0 de clasificare a ani0alelor ne6er#e8ra#e %i o
serie de o8ser6aii asupra 6ieii al8inelor, 8alenei %i a pe%#elui-spad3.
Aris#o#eles consider3 ini0a drep# cel 0ai i0por#an# or7an al <n#re7ului corp %i al sis#e0ului
circula#or, dar <l 6ede co0pus doar din #rei ca0ere. u reu%e%#e s3 deose8easc3 6enele de ar#ere
%i su8 nu0ele de paroi denu0e%#e 7eneric ner6i, #endoane, li7a0en#e %i ure#ere @1A. Creierul
o0ului, 0ai 0are dec4# cel al ani0alelor, es#e rece @1A, c3ci nu conine s4n7e @1A, si#uaii ce se
sc9i083 prin fap#ul c3 ini0a <i po0pea53 s4n7e cald @1A. Spiri#ul, par#e din sufle#, nu es#e le7a#
de funcia 6reunui or7an, afir0aie i0edia# con#ra5is3 de aseriunea c3 sediul respec#i6ului es#e
64
ini0a.
)ri7inea s4n7elui es#e ini0aH circulaia lui es#e i0pulsiona#3 de c3ldura in#ern3 %i pneu0a
@1A. S4n7ele are o funcie %i 0ai i0por#an#3, aceea de a face le73#ura din#re diferi#ele or7ane %i
sufle#. C3ldura fica#ului %i a splinei fa6ori5ea53 di7es#ia. =ica#ul posed3 o 6e5icul3 @colecis#-ul,
n.a.A care conine su8s#ane necesare nu#riiei. (inic9ii fil#rea53 urina din s4n7e %i o eli0in3 prin
in#er0ediul ure#erului %i 6i5icii urinare e#c. e#c.
Mn esen3, pu#e0 s3-l consider30 pe Aris#o#eles <n aceea%i 03sur3 filosof %i o0 de %#iin3,
ce a e2erci#a# o influen3 de-a lun7ul 0ul#or secole asupra 74ndirii %i %#iinelor na#urale.
) anu0i#3 e2a7erare a co0para#is0ului s3u deduc#i6is# precu0 %i #eleolo7ia la care
recur7e <n 0o0en#ul <n care face #ranspunerea re5ul#a#elor cerce#3rilor sale de la ani0al la o0 <l
duc uneori la conclu5ii erona#e ce r304n ca o8li7aie de 6erificare %i corec#are pe sea0a
6ii#oarelor 7eneraii de oa0eni de %#iin3. 're8uie <ns3 s3 recunoa%#e0 ade63rul: cu 0i!loacele %i
0e#odele pe care le a6ea la dispo5iie, nu pu#ea face 0ai 0ul#.



A+EVAD(IA, E+EIS.*+ -I )I+E -C)+I .EDICA+E


C4nd <n anul 331 a.C9. Ale2andru .acedonicul punea pia#ra de #e0elie a ora%ului ce
#re8uia s3-i fie capi#al3, nu pu#ea s3-%i <nc9ipuie c3 pornise la cons#ruirea ins#ru0en#ului unei
cul#uri ce a6ea s3 do0ine +u0ea An#ic3 cel puin p4n3 <n 64C d.C9., anul cuceririi %i dis#ru7erii
Ale2andriei de c3#re os#ile lui )0ar.
Dar 0arele %i ne<n6insul conduc3#or dispare #4n3r, ucis de o 8oal3 c3reia nu i se 73se%#e
leac, iar Diado9ii, 7eneralii lui, #rec la <0p3rirea 0o%#enirii. Iau na%#ere #rei s#a#e ce 6or d3inui
p4n3 <n 6re0ea lui Au7us#us, <0p3ra#ul (o0ei.
'rei capi#ale, An#io9ia, $er7a0-ul %i Ale2andria, sun# sor#i#e s3 con#inue %i s3 r3sp4ndeasc3
<n lu0e lu0ina elenis0ului. Din#re #oa#e Ale2andria es#e fa6ori5a#3. Cen#ru co0ercial, por# la
0are %i la del#a ilului, capi#al3 a unei 3ri de <nal#3 #radiie cul#ural3, E7ip#ul condus de dinas#ia
$#ole0eilor, care fac #o#ul pen#ru a a#ra7e oa0eni de renu0e din lu0ea elenic3 %i )rien#ul
Apropia#. $rin#re personali#3ile de 0arc3 se 73sesc %i 0uli 0edici s#i0ulai %i <ncura!ai de
condiiile deose8i#e asi7ura#e s#udiului, 0area 8i8lio#ec3 ce 6a nu03ra nu 0ai puin de /CC.CCC
de 0anuscrise, diseciile pe cada6re %i c9iar 6i6iseciile pe conda0nai la 0oar#e per0ise %.a.
Cul#ura clasic3 a Eladei se e2#inde <n #i0pul lui Ale2andru cel .are %i a ur0a%ilor s3i 0ul#
dincolo de li0i#ele ,reciei propriu-5ise %i a coloniilor sale %i <08rac3 noi aspec#e care au fos#
nu0i#e <n 1/36 de ilus#rul DreBsen cu #er0enul 7eneric de elenis0 @9ellenis0A. Es#e #i0pul <n
65
care 7recii au e2erci#a# 9e7e0onia lor cul#ural3 asupra lu0ii an#ice.
(epre5en#an#ul #ipic al aces#ei cul#uri, o0ul 9ellenis#ic, 6or8e%#e 7reaca 6ec9e, es#e
indi6idualis# %i cos0opoli#, c3ci noua cul#ur3, <n s4nul c3reia se 0i%c3, a al#oi# pe fondul elin
ele0en#e de cul#ur3 reli7ioas3, filosofic3 e#c, pro6enind din re7iunile li0i#rofe .edi#eranei
es#ice. Aces# o0 nou 0ai es#e %i un ro8 al pasiunilor, #o#al diferi# de ec9ili8ra#ul produs social-
cul#ural al clasicis0uluiH ador3 %i ad0ir3 e2#re0ele, fie c3 es#e 6or8a de un surprin53#or
:7i7an#is0;, sau un :0inia#uris0 idilic;. De aici poa#e %i #endina celor 0ai 0uli din#re 0onar9i
care 6or diri!a 0o%#enirea lui Ale2andru cel .are spre un a8solu#is0 pres3ra# cu 0ul#e 0o0en#e
conflic#uale ar0a#e.
Mn aces# spaiu elenis#ic cresc producia %i 8o73ia 7eneral3, co0erul %i sis#e0ul financiar
se de56ol#3 @83nci %i 8urseA. $e de al#3 par#e lar7i p3#uri ale socie#3ii s3r3cesc, c3ci ar#a
r358oiului es#e la loc de cins#e. Conflic#e declan%a#e <n#re s#a#ele conduse de $#o<e0ei, Seleuci5i
%i An#i7oni5i, cu par#iciparea al#ora 0ai puin <nse0na#e, duc la c3derea aces#ui 0o5aic de
6elei#ari%#i su8 do0inaia ro0an3, <n picioare r304ne doar cul#ura, care, <n ciuda curen#elor ce-i
6or #ul8ura apele - epicureis0ul, s#oa, scep#icis0ul, neopla#onicia-nis0ul %.a. - 6a 0ai d3inui un
#i0p.
u pu#e0 da o da#3 precis3 a dispariiei elenis0ului. Cul#urile apar %i dispar pe <nce#ul.
Elenis0ul pierde din pu#erea de a#racie de a8ia <n #i0pul <0p3ra#ului Au7us#us. Va disp3rea la
un #i0p dup3 dis#ru7erea Ale2andriei de c3#re ara8i @64C d. C9.A. Dar %i aceas#3 da#3 es#e foar#e
discu#a8il3.
$e aces# fundal is#oric %i cul#ural apar personali#3ile ce 6or <0pin7e 0edicina pe dru0uri
noi. Es#e 6or8a <n pri0ul r4nd despre !erophilos %i Erasistratos, fonda#ori a dou3 din#re cele
#rei %coli i0por#an#e de 0edicin3 ale2andrin3. *nii le-au nu0i# :sec#e; f3r3 s3 e2plice 0o#i6ul
aces#ei denu0iri.
!erophilos din C9al?edon @n. <n !ur de 335-2&C a.C9.A s#udia53 a#4# la Fnidos c4# %i la
Fos. Ca0 pe la anul 3CC a.C9. es#e c9e0a# la Ale2andria unde $#ole0aios I-ul %i-1 dore%#e ca
0edic personal. I se creea53 #oa#e facili#3ile pen#ru a-%i pu#ea <ndeplini o8li7aiile clinice-
#erapeu#ice precu0 %i cele de cerce#are %#iinific3. Acord3 o a#enie deose8i#3 ana#o0iei
sis#e0ului ner6os cen#ral %i sis#e0ului circula#or al 0enin7elor. Descoper3 con#inui#a#ea <n#re
creierul 0are %i 03du6a spin3rii, c4# %i diferena s#ruc#ural3 <n#re ar#ere, #ranspor#oare de s4n7e %i
pneu0a %i 6enele 6e9icula#oare doar de s4n7e. Sediul sufle#ului ar fi, dup3 el, <n 6en#riculul al
IV-lea, su8 cere8el.
Descrie cu 0ul#3 preci5ie or7anul 6ederii, oc9iul. E2celen# o8ser6a#or, 6a con#ri8ui la
de56ol#area o8s#e#ricii %i 7inecolo7iei %i 6a fi considera# <n#e0eie#orul ana#o0iei sis#e0a#ice. <n
sc9i08 es#e 0ai puin inspira# <n unele din#re concep#ele lui filosofice 8a5a#e 0ai 0ul# pe
speculaii deduc#i6e %i induc#i6e.
66
As#fel, funciile corpului ar fi re7la#e dup3 cu0 ur0ea53: nu#riia, de c3#re fica#, afir0aie
doar <n par#e e2ac#3, #er0ore7larea, de c3#re ini03, <n reali#a#e de c3#re #o# sis#e0ul 6ascular,
sensi8ili#a#ea, de c3#re ner6i, 74ndirea, de c3#re creier. E2celen# clinician-se0iolo7, reu%e%#e s3
dis#in73 di6erse 6arian#e de puls %i s3-i s#a8ileasc3 frec6enele recur74nd la ceasornicul cu ap3.
Acord3 o deose8i#3 a#enie #erapiei 0edica0en#oase consider4nd-o :04na lui Du0ne5eu;.
'o# lui <i da#or30 un aforis0 si0plu dar defini#oriu pen#ru esena profesiei noas#re: &1edic
desvrit este doar cel ce se dovedete perfect att n teorie ct i n practic'
Erasistratos @31C-25C a.C9.A, ele6 al lui .e#rodoros, 6re0e <ndelun7a#3 0edic personal al
re7elui Seleu?os I-ul i?anor al Siriei, #r3ie%#e 0ai <n#4i <n An#io9ia, dup3 care se 0u#3 la
Ale2andria. Se 6a sinucide <n insula Sa0os din cau5a unei 8oli incura8ile.
Erasis#ra#os es#e clinician %i fi5iopa#olo7. Descoper3 c3 sensi8ili#a#ea %i 0o#rici#a#ea sun#
funcii diferi#e ale unor ner6i cu :ori7inea; <n creier, c3 in#eli7ena depinde de nu03rul %i
confor0aia circu06olu#iunilor cere8rale %i c3 cere8elul es#e un or7an al coordon3rii. <n 0od
analo7 6ede di6ersele funcii pe care le iden#ific3 le7a#e %i condiiona#e de s#ruc#urile di6erselor
or7ane %i 0ai puin de o cons#elaie u0oral3, a%a cu0 credeau 9ipocra#icii.
Mn 0a#erie de pa#o7ene53, cau5a principal3 a 8olilor es#e, dup3 Erasis#ra#os, :ple#9ora;,
a8undena de s4n7e <n corp, fap# ce duce la s#4n!enirea nor0alei funcion3ri a or7anis0ului <n
<n#re7i0e. Dar %i cau5e locale ce po# de#er0ina 8oli 7ra6e. *n 8un e2e0plu <i furni5ea53 ascita a
c3rei cau53 es#e o 8oal3 de fica# ce poa#e produce sclero5area parenc9i0ului 9epa#ic %i de aici
#rans6a5area <n ca6i#a#ea a8do0enal3 a unei p3ri din s4n7ele aferen# sis#e0ului por#. Es#e o
e#iopa#o7ene53 or7anicis#3 pe care ,allenus o 6a prelua %i co0ple#a, deose8i#3 funda0en#al de
ceea ce susineau 9ipocra#icii.
De aici consecina lo7ic3 #erapeu#ic3: or7anul 8olna6 #re8uie #ra#a# %i, pen#ru a con#inua cu
acela%i e2e0plu, al ascitei', afl30 c3 Erasis#ra#os prac#ica inci5ii a8do0inale prin care, pe de o
par#e, e6acua lic9idul #rans6a5a# %i c3, <n acela%i #i0p, in#roducea pe aceas#3 laparo#o0ie a
0ini0a su8s#ane 0edica0en#oase <n sperana c3 ar pu#ea #ra#a 8oala de 8a53 a fica#ului.
Au#orul a0in#i# <%i co0ple#a pale#a #erapeu#ic3 recur74nd la pos#, pur7aii, e0e#i5an#e,
6en#u5e, cau#eri53ri, <0pac9e#3ri %.a. Era ad6ersar declara# al fle8o#o0iei %i al a0es#ecurilor
0edica0en#oase.
Ani0ai de sen#i0en#e fra#ricide, 9erofili%#ii %i erasis#raii se 6or co08a#e p4n3 la dispariia
celor doi corifei. *r0a%ii, epi7oni <n #oa#3 pu#erea cu64n#ului, respec#3 %i repe#3 cu sfinenie cele
susinu#e de c3#re fonda#orii %colilor respec#i6e, #ransfor04ndu-se, #o# a%a ca %i ele6ii lui
>ippo?ra#es, <n 6a!nici do70a#ici, ui#4nd c3 0edicina nu es#e doar un e2erciiu filosofico-
filolo7ic for0ula# s#r3luci#or %i aforis#ic, ci o aciune direciona#3 cu anu0i#e scopuri. S#erili#a#ea
fap#ic3 a do70a#icilor <i face s3-%i se0ne5e propria conda0nare la dispariie.
)a0eni noi se 7rupea53 <n !urul unor 6ec9i idei: Serapion, Apollonios, ,lau?ios,
6"
>era?leides %i alii care <%i 6or da nu0ele de /mpirici @2CC-"5 a.C9.A. (eaduc 0edicina la
ros#urile ei, cer4nd e0ulilor lui As?lepios s3 recur73 la: o corec#3 o8ser6aie personal3, s3
foloseasc3 lar7 fap#ele %i cuno%#inele s#a8ili#e de ali confrai %i s3 nu pre7e#e la 6alorificarea
re5ul#a#elor fa6ora8ile ce se i0pun.
E0piricii res#a8ilesc 6aloarea se0iolo7iei %i far0acolo7iei %i con#ri8uie la <nfiinarea
c9irur7iei.
Apariia chirurgiei ca par#e a 0edicinii nu a fos# posi8il3 dec4# dup3 ce ar#a %i %#iina-
0a03 au f3cu# pro7resele 0ini0e necesare. +e nu0i0 <n#r-o ordine lo7ic3 %i 0ai puin
cronolo7ic3, deoarece da#ele la dispo5iie nu sun# incon#es#a8il si7ure.
Se pare c3 pri0ii :0edici; #re8uia s3 se ocupe %i s3 <n6ee cu0 s3 #ra#e5e pl37ile @#3ia#e,
<nepa#e, pene#ran#e e#cA. lliada %i al#e opere si0ilare ca %i #radiiile di6erselor popoare %i se0inii
sun# pline de e2e0ple de as#fel de ale%i, pricepui <n a cau#eri5a, le7a %i de5le7a r3nile di6er%ilor
eroi p4n3 la co0ple#a lor 6indecare.
Dificul#a#ea cea 0ai i0por#an#3 <n #ra#a0en#ul unei pl37i era oprirea s4n7er3rii
@9e0os#a5aA. +a <ncepu# se reali5a prin pansa0en#e co0presi6e, plan#e cu efec# 9e0os#a#ic,
pos#uri, cau#eri53ri la care ale2andrinii 6in s3 adau7e le73#ura pe 6asul s4n7er4nd %i 7aroul c4nd
es#e 6or8a de 9e0ora7ia pro6oca#3 de le5iunea unui 6as al 0e08relor.
A doua dificul#a#e era infecia care, prin 7enerali5are, r3pea 6iaa 0ul#or r3nii. Ianda!area
cu 0a#eriale #recu#e prin ap3 cloco#i#3\ cau#eri53ri, plan#e sau po0e5i, fie ele %i :0iraculoase;,
pro8a8il cu efec# an#i8io#ic, au reali5a# <n#r-o oarecare 03sur3 %i aces# o8iec#i6 #erapeu#ic.
Soluia, dup3 cu0 prea 8ine %#i0, nu a 6eni# dec4# 0ul# 0ai #4r5iu, <n secolul al VV-lea cu
an#isepsia %i asepsia, %i al VV-lea, o da#3 cu penicilina.
A !uca# un rol i0por#an# <n de56ol#area c9irur7iei a%a-5isa c#irurgie mecanicist prac#ica#3
<nc3 din #i0pul lui >ippo?ra#es c4nd, cu a!u#orul a di6erse 0a%ini, sc3ri, scripei, se proceda la
reduceri de difor0i#3i, lu2aii %i c9iar frac#uri, precu0 %i la i0o8ili5area aces#ora din ur03.
Con#ri8uiile lui Aris#o#eles precu0 %i a celorlali ana#o0i%#i -i fi5iolo7i pe care i-a0
0eniona# p4n3 acu0 au da# un i0puls considera8il ac#i6i#3ii c9irur7icale. Doar o 8un3
cunoa%#ere a su8s#ra#ului pe care acione5i <n cali#a#e de c9irur7 <i d3 si7urana c3 poi res#a8ili
for0a %i funcia unui or7an le5a# sau afec#a#. -colile din Ale2andria au dispus de e0ineni
ana#o0i%#i %i fi5iolo7iH noi nu i-a0 a0in#i# dec4# pe doi din#re cei 0ai 6aloro%i.
Ins#ru0en#arul c9irur7ical, indispensa8il unor perfor0ane deose8i#e, se di6ersific3 %i se
perfecionea53. 'e9nolo7ia ale2andrin3 per0i#e producia de 8is#urie, sonde, ca#e#ere, pense#e
precu0 %i de rafina#e li#o#ri#oare cu care se efec#uau f3r3 0ari riscuri sf3r403rile de calculi din
6e5ica urinar3.
Anes#e5ia 7eneral3 es#e al#3 #e03 de deose8i# in#eres. >era?leides din 'aren# face di6erse
<ncerc3ri cu produse pe 8a53 de opiu0. Alii au u#ili5a# 8elladona @0andra7oraA. Se pare c3
6&
re5ul#a#ele neconcluden#e i-au f3cu# s3 renune pen#ru 0o0en# la as#fel de <ncerc3ri.
Mnar0ai cu #oa#e aces#e cuno%#ine de ordin prac#ic, $9ilo2enos @<n !ur de 15C-1CC a.C9.A,
.enodoros @pri0a !u03#a#e a pri0ului secol a.C9.A, A00onios @<n !ur de 1CC-5C a.C9.A, .e7es
din Sidon @5C <.C9.-l) d.C9.A %i alii #rec la fap#e %i reali5ea53 in#er6enii uneori des#ul de riscan#e
pe care nu sun#e0 con6in%i c3 #oi din#re confraii no%#ri c9irur7i le-ar <n#reprinde as#35i.
24
R
25

6/
ROMA



$(E.E(,D')(II E'(*SCI- .EDICIA SC+AVI+)( -$(I.II .EDICI ,(ECI -
-C)+I -I C*(E'E



Mn #i0p ce 7recii <nre7is#rau deose8i#e pro7rese a#4# <n #eoria c4# %i <n prac#ica 0edicinii,
peninsula i#alic3, e2cep#4nd sudul <n care coloniile 7rece%#i a6eau un cu64n# 7reu de spus,
prac#ica o ar#3 a #ra#a0en#ului afla#3 pe o #reap#3 ar9aic3 dic#a#3 de e0piris0 nesis#e0a#ic,
<n#40pl3#or %i necesi#a#e.
$ri0ii pa%i <n direcia unei 0edicini despre care s3 se poa#3 spune ce6a au fos# opera
e#ruscilor.


/,R(SC22

A%e5ai pe li#oralul #irenian <n#re flu6iile Arno %i 'i8ru, ori7inea aces#ei se0inii r304ne
p4n3 <n 5iua de as#35i, <n ciuda nu0eroaselor cerce#3ri, un secre# 8ine p3s#ra# al is#oriei. S#udiul
7rupelor san76ine <nclin3 s3 le a#ri8uie drep# pa#rie de ori7ine A9a#olia Cen#ral3. )ricu0, la
scur#3 6re0e dup3 in#rarea lor <n is#orie, <n#re anii /CC %i &CC a.C9., do6edeau un 7rad de
ci6ili5aie %i cul#ur3 superioare celorlal#e popoare ce ocupau di6erse #eri#orii <n peninsula i#alic3.
$e aria 0eniona#3 <n#e0eia53 dou3spre5ece ce#3i <n#re care %i (o0a, reuni#e prin le73#uri
federa#i6e. (e7ii aces#ora 6or do0ni asupra noului s#a# ro0an p4n3 la alun7area lor %i ins#i#uirea
(epu8licii ro0ane. <n#re #i0p ce#3ile e#rusce sun# cuceri#e una dup3 al#a de pu#ernica (o03
cons#i#uind nucleul 6ii#orului i0periu.
Mnain#area e#ruscilor spre sud es#e opri#3 de 7reci care le ad0inis#rea53 o us#ur3#oare
<nfr4n7ere la FB0e @4"4 a.C9.A dar %i spre nord unde 6in <n coli5iune cu #ri8urile r358oinicilor
7ali.
Cu #i0pul e#ruscii sun# asi0ilai de c3#re celelal#e se0inii i#alice.
=3r3 a a6ea da#e prea 8o7a#e <n ceea ce pri6e%#e ar#a lor #erapeu#ic3, pu#e0 #ra7e c4#e6a
conclu5ii asupra 0edicinii lor din c4#e6a fap#e %i descoperiri ar9eolo7ice. ) serie de #er0eni
0edicali ca femur, tibia, tuse <tussis=, fractur, fistul par a fi de ori7ine e#rusc3.
"C
Erau foar#e 7ri!ulii <n ceea ce pri6e%#e i7iena indi6idual3H ce#3ile lor dispuneau de un
de56ol#a# sis#e0 de canali5are, fiind, <n#re al#ele, cons#ruc#orii :Cloacei .a2i0a; de la (o0a @<n
!ur de anul 6CC a.C9.A, colec#or principal al apelor ce#3ii de pe 'i8ruH #o# ei au fos# cons#ruc#orii
pri0elor 83i #er0ale %i a apeduc#elor prin care f3ceau ca apele po#a8ile s3 aflue5e cu prisosin3 <n
ce#3ile lor. Cuno%#eau fi#o#erapia, iar preoii lor, 9aruspicii, prac#icau 9epa#oscopia.
.ari 0e%#eri <n prelucrarea aurului, reu%eau pro#e53ri den#are ce ar pu#ea face 7elo%i pe cei
0ai rafinai #e9nicieni den#ari din 5ilele noas#re.


1/D2C2C! SCL!*2LOR

-i #o#u%i, <n ciuda aces#ei 6aloroase 0o%#eniri e#rusce, la (o0a se prac#ic3 fie de c3#re
:pa#er fa0ilias;, fie de c3#re scla6i-0edici, o 0edicin3 pri0i#i63, dep3%i#3 a#4# concep#ual c4# %i
prac#ic de ceea ce %colile c4# %i personali#3ile 7rece%#i reu%iser3 s3 pun3 pe picioare %i s3
consolide5e.
'rans0i#erea ideilor %i a 0odului de #ra#a0en# era <0piedica#3 de un fap# aparen# f3r3 0are
i0por#an3 dar 8o7a# <n consecine ne7a#i6e.
A#ra%i de 0ira!ul unor suculen#e c4%#i7uri, unii din#re 7reci, ori7inari fie din 0e#ropola
con#inen#al3 %i insular3, fie din coloniile fonda#e pe #eri#oriul I#aliei sudice, f3r3 a pu#ea do6edi
cea 0ai 0odes#3 calificare profesional3, pornesc la asal#ul (o0ei. :'ra#a0en#ele; ad0inis#ra#e
de ei se soldea53 cu ca#as#rofe. A%a cu0 era u%or de pre635u#, reacia ro0anilor es#e 6iolen#3 %i
radical3. Ia#3 ce spunea .arcus $orcius Ca#o @251-14/ a.C9.A, o0 poli#ic %i 7eneral, fiului s3u:
&!colo unde acest popor <grecii, na= apare cu crile sale distruge totul i mai ales cnd ne
trimite medicii si S-au jurat s-i ucid pe toi barbarii, dar faptul ne mai cost i muli bani
.i pe noi ne consider barbari i ne mnjesc cu epitete murdare considerndu-ne de mod
vec#e' =inalul a%#ep#a# al scrisorii adresa#3 fiului s3u sun3 lapidar: &i interzic orice legtur cu
medicii' @su8<neles 7reci, n.a.A
Mn 6ilele %i pala#ele 0arilor pa#ricieni %i personali#3i poli#ice ale (o0ei se cele8rea53 cul#ul
di6erselor 5ei#3i au#o9#one sau <0pru0u#a#e, pro#ec#oare ale 0edicinii: Salus, .ar#e, Kuno,
Car0en#a, .u#unus 'u#unus, In#ercidona, )ssifra7a, Apollo. <n anul 2/3 a.C9. cul#ul lui
As?lepios es#e in#rodus la (o0a, iar 5eul, de%i de :ori7ine nes3n3#oas3 elen3;, es#e adop#a# su8
nu0ele ro0ani5a# de Esculapius @AesculapiusA.
u0eroasele 5ei#3i c4# %i efor#urile 0edicilor scla6i nu po# s#36ili 0or8idi#a#ea %i
0or#ali#a#ea (o0ei e#erne. $use <n faa aces#or si#uaii, au#ori#3ile se decid s3 renune la s#ric#ele
pre6ederi <0po#ri6a pre5enei 0edicilor 7reci %i analele <nre7is#rea53 apariia pri0ilor 0edici
eleni la (o0a.
"1


%R2122 1/D2C2 7R/C2 L! RO1!

$ri0ul 0edic ori7inar din $elopone5 despre care a6e0 docu0en#e scrise c3 a reu%i# s3 se
i0plan#e5e la (o0a a fos# Arc9a7a#os care <%i 6a e2erci#a cu 0ul# succes profesiunea <n ce#a#ea
:celor %ap#e coline;.
Mnde04na#ic %i foar#e 8un profesionis#, c4%#i73 <ncrederea ro0anilor 0ai ales <n ceea ce
pri6e%#e #ra#a0en#ul di6erselor acciden#e solda#e cu r3niri @pl37iA. I se d3 porecla de *ulnerarius,
es#e <nce#3eni#, iar 0unicipali#a#ea <i cons#ruie%#e ec9i6alen#ul unei clinici <n care are
posi8ili#a#ea s3 efec#ue5e di6erse operaii din ce <n ce 0ai <ndr35nee.
u se cunosc de#aliile di6orului s3u de ro0ani %i ale fu7ii sale din Ce#a#ea E#ern3. (304ne
conse0na# <n is#oria 0edicinii fap#ul c3 el desc9isese un dru0, acela al pre5enei 0edicului 7rec
8ine califica#, prac#ic4nd <n ini0a 6ii#orului i0periu.
Din lun7a serie ce ur0ea53 0enion30 pe As?lepiades din $rusa, n3scu# <n anul 124 a.C9.
Se s#a8ile%#e la (o0a la 64rs#a de 33 de ani aureola# de fai0a unui ora#or 6es#i#, unde, <n scur#
#i0p, c4%#i73 <ncrederea cercului oa0enilor de afaceri de su8 influena lui Crassus, c4# %i al celui
poli#ic-conser6a#or condus de Cicero. Dup3 ce se si0#e 8ine <0p304n#eni#, se dedic3 <n
<n#re7i0e 0edicinii. Din#re cele dou35eci de opusuri %i opuscule au re5is#a# #i0pului doar
fra70en#e precu0 %i unele ci#a#e pen#ru care #re8uie s3 fi0 recunosc3#ori co0pila#orului Coelius
Aurelianus @sf4r%i#ul secolului alV-lead.C9.A.
'eoria pa#o7ene5ei se deose8e%#e funda0en#al la As?lepiades de cea susinu#3 de
>ippo?ra#esH pri0a pleac3 de la 8a5e fi5ice, secunda, de la c9i0ice. As?lepiades susine c3 a#4#
corpul c4# %i sufle#ul sun# cons#i#ui#e din par#icule ele0en#areH c4#3 6re0e aces#ea sun# <n 0i%care,
or7anis0ul #r3ie%#e. $ar#iculele ele0en#are 0ai 0ari, suprapuse, cons#ruiesc o reea #u8ular3 -
porii -<n in#eriorul c3reia se 0i%c3 ne<nce#a# corpusculi 0ai 0ici ce cons#i#uie u0orile
or7anis0ului %i pneu0a @aerulA. Ali0en#ele in7era#e se scindea53 <n fra70en#e %i sun# r3sp4ndi#e
<n corp prin :pori;. +ic9idele se desco0pun %i ele <n corp <n par#icule ce a!un7 <n 6e5ica urinar3,
f3r3 a #rece prin rinic9i, se reco0pun %i se eli0in3.
As?lepiades define%#e 8oala drep# o #ul8urare sur6eni#3 <n 0i%carea par#iculelor ele0en#are
@a#o0ilorA. 'o# el deose8e%#e 8olile acu#e de cele cronice %i descrie diferi#ele for0e de fe8re,
ede0e, con#rac#uri %i psi9o5e.
Mn 0ul#e pri6ine ia po5iie con#ra unor aseriuni 9ipocra#ice. As#fel, es#e con#ra #eoriei
:5ilelor cri#ice;, ca %i con#ra pos#ula#ului :na#ura 6indec3#oare a 8olilor;, consider4nd c3 na#ura
nu folose%#e :dar es#e uneori c9iar 63#303#oare;.
$ale#a #erapeu#ic3 u#ili5a#3 de As?lepiades cuprindea friciuni, 0i%c3ri conduse @pasi6eA %i
"2
9idro#erapia @du%uri, 83i e#cA. Ad0inis#ra des 6in fie pur, fie a0es#eca# cu ap3 sau sare %i
recur7ea la di6erse die#e, 0er74nd p4n3 la pos#. Iolna6ilor psi9ici le prescria 9elio#erapia, cure
<n s#aiuni cli0a#erice, 0u5ic3, 6en#u5e, aplicaii de plas#uri %i in9alaii de su8s#ane aro0a#e.
=le8o#o0ia %i pur7aiile erau u#ili5a#e doar cu pruden3, doar cu indicaii precise, in#er6eniile
c9irur7icale nu se 8ucurau de preferinele saleS $rac#ica <n ca5 de i0inen3 de sufocare
#ra9eo#o0iaH e08rio#o0iile de necesi#a#e 6i5au sal6area 6ieii 0a0eiH #ra#a0en#ul pl37ilor %i al
#rau0a#is0elor os#eo-ar#iculare f3cea par#e din #e0ele prefera#e ale aces#ui :#ri0is al cerului;,
cu0 <l 6or nu0i ro0anii.
Cu e#ernul s3u :#u#o, ci#o e# !ucunde; @co0ple#, repede %i pl3cu#, la#. n.a.A, principiu de
6ia3 %i #erapeu#ic, <nc3rca# de 7lorie %i a6uii, As?lepiades pu#ea s3 p3r3seasc3 aceas#3 lu0e. <n
anul 56 a.C9. cade de pe o scar3 %i 5ilele lui se sf4r%esc la 64rs#a de 6& de ani.
$orile (o0ei r304neau defini#i6 desc9ise 0edicinii %i 0edicilor elini, a%a precu0 o 6a
do6edi <n con#inuare 6ii#orul.


1/,OD2C22

*nii din#re confraii ce ur0ea53 lui As?lepiades 6or <ncerca s3 in#roduc3 a#4# <n scop
dia7nos#ic c4# %i #erapeu#ic sc9e0e si0plifica#oare.
Cel 0ai cunoscu# din#re #oi a fos# Themison din +eodi?eia. Se na%#e <n !urul anului 5C
a.C9., es#e la <ncepu# ele6 al lui As?lepiades de care se 6a desp3ri, <n#e0eind %coala 0e#odicilor.
Zea73 6aloarea cuno%#inelor de ana#o0ie %i fi5iolo7ie <n ins#ruirea 0edicului. <n sc9i08 insis#3
asupra s#udierii aprofunda#e a cons#i#uiei %i reac#i6i#3ii 8olna6ilor pe care <i clasea53 <n funcie
de cons#rucia :porilor;, adic3 a 6aselor, <n una din ur03#oarele #rei :co0uni#3i;:
'ipul 1. a64nd drep# carac#eris#ic3 spas0ul, con#rac#ura: porii, adic3 6asele sun# s#r40#a#e
iar consecina, <n ca5 de fe8r3, es#e o redus3 ac#i6i#a#e e2cre#orie.
'ipul 2. rela2areaH porii @64sleA %i or7anele sun# dila#a#e, e0onc#oriile au o ac#i6i#a#e
crescu#3 @urin3, scaun, sudoareA.
'ipul 3. 0i2#: funcia di6erselor or7ane oscilea53 <n#re con#rac#uri %i dila#3ri, can#i#a#ea de
:e2creia; es#e 6aria8il3 <n funcie de fa5a <n care se afl3 8oala: de8u# @in6a5ieA, s#are @pla#ouA,
descre%#ere @re0isiuneA. $en#ru aces# 0o#i6, e6oluia 8olii #re8uie ur03ri#3 cu 0ul#3 s#ric#ee <n
scopul aplic3rii unui #ra#a0en# diferenia# <n funcie de #ip de 8olna6 %i fa53 de 8oal3.
As#fel, 8olna6ilor de #ipul 1 li se prescriu 83i calde %i a8uri, li se 6or ad0inis#ra pur7a#i6e,
e0e#i5an#e %i sudoraleH din c4nd <n c4nd se recur7e %i la fle8o#o0ie. Iolna6ii de #ipul 2 6or fi
#ra#ai cu 83i reci, aer rece, die#3 #onifica#3 ce conine 6in %i oe#.
'ipul 3. 6a 8eneficia de o #erapie 6aria8il3 <n funcie de e6oluia clinic3 a 8olna6ului.
"3
'9e0ison r3spundea <n aces# 0od si0ului prac#ic %i de ordine al ro0anilor. E6iden#, aces#
sc9e0a#is0 folosea 0edicului care nu 0ai era o8li7a# s3 pe#reac3 ani <ndelun7ai <n %coli,
8i8lio#eci %i clinici supus di6erselor capricii ale unui :0aes#ru; care se <ndopa adesea cu
:aforis0e; 0ai 0ul# sau 0ai puin con6in73#oare. <n#re8area care se pune es#e <n ce 03sur3 un
0edic, si0plis# ins#rui#, es#e <n 03sur3 s3 fac3 fa3 ca5urilor-pro8le03 ce po# ap3rea <n decursul
prac#ic3rii profesiei sale.
Thessalos din 'rallse ca0 <n acela%i #i0p susinea inu#ili#a#ea ins#ruirii #eore#ice a
0edicului. $en#ru el, sin7ur pa#ul 8olna6ului oferea punc#ele de spri!in necesare prec#icii
0edicale.
Soranos din Efes @Ep9esos, <n pri0a par#e a secolului II d.C9.A deose8e%#e educaia
0edicului prac#ician de cea a o0ului de %#iin3-0edic. .are specialis# <n 8olile in#erne %i
7inecolo7ie, 6a iden#ifica 0ul#e din#re en#i#3ile nosolo7ice respec#i6e %i 6a con#ri8ui la nuanarea
unora din#re concep#ele 0e#odicilor.
Al#e dou3 curen#e de 74ndire 6or 73si o 8un3 audien3 <n cercurile filosofilor %i 0edicilor
ro0ani: pneu0a#icii %i eclec#icii.


%C/(1!,2C22

$neu0a#is0ul <n 0edicin3 es#e un ur0a% al %colii s#oice <n#e0eia#3 de Zenon din Fi#ion <n
anul 31C a.C9. la A#ena.
26
$ropa74nd o nou3 e#ic3, s#oicii se <nscriu pen#ru o 6ia3 ec9ili8ra#3,
lipsi#3 de pasiuni, pen#ru drep#a#e %i iu8ire de oa0eni, c9iar %i fa3 de scla6i %i 8ar8ari. Aerul es#e
pen#ru ei sufle#ul %i raiunea +u0ii, du0ne5eirea <ns3%i lu4nd drep# 8a53 aceas#3 filosofie,
ilus#ra#3 <n#re alii de c3#re Poseidonios din Apo0eia @Siria, 135-51 a.C9.A %i Cicero Atenaios
din Cilicia @secolul I a.C9.A ele6 al lui $oseidonios, <n#e0eia53 %coala pneu0a#icilor. El se
declar3 con#ra concep#ului si0plifica#or-sc9e0a#i5an# al 0e#odicilor %i es#e pen#ru o educaie %i
ins#ruire c4# 0ai co0ple#e ale 0edicului care #re8uie s3-%i <nsu%easc3 solide cuno%#ine de
fi5iolo7ie, pa#olo7ie, die#e#ic3, far0acolo7ie %i #erapie.
Dia7nos#icul %colii pneu0a#ice es#e carac#eri5a# de o 8un3 cunoa%#ere a di6erselor 6arian#e
de puls iar #erapia se spri!in3 pe 03suri die#e#ice %i proceduri fi5icale.
A#enaios <%i c4%#i73 0uli adereni la (o0a %i, pen#ru aces# 0o#i6, poa#e s3 pre#ind3
in#roducerea unui pro7ra0 de <n63304n# de i7ien3 <n %colile de #inere#.
u es#e e2clus ca el s3 fi prelua# %i <0p3r#3%i# celor ce-1 ascul#au nepieri#orul &1ens sana
in corpore sano'
*n al# repre5en#an# al aces#ei %coli, Nre#aios din Fapado?ia @<n !ur de anul 5C d.C9.A, se
8ucur3 de o no#orie#a#e deose8i#3 deoarece cele dou3 scrieri ale sale asupra : cau5elor %i
"4
se0nelor 8olilor acu#e %i cronice; precu0 %i :#ra#a0en#ul aces#ora; ni s-au p3s#ra# <n <n#re7i0e.
<n aces#e dou3 lucr3ri a8ordea53 #e0e de 0are dificul#a#e dia7nos#ic3 dar 0ai ales #erapeu#ic3
precu0: dia8e#ul, as#0a, 0i7rena %i di5en#eria. 'erapia cons#a din un anu0i# 0od de 6ia3
lini%#i#, lipsi# de s#res, a0 spune noiH la ne6oie ad0inis#ra opiu0, e0e#i5an#e %i pur7a#i6e, sl3nin3
de cas#or %i 0usc3 spaniol3H fle8o#o0ia, lipi#orile %i 6en#u5ele <%i 73seau %i ele indicaii <n funcie
de fa5a %i e6oluia 8olii.
2"

'o# pneu0a#ici au fos# %i o sea03 de c9irur7i ce au prac#ica# <n #i0pul ce5arilor:
Arc9i7e9es, +eonides, >eliodoros %i An#Blos.
$neu0a#is0ul, ca %i concep#ul filosofic denu0i# s#oicis0, cuprindea no#ele unui anu0i#
eclec#is0. Cu #recerea anilor a!un7e0 la purul eclec#is0, #endina de a ale7e <n#re 0ai 0ul#e
concep#e, de a opera o selecie %i a ela8ora o #eorie 7eneral3, coeren#3, r3spun54nd 0ai 0ul# sau
0ai puin eficien# unui scop propus.


/CL/C,2C22

-coala eclec#icilor es#e <n#e0eia#3 de Claudius Agathinos <n pri0ul secol d.C9. El aduce
<n pri0 plan cuno%#inele despre 6aloarea pulsului <n dia7nos#ic %i #erapie. Archigenes din
Apa0eia 0ul#iplic3 cuno%#inele preceden#ului lu4nd <n considerare <n3li0ea, frec6ena,
in#ensi#a#ea %i ri#0ici#a#ea pulsului.
'o# el reconsider3 ideea lui >ippo?ra#es despre :5ilele cri#ice;.
Arc9i7enes se do6ede%#e %i un a8il c9irur7H operea53 cancerul de s4n %i de u#er %i prac#ic3
a0pu#aii pun4nd la punc# 9e0os#a5a prin li7a#uri ale ar#erelor 0ari %i prin cau#eri5area 6aselor
0ici.
Rhuphos din Ep9esos la <ncepu#ul sec. II d.C9. repune ana#o0ia <n drep#urile sale dup3 ce
prac#ic3 nu0eroase disecii pe 0ai0ue. De pe ur0a lui ne r304n descrieri 6aloroase ale 8olilor
rinic9ilor %i ale 6e5icii urinare, ciu0ei 8u8onice %i leprei. =e8ra es#e pen#ru el un si0p#o0 cu
6aloare #erapeu#ic3. A <08un3#3i# o lar73 pale#3 de preocup3ri 0edicale dedic4ndu-se c9irur7iei,
7inecolo7iei, psi9ia#riei %i i7ienei.
2&

.arele %i ne<n#recu#ul eclec#ic es#e %i r304ne ,alenus.


7!L/C(S

Claudius sau Clarissi0us ,alenus se na%#e ca fiu al unui ar9i#ec# %i 0a#e0a#ician din
$er7a0on, <n anul 13C d.C9.
"5
M%i <ncepe de #i0puriu s#udiile ce a6eau s3 fac3 din el un renu0i# 0edic %i scrii#or ce 6a
a8orda %i #e0ele curen#elor filosofiei #i0pului s3u: e0piris0ul, 0e#odis0ul, pneu0a#is0ul.
$la#on %i Aris#o#eles <i de6in fa0iliari, ca %i lucr3rile 8o#anis#ului 'eop9ras#us @3"C-2&6 a.C9.A,
0are au#ori#a#e <n 0a#erie. C3l3#orii %i s#a7ii <n cen#re 0edicale ca S0irna, Corin# %i Ale2andria <i
co0ple#ea53 cuno%#inele f3c4nd din el un erudi# e0ul al lui Aesculap. (e6ine la $er7a0on la
64rs#a de 2& de ani unde de6ine 0edic al 7ladia#orilor din locali#a#e cu care oca5ie <%i ad4nce%#e
cuno%#inele din do0eniul c9irur7iei, die#e#icii %i al an#rena0en#ului fi5ic. <ncercarea de a se
s#a8ili la (o0a se soldea53 cu un e%ecH succesele sale dar %i in6idia confrailor 0er74nd p4n3 la
a0eninarea cu 0oar#ea <l fac s3 p3r3seasc3 pe furi% o capi#al3 ce se do6ede%#e, profesional,
neospi#alier3. Din nou <n pa#rie %i din nou 0edic al 7ladia#orilor, <n 0o0en#ele de r37a5 6i5i#ea53
noi cen#re de in#eres profesional: Ciprul, Ca0pania %i $ales#ina. <n plin3 ac#i6i#a#e crea#oare es#e
c9e0a# de c3#re <0p3ra#ul .arc Aurel care <l an7a!ea53 ca 0edic personal.
Va ser6i #o# <n aceas#3 cali#a#e %i su8 Co00odus %i Sep#i0iu Se6er.
Da#a 0orii es#e nesi7ur3, 1//, 2C1 sau 21C d. C9., ca %i condiiile %i locul <n0or04n#3rii.

$es#e pa#ru su#e de lucr3ri din do0enii foar#e 6aria#e ca 0edicina, filosof ia, 7ra0a#ica,
e#ica %i 0a#e0a#icile do6edesc spiri#ul enciclopedic ce-1 ani03. <n ceea ce pri6e%#e 0edicina, ca
9o#3r4# ad0ira#or al lui >ippo?ra#es, 6a a8orda #e0e de ana#o0ie, fi5iolo7ie, pa#olo7ie,
far0acolo7ie %i i7ien3. E6iden#, caria #i0pului a f3cu# s3 ne 0ai par6in3 p4n3 <n 5ilele noas#re
0ai puin de !u03#a#e, din#re aces#e #e2#e, o su#3 op#5eci, nu03r suficien# pen#ru a pu#ea
iden#ifica :sis#e0ul 7alenic;, ce 6a d3inui p4n3 <n secolele VVI %i VVII. $ri0a :oper3 co0ple#3;
a lui ,alenus apare #ip3ri#3 la Veneia <n 1541, a%a-nu0i#a ediie Justiia As#35i se 0ai 73sesc <n
depo5i#ele 0arilor 8i8lio#eci e2e0plare din ediia lui Cari ,o##lo8 Fii9n, #ip3ri#3 la +eip5i7 <n
dou35eci %i dou3 de 6olu0e, <n#re anii 1&21 %i 1&33.
,alenus define%#e 0edicina drep# :%#iina o0ului s3n3#os, a celui 8olna6 precu0 %i a celui
ce nu aparine nici uneia din#re aces#e dou3 ca#e7orii;. $en#ru a fi sau a de6eni %#iin3, 0edicina
#re8uie s3 fie cons#rui#3 pe o solid3 8a53 ce 6a cuprinde: ana#o0ia, fi5iolo7ia, pa#olo7ia, die#e#ica,
#erapeu#ica %i profila2ia. E2is#3 dou3 #ipuri de 0edicin3 care se co0ple#ea53 reciproc: 0edicina
s#3rii de s3n3#a#e, <i spune0 as#35i i7iena %i 0edicina s#3rii de 8oal3, pa#olo7ia.
)r7anis0ul es#e cons#i#ui# dup3 principiul #eleolo7ic, <n sensul c3 fiecare par#e, se70en#,
or7an, sis#e0 #re8uie s3 <ndeplineasc3 o anu0i#3 funcie @Aris#o#elesA. $en#ru a r3spunde aces#ui
scop cunoa%#erea c4# 0ai perfec#3 a ana#o0iei de6ine o o8li7aie pe care nici >ippo?ra#es %i nici
,alenus nu au pu#u#-o <ndeplini. .a!ori#a#ea concep#elor ana#o0ice erau re5ul#a#ul unor e2a0ene
clinice %i deducii, iar la ,alenus, se 0ai ad3u7au disecii sau 6i6isecii pe 0ai0ue, porci %i
c9iar pe un elefan#. euro#o0iile %i ra9io#o0iile <i per0i# conclu5ii <ndr35nee <n ceea ce pri6e%#e
neurofi5iolo7ia: prac#icarea neuro#o0iei recuren#ului care duce la pare5a cor5ii 6ocale o0oloa7e.
"6
Decalo#area cu#iei craniene <i per0i#e s3 s#a8ileasc3 c3, <n afar3 de creier, craniul conine %i lic9id
cefalora9idian. <n aces# 0od, spri!ini# pe o 0edicin3 e2peri0en#al3 pe care ,alenus o prac#ic3 cu
asidui#a#e, analo7iile ani0al de e2perien3-o0 cap3#3 con#ur, de%i #i0pul 6a ar3#a c3 nu #oa#e
da#ele %i re5ul#a#ele e2peri0en#ale po# fi #ranspuse Ia o0. Diseciile pe cada6rele celor c35ui pe
c40pul de lup#3, per0ise <n 6re0ea lui .arc Aureliu, 6or face pro7rese cerce#3rile lui <n 0a#erie
de ana#o0ie. Corpul o0ului <i apare cons#rui# din#r-o 0a#erie special3 0ereu <n sc9i08areH nu
accep#3 <ns3 a#o0is0ul pe care <l co08a#e cu #enaci#a#e. <n sc9i08 es#e de acord cu analo7ia
0acrocos0os-0icrocos0os.
Mn 0a#erie de pa#olo7ie %i pa#o7ene53 ,alenus se declar3 par#i5an al de5ec9ili8rului u0oral
9ipocra#ic dar %i pen#ru un loealicis0 or7anic repre5en#a# de 8oli ale unor esu#uri sau or7ane.
Din#re or7ane #rei sun# cele 0ai i0por#an#e: ini0a, care asi7ur3 circulaia s4n7elui %i
#er0ore7larea, creierul, ce con#rolea53 sensi8ili#a#ea %i 0o#ili#a#ea %i fica#ul c3ruia i-ar re6eni
9e0a#opoe5a, nu#riia @0e#a8olis0ulA %i cre%#erea @1A.
$e scur#, pa#o7ene53 7eneral3 preconi5a#3 de >ippo?ra#es era co0ple#a#3, pe 8un3 drep#a#e,
de concep#ul unei pa#o7ene5e or7anic-localicis#e.
E6oluia unei 8oli ofer3 0ul#e surpri5e %i o si0p#o0a#olo7ie poli0orf3, <n funcie de fa5a
<n care o surprinde0: de8u#, cre%#ere, s#are, descre%#ere. ,alenus repune <n 6aloare ideea :5ilelor
cri#ice; preconi5a#3 de .aes#rul din Fos. Confor0 p3rerii aces#uia 5iua a %ap#ea es#e decisi63 <n
ceea ce pri6e%#e si#uaia 8olna6ului. $3r3sind #erenul fap#ic, ,alenus crede c3 0o#i6ul es#e a#4#
in#er6enia as#relor, soarele sau luna, c4# %i anu0i#e con!uncii ale 5odiilor celor afec#ai.
Mn ceea ce pri6e%#e e2a0enul clinic, ,alenus preia 0e#odolo7ia %colii 9ipocra#ice, <ns3
insis#3 <n 0od deose8i# asupra 6alorii pulsului c3ruia <i dedic3 0ul#e din pa7inile se0iolo7iei
respec#i6e, f3r3 a r304ne da#or c9ine5ilor care au e2cela# <n#o#deauna <n aceas#3 pri6in3.
'o# el es#e cel care pune ne7ru pe al8 se0iolo7ia infeciei locale @a8cesul, fle70onulA:
funcia laesa, dolor, calor, ru8or @#ul8urare funcional3, durere, c3ldur3, ro%ea3A.
E6oluia #e0pera#urii %i aspec#ul urinilor @clare, #ul8uri, oli7uree e#c.A in#rau <n pale#a de
e2a0ene de ru#in3 la care 8olna6ul #re8uia s3 se supun3 5ilnic.
'o#ul per0i#ea #ra7erea unor conclu5ii raionale ce duceau la un pro7nos#ic: 8olna6 cura8il
sau 8olna6 incura8il, 6erdic# ce per0i#ea si0ul#an for0ularea dia7nos#icului %i - <n con#inuare -
fi2area pro7ra0ului #erapeu#ic, dup3 ce, <n ca5 c3 cel suferind, 83nui# de o 8oal3 con#a7ioas3, era
i5ola#, c3ci ,alenus cunoa%#e 03surile i0puse de o as#fel de si#uaie.
Mn 0a#erie de #erapie ro0anul se dis#anea53 de 9ipocra#is0 care punea accen#ul, a%a cu0
a0 635u#, <n special pe die#e#ic3, ,alenus aplic4nd #ra#a0en#e co0ple2e %i recur74nd la #erapia
0edica0en#oas3 f3r3 a ne7li!a fi#o#erapia, die#a diferenia#3, fi5io-?ine#o#erapia %i c9irur7ia.
Cele8rele lui :fil#re; %i ree#e 6or #rece prin secolele ce-i ur0ea53 asociind p4n3 la 25 de
0edica0en#e pe care le a0es#ec3 dup3 for0ule proprii ce 6or face s3 se nasc3 7alenis0ul, ar#3 a
""
pre73#irii 0edicaiei perpe#ua#3 p4n3 <n 5ilele noas#re.
,alenus !oac3 un rol considera8il <n de56ol#area 0edicinii #i0pului s3u. Spri!ini#e de
8iseric3 %i de cercurile poli#ice, concep#ele sale se #ransfor03 <n do70e ce 6or do0ina <n#re7ul
E6 .ediu. Dup3 el, 0ai ales dup3 pr38u%irea I0periului (o0an de Apus @4"6 d. C9.A, nu se 0ai
<n#40pl3 ni0ic nou <n lu0ea 0edical3. Accen#ul #rece de par#ea Ii5anului, care 6a s#r3luci 0ai
ales prin#r-un anu0i# prac#icis0, f3r3 a aduce ni0ic nou pe plan filosofic-concep#ual. $osi8il c3
dou3 din#re concep#ele 7alenice, care cu #i0pul s-au do6edi# erona#e, au !uca#, %i ele, un rol <n
aceas#3 s#a7nare neo-do70a#ic3. $ri0ul din#re ele s-a referi# la ana#o0ia %i fi5iolo7ia apara#ului
cardio6ascular. Vo0 re6eni asupra sc9e0ei 7alenice pri6ind sis#e0ul circula#or a#unci c4nd 6o0
a8orda unele influene ale (ena%#erii asupra de56ol#3rii %#iinelor 0edicale.
Al doilea concep# 7alenic caduc %i nefonda# a fos# cel rela#i6 la 0odul de 6indecare a
pl37ilor. Au#orul susinea c3 pen#ru a se o8ine 6indecarea unei pl37i c9irur7icale sau
nec9irur7icale ar fi ne6oie ca le5iunea respec#i63 s3 #reac3 neap3ra# prin#r-o fa53 de supuraie. De
acolo for0ula: :pus 8onu0 e# l3uda8ile;, adic3 :puroiul 8un %i de laud3;. 'i0pul %i e2periena
an#i8io#erapiei au ar3#a# nu nu0ai c4# de nefonda#3 era aceas#3 idee, dar %i c3 oa0enii de 7eniu
po# 7re%i.
Mn re5u0a#, ,alenus reu%e%#e o sin#e53 ar0onioas3 <08in4nd #o# ce se do6edise 0ai 6aloros
p4n3 la apariia lui, :9ipocra#is0, #eleolo7ie aris#o#elician3 <n pri0ul r4nd, pe care le co0ple#ea53
cu un e2peri0en#alis0 sis#e0a#ic %i un 7alenis0 #enace, 0e#od3 pus3 la punc# de el <nsu%i,
6i54nd pre73#irea 0edica0en#ului.
Do70a#is0ul de #ip nou, pe care <n 0od ne6oi# alunec3 sis#e0ul s3u #ransfor04ndu-se <n
fr4n3 a pro7resului 0edicinii un #i0p <ndelun7a#, nu a s#a# c4#u%i de puin <n in#eniile sale.
2/



I.$E(I*+ IIGA'I

I0periul Ii5an#in a <ncepu# ca o 0odes#3 colonie 0e7aric3, IB5an#ion, <n#e0eia#3 pe 0alul
european al Iosforului <n anul 66& a.C9.
Mn 1/6 d. C9., es#e ocupa# %i dis#rus de ro0ani. $e parcurs, (o0a, capi#ala i0perial3, se
do6ede%#e din ce <n ce 0ai 7reu de; ap3ra# de incursiunile 8ar8are. Da#ori#3 aces#ui fap#
Cons#an#in cel .are se 9o#3r3%#e s3 cons#ruiasc3 o nou3 capi#al3 pe locul unde fusese a0plasa#3
fos#a IB5an#ion @326 d. C9A. Dup3 pa#ru ani oua (o03 era inau7ura#3 %i procla0a#3 capi#al3 a
I0periului (o0an, iar dup3 <0p3rirea aces#uia <n anul 3/5 <n I0periul (o0an de Apus %i
I0periul (o0an de (3s3ri#, Cons#an#inopole de6ine capi#ala celui din ur03. Va p3s#ra aceas#3
cali#a#e %i denu0ire p4n3 <n 1453, c4nd cade su8 s#3p4nirea #urcilor, oca5ie cu care i se 6a
sc9i08a nu0ele <n Is#an8ul.
"&
Mn pri0a par#e a e2is#enei sale, p4n3 la do0nia lui lus#inian I-ul @52"-565A, I0periul
Ii5an#in, edifica# pe res#urile cul#urii an#ice, pe cele ale elenis0ului, pe cele 0ai noi ale
cre%#inis0ului, preia rolul unui :0ei#in7 po#;. (e5ul#a#ul es#e surprin53#or <n ceea ce pri6e%#e a#4#
ori7inali#a#ea c4# %i pene#ra8ili#a#ea aces#ei noi cul#uri care se <n#inde pe o arie dep3%ind pe
alocuri 7raniele elenis0ului. Aceea%i e2#ensie es#e cunoscu#3 %i de li#era#ura 0edical3 care se
<08o73e%#e prin con#ri8uii ale unor au#ori ca Oreibasios @325-4C3 d.C9.A Aetios din Amida
@sec. VI. d.C9.A, Alexandros din Tral#es @525-6C5 d.C9.A, Paulos din Aigina @625-6/C d.C9.A,
Theophiios Protospatarios @sec. VIIA, $ohannes A!tuarios @<n !ur de 13CCA.
$en#ru o carac#eri5are 7eneral3 s3 reine0 #rei ele0en#e. $ri0ul: aproape #oi sun# ele6i ai
%colii din Ale2andriaH al doilea: #oi sun# co0pila#ori ai au#orilor precedeni %i <n special ai lui
>ippo?ra#es %i ,alenusH al #reilea: #oi includ %i pre5in#3 <n opera lor %i o e2perien3 re5ul#a#3 de
pe ur0a ac#i6i#3ii personale, o ca5uis#ic3 personal3 pe care <ncearc3 s3 o pun3 <n 6aloare, f3r3 a
a!un7e la 7enerali53ri sau speculaii de ordin filosofic. Ia#3 unele din#re de#aliile ac#i6i#3ii
fiec3ruia din#re ei.
)rei8asios, cel 0ai fecund din#re #oi, scrie o Oper complet fri "C de 6olu0e <n care
a8ordea53 #oa#e speciali#3ile 0edicale. +ucrarea es#e ori7inal3 prin #ra#area unui su8iec#
recur74nd la o 8i8lio7rafie 8o7a#3 folosind, pe c4# posi8il, #oa#3 li#era#ura #ra#4nd #e0a respec#i63.
$en#ru fiul s3u, Eustatios, s#uden# <n 0edicin3, redac#ea53
*r
\ precis, S:nopsis re5u0a#i6,
al preceden#elor lucr3ri, <n / 6olu0e.
'o# )rei8asios es#e au#orul unei /uparista, un #ra#a# de
#e
rapie populari5a#3.
*l#i0ele dou3 lucr3ri sun# #raduse <n secolele VI-VIII <n li08a la#in3 <n 0ai 0ul#e ediii,
lucru facili#a# de #recerea scrierii pe per7a0en# %i de la for0a de sul la cea de car#e.
etios, care #r3ie%#e ca <nal# funcionar la Cur#ea din Ii5an, es#e au#or al ,etrabiblonului
@celor pa#ru c3ri, fiecare <0p3ri#e <n c4#e pa#ru capi#ole n.a.A <n care, pe l4n73 <0pru0u#uri din
,alenus %i )rei8asios, are o serie de con#ri8uii re0arca8ile, ca de e2e0plu <n descrierea %i
#ra#a0en#ul dif#eriei %i <n of#al0olo7ie. 'o# el es#e cel care u#ili5ea53 <n #ra#a0en#ele sale, pen#ru
pri0a da#3, for0ule de e2orci5are cre%#in3.
Alexandros din Tralles, fra#ele cons#ruc#orului cele8rei ca#edrale >a7ia Sop9ia, ne-a l3sa#
0o%#enire o pa#olo7ie %i #erapie a 8olilor in#erne <n dou3spre5ece 6olu0e. Aceas#3 car#e de6ine
lucrare de referin3 pen#ru 0edicii E6ului .ediu. =3r3 a se !ena a#unci c4nd recur7e la #erapia cu
0i!loace #radiionale, u#ili5ea53 0asi6 pur7aii c4nd crede c3 es#e necesar, ca spre e2e0plu <n
ca5urile de poda7r3 @7u#3A %i epilepsie.
Paulos a fos# foar#e aprecia# de c3#re cole7ii s3i ara8i. Co0pilea53 <n cele %ap#e 6olu0e ale
lucr3rii sale funda0en#ale 4ipomnema #oa#e cuno%#inele #i0pului s3u pe care le #rans0i#e a#4#
lu0ii ara8e c4# %i celei cre%#ine. .are 0aes#ru <n 0a#erie de c9irur7ie %i #rau0a#olo7ie, <i
da#or30 descrierea clinic3 a r3nirilor cau5a#e prin s37ei precu0 %i con#ri8uii ori7inale <n
"/
#e9nicile de cas#rare. )8s#e#rician %i 7inecolo7 de for3, se pare c3 a scris %i un #ra#a# pe #e0a
8olilor de fe0ei, lucrare din p3ca#e pierdu#3, ce conse0na e2periena %colii ale2andrine <n aces#e
do0enii.
Cel 0ai 0are 0eri# al lui $aulos cons#3 <n fap#ul c3 repre5in#3 #r3s3#ura de unire <n#re dou3
cul#uri 0edicale, cea 7reac3 %i cea ara83.
.enion30 doar <n #reac3# 0eri#ele lui Theophilos @sec. VII.A <n 0a#erie de uroscopie,
e2a0en 0acroscopic al urinilor, pen#ru a face un sal# c3#re anul 13CC c4nd <l <n#4lni0 pe
$ohannes A!tuarios care, <n opera sa principal3 1etode de tratament, a8ordea53 %i ad4nce%#e o
#e03 0ai de 0ul# e6oca#3 de c3#re >ippo?ra#es, indi6iduali5area #ra#a0en#ului. Ko9annes es#e ca
for0aie un neopneu0a#ic. $neu0a es#e ele0en#ul 0a#erial cons#i#u#i6 al sufle#ului, su8s#ra# al
cunoa%#erii, i0a7inaiei, in#eli7enei, raiuniiH de aici in#eresul au#orului pen#ru psi9olo7ie,
psi9opa#olo7ie %i psi9ofi5ic3. .ediul a08ian# ca %i 0odul de 6ia3 sun# de#er0inan#e <n
e#iopa#o7ene5a 8olilor psi9ice. $rin a8ordarea aces#or aspec#e de 0are finee, ca %i prin 0odul de
#ra#are, Ko9annes A?#uarios do6edea o superiori#a#e a8solu#3 a unui filosof-0edic fa3 de
confraii con#e0porani.
$en#ru a <nc9eia aceas#3 lis#3 de personali#3i, #re8uie s3 ne referi0 la ac#i6i#a#ea lui
Ni!olaus Mrepsos din Ale2andria, <n#re anii 12"C %i 12/C, la cur#ea lui .i9ail al V*I-lea,
unde duce la 8un sf4r%i# 0onu0en#ala sa lucrare Despre medicamente, o far0acolo7ie <n 4& de
capi#ole, cuprin54nd 2C56 de for0ule %i recep#e 0edica0en#oase selec#a#e din cele #rei 0ai
i0por#an#e 7rupe de au#ori 7reci, la#ini %i ara8i.
.Brepsos e2plic3 a03nuni# 0odul de pre73#ire a fiec3rui 0edica0en#, indicaiile, precu0
%i for0a lui de ad0inis#rare: un7uen#e, siropuri, supo5i#oare, clis0e, in9alaii, of#al0ica, pilule,
pudr3, #a8le#e. +ucrarea se 8ucur3 de la <ncepu# de o apreciere 7eneral3 e2celen#3 %i es#e adop#a#3
ca o8iec# de s#udiu de 0ul#e din#re %colile de 0edicin3 din 6es#ul Europei, inclusi6 de cea din
Salerno, no#orie#a#e ce se e2#inde <n #i0p p4n3 <n secolul al VVII-lea.
Mn re5u0a# pu#e0 carac#eri5a e#apa 8i5an#in3, <0preun3 %i de acord cu Irune#, dup3 cu0
ur0ea53:
Au#orii ce o ilus#rea53 sun# personali#3i solid ins#rui#e la cele 0ai 8une %coli, ca de
e2e0plu cea din Ale2andria, do6edesc o lar73 e2perien3 prac#ic3 pe care o ! do84ndesc prin
lucrarea la pa#ul 8olna6ului %i c3l3#orii de infor0are %#iinific3, precu0 %i asidue lec#uri <n
8i8lio#ecile #i0pului.
$a#ru personali#3i s#a8ilesc 8a5ele de56ol#3rii 0edicinii <n con#inuare:
o Ale2ander din 'ralles <n 0a#erie de pa#olo7ieH
o )rei8asios %i $aulus din D7ina <n #rau0a#olo7ie %i c9irur7ieH
o i?olaus .Brepsos <n far0acolo7ie.

&C
Mn plus, prin $aulus din D7ina %i Ale2ander din 'ralles, aproape #oa#3 e2periena %colilor
e#apei preceden#e 9ipocra#o-7alenice, ca %i a celei 7reco-8i5an#ine ia dru0ul 0icilor co0uni#3i
e6reie%#i %i al 0arilor ins#i#uii 0edicale ara8e, care 6or con#inua, a%a dup3 cu0 6o0 6edea, <n
secolele ur03#oare de56ol#area 0edicinii.
Mn preala8il c4#e6a cu6in#e despre cre%#inis0, plac3 #urnan#3 a 74ndirii, ce 6a produce
0odific3ri <n co0por#a0en#ul reli7ios-social al o0enirii #i0pului %i 6a conduce la apariia
ins#i#uiei ce-%i perpe#uea53 e2is#ena p4n3 <n 5ilele noas#re, spi#alul.

* * *
(eunind <n#r-un #o# pro7resele reali5a#e p4n3 <n pra7ul E6ului .ediu, 0edicina dispune de:
un c40p de aciune aproape defini#, de o 0e#od3 clinic3 de e2a0inare a 8olna6ului 8ine pus3 la
punc#H pro7nos#icul, dia7nos#icul %i indi6iduali5area au f3cu# pro7rese, <n #erapie %i-a iden#ifica#,
prac#ic, #oi fac#orii: die#a, 9idro#erapia, ?ine#o#erapia, #erapia 0edica0en#oas3 pe 8a5e 0inerale,
ani0ale %i plan#e %i cli0a#o#erapia.


NOTE:

1. IAISSE'E, ,as#on: Die 1edizin bei den 7riec#en, in 2llustrierte gesc#ic#te
der 1edizin, I.I, Andreas, Sal58ur7, 1/&C, S. 1"/-1&3H
2. I)L(A, C...: 7riec#enland von 4omer bis >F> v CC#, Findlers
Ful#ur7esc9ic9#e Verla7, Guric9, 1/6CH
3. IAISSE'E, ,.: 2bid, S. 1/2-1/4H
4. IAISSE'E, ,.: 2bid, S. 1//-2C"H
5. $)++AF, Fur#: Der !nfang bei 4omer, in Die 4eil"unde der !nti"e,
+oEi#, Lies8aden, 1/"/, S. &-2C. +a p. 12 cuprinde s#a#is#ica =rolic9 pe care a0 reprodus-
oH
6. IAISSE'E, ,.: 2bid, S. 2C/-21CH
". F(AG, Lal#er: Die griec#isc#e %#ilosop#ie, Deu#sc9e 'asc9en8uc9
Verla7, .iinc9en, 1/62, S. 33-41H
im
&. IAISSE'E, ,.: 2bid, S. 21&-22CH
/. DI),EES, +aer#ius: Leben und 1einungen berii#mter %#ilosop#en, =eli2
.einer Verla7, >a0-8ur7, 1/6", S. 13-24H
1C. GE++E(, Ed.: 7esc#ic#te der griec#isc#en %#ilosop#ie, .a7nus, S#u##7ar#,
1/&&, S. 3&-4CH
&1
11. GE++E(, Ed.: 2bid, S. 4C-41H
12. GE++E(, Ed.: 2bid, S. 64-6/H
13. DI),EES, +aer#ius: 2bid, S. 15/-16/H
14. IAISSE'E, ,.: 2bid, S. 234-23&H
15. GE++E(, Ed.: 2bid, S. 56-64H
16. F(AG, L.: 2bid, S. 53-"2H
1". GE++E(, Ed.: 2bid, S. &6-/4H
1&. IAISSE'E, ,.: 2bid, S. 26"-2"4H
1/. IAISSE'E, ,.: Die 7riec#isc#e !tomisten, Verla7 des europ3isc9e
Iuc9, Les#8erlin, 1/&4H
2C. IAISSE'E, ,.: 2bid, S. 2&4-2/CH
21. K)+J, (o8er#: 4ippo"rate, medicine grec;ue, ,alli0ard, $aris 1/64H
22. IAISSE'E, ,.: 2bid, S. 2/3-321H
23. K)*AA-!ACT*ES: La naissance de l5art medical occidental, dans
,r0e?: 4istoire de la pensee medicale en Occident Seuil, $aris, 1//5, p. 65H
24. K)(,, CC9., Claus: Die 7riec#isc#e 1edizin nac# 4ippo"rates, Verla7
.edical 'ri8une, Lies8aden, 1/&5, S. 2/-35H
25. VE,E''I, .3rio: /ntre la savoir et le prati;ue- en medicine #ellenisti;ue
Dans ,r0e?: 4istoire de la pensee medicale en Occident, 6oi. +, p. "&-/4H
26. $o9len5, .a2: Die Stoa, Vanden9occ? u. (uprec9#, ,o##in7en, 1/&4H
2". K)(,, CC9., Claus: Die %neumati"er und /"le"ti"er, in Verla7 .edical
'ri8une, Lies8aden, 1/&5, S. 34-35H
2&. GE++E(, Ed.: 7esc#ic#te der griec#isc#en %#ilosop#ie, .a7nus,
&/"le"tizismus' S#u##7ar#, 1/&&, S. 2"3-2/2H
2/. $)++AF, Fur#: Die 4eil"unde der !nti"e, S. 1/6-215H
3C. $)++AF, Fur#: 2bid, Die 1edizin in 0:zanz, S. 2"3-2&4H
33. =*C>S, (o8er#: 4ippo"rates Smtlic#e +er"e Verla7 6an Dr. >.
+iine8ur7, .iinc9en, 1&/5.
34. K)+J, (o8er#: 4ippocrate, medicine grec;ue, ,alli0ard, $aris, 1/64.
&2


(ed30 <n cele ce ur0ea53 coninu#ul pri0elor op# c3ri folosind, <n aces# scop, e2celen#a
#raducere cu co0en#arii a lui (o8er# =uc9s
33
: &4ippo"rates Smtlic#e +er"e', Verla7 6on Dr. >.
+iine8ur7, .iinc9en, 1&/5, precu0 %i pe cea a lui KolB (. @6. punc#ul 21 al preceden#ei no#eA.
.enion30 fap#ul c3 au#orul #raducerii <n li08a 7er0an3 concen#rea53 #e2#ul ori7inal <n 55
de c3ri, fiecare din#re aces#ea conin4nd un nu03r 6aria8il de capi#ole.
Car#ea I es#e re5er6a#3 <n <n#re7i0e cunoscu#ului Jurmnt al c3rui coninu# <l red30 :in
e2#enso; <n #raducerea noas#r3.

&Jur pe !pollon, medicul, i !s""pios i 4igeia i %ana"eia, pe toi zeii i zeiele pe care i
iau drept martori, c voi mplini acest jurmnt i obligaiile lui ct mai bine voi ti i voi putea
Jur c pe cel ce m-a nvat aceast art l voi onora ca pe prinii mei i c voi mpri cu
el mijloacele de e$isten, s-l sprijin dac ar deveni datornic, pe fiii si s-i consider drept
fraii mei, iar dac ar dori s nvee aceast art i voi nva fr plat sau vreo obligaie
scris %e fiii mei ca i pe cei ai maestrului meu i voi lsa s participe la toate cursurile
prevzute ca i pe ceilali discipoli nscrii i legai prin jurmnt, ns pe nimeni altul n afar
de acetia
*oi prescrie tratamentele cele mai potrivite n conformitate cu cele mai bune cunotine,
spre vindecarea bolnavilor i niciodat spre nenorocirea sau paguba lor
Cu voi da niciodat cuiva un medicament ce i-ar putea produce moartea i nu-i voi da
sfaturi n acest sens, c#iar dac voi fi rugat
*oi duce o via curat i mi voi practica cinstit arta n orice cas voi intra, o voi face
spre binele bolnavului
1 voi reine de la orice aciune funest sau n folosul meu propriu, nainte de orice nu voi
corupe vreodat o femeie sau tnr liber sau sclav *oi trece sub tcere ceea ce vd i aud la
locul meu de munc sau n contactul meu cu alii, din convingerea c astfel de lucruri trebuie
inute totdeauna secrete
Dac voi rmne credincios acestui jurmnt i nu-l voi nclca, fie-mi dat s m bucur de
via i de profesia mea, s fiu onorat de oameni n toat vremea, iar n caz de sperjur,
dimpotriv'

Car#ea a II-a, Legea, cuprinde cinci capi#ole.
Se refer3 ia condiiile pe care #re8uie s3 le <0plineasc3 un ade63ra# 0edic: s#udiu precoce,
aplicaie, s#3ruin3, pasiune %i #i0p.
(e0arc3 fap#ul c3 7re%elile 0edicului nu sun# supuse unor re7le0en#3ri le7ale.
&3

Car#ea a IlI-a, Despre arta medical, conine #reispre5ece capi#ole %i o conclu5ie.
>ippo?ra#es cau#3 s3 de0ons#re5e ce nu es#e ar#3 0edical3. u es#e ar#3 o prescripie sau
0e#od3 aplica#3 de un 0edic f3r3 ca aces#a s3 <n#runeasc3 aprecierile fa6ora8ile ale confrailor.
u es#e ar#3 ceea ce es#e aplica# din i7noran3, din lipsa cuno%#inelor prac#ice %i #eore#ice. u
es#e ar#3 au#o#erapia aplica#3 de 8olna6 care, c9iar dac3 are e2periena unui #ra#a0en#, nu %#ie s3-l
aplice la 0o0en#ul po#ri6i#, ceru# de e6oluia 8olii. u e2is#3 <n#40plareH ceea ce s-a f3cu# <n
scop #erapeu#ic #re8uie s3 ai83 un r3spuns la <n#re8area pentru ce6
Mn capi#olul IV, >ippo?ra#es su8linia53 rolul 0edicului care #re8uie s3 6ad3 %i s3 si0#3
dia7nos#icul, s3 deose8easc3 incura8ilul de cura8il.
>ippo?ra#es a#ra7e a#enia asupra dificul#3ilor pe care le creea53 or7anele ce dispun de
:spaii 7oale; @e2.: s#o0ac, pl304niA, si#uaii ce dau na%#ere :8olilor ascunse;.
A#unci c4nd inspecia corpului celui 8olna6 nu ofer3 suficien#e si0p#o0e, 0odific3rile
6ocii, respiraia, 0irosul, culoarea, diluia di6erselor secreii %i 0ai ales aspec#ul urinilor po#
oferi 6aloroase punc#e de spri!in <n punerea dia7nos#icului.
*neori 8olna6ul nu a recurs la 0edic %i s-a 6indeca#. <n aces# ca5 <ns3 a recurs in6olun#ar la
0edicin3.

Car#ea a IV-a, *ec#ea medicin, conine dou35eci %i pa#ru de capi#ole.
Die#a pe care o preconi5ea53, si0pl3, 0ai aproape de na#ur3, cons#i#uie o8iec#ul principal
al aces#ei c3ri, <n co0paraie cu re7i0urile ali0en#are 0ai co0ple2e, 7reu di7es#i8ile ale
predecesorilor. De al#fel concep#ul regim, diet, do0in3 <n#rea7a #erapie na#ural3 a lui
>ippo?ra#esH cali#a#ea, can#i#a#ea, 0odul %i 0o0en#ul <n care se produce in7es#ia !oac3 un rol
deose8i# <n inducerea procesului de <ns3n3#o%ire. Sc9i083rile can#i#a#i6e, cali#a#i6e %i de orar po#
produce 7ra6e <08oln36iri %i in6ers, efec#e fa6ora8ile.

'rei capi#ole, VIV-VV-VVI, se ocup3 cu anali5a cali#3ilor cald-rece %i i0plicaiile lor a#4#
asupra s#3rii de s3n3#a#e c4# %i asupra celei de 8oal3. Indi6iduali5area #ra#a0en#ului se aplic3
8ine<neles %i la capi#olul die#3.
Mn con#inuare >ippo?ra#es ia <n considerare %i descrie si0p#o0e asocia#e fe8rei, secreii
oculare, na5ale, farin7iene ca %i durerile cu di6ersele lor locali53ri e#c.
Capi#olul VV de58a#e o c9es#iune de principiuH es#e prefera8il s3 pose5i 0ai <nain#e de
orice cuno%#ine profunde asupra o0ului, a%a cu0 pre#indeau unii 0edici %i sofi%#i, sau s3 #ra#30
c9iar f3r3 prea 0ul#e cuno%#ine %#iinifice a%a cu0 susinea %i >ippo?r#a#es1 <nse%i ac#ele
#erapeu#ice duc la di6ersificarea cuno%#inelor asupra co0ponen#elor corpului o0enesc, l3s4nd la
o par#e a6an#a!ul 8olna6ului sau a celui acciden#a# care <%i pri0e%#e la #i0p #ra#a0en#ul necesar,
&4
f3r3 prea 0ul#e consideraii de ordin #eore#ic ce po# duce la <n#4r5ieri cu efec#e fa#ale.
Capi#olul ur03#or, VVI, #ra#ea53 unele aspec#e ale con6alescenei @0o8ili5area fos#ului
8olna6, die#3, 9idro#erapieA. <n con#inuare >ippo?ra#es deose8e%#e 8oli de na#ur3 ener7e#ic3 %i
8oli do0ina#e de 0odific3ri ale for0ei. E2e0plele cu care ilus#rea53 #e5a sa sun# foar#e
co0ple2e dar %i confu5e, si#uaie ca face #e2#ul nere5u0a8il.
*l#i0ul capi#ol, al VVIV-lea, se ocup3 de influena unora din#re u0ori asupra
or7anis0ului.
.a.: <n fond, a%a cu0 su8linia53 KolB
34
<n finalul aces#ei :c3ri;, >ippo?ra#es co08a#e
#eoriile %i %i a#i#udinile #erapeu#ice 0ai 6ec9i, preconi54nd sc9i083rile necesare.

Car#ea a V-a poar#3 #i#lul 1edicul %i cuprinde paispre5ece capi#ole. Ele se ocup3 de
aspec#ul %i co0por#a0en#ul 0edicului, precu0 %i de ec9ipa0en#ul ca8ine#ului <n care aces#a <%i
e2erci#3 profesia. Se descrie #o#ul <n cele 0ai 0ici a03nun#e.
Capi#olele V %i VI se ocup3 de a8cese %i de #ra#a0en#ul lorH nu #re8uie desc9ise dec4#
a#unci c4nd sun# 8ine colec#a#e. Ca#aplas0ele calde po# a!u#a <n aces# scop @cap. VII.A. Se insis#3
asupra #e9nicii 8anda!ului.
*l#i0ul capi#ol, al VlV-lea, se ocup3 de pl37ile de r358oi. >ippo?ra#es consider3 c3 doar
prac#ica <n ca0panie aduce prac#icianului e2periena necesar3.

Car#ea a VI-a #ra#ea53 despre 0una-cuviin <n %ap#espre5ece capi#ole, unul din#re ele scrise
<n#r-o li083 7reu de #radus %i de in#erpre#a#. Car#ea co0ple#ea53 cele scrise <n 1edicul
Iuna cu6iin3 se recunoa%#e dup3 <08r3c30in#e, dup3 felul cu0 6or8e%#i, dup3 felul cu0
%#ii s3 recur7i la filosofie <n 0edicin3 %i la 0edicin3 <n filosofie. :*n 0edic ce es#e <n acela%i
#i0p %i filosof es#e ase03n3#or 5eilor.; Cali#3ile pe care #re8uie s3 Ie <n#runeasc3 0edicul sun#:
al#ruis0ul, consideraia, reinerea, de0ni#a#ea, a#enia, cal0ul, !udeca#a, 9o#3r4rea, cur3enia,
0odul de a se e2pri0a, cunoa%#erea celor necesare 6ieii, 8un3#a#ea, lipsa de supers#iii,
superiori#a#ea di6in3. 'e2#ul pare a fi #ardi6, da#4nd din pri0ul sau al doilea secol al erei noas#re
c3ci poar#3 e6iden#e ur0e ale s#oicis0ului.

Car#ea a VII-a conine o serie de %rescripii <0p3ri#e <n paispre5ece capi#ole. Cea 0ai
i0por#an#3 din#re reco0and3rile pe care ni le face >ippo?ra#es es#e s3 nu ne7ocie0 preul
pres#aiilor 0edicale de la <ncepu#. Aces# fap# ar pu#ea duce la suspiciunea c3, <n ca5 de de5acord
cu 8olna6ul sau cu susin3#orii s3i, a0 pu#ea da i0presia c3 nu 6o0 0ai recur7e in#e7ral la
cuno%#inele %i 0i!loacele noas#re #erapeu#ice.
're8uie s3 re5is#30 cu fer0i#a#e su7es#iilor pe care unii 8olna6i ni le fac <n sensul
preferinei pen#ru unele #ra#a0en#e. Cu poli#ee le 6o0 e2plica de5a6an#a!ele aces#ei #erapii <n
&5
ca5urile lor.
Sun#e0 o8li7ai de o e#ic3 ele0en#ar3 s3 acord30 asis#ena noas#r3 s#r3inilor %i s3racilor
dar s3 nu ne7li!30 propria noas#r3 s3n3#a#e @e2.: es#e s#upid s3 dai sfa#uri <0po#ri6a fu0a#ului
0ane6r4nd o i7ar3 aprins3 <n#re de7e#e, n.a.A.
Consul#ul cu ali cole7i pen#ru elucidarea cau5elor %i fi2area #ra#a0en#ului unui ca5 dificil
nu are <n el ni0ic de5onoran#. A6e0 li0i#e <n ceea ce pri6e%#e cuno%#inele noas#re %i #re8uie s3
fi0 con%#ieni de aces# fap#.
S3 ne feri0 de e2#ra6a7ane precu0 coafur3, parfu0uri <083#3#oare e#c. S3 op#30 pen#ru
03sur3 <n felul de a ne pre5en#a %i aciona.
Mn final au#orul se pronun3 <0po#ri6a acelor confrai ce in prele7eri pres3ra#e cu 0e#afore
poe#ice %i <n pu8lic consider4ndu-le do6ada unui 5el nepu#incios.

Car#ea a VlII-a conine pri0a din#re cele op# seciuni de aforisme Aforis0ul es#e un 7en
li#erar ce e2pri03 o idee %#iinific3 sau filosofic3 <n#r-o for03 c4# se poa#e de scur#3. <n 0are 6o73
<n ,recia <nc3 din #i0pul lui >era?li#, aforis0ele 9ipocra#ice s-au 8ucura# de o apreciere
deose8i#3, fiind pri0a oper3 a erudi#ului de la Fnidos %i Fos, care <n E6ul .ediu a fos# #radus3
din ara83 <n la#in3 %i apoi <n france53. (a8elais <n 1532 6a pu8lica pri0a ediie a #e2#ului 7recesc.
(ed30 <n cele ce ur0ea53, <n #raducerea noas#r3 din france53 %i 7er0an3, c4#e6a din#re
aforis0ele aces#ei a V*I-a c3ri, lu4nd <n considerare 0ai ales ac#uali#a#ea lor. @Cifra cu care
<ncepe fiecare aforis0 repre5in#3 nu03rul de ordine al 6ersiunii ori7inale, n.a.A.
1. *iaa este scurt, arta, lung, clipa, fugitiv, e$periena, neltoare, judecata, dificil
,rebuie s faci nu numai tu nsui ceea ce este potrivit, ci i bolnavul, asistenii i toi cei ce-l
nconjoar
G O diet strict este periculoas n bolile de lung durat sau de form acut %e de
alt parte dieta <strict= impus pn la lisisul bolii este penibil cci procesul de refacere este
i el @considera8ilA ngreunat
5. ... regimurile @die#eleA stricte sunt mai puin sigure dect cele ceva mai #rnitoare
6. %entru bolile e$trem de grave se recomand un tratament e$igent
&. n perioada de stare dieta strict este de rigoare
/. /$amene succesive i evoluia bolii vor stabili n ce msur se poate renuna treptat la
mijloacele i msurile terapeutice e$treme
11. 0trnii i adulii suport mai uor postul ,inerii, ceva mai greu iar copiii, cel mai
greu, n special cei mai vioi <#iper"inetici, na=
1".-1&. !limentarea unui pacient trebuie s in seama de vrst, obinuin de ar i de
anotimp n sensul c #rana este suportat mai greu n timpul verii i toamnei i mai uor iarna i
primvara
&6
(e5u030 din a op#a par#e a aforismelor se0nele unei e6oluii infaus#e ale 8olii: #es#iculul
drep# rece %i ascansiona# @re#rac#a#A, de7e#ele de la 04ini %i @sauA de la picioare reci, fo#ofo8ie,
so0nolen3 prelun7i#3 %i 9iper#er0ie, 0e#eoris0 a8do0inal, pierderea cuno%#inei.
Valoarea !forismelor nu scap3 celor ce <nele7 s3 prac#ice o 0edicin3 spri!inindu-se pe
pilonul clinic al %colii 9ipocra#ice. Celor ce cred <n e2clusi6i#a#ea #e9nici53rii profesiunii noas#re
nu le pu#e0 spune dec4# a#4#: nu #o#deauna po# duce <n spinare un apara# de dia7nos#ic radiolo7ie
dac3, 8ine<neles, au a6u# 0i!loacele cu care s3-1 poa#3 ac9i5iiona.

&"

$A('EA A IV-A


TRANZI)IA DE LA ANTIC!ITATE LA EVUL MEDIU:



1. C(E-'IIS.*+, A('D 'E(A$E*'ICD - .*'APII $SI>)+),ICE -I
SE.A'ICE - (IVA+I'A'E M'(E ASF+E$I)S -I IIS*S >(IS')S -
$(I.E+E S$I'A+E
2. C).*I'DPI+E DIAS$)(EI I*DAICE
3. IS+A.IS. -I .EDICID
&&

C(E-'IIS.*+, A('D 'E(A$E*'ICD
(IVA+I'A'EA M'(E ASF+E$I)S -I IIS*S >(IS')S
- .*'APII SE.A'ICE -I $SI>)+),ICE -
$(I.E+E S$I'A+E



+a <ncepu#ul erei noas#re se na%#e <n condiii e2#re0 de 0odes#e <n 0ica locali#a#e Ie#lee0
un copil de se2 0asculin.
1
Confor0 :le7ii;, dup3 op# 5ile, copilul es#e #3ia# <0pre!ur %i i se d3
nu0ele de Iisus.
Iisus do6ede%#e o precoci#a#e surprin53#oareH la nu0ai 12 ani, p3rinii <l 73sesc <n #e0plu, la
Ierusali0, :s#4nd <n 0i!locul <n63ailor ascul#4ndu-1 %i <n#re84ndu-i. -i #oi c4i <l au5eau se
0inunau de priceperea %i r3spunsurile sale;.
2

De la aceas#3 64rs#3 %i p4n3 la #rei5eci de ani, <n al cincispre5ecelea an al do0niei
<0p3ra#ului 'i8erius, pe c4nd $oniu $ila# era procura#or al Iudeii, nu 0ai %#i0 ni0ic despre el.
Se presupune c3 au fos# anii lui de iniiere pe dru0urile Indiei, .esopo#a0iei %.a. +uca,
e6an79elis#ul, carac#eri5ea53 aceas#3 e#ap3 din 6iaa na5arineanului prin#r-o no#aie foar#e
laconic3: &.i 2isus sporea cu nelepciune i cu vrsta i cu #arul lui Dumnezeu i la oameni'
3

+a #rei5eci de ani, Sf. Ioan <l #rece la cre%#inis0 prin 8o#e5.
4
u a0 6rea s3 se #reac3 prea
u%or pes#e aces# fap#H Iisus, <n plin3 0a#uri#a#e, <08r3i%ea53 o al#3 confesiune. oua confesiune
pe care o accep#3 prin 8o#e5 es#e propo63dui#3 de Ioan, fap# ce a#es#3 e2is#ena unui cre%#inis0,
poa#e <nc3 <n fa%3, dar 9o#3r4# precris#olo7ic.
Iisus <%i <ncepe lucrareaH predic3 o nou3 <n633#ur3 %i 6indec3 suferin5i, 8olna6i %i sc9ilo5i
<n Capernau0, a5are# %i ,alileea.
.e#odele +ui de #ra#a0en# sun# si0ple: 6or8e%#e o li083 pe care 0uli0ile o <nele7, iar cei
suferin5i se 8ucur3 de :punerea 04inilor pe fiecare din#re ei;.
5

Ac#i6i#a#ea pe dou3 planuri, cel de 6indec3#or %i cel de <n633#or-profe# face din El, <n scur#
#i0p, o personali#a#e ad0ira#3 de c3#re cei ce-1 ur0ea53 %i in6idia#3 de ad6ersarii recru#ai 0ai
ales din#re frun#a%ii reli7io%i %i ai cul#urii locale care 63d <n el un ade63ra# pericol.
Mn Cape0au0 e2orci5ea53 un o0 poseda# de un :de0on necura#;.
6

Mn aceea%i locali#a#e 6indec3 :suferinele 0ai 0ul#or 8olna6i;.
"<
<n casa lui Si0on-$e#ru o
6indec3 pe soacra aces#uia de accesele de fe8r3 de care :suferea de 0ai 0ul# #i0p;.
&

Vindecarea unui lepros es#e considera#3 de cei ce asis#3 :0inune; %i, pe drep# cu64n#, c3ci
8oala era considera#3 incura8il3.
/

&/
'o# cu acela%i prile! 6indec3 :un sl383no7;.
1C

:.inune; pare a fi %i 6indecarea fiicei lui Iair, 0ai 0arele sina7o7ii.
11
Se pare c3 era 6or8a
de o afeciune 7ra63 :solda#3 cu o 0oar#e aparen#3, c3reia Iisus reu%e%#e s3-i 73seasc3 o e2celen#3
soluie. Cea deceda#3 :<n6ia53; %i fai0a 6indec3#orului cre%#e.
12

.uli0ile sun# fa6ora8il i0presiona#e %i #rec la noua credin3, <ns3 r3u6oi#orii %i c4r#i#orii,
c3r#urarii %i fariseii nu de5ar0ea53. I se repro%ea53 c3 :<ncalc3 le7ea; nerecunosc4nd repaosul
sfin#ei 5ile de sa8a#, c3, o da#3 cu 6indecarea, acord3 %i ier#area p3ca#elor celui suferind.
13
R
u

Iisus 6edea adesea o le73#ur3 <n#re 8oal3 %i p3ca# %i considera o8li7aia +ui de a in#er6eni
f3r3 <n#4r5iere <n a08ele direcii pen#ru a o8ine o 6indecare co0ple#3 %i s#a8il3.
Dar ac#i6i#a#ea %i populari#a#ea lui Iisus >ris#os nu place nici 0ul#ora din#re ce#3enii
ro0ani care, #rep#a#-#rep#a#, <ncep s3-i considere pe cre%#ini #r3d3#ori %i du%0ani ai s#a#ului, 0ai
ales din dou3 0o#i6e: nu accep#3 5ei#3ile lu0ii 7reco-ro0ane %i refu53 cu <nc3p34nare cul#ul
Ce5arului.
$oa#e c3 cel 0ai 6enera# %i onora# 5eu al an#ic9i#3ii es#e, <n 5ilele apariiei lui Iisus,
As?lepios, cu nu0ele ro0ani5a# Esculap, 5is %i So#er @adic3 Sal6a#orul, n.a.A.
$en#ru cre%#inii radicali, <n frun#ea c3rora se 6or ridica :Sfinii $3rini;, As?lepios es#e un
fel de de0on ce <ncearc3 %i el s3 le in#er5ic3 accesul pe calea 04n#uirii.
15
Se cunosc e2cesele
pri7oanelor <n care e2celea53 ero, Dedus, Valerian, Diocleian. <n#r-o <ncercare dispera#3 de a
res#a8ili 6ec9ile #radiii %i prac#ici reli7ioase p374ne, adep# al neopla#onis0ului, Iulian Apos#a#ul,
<0p3ra# <n#re 355 %i 363 d.C9., <i a#ac3 6irulen# pe cre%#ini <n scrisoarea :<0po#ri6a 7alileenilor;
%i reia persecuiile. Dispariia din 6ia3 a Apos#a#ului, s#r3puns de o s37ea#3 <n cursul unor lup#e
cu per%ii, ne#e5e%#e dru0ul unei cre%#in3#3i care, <n ciuda pierderilor de 6iei, a#4# <n r4ndurile
conduc3#orilor s3i - Iisus, $e#ru, $a6el - c4# %i a inii de anoni0i 0ar#iri, #riu0fa <n pri0a par#e a
secolului al IV-lea su8 Cons#an#in cel .are. Edic#ul din .ilan @313A recuno%#ea li8er#a#ea
cul#ului cre%#in.
Cul#ul lui As?lepios-Esculap se 0ai 0enine p4n3 <n secolele V %i VI <n c4#e6a encla6e,
din#re care cea 0ai cunoscu#3 es#e cea de la As?alon.
*nele prac#ici reli7ioase p374ne, ca de e2e0plu nopile di6erselor :0is#ere;, pe#recu#e <n
#e0ple, de6in 0odele pen#ru :nopile de <08isericire; ale E6ului .ediu, 6arian#e ale unor
ac#i6i#3i 0is#ice cre%#ine 6i54nd scopuri #erapeu#ice.
16

(olurile <0plini#e de As?lepios 6or fi #recu#e de c3#re Iiseric3 <n a#ri8uiile a doi sfini:
Cos0a %i Da0ian :0edici f3r3 de ar7ini;
16
.
+a i584nda aces#ei <ncr4ncena#e lup#e, c4%#i7a#3 p4n3 la ur03 de cre%#inis0 <n #oa#e
do0eniile, inclusi6 cel 0edical, o con#ri8uie de sea03 au a6u# %i cei ce au fos# nu0ii :$3rinii
Iisericii;. Ia#3-i, f3r3 pre#enii de e29aus#i6i#a#e %i de s#a8ilire a 6reunei al#e ordini de priori#a#e
<n afar3 de cea a da#ei na%#erii, sau a e2i#usului, de al#fel %i ele des#ul de apro2i0a#i6e: Cle0ens
/C
din Ale2andria @14CU5C-211U15A, 'er#ulian @16C-22CA, )ri7enes @1&5-253U54A, DionBsos din
Ale2andria @f c3#re 265A, .a?arios Ana9ore#ul @# 3/CA, Iasilius din CaesareeaZ@cel .are, 33C-
3"/A, ,re7orios din Bssa @335-3/4A, Arn8rosius @33/-3"/A, >Beroni0us @34CU5C-41/U2CA,
'o9annes C9rBsos#o0os @I. ,ur3 de Aur, 344U54-4C"A %.a.
Ac#i6i#a#ea +ui Iisus >ris#os %i sacrificarea Sa, a%a cu0 reies din rela#3rile celor pa#ru
E6an79eli%#i, @oul 'es#a0en#A, con#inua#3 de lucrarea lui $aul %i a celorlali Apos#oli @6e5i
:Epis#ole %i =ap#ele Sfinilor Apos#oli; <n oul 'es#a0en#A, ur0a#3 de nu0eroasele scrieri %i
fap#e ale $3rinilor Iisericii, ca %i 03surile ad0inis#ra#i6e decre#a#e %i puse <n prac#ic3 de c3#re
Cons#an#in cel .are %i unii din#re ur0a%ii lui de#er0in3 0u#aia confesional3 ce duce la
<nlocuirea p374nis0ului elino-ro0an prin cre%#inis0. Consecinele se 6or face si0i#e <n #oa#e
do0eniile 6ieiiH es#e un cu#re0ur e#ic %i social ce 03#ur3 6ec9i s#ruc#uri %i face s3 apar3 al#ele
noi.
) nou3 filosofie1 Da, <ns3 nu <n 6ec9iul sens raional-specula#i6 al elinilor, care r304ne
re5er6a# unei eli#e in#elec#uale %i care a8orda o #e0a#ic3 s3-i 5ice0 :all round;, #ranscenden3,
cos0os, o0, 0a#erie e#c. Cre%#inis0ul es#e 0ai res#ric#i6, el aprofundea53 relaiile o0-o0, es#e
e#ic %i <n 8un3 par#e social. $en#ru #oa#e aces#e 0o#i6e Ire9ier susine, ci#30: ...,,il nRB pas de
p9ilosop9ie ere#ienne; @nu e2is#3 o filosofie cre%#in3, n.a.A
1"
R
1&
-i #o#u%i e2is#3 %i al#e p3reri.
S3 ne referi0 la o cali#a#e pe care noua reli7ie o do6ede%#e din plin: po#enialul s3u rapid
#ransfor0a#or. oile precep#e sau co0anda0en#e operea53 0u#aii de co0por#a0en# cre4nd un
:o0 nou;. Es#e foar#e posi8il ca aces# pro5eli#is0 ful7uran# s3 in3 de fap#ul c3 0i!loacele la care
recur7e sun# si0ple: cu64n#ul 6iu, pe <nelesul #u#uror, persuasi6, ros#i# cu con6in7erea
sinceri#3ii.
oua solie a cre%#inis0ului oului 'es#a0en# pare a fi doar con#inu3ri, de56ol#3ri ale
filosofiei clasice eline a lui $la#on %i Aris#o#eles prelua#3 %i co0en#a#3 de Al8er#us .a7nus-,
'9o0as dRAOuino, Dunn Sco## %.a.
1/
De al#fel filosofia cre%#in3 es#e %i nu pu#ea fi al#ce6a dec4#
con#inuarea filosofiei 7rece%#i de la care se a8a#e dup3 ca5. ,ilson 6a spune, pe 8un3 drep#a#e,
a0in#indu-1 pe Iern9ard de C9ar#res, c3, f3r3 <nain#a%i pe care s3 ne pu#e0 #e0einic spri!ini, nu
e2is#3 pro7res <n nici un do0eniu.
2C

Ace%#i pre0er73#ori, indiferen# dac3 au fos# $la#on, Aris#o#eles, De0o?ri# sau s#oicii, c9iar
dac3 nu au acorda# o deose8i#3 a#enie pro8le0elor de6enirii, ale e2is#enei, ale relaiilor
in#eru0ane, au fos# co0ple#ai <n 0od ferici# de ideile noii reli7ii care se #ransfor03 <n#r-o for3
cu 6alene re6oluionare.
Mn633#ura lui Iisus face din noi #oi :frai e7ali <n#ru Do0nul;. Consecina de6ine un
co0anda0en# o8li7a#oriu: :a!u#3-i fra#ele c35u# <n ne6oi %i suferine, <0par#e cu el 8unurile
#ale;. Aces#e dou3 si0ple le7i 57uduie din #e0elii 6ec9ea socie#a#e %i pr38u%e%#e lu0ea scla6ilor
<n care na5arineanul se na%#e. +a 0odul 7eneral, +uca e6an79elis#ul 6a 73si for0ularea cea 0ai
/1
ferici#3 a i0pera#i6ului ca#e7oric pe care <l 6a prelua Fan# %i care sun3 precu0 ur0ea53: :-i
precu0 6oii s3 63 fac3 6ou3 oa0enii, facei-le %i 6oi ase0enea;.
21

Cari#a#ea nu se 6a l3sa prea 0ul# a%#ep#a#3, pe fundalul aces#a 0u#a#i6, fap#ul ur0ea53
cu64n#ului. $e #e0eiul aces#ei idei a cari#3ii cre%#ine, pe l4n73 03run#a fap#3 5ilnic3 a
<n#ra!u#or3rii aproapelui, apar ins#i#uii <n#re care spi#alul 6a !uca <n con#inuare un rol de sea03,
<nc3 din 0o0en#ul na%#erii lui %i care su8 di6erse for0e 6a d3inui %i <n 5ilele noas#re.
22

$e scur# $olla? re5u03: :Cre%#inis0ul a prelua# <n es# %i 6es# #radiia 0edical3: <n es#ul
8i5an#in ca reli7ie de s#a#, <n 6es#ul 7er0anic prin ordinele c3lu73re%#i. A08ele dru0uri se 6or
<n#4lni <n 0edicina E6ului .ediu pe a c3rei scen3 se ins#alea53 %i Isla0ul;,
23
iar noi ad3u730 %i
con#ri8uia diasporei iudaice.


$(I.E+E S$I'A+E

$ri0ele ins#i#uii cu carac#er spi#alicesc apar su8 influena ideilor %i sen#i0en#elor cre%#ine
#raduse <n fap#3: 0ila %i 0ilos#enia, a!u#orarea aproapelui c35u# <n ne6oie, spri!inul fr3esc al celui
de o sea03 cu #ine, cari#a#ea.
C3lu73ria apare <n E7ip# <n !urul anului 3CC %i do6ede%#e <nc3 de la <ncepu# o deose8i#3
<nclinare pen#ru <n7ri!irea celor 8olna6i.
$a9o0is @$a9onie 2/2-346A pune 8a5ele 6ieii 0ona9ale <n 315 la 'a8ennisi pe il
@E7ip#ul de SusA <n cadrul unei 03n3s#iri. $e l4n73 :ascul#are; 0ai s#a8ilea %i o8li7aia :frailor
c3lu73ri; de a se ocupa de <n7ri!irea 8olna6ilor din s4nul co0uni#3ii proasp3# <n#e0eia#e.
Conciliul din iceea @325A 9o#3ra ca fiecare episcop s3 #reac3 f3r3 <n#4r5iere la or7ani5area
unor c30ine pen#ru 8olna6i, in6ali5i %i cei lipsii de 0i!loace. $rin aceas#3 9o#3r4re Iiserica
6enea <n <n#40pinarea unor aciuni pe care au#ori#3ile ci6ile din noua capi#al3 a i0periului -
Cons#an#inopole - <ncepuser3 s3 le pun3 <n prac#ic3. Ca din p304n# ap3reau spi#ale, locuine
pen#ru s3raci, case pen#ru 83#r4ni, case pen#ru su7ari %i orfani, case pen#ru fe0eile 63du6e.
Is#orio7rafia 0edical3 conse0nea53 apariia pri0ei ins#i#uii r3spun54nd cerinelor unui
ade63ra# spi#al - anul 3"C d. C9.
Era opera lui Vasile cel .are @32/-3"/A, episcop de Ce5areea-Capado?ia, as#35i Faiseri
@'urciaA. Cons#rui# pe sis#e0 pa6ilionar, <n !urul unei 8iserici %i <n afara 5idurilor ora%ului,
:Iasiliasul; reunea su8 o ad0inis#raie unic3 un 0are nu03r de cl3diri des#ina#e 8olna6ilor,
83#r4nilor, s3racilor, celor lipsii de locuine, c3l3#orilor <n #recere, funcionarilor ad0inis#ra#i6i,
personalului <n7ri!i#or, a#eliere, cl3diri cu carac#er econo0ic, secii de i5olare pen#ru 8olna6ii
con#a7io%i, <n#re al#ele c9iar %i lepro5erii.
'o#ul era or7ani5a# %i ca un cen#ru didac#ic 0edical, precu0 %i ca un cen#ru profesional <n
/2
care 8olna6ii a6eau posi8ili#a#ea de a <n63a o 0eserie.
Mn anii ce ur0ea53 apar nu0eroase al#e spi#ale cons#rui#e <n 8un3 par#e dup3 0odelul celui
din Ce5areea-Capadoc9ia.
As#fel, su8 conducerea lui Efrai0 Sirianul @3C6-3"5 d. C9.A prie#en al episcopului Vasile
cel .are %i pro8a8il la su7es#ia aces#uia, <ncepe cons#rucia unui spi#al la Edessa. -i aces#a 6a
funciona ca %coal3 de <n63304n# %i se 6a de56ol#a 0ai ales su8 conducerea pricepu#3 a
cre%#inilor nes#orieni. Din p3ca#e, conda0nai drep# sc9is0a#ici %i 6r3!i#ori de Conciliul din Efes
@431A %i pri7onii de <0p3ra#ul Genon I @4"6-4/1A, nes#orienii 6or #re8ui s3 se sal6e5e cu fu7a
a8andon4ndu-%i necesarele %i <nflori#oarele lor a%e530in#e.
Ins#i#uii des#ina#e #erapiei, operelor sociale dar %i <n63304n#ului, spi#alele pri0elor
<ncepu#uri 6or ser6i %i ca 0odele celor ce 6or fi cons#rui#e <n 6ii#or, <n special <n lu0ea isla0ic3.
=3r3 #ea0a de a de6eni profei 0incino%i, nu 6ede0 prin ce ar pu#ea fi <nlocui#e ac#ualele
noas#re :u5ine de s3n3#a#e;, ins#i#uii de <n7ri!ire ale o0ului 8olna6 dar, si0ul#an, %i cen#re de
cerce#are asi7ur4nd pro7resul ar#ei %i %#iinei 0edicale.
23



NOTE:
1. +*CA, 2H ". <Final C ,estament=-
2. +*CA, 2,21. 2bid,H
3. +*CA, 2, 42-51. 2bid-
4. +*CA, 2: IG3bid-
5. +*CA, 3: 21, .A'EI, 3,13-6, .A(C* 1: /H
6. +*CA, 4: 4CH
". +*CA, 4: 31-3"H
&. +*CA, 4: 4CH
/. +*CA, 4: 3&-3/H
1C. +*CA, 5:12-13H
11. .A'EI, &, &: 13H
12. .A(C* 5, 41: 43H
13. +*CA, 5: 21, 5: 3C %i ": 4"-5CH
14. +*CA, 5: 31-32H
15. $)++AF, F.: Die 4eil"unde der !nti"e, (. +oEi#, Lies8aden, 1/"& S
34"-34&H R R
16. $)++AF, F.: 2bid @6. punc#ul 15AH
1". 'oa#e c3#3rile %i #ri0i#erile la #e2#ele Coului ,estament sun# cuprinse <n
020L2! #ip3ri#3 su8 <n7ri!irea lui Kus#inian, $a#riar9 al I.).(., Ed. Ins#i#u#ului Ii8lic,
/3
Iucure%#i, 1/"5H
1&. I(E>IE(, E0ile: 4#toire de la p#ilosop#ie !nti;uite et 1o:en !ge,
Tuadri7e $ress *ni6ersi#aires, 2e Edi#ion, $aris, 1/&3H
1/. ,I+S), E#ienne: Die 7eist der 1ittelalterlic#e %#ilosop#ie, '9o0as-
.orus $resse 6erla7, Lien, 1/5C, S. 444H
2C. ,I+S), E.: 2bid, p. 2C-
21. +*CA, 6: 31H
22. A,(I.I, Kole ] C(ISCIAA, C9iara: C#arite ei assistance dans la
civilisation c#retienne medievale <n 4istoire de la pensee medicale en Occident, vo L,
Seuil, %aris, 3JJI, p 3IG-3E>-
23. $)++AF, Fur#: Die 4eil"unde der !nti" @6. punc#ul 15 %i 16, p. 355A.
/4

DIAS$)(A I*DAICD -I .EDICIA



Dispariia s#a#ului iudaic <n a.D. "C
1
<nsea0n3 din punc# de 6edere e#nolo7ic <ns304n#area
<n#re7ii lu0i din !urul 8a5inului 0edi#eranean cu o pu5derie de co0uni#3i iudaice care se
or7ani5ea53 #rep#a# %i care <ncep s3 se afir0e <n #oa#e do0eniile de ac#i6i#a#e, inclusi6 cel
0edical. Iudeii 8eneficia53 prin c3rile lor sfin#e - Vec9iul 'es#a0en#
2
%i 'al0udul
3
- de
nu0eroase con#ri8uii la o 0edicin3 cura#i63 %i profilac#ic3 de 0are 6aloare pe care %#iu s3 o
pun3 <n prac#ic3. As#fel, cons#a#30 c3 sun# desc9i53#ori de dru0 <n ceea ce pri6e%#e i7iena
ali0en#ar3. Ani0alul ce ur0ea53 a fi sacrifica# es#e e2a0ina# <n preala8il, #3ierea se face "a#er
@cu%er ^ cura#A %i re5ul#a#ul, carnea %i or7anele des#ina#e consu0ului, sun# e2a0ina#e la r4ndul lor
din punc# de 6edere ana#o0opa#olo7ic cu 0ul#3 0inuio5i#a#e.
Ce5ariana %i al#e in#er6enii <n do0eniul 7inecolo7iei se prac#ic3 su8 anes#e5ie cu e2#rase
de 0andra7ora.
Au#opsiile sun# per0ise 0ai ales c4nd cau5a 0orii nu es#e clar3. De aceea iudeii s#3p4nesc
o ana#o0ie foar#e apropia#3 de reali#a#e. <n ur0a con#ac#ului cu un cada6ru e2a0ina#orul nu 0ai
es#e cura# #i0p de o s3p#304n3. Adesea 0edici e2peri sau speciali%#i sun# c9e0ai spre audiere,
<n cadrul di6erselor ins#ane de !udeca#3, <n 6ederea elucid3rii ca5urilor <n dispu#3.
'rau0a#is0ele-arsurile, 0u%c3#urile ani0alelor %i <nep3#urile de insec#e co0por#3 o a#enie
deose8i#3 %i un #ra#a0en# diferenia#. Cunosc #ur8area %i au descoperi# 9e0ofilia cu oca5ia #3ierii
ri#uale. Dac3 doi 83iei 9e0ofilici 0or <n ur0a s4n7er3rii cau5a#3 de ac#ul ri#ual, cel de al #reilea
n3scu# <n respec#i6a fa0ilie es#e e2cep#a# de la aceas#3 o8li7aie. Cunosc se0nele leprei,
con#a7io5i#a#ea %i necesi#a#ea de a i5ola ca5urile respec#i6e.
4

'oa#e aces#e cuno%#ine sun# s#udia#e cu s4r7uin3 a#4# <n %colile oficiale la a c3ror <nfiinare
con#ri8uie, e2e0plu Collegium 4ippocraticum din Salerno <n sec. &, a.D., fie <n %coli #al0udice
<nfiina#e %i susinu#e de co0uni#3i, cu0 sun# cele din 'oledo, ,ranada, Cordo8a %.a.
Au#ori de renu0e nu <n#4r5#ie s3 apar3. Co0pila#ori sau ori7inali, scriind <n ara83 sau
e8raic3, lucr3rile lor do0in3 spec#rul ac#i6i#3ii 0edicale de docu0en#are a #i0pului. A0in#i0 pe
c4i6a din#re cei 0ai <nse0nai: - (a8i ,ur%on 8en -lo0o @sec. &.d. C9.A din Arles, au#or al
enciclopediei e8raice S#aar 4as#main- Iuda >ale6B @1C&C-1145A, redac#or al co0pendiului de
cuno%#ine de 8iolo7ie %i 0edicin3H Fasari >a%dai I8n Sapru#9 @/15-/"CA, #raduc3#or al #ra#a#ului
de 8o#anic3 al lui Dios?urides din 7reac3 <n e8raic3H .ai0onides @1135-12C4A, au#or a
apro2i0a#i6 dou35eci de #ra#a#e, #oa#e <n li08a ara83, doar #rei din#re ele #raduse <n e8raic3. *nul,
/5
referi#or la e2periena lui <n 0a#erie de #rau0a#is0e, ar pu#ea fi foar#e in#eresan# pen#ru noi, c9iar
as#35i.
.edicina iudaic3 i0pre7na#3 de spiri# reli7ios se do6ede%#e a fi <n acela%i #i0p %i foar#e
laic3, es#e cri#ic3, 6aria#3 %i ine sea0a de reali#3ile reie%ind din o8ser6area fap#elor.
Es#e o 0edicin3 a o0ului, pen#ru o0 pe care cau#3 s3-1 slu!easc3 do6edind o 6aloroas3
con%#iin3 e#ic3.
5
R
6



NOTE:

1. C)(EJ, Koan: ,#e Diaspora Stor:, S#ein0a#5?BRs A7encB +#d.
Kerusale0, 'el A6i6, >aifa, 1/&1H
2. III+IA: <n *ec#iul ,estament cele cinci c3ri ale lui .oise, su8
<ndru0area lui Kus#inian, Ed. Ins#i#u#ului Ii8lic, Iucure%#i, 1/"5H
3. C)>E, A.: Le ,almud, $aBo#9eOue, $aris, 1/"", pa7e 2/"-31C e#
321-355H
4. $)++AF, F.: Die 4eil"unde der !nti"e, (. +oEi#, Lies8aden, 1/"&, S.
2/1-33/H
5. D)(E, C9arles 6an: 7esc#ic#te des +issens, Iir?93user, Iasel, 1//1.
Das Judentum, S. 36-3"H
6. >is#orisc9es +e2i?on: juden, S. +u2, .urnau u.a., 1/5/, S. 323-324H
/6
IS+A. -I .EDICID



+a 0oar#ea lui .o9a0ed @632 a.D.A populaia peninsulei ara8e es#e con6er#i#3 la
isla0is0.
1
$ri0ii califi, ur0a%i ai $rofe#ului, <%i dispu#3 <n#4ie#a#ea #i0p de 3C de ani. Doar
dinas#ia o0aia5ilor @661-"5CA res#a8ile%#e ordinea <n#r-un 6as# i0periu ce dep3%ea la es#
Sa0arcand %i flu6iul A0u-Daria, a#in7ea la 6es# linia $irineilor inclu54nd ceea ce a0 nu0i as#35i
E7ip#ul, +i8ia, 'unisia, 0ari p3ri din Al7eria, .arocul %i Spania. Dou3 <nfr4n7eri la 'ours %i
$oi#iers @"32A opreau pene#raia ara83 <n =rana.
2

Da0ascul de6ine capi#ala aces#ui s#a# condus de o ad0inis#raie de56ol#a#3 dup3 0odelul
8i5an#in <n care o nou3 clas3 de :9a?i0i; !oac3 un rol i0por#an#. E2presia dese0nea53 <n ara83
un 83r8a# cul#i6a#, ins#rui#, o0 de %#iin3, 0edic, filosof sau profesor ce do6ede%#e prac#ic3 %i
e2perien3 <n#r-un anu0i# do0eniu, uneori persona! influen# la cur#ea do0ni#oare. )0aia5ii 6or
pune 8a5ele unei a6ansa#e cul#uri, lian# ce 6a 0enine uni#a#ea poli#ic3 a aces#ui con7lo0era# de
s#a#e, dar 6or da do6ad3 %i de suficien#3 #oleran3 fa3 de e#niile reuni#e su8 s#ea7ul $rofe#ului.
Elenis0, cre%#inis0, iudais0, cul#ura .esopo#a0iei precu0 %i 6ec9i #radiii 8er8ere 6or con#ri8ui
la edificarea unor 6alori de care lu0ea nu se pu#ea lipsi.
Dinas#iei a88asi5ilor @"5C-1C55A <i re6ine 0isiunea de a #ransfor0a <n#r-o :epoc3 de aur;
cele #rei secole <n care 6or conduce des#inele Isla0ului. Capi#ala es#e 0u#a#3 la Ia7dad,
ara8i5area %i isla0i5area fac pro7rese, i0periul une%#e 0alurile Indusului cu coas#a de es# a
A#lan#iculuiH es#e o suprafa3 i0ens3 <n3un#rul c3reia nu0ero%i oa0eni de %#iin3 %i cul#ur3 au
li8er#a#ea de a se afir0a. Califul Al .a0un @&13-&33A ridic3 la Ia7dad o :Cas3 a -#iinelor; <n
care se 6a desf3%ura o re0arca8il3 ac#i6i#a#e. Se #raduc <n ara83 operele an#ic9i#3ii 7reco-
ro0ane, 7eo7rafii ela8orea53 93riH un o8ser6a#or as#rono0ic cerce#ea53 lu0ea cons#elaiilorH
0edici de renu0e sun# a#ra%i <n spi#alele care nu <n#4r5ie s3 apar3H se de56ol#3 %i se 0oderni5ea53
%coli de <n63304n# 0edical. >4r#ia <nlocuie%#e per7a0en#ul facili#4nd difu5area scrierilor, cifrele
ara8e le <nlocuiesc pe cele la#ine si0plific4nd operaiile 0a#e0a#ice.
Mn anul 644 $ersia cade su8 do0inaie ara83. <n#e0eia#3 <nc3 din secolul al IlI-lea de c3#re
7reci refu7iai din Ana#olia, iranienii posedau %coala de 0edicin3 de la ,undi--apur, renu0i#3 <n
<n#re7ul )rien#. Corpul didac#ic al aces#eia es#e e2#ins %i <08un3#3i# cali#a#i6 de filosofii a#enieni
ce p3r3seau Elada dup3 <nc9iderea Acade0iei de c3#re Kus#inian %i ul#erior de un i0por#an#
con#in7en# de 8i5an#ini 0onofi5ii, persecu#ai reli7ios. (e7ele $ersiei pune s3 se cons#ruiasc3 un
pala# la dispo5iia oa0enilor de cul#ur3, iar 0edicii <%i or7ani5ea53 %coala pe 8a5e noi c3ci li se
afec#ea53 %i un spi#al des#ina# ac#i6i#3ilor clinice. oii s#3p4ni#ori, ara8i, sesi5ea53 6aloarea
/"
aces#ei ins#i#uii, o susin %i o de56ol#3.
3
$lec4nd de la aces# 0odel, iau na%#ere nu0eroase al#e
cen#re de <n63304n# 0edical, an#erioare celor europene, <n care au posi8ili#a#ea s3 se for0e5e %i
s3 profese5e un nu03r de pes#e o su#3 de s#r3lucii e0uli ai lui EsculapH ne 6o0 opri la doi din#re
ei. .o#i6ele le 6o0 6edea pe parcurs.
(9a5es @A8u Ia?r .u9a0ad I8n Ga?aria al (9a5i, &65-/25 a.D.A prac#ic3 <n #ineree 0ai
0ul#e profesii, <ns3 cu #i0pul se dedic3 <n e2clusi6i#a#e 0edicinii. <l 73si0 <n cali#a#e de 0edic
%ef %i conduc3#or al spi#alelor din (a! de l4n73 'e9eran %i ul#erior al celui din Ia7dad, <n cadrul
c3rora 6a desf3%ura o ac#i6i#a#e re0arca8il3 <n direcia de56ol#3rii 0edicinii #i0pului s3u. <n pes#e
14C de scrieri din#re care Cartea lui !l 1ansur, *indecarea n decurs de o or, Cartea tainelor,
0ono7rafiile 7uta, Reumatismul, Colicile, Litiaza renal i biliar, ,ratatul variolei i rujeolei
se ridic3 la 6aloarea celor 0ai re0arca8ile lucr3ri redac#a#e <n li#era#ura de speciali#a#e. Colecia
pos#u03 de ca5uri clinice /l 4aivi, pu8lica#3 de ele6ii s3i, es#e de o acura#ee %i preci5ie de0ne
de in6idia#H au#orul conse0nea53 da#ele $ersonale, si0p#o0a#olo7ia, discu#3 dia7nos#icele
posi8ile, $ro7nos#icul, #ra#a0en#ul %i re5ul#a#ele o8inu#e. E2#re0 de cri#ic, ia po5iie <0po#ri6a
unor prac#ici 0a7ice cu care se confrun#3 <n ac#i6i#a#ea 5ilnic3 %i <ncearc3 s3 pun3 8a5ele unei
far0aco#erapii 8a5a#3 pe e2periena personal3. (9a5es <n#ruc9ipea53 )rien#ul prac#ic, deduc#i6,
ani0a# de o curio5i#a#e pra70a#ic3 cer4nd do6e5i <nain#e de a decide ce6a. $oa#e fi considera# un
precursor al curen#ului de 74ndire cri#ic3 <n#e0eia# pe un e0piris0 sis#e0a#ic %i repre5en#a# <n
Europa secolelor 1" %i 1& de personali#3i ca SBden9a0, Ioer7ra6e %.a. $en#ru aces# 0o#i6
(9a5es es#e %i r304ne un 0edic-filosof, con6ins filo9ipocra#ic, dar %i precursor al unui anu0i#
raionalis0 0edical.
Din p3ca#e, la an#ipod se si#uea53 #o# <n lu0ea orien#al3 %i #ipul specula#i6, <nclina# spre
a8s#rac#i53ri, speculaii nu #o#deauna <n consonan3 cu reali#a#ea. Aces#a es#e filosoful-0edic
personifica#, cu0 nu se poa#e 0ai 8ine, de c3#re A6icena.
4

A6icena @A8u Aii al >ussein I8n A8dilla9 I8n -ina, /&C-1C3" a.D.A se na%#e <n locali#a#ea
Ef%ene, nu depar#e de Iu9ara. Sa6an# %i erudi#, a8ordea53 aproape #oa#e do0eniile de ac#i6i#a#e
%#iinific3, au#or a pes#e 15C de lucr3ri <n care reia 8un3 par#e din #e0ele filosofice aris#o#elice pe
care <ncearc3 s3 le reconcilie5e cu neopla#onicis0ul %i cu do70a#is0ul #eolo7ic. )pera sa
principal3 din do0eniul 0edical, Canonul 1edicinii, are un carac#er enciclopedic %i a!un7e s3 se
8ucure de o lar73 apreciere care face s3 fie inclus3 <n pro7ra0ele de <n63304n# ale di6erselor
%coli %i facul#3i de 0edicin3.
Mn aceas#3 lucrare A6icena <ncearc3 o 6as#3 sin#e53 a %#iinelor na#urale cu 7eo0e#ria, fi5ica,
%#iinele 0a#e0a#ice %i as#rono0ia precu0 %i <n#re 7alenis0 %i aris#o#elis0. Ia#3 doar un e2e0plu
din cele 0ul#e pe care ni-1 furni5ea53 scrierea 0eniona#3. Confor0 p3rerii lui, fiecare s#ea
corespunde unui or7an, 0e#al sau roc3H drep# consecin3, pen#ru ca o prescripie 0edical3 s3 fie
eficien#3, #re8uie s3 in3 sea0a de aces# in#e7ris0 7lo8ali5an#, poa#e u#opic, des#ul de <ndep3r#a#
/&
de reali#3ile clinice pe care un 0edic es#e c9e0a# s3 le re5ol6e.
5

Doc#rina 0edical3 a lui A6icena se confund3 adesea cu p3rerile filosofului al =4r48i
@n3scu# <n /5CA. Aces#a nea73 0edicilor cali#a#ea %i co0pe#ena de a se pronuna <n discuiile cu
carac#er filosofic le7a#e de aspec#ele #eore#ice ale 0edicinii. (ecur74nd la o clasificare a #e0a#icii
0edicale <n %ap#e p3ri al =4r48i consider3 c3 ana#o0ia, s#area de s3n3#a#e %i pa#olo7ia nu aparin
nu0ai 0edicinii ci %i %#iinelor na#uraleH doar ul#i0ele pa#ru p3ri -si0p#o0a#olo7ia,
far0acolo7ia, i7iena %i die#e#ica %i <n sf4r%i# #erapeu#ica - ar fi specifice 0edicinii. Conclu5ia:
0edicina es#e o ar#3 prac#ic3 si0ilar3 7as#rono0iei sau a7ricul#urii %i #re8uie s3 renune la
#eore#i53rile filosofice, #eren re5er6a# celor ce au priceperea %i pre73#irea necesar3. =4r48i <ns3 nu
se 03r7ine%#e la aceas#3 consideraie de ordin 7eneral ci in#er6ine %i <n dispu#e 0edicale ca de
pild3 cea pe #e0a creierului @encefaluluiA, d3inuind de c4#e6a su#e de ani <n#re Aris#o#eles %i
,alenus. (ea0in#i0 po5iiile celor doi pro#a7oni%#i. $ri0ul din#re ei 6edea <n creier un or7an
des#ina# r3cirii s4n7elui %i <n nici un ca5 sediul con%#iinei pe care o plasa <n 6en#riculul s#4n7 al
ini0ii. ,alenus, pe 8a5a 6i6iseciilor prac#ica#e, se ralia53 p3rerii lui $la#on care locali5a
:sufle#ul raional; <n creier. A6icena in#er6ine <n aceas#3 :dispu#a#io; desf3%ura#3 <n #i0p, acord3
credi#ul s3u lui Aris#o#eles, <ns3, pen#ru a nu falsifica reali#3ile do6edi#e e2peri0en#al de c3#re
,alenus, 6a accep#a c3 ini0a :delea73; o par#e din funciile con%#iinei creierului.
(ecur74nd la un 0od de 74ndire specula#i6 deduc#i6-induc#i6, A6icena cons#ruie%#e
sis#e0e ana#o0ice plec4nd dinspre funcii spre i0a7inarea s#ruc#urii or7anice, fap# ce a da#
na%#ere nu o da#3 unor re7re#a8ile erori <n 0a#erie de 0edicin3. De al#fel se pare c3 0edicii, %i <n
special cei do#ai cu serioase cali#3i %#iinifice, nu-i sun# prea si0pa#ici. $e 0arele (9a5es <l pune
la punc# <n#r-un 0od 7rosolan %i necole7ial reco0and4ndu-i s3 se ocupe de preferin3 cu
con#e0plarea 8orcanelor de urin3 %i de e2ci5ia pl37ilor.
-i #o#u%i 0eri#ele lui A6icena r304n depline %i as#35i. Conciliind %i <0p3c4nd filosofia cu
0edicina, A6icena, <n ciuda fap#ului c3 6a 0ai persis#a <n a acorda fa6orurile sale filosofiei,
<0piedec3 declan%area unei sc9is0e cu posi8ile ur03ri i0pre6i5i8ile pen#ru a08ele p3ri. +a
c4#6a #i0p dup3 dispariia au#orului ara8, lucr3rile lui ,alenus <%i rein#r3 <n drep#urile %i
le7i#i0i#a#ea lor.
$rolifica ac#i6i#a#e a lui A6icena, precu0 %i au#ori#a#ea sa de necon#es#a# <n lu0ea filosofic3
se 6or reflec#a %i <n do0eniul 0edical con#ri8uind la cons#rucia scolas#icii E6ului .ediu, curen#
ce 6a do0ina #i0p <ndelun7a# 74ndirea european3.
6
Mn re5u0a#, #recerea spre E6ul .ediu 73se%#e 0edicina <n5es#ra#3 cu o serie de en#i#3i
nosolo7ice 8ine iden#ifica#e precu0 %i cu unele 0e#ode eficien#e de #ra#a0en <n do0enii ce 6or
aparine <n 6ii#or or#opediei %i #rau0a#olo7iei #ra#a0en#ele o8in c9iar unele succeseH es#e ca5ul
de6iaiilor coloanei 6er#e8rale, lu2aiei de %old, frac#urilor %i lu2aiilor, pl37ilor %i infeciilor
p3rilor 0oiH se prac#ic3 re5ecii osoase <n os#eo0ieli#3, se de5ar#iculea53 %i se a0pu#ea53 a#unci
//
c4nd es#e ca5ul. Se fac pri0ele <ncerc3ri de anes#e5ie local3 %i 7eneral3. 'oa#e aces#e ac9i5iii
do6edesc 6aloarea unui prac#icis0 s#3rui#or %i a unei #radiii cons#an# <08o73i#e, oper3 a
di6erselor %coli %i curen#e de 74ndire.
$e plan 7eneral 0edicina isla0ic3 r304ne de6o#a#3 9ipocra#is0ului, a%a cu0 do6edesc <n
principal lucr3rile lui (9a5es @0ediul, ali0en#aia, 0edica0en#ul %i 0odificarea 0ediului in#ernA.
Mn do0eniul con#a7iunilor %i al 5ilelor cri#ice ara8ii au o con#ri8uie 0odes#3 dar 6aloroas3
pen#ru #i0pul respec#i6 Tus#3 i8n +ii73 presupune e2is#ena unui su8s#ra# 0a#erial, ca un fel de
sc4n#eie, ce #rans0i#e 8oala de la cel afec#a# la cel s3n3#os.
Mn sf4r%i#, 0edicii ara8i %i oa0enii lor de %#iin3 acord3 o a#enie 0ai susinu#3 e#iolo7iei
psi9oso0a#ice, p4n3 la ei ne7li!a#3 de aproape #oi in#eresaii.


NOTE:

1. DE( F)(A: Lil9el0 >eBne Verla7, 13. Aufla7e, .iinc9en, 1//2, S.
5-15H
2. >IS')(ISC>ES +EVIF): Se8as#ian +u2 Verla7, .urnau -
.iinc9en, u.a., 1/53, un#er 2slam, S. 3C/-31CH
3. S)*(IA, Kean-C9arles: Die arabisc#e 1edizin, in lllustrierte 7esc#ic#te
der 1edizin, I. II., Andreas, Sal58ur7, 1/&C, S. 5&/-63CH
4. C(*G >E(ADES, 4istoria del pensamiento en el mundo islamico, 6oi.
I., !vicena, .i7uel: Filosofia : %ensamiento, Alian5a Edi#orial, p. 221-2"4H
5. S'()>.AIE(, ,o##9ard: Reception et tradition: la medicine dans le
monde b:zantin et arabe In 4istoire de la pensee medicale en Occident, #. I. Seuil, $aris,
1//5, p. 146-14/H
6. S'()>.AIE(, ,: 2bid, p. 123-125.
1CC
$A('EA A V-A



MEDICINA +N EVUL MEDIU

,EE(A+I'DPI
.DDS'I(I -I .)A>IS. .EDICA+


CENTRE DE +NV*)*MNT MEDICAL

-C)A+A DE .EDICID DE +A SA+E()
*IVE(SI'A'EA DI I)+),A
*IVE(SI'A'EA DI $AD)VA @$AD*AA
*IVE(SI'A'EA DI .)'$E++IE(
*IVE(SI'A'EA DI $A(IS


LUPTA PENTRU +NVESTITUR*


UNIVERSITATEA 'I SCOLASTICA MEDICAL*

MCE(CA(E DE SIS'E.A'IGA(E

1C1
MEDICINA +N EVUL MEDIU


,EE(A+I'DPI


$rospec#area pe care ne-o propune0 se <n#inde, is#oric 6or8ind, <n#re c3derea I0periului
(o0an de Apus su8 7er0anici %i pr38u%irea ul#i0ului 8as#ion 8i5an#in, Cons#an#inopole, su8
presiunea o#o0an3. Es#e 6or8a de aproape o 0ie de ani, #i0p <n care sc9i083rile %i e6oluia pe
care 0edicina le <nre7is#rea53 <n aceas#3 lun73 perioad3 cons#i#uie <nc3 o8iec#ul unor discuii
ne<nc9eia#e. Es#e 0o#i6ul pen#ru care ne consider30 %i noi doar par#icipani, f3r3 6reo pre#enie
deose8i#3, la aceas#3 de58a#ere, ale c3rei conclu5ii se 6or cris#ali5a <n 6ii#or.
Mn sensul celor de 0ai sus %i din dorina de a desprinde de la <ncepu# esenialul de
neesenial, ideile-for3 de-a lun7ul c3rora se 6a 0i%ca 74ndirea 0edical3 a E6ului .ediu,
03r#urisi0 c3 #re8uie s3 aplic30 <n 93i%ului fap#elor o operaie de selec#are %i ierar9i5are. u
fiecare fap# pre5in#3 aceea%i i0por#an3 %i, din aces# 0o#i6, o rela#are ce s-ar dori e29aus#i6-
enciclopedic3 ar pu#ea de6eni inu#il3. In aces# sens, ne declar30 de acord cu 0uli din#re au#orii
care prefer3 s3 s#a8ileasc3 o 7ril3 de 74ndire necesar3 in#erpre#3rii unor fap#e ul#erior lua#e <n
considerare %i 0ai puin cu s#ufo%enia <n s#are s3 s#4n!eneasc3 <nele7erea sensului unei e6oluii
capi#ale, ascuns3 su8 0ul#iplici#a#ea aparen#3 a unei feno0enolo7ii proli2e, 7reu de descifra#.
'o# de la <ncepu# ne declar30 <n de5acord cu a#ri8u#ul-e#ic9e#3 de :o8scuran#is0 al E6ului
.ediu;, cu care es#e califica#3 perioada pe care o lu30 <n discuie. A0 pu#u# iden#ifica dou3
ca#e7orii de de#rac#ori. $ri0ii sun# repre5en#ani ai (ena%#eriiH 0e#oda es#e cunoscu#3. $en#ru a
arunca o lu0in3 c4# 0ai fa6ora8il3 asupra #a <nsui, es#e foar#e reco0anda8il s3-i deni7re5i %i s3-i
04n!e%#i <n #oa#e culorile iadului pe cei care #e-au preceda#.
A doua ca#e7orie de de#rac#ori o alc3#uiesc cei ce repre5in#3 un curen# de idei sau de
aciune de sens dia0e#ral opus celui pe care #u l-ai accep#a#. Es#e ca5ul reducioni%#ilor
0a#eriali%#i-0ar2i5ani ai secolelor VIV %i VV, care, de la 0a7ul de la 'rier p4n3 la cei
din 5ilele noas#re, cl3dind cas#ele de nisip %i socie#3i ideale, o8sesi6 #o#ali#are, pul6eri5a#e <n#re
#i0p de is#orie, nu reu%eau s3 6ad3 <n#r-o lu0e nou3 idealul e#ic-cris#olo7ic <n#e0eia# pe fr3ie,
e7ali#a#e, iu8ire %i a!u#orareH reu%eau <n sc9i08 s3 6ad3 %i sco#eau <n e6iden3, de c4#e ori a6eau
prile!ul, dorina de pu#ere %i a8u5urile unei Iiserici, a83#u#3 de la <n633#urile (3s#i7ni#ului,
<n#3rind spusa: :errare 9u0anu0 es#;. Dar, ca aproape <n#o#deauna, :noii profei; nu s-au
ade6eri# a fi cei ade63rai.
A8ord4nd fap#ele desf3%ura#e <n#re anii 5CC %i 15CC, unul c4#e unul %i apoi <n <nl3nuirea lor
cau5al3, 6o0 pu#ea cons#a#a c3, <n ciuda a6a#arurilor prin care ur0a%ii (o0ei 6or #re8ui s3
1C2
#reac3, dru0ul nu es#e nu0ai ne7a#i6. Es#e drep#, n363lirile 8ar8are, dis#ru7erea ci6ili5aiei
or3%ene%#i, sis#e0ul feudal, conflic#e s4n7eroase %i nesf4r%i#e, foa0e#ea cronic3, ende0ii %i
epide0ii furioase, ce au secera# populaii <n#re7i, #oa#e <n par#e %i <0preun3 au l3sa# ur0e 7reu de
%#ers. <n ciuda aces#or fla7ele %i a cica#ricilor re5ul#a#e, E6ul .ediu se pre5in#3 <n final cu un
8uc9e# de #rei flori crescu#e <n 7r3dina proprie pe care ni0eni nu i le 6a pu#ea con#es#a 6reoda#3:
.3n3s#irea, Spi#alul %i *ni6ersi#a#ea. A sosi# 0o0en#ul s3 ne ocup30 de ele pen#ru a pu#ea 6edea
<n ce 03sur3 au a!u#a# de56ol#area <n con#inuare %i pro7resul 0edicinii.


.DDS'I(I -I .)A>IS. .EDICA+


+a <ncepu#urile sale, cre%#inis0ul de56ol#3 propriile idei asupra e#iopa#o7ene5ei 8olilor.
Confor0 aces#ora, 8oala es#e o pedeaps3 pen#ru f3p#uirea unui p3ca#, o s#are de posesiune
si0ilar3 #ul8ur3rii pricinui#3 de dia6ol, sau ur0area unor 6r3!i.
1
Consecinele #erapeu#ice
i0puneau: ru73ciunea, pos#ul, peni#ena, pelerina!e la locuri considera#e sfin#e. De reinu# fap#ul
c3 0ona9ii, 0edici-#erapeui ai pri0elor #i0puri cre%#ine, acordau o a#enie deose8i#3 0ai ales
sufle#ului 8olna6ului %i 0ai puin corpului de care 6or <ncepe s3 se preocupe doar #rep#a#-#rep#a#,
pe 03sur3 ce 04n3s#irile <%i 7rupea53 suferin5ii %i 8olni#ele aces#ora se or7ani5ea53 %i se
<n0ulesc.
'o# 0ai 0ul# Iiserica pri0ului 0ileniu dup3 >ris#os preia rolul de 0i!loci#or <n#re
Du0ne5eu %i o0. $apali#a#ea %i clerul de 0ir, episcopa#ul %i celelal#e ran7uri <%i <0plineau rolul
<n ceea ce pri6e%#e <nfiinarea de paro9ii, epar9ii %i 03n3s#iri, precu0 %i cl3direa de ca#edrale,
8iserici %i 03n3s#iri.
Ac#i6i#a#ea unora es#e re0arca8il3 %i <n aces# sens <l 6o0 rele6a pe Benedict, Sf4n#ul de
0ai #4r5iu, ce se n3%#ea la .ursia <n anul 45C d. C9.
2

'ri0is la (o0a la %coal3, #4n3rul es#e %oca# de decadena care do0in3 capi#ala
cre%#inis0ului. $en#ru aces# 0o#i6 se re#ra7e <n#r-o pe%#er3 si#ua#3 <n apropiere de Su8iaco, la
%ai5eci de ?ilo0e#ri es# de (o0a, unde duce o 6ia3 de si9as#ru #i0p de #rei ani, dup3 care de6ine
s#areul unei 03n3s#iri 6ecine.
Gelul s3u cre%#in %i disciplina pe care o i0pune :frailor <n#ru Do0nul; <i #ransfor03 pe
cole7ii 0ona9i <n fiare s3l8a#ice care <ncearc3 s3-1 o#r36easc3. $3r3se%#e 03n3s#irea <n care 6iaa
<i era a0enina#3 %i, <0preun3 cu res#ul de <n633cei ce se s#r4n7 <n !urul lui, <n#e0eia53 al#e
dou3spre5ece 03n3s#iri. Din p3ca#e es#e confrun#a# cu co0plo#uri %i in#ri7i. De57us#a#, <nsoi# de
o par#e din#re ucenici, 0i7rea53 spre sudul peninsulei. $e o colin3 ce s#r3!uie%#e locali#a#ea
Cassino, <n#r-o re7iune repu#a# p374n3, Ienedic# <n#e0eia53 <n anul 52/ .3n3s#irea de la .on#e
1C3
Cassino ce 6a de6eni 6a#ra %i pa#ria ordinului 8enedic#inilor.
3

) coinciden3 #ul8ur3#oare face ca, <n acela%i an, un decre# al lui Kus#inian s3 decid3
<nc9iderea Acade0iei pla#oniciene din A#ena.
Mn anii ce ur0ea53, I#alia, nordul ,er0aniei, 6es#ul Spaniei %i Iri#ania cunosc e2pansiunea
%i le7ea aces#or frai cre%#ini condu%i
d
e cu6in#ele Sf4n#ului Ienedic#, r3posa# <n#re #i0p <n 55C
a.D.: :)ra
e
\ la8oraS; @(oa73-#e %i lucrea53S, n.a.A.
Mnain#e de a 6edea cu ce lucr3ri se <ndele#niceau c3lu73rii 8enedic#ir#i, s3 ne rea0in#i0 de
Cassiodorus, o0 de s#a# ro0an, care, #r3ind <n#re anii 4&C %i 5"3 a.D., a !uca# un rol de sea03 <n
p3s#rai-ea pa#ri0oniului cul#ural al An#ic9i#3ii.
Mn plin3 perioad3 a :0i7raiei popoarelor; al#fel 5isa :n363lire a 8ar8arilor;, Teodoric pe
care is#oria <l 6a 7ra#ifica cu co7no0enul de :cel .are;, 6ii#orul re7e al os#ro7oilor, <%i pe#rece
5ilele #inereii ca os#a#ic la Ii5an. Aici, #i0p de %ase ani, are prile!ul s3 cunoasc3 <ndeaproape
de#aliile rafina#ei cul#uri eline pe care 6a 6oi s3 o in#roduc3 <n I#alia, ara <n care 7oii <%i
<nfiinaser3 re7a#ul lor de r3s3ri#. A!u#a# de Cassiodoras, des#oinicul s3u 0inis#ru, 6a proceda la
redac#area 2nstituiilor @la#. :Ins#i#u#iones;, n.a.A, lucrare a0pl3 ce repunea <n circulaie #e5aurul
74ndirii an#ice. <n ur0a ne<nele7erilor cu 'eodoric cel .are, Cassiodorus se re#ra7e la .on#e
Cassino dup3 unii, la .3n3s#irea SOuillace @Vi6ariu0A, un fel de fundaie personal3, dup3 alii,
unde adun3, #raduce %i co0pilea53 nu0eroase din scrierile lui ,alenus, )rei8asios %i Ale2andru
din 'ralles.
4
.ai 0ul#, <ncura!ea53 pe fraii c3lu73ri s3 procede5e la copierea 0anuscriselor
e2is#en#e %i la #rans0i#erea lor c3#re curile %i 8i8lio#ecile aferen#e 03n3s#irilor din Europa
6es#ic3, sin7urele crua#e <n oarecare 03sur3 de furia de6as#a#oare a 8ar8arilor. <n aces# 0od se
sal6ea53 o serie din 6aloroasele #e2#e #ra#4nd #e0e ale 0edicinii an#ice.
5
<nde0nurile sale sun#
ur0a#e %i de <n7ri!irea suferinelor aproapelui. El <i o8li73 pe c3lu73ri s3 produc3 8o7a#e %i
con#inui recol#e de plan#e 0edicinale. $en#ru aces# 0o#i6 aproape #oa#e 8i8lio#ecile 03n3s#irilor
E6ului .ediu reu%esc s3-%i procure 6aloroasele scrieri ale An#ic9i#3ii referi#oare la aces#
su8iec#.
6

'4n3rul c3lu73r S#ra8o, <n anul &2&, <n#r-un poe0 de 444 de 9e2a0e#ri, e6oca foloasele ce-
i re6eneau de pe ur0a :7r3diniei; @9or#ulus, n.a.A
"
pe care s#areul 03n3s#irii S#. ,allen i-o
<ncredinase spre <n7ri!ire. -i fiindc3 a0 a0in#i# aceas#3 03n3s#ire, es#e ca5ul s3 reine0 c3 <n
8i8lio#eca ei se 73se%#e %i planul iniial al cons#ruciei <n#re7ului co0ple2 0onas#ic din anul &2C.
El de0ons#rea53 c3, <nc3 din #i0pul lui Carol cel .are, 7r3dina de plan#e 0edicinale, depo5i#ul
ce conser6a plan#ele, c9iliile 8olna6ilor precu0 %i locuinele personalului 0edical %i a a!u#oarelor
aces#uia f3ceau par#e din s#ruc#urile unei 03n3s#iri.
&
<n7ri!irea 8olna6ilor, 0uncile a7ricole,
cons#rucia %i repararea de 8iserici, %coli %i 03n3s#iri %i reali5area de opere de ar#3, s#udiul
%#iinelor, <n plin3 de56ol#are, in#rau <n pro7ra0ul 5ilnic supus co0anda0en#ului :la8ora;
@lucreea53S n.a.A. .are par#e din #i0p era dedica#3 co0anda0en#ului :oraS; @roa73-#eS n.a.A, c3ci
1C4
8enedic#inul recur7e la ru73ciunea de 5i %i noap#e <n 6ederea ier#3rii p3ca#elor proprii %i ale
aproapelui. .ona9ii dau do6ad3, <n #o# ce fac, de 0are r46n3, serio5i#a#e %i in#eli7en3 cu a#4# 0ai
0ul# cu c4# recru#area lor nu se face la <n#40plare, ci ine sea0a de cali#3ile deose8i#e de care
candida#ul #re8uie s3 dea do6ad3 <n perioada de ucenicie.
.ona9is0ul apare ca o 0i%care spiri#ual3 cre%#in3, ca o #endin3 de des364r%ire prin
renunare la #o# ce <nsea0n3 8un 0a#erial. +ea73nul s3u1 Spaiul pales#inian %i sirian.
<ncepu#urile sale1 Secolele I %i III d.C9. %i unele din#re epis#olele Sf4n#ului Apos#ol $a6el, <n care
aces#a are aprecieri fa6ora8ile asupra celi8a#ului.
/

$ri0ele 7rup3ri de c3lu73ri se s#a8ilesc %i or7ani5ea53 <n 7ro#ele pus#iului iar cei
indi6iduali <%i ale7 drep# s3la% scor8uri de copaci, <n3li0i i5ola#e, 0o#i6 pen#ru care au fos#
nu0ii s#4lpnici.
.ona9is0ul era %i o 0i%care de pro#es# <0po#ri6a incapaci#3ii %i per6er#irii 6ieii pu8lice.
Cu #i0pul 03n3s#irile se <08o73esc %i corupia face o8li7a#orie refor0area lor. <n secolele
V %i VI 0i%carea refor0is#3 iniia#3 la a%e53rile 03n3s#ire%#i de la ClunB %i ,ar5e 6or readuce
ac#i6i#a#ea 0ona9al3 pe f37a%ul cel 8un. Secolele VI %i VII, <n co0ple#area refor0elor de6eni#e
din nou necesare, 6or duce %i la apariia unor noi ordine.
1C

Bemard de Clairvaux @1C/1-1153A <n#e0eia53 ordinul cis#ercienilor care, <n scur#3 6re0e,
6a e7ala i0por#ana 8enedic#inilorH Francesco d#Assisi @11&1-1226A, pe cel al franciscanilor, iar
Domingo de Guzman @11"C-1221A, pe cel al do0inicanilor. *l#i0ele dou3 erau ordine de
c3lu73ri-cer%e#ori care renun3, la <ncepu# cel puin, la so0p#uoasele 03n3s#iri %i a8aii %i #r3iesc
din 0ilos#enie. Cu #i0pul <ns3 se 6or <08o73i, declan%4nd din par#ea socie#3ilor laice 03suri de
seculari5are.
Mn ciuda prolifer3rii aces#or ordine, asis#ena 0edical3 prac#ica#3 <n di6ersele 03n3s#iri
<nce#ea53, cel puin oficial, <n anul 113C. Era da#a la care Conciliul de la Cler0on# in#er5icea
0ona9ilor e2erci#area profesiunii de 0edic. ) 8un3 par#e din#re a#ri8uiile c3lu73rilor au fos#
prelua#e de clerul paro9ial.
11



NOTE:

1. K)(,, C9ris#ian, Claus: 1edizingesc#ic#te, Verla7 .edical 'ri8une,
Lies8aden, 1/&5, S. 52H
2. >A''S'EI, .ar?us: +eltreligionen, Fonne0an Verla7s7esellsc9af#,
Foln, 1//", S. &C-&1H
3. >)==.A, '9. $aul: Der 1ittdalterlic#e 1ensc#, Verla7 =riedric9
Andreas $er#9es, ,o#9a, 1/22, S. 3/-54H
1C5
4. V)+FE(, ,er9ard-$aul: Der !rzt und dos 4eil8esen im 1ittelalter,
Verla7 A. =ru90or7en, .iinc9en, 1/6", S. 12-13H
5. 2bid, S. 13H
6. 2bid, S. 15H
E 2bid, S. 15 @6e5i %i S#ra8o, 4ortulus: :Vo0 ,ar#en8au;, S#. ,allen, 1/5"AH
&. 2bid, S. 16H
/. $A VE+, Sf. Apos#ol: /pistola 2-a ctre Corinteni, E: &. <n Ii8lia lui
Kus#inian, ed. a Ii-a. Ed. Ins#. Ii8lic, Iucure%#i, 1/"5H
1C. >A''S'EI, ..: +eltreligionen, @6. punc#ul 1 al pre5en#elor no#eA, S. 52H
11. K)(,, C9.C: 1edizingesc#ic#te @6. punc#ul 1. al pre5en#elor no#eA, S. 52.
1C6
CE'(E DE MVDPD.N' .EDICA+



-C)A+A DE .EDICID DE +A SA+E()


Is#orio7rafia 0edical3 nu a reu%if p4n3 as#35i s3 fi2e5e <n #i0p <ncepu#urile -colii
salerni#ane. $en#ru a r3spunde cu0 a fos# <n#e0eia#3, ar #re8ui s3 d30 cre5are #radiiei care
susine c3, la un 0o0en# da#, pa#ru <n63ai: un 7rec, un ara8, un iudeu %i un cre%#in la#in au
9o#3r4# s3 pun3 8a5ele aces#ei %coli de <n63304n# 0edical.
1
oi consider30 c3 cei pa#ru oa0eni
de %#iin3 %i fonda#ori nu sun# al#ce6a dec4# le7endari repre5en#ani si08olici ai cul#urilor
respec#i6e care 6or furni5a ele0en#ele con6er7en#e ale unui ecu0enis0 0edical profi#a8il, o
i0a7ine 0e#aforic3 e2pri04nd o reali#a#e e6iden#3 %i ni0ic 0ai 0ul#.
u pu#e0 r3spunde cu preci5ie <n#re83rii 6i54nd da#a precis3 a <n#e0eierii, dar, <n #e2#ul
unei cronici france5e, se 6or8e%#e despre un anu0e Adal8eron ce de6ine episcop de (ei0s <n
anul /6/ %i es#e o8li7a#, <n acela%i an, s3 se pre5in#e <n cali#a#e de pacien# la consul#ul unui
specialis# <n li#ia5ele 6e5icii urinare. In cursul secolului al Vl-lea Alfano @1C5&-1C&3A <l #ra#ea53,
#o# la Salerno, pe s#areul 03n3s#irii .on#e Cassino,
2
pe nu0e Desiderius, 6ii#orul pap3 Vic#or al
III-lea, ca %i pe Eduard al III-lea Confesorul, re7e al An7liei @1C43-1C6CA.
Cu si7uran3 pu#e0 afir0a c3 -coala de 0edicin3 de la Salerno s-a de56ol#a# #rep#a# <nc3
din #i0pul lucr3rii Sf. Ienedic# la .on#e Cassino, su8 influena aces#uia, el <nsu%i 0edic,
<ncep4nd cu secolele al Vl-lea %i al V>-lea, pen#ru a a!un7e la repu#aia de necon#es#a# de care se
8ucura <n !urul anilor 1CCC.
Corpul profesoral es#e asi7ura# de c3#re c3lu73rii 8enedic#ini ai 03n3s#irilor din Salerno %i
.on#e Cassino, iar pacienii, nenu03rai, pro6in din#r-o re7iune 84n#ui#3 de epide0ii %i ende0ii
de pes#3 8u8onic3, lues %i lepr3H a#acurile 8andi#e%#i %i !afurile incursiunilor 8ar8arilor %i ale
sara5inilor co0ple#ea53 un #a8lou al cala0i#3ilor ce r3reau cons#an# r4ndurile populaiei sau
l3sau <n ur0a lor co9or#e de suferin5i %i es#ropiai.
3

Mn aceas#3 perioad3 cuprins3 <n#re <n#e0eierea %colii %i ac#i6i#a#ea lui Cons#an#in Africanul,
<n secolul VI., la Salerno <nre7is#r30, din punc# de 6edere #eore#ic, 5isa :perioad3 nea7r3; a
0edicinii. 'e2#ele ce par6in <n 04inile c3lu73rilor-0edici sun# din#re cele 0ai :e#ero7ene;.
$en#ru a defini si#uaia e2ac#3 ne per0i#e0 a o ci#a pe Danielle KacOuar#: :....anuscrisele
#rans0ise <n cea 0ai 0are 03sur3 <n cadrul 0onas#ic 6e9iculea53 din plin ree#e %i cule7eri
far0aceu#ice sau lucr3ri de orien#are prac#ic3, oferind o descripie su0ar3 a 0odali#3ilor %i o
1C"
enu0erare a #ra#a0en#elor, f3r3 !us#ificarea indicaiilor lor. Sun# sal6a#e fra70en#e 9e#erocli#e
aparin4nd li#era#urii 0edicale 7rece%#i.;
4

Din aceas#3 s#are a0enina#3 de s#a7nare, si#uaia es#e repus3 <n 0i%care de un sin7ur o0,
Cons#an#in Africanul.
S-a n3scu# <n !urul anului 1C15, dup3 #oa#e pro8a8ili#3ile <n Car#a7ina african3, f3r3 a fi
0usul0an. =oar#e 8un cunosc3#or al %#iinelor %i li08ii ara8e, dup3 ce colind3 <n#re7ul )rien#,
a#ras de renu0ele -colii din Salerno, de cli0a 8l4nd3 a locului %i de a#0osfera #oleran#3
fa6ora8il3 unei #e0einice ac#i6i#3i, se ins#alea53 ca profesor al respec#i6ei ins#i#uii. Dup3 scur#
#i0p se re#ra7e, 0ai <n#4i <n lini%#ea .3n3s#irii Sf. A7a#9a din A6ersa %i apoi la .on#e Cassino,
unde se dedic3 ac#i6i#3ii de #raduc3#or. <%i 6a sf4r%i 5ilele <n#re 5idurile aces#ui l3ca% de sfinenie
%i cul#ur3 la a.D. 1C&" @da#3 nesi7ur3A.
De pe ur0a lui ne r304ne o oper3 cons#4nd din #raduceri de lucr3ri 0edicale din ara83 <n
li08ile 7reac3 %i la#in3, s#r4ns3 <n dou35eci %i dou3 de 6olu0e.
'raducerile nu erau nu0ai #raduceri. $res3ra#e cu 6aria#e co0en#arii personale, ele
cons#i#uiau un :a77iorna0en#o;, o <0prosp3#are a li#era#urii 0edicale, pe l4n73 8o7a#ul coninu#
de idei al unei lu0i p4n3 a#unci 0ai puin cunoscu#3 <n Europa. Vec9ea Ci6i#as >ippocra#ica,
cu0 era denu0i#3 -coala din Salerno, <n#inere%#e su8 influena aces#ei #ransfu5ii de s4n7e
proasp3# dar <%i co0ple#ea53 %i infor0aiile pro6enind din surse 0ai 6ec9i 9ipocra#ice %i 7alenice.
Cons#an#in le 6a se0na a#r374ndu-%i 0ai #4r5iu epi#e#ul de pla7ia#or, doar <n par#e !us#ifica#.
5

$re635u#3 cu aces#e dou3 6alene, cea #eore#ic3 dar %i cu cea prac#ic3, dru0ul cruciailor
r3nii %i 8olna6i #rece pe la porile salerni#ane %i furni5ea53 roiuri nesf4r%i#e de pacieni. -coala
din Salerno 6a deine supre0aia <n 0a#erie de ar#3 %i %#iin3 0edical3 <n Europa p4n3 la
<nfiinarea facul#3ilor de 0edicin3 de pe l4n73 uni6ersi#3ile din Iolo7na, $ado6a, $aris,
.on#pellier, eapole %.a. de care ne 6o0 ocupa <n capi#olul ur03#or. <n preala8il <ns3 s3 arunc30
o pri6ire 0ai cuprin53#oare asupra ac#i6i#3ii lui Cons#an#in Africanul, precu0 %i a al#or
cola8ora#ori ai -colii 0edicale salerni#ane.
El se ocup3 <n pri0ul r4nd de lucr3rile ela8ora#e <n ecolul al V-lea la Fairuan de c3#re
0edicul %i filosoful ara8 Is93O al-Isr3Rili #ra#4nd despre die#e#ic3, fe8re %i urin3. Fairuan a fos# %i
es#e al pa#rulea cen#ru reli7ios %i cul#ural al isla0ului. 'raduce un opuscul despre 0elancolie al
lui Is93O i8nR Isr3 precu0 %i #ra#a#ul de pa#olo7ie al lui I8n al ,a553r <n care di6ersele 8oli erau
descrise <n funcie de cau5ele, si0p#o0a#olo7ia %i #ra#a0en#ele lor.
+e ur0ea53 al#e dou3 lucr3ri i0por#an#e de ori7ine orien#al-0usul0an3 ela8ora#e <n
secolele IV %i V, care 6or fi u#ili5a#e 0ai ales <n <n63304n#ul 0edical ale2andrin #ardi6.
$ri0a din#re aces#e #raduceri, Ysagog, es#e un #e2# ce a fos# folosi# <n #o# #i0pul E6ului
.ediu de c3#re <ncep3#orii <n s#udiul 0edicinii, un fel de precis re5u0a#i6 al %roblemelor
medicinii, a64nd ca au#or pe >unaBn i8n Is93O @Ko9anni#usA. +ucrarea pre5en#a 7alenis0ul
1C&
ale2andrin, re635u# de ara8i, <n#r-un 0od 0ul# 0ai clar dec4# o0olo7ul s3u 7reco-la#in al E6ului
.ediu #i0puriu.
6

A doua lucrare de a0ploare #radusZ %i adap#a#3 de Cons#an#in Africanul, Cartea Regal,
scris3 de 0edicul de ori7ine persan3 '# i8n-al-RA883s al-.37us< @>alB A883sA, cunoscu#3 su8
nu0ele de %antegni @nu0e de #raducere se0nific4nd ,oat !rta, n.a.A, care de6ine o lucrare de
referin3, a c3rei repu#aie 6a p3li doar fa#3 de Canonul medicinii al lui A6icena.
6

Aces# #ra#a# 0asi6, prac#ic %i #eore#ic re<nnoia #radiia enciclopedic3 8i5an#in3 precu0 %i
a08iiile aces#eia de a pre5en#a, :<n 8loc; #oa#e cuno%#inele necesare unui 0edic des364r%i#.
Credincios for0aiei sale ale2andrine %i #radiiilor salerni#ane, Cons#an#in accen#uea53 carac#erul
elin %i elenis#ic al c3rii l3s4nd <n surdin3 ele0en#ul ara8i5an# al lui >alB A88as. Ca o do6ad3 <n
aces# sens es#e fap#ul c3, la <ncepu#ul lucr3rii, au#orul #raducerii #rece lis#a a %aispre5ece #i#luri de
#e2#e aparin4nd canonului 7alenic ale2andrin. 're8uie su8linia#e efor#urile pe care le face
Cons#an#in <n 0a#erie de ana#o0ie, c3reia <ncearc3, %i reu%e%#e <n 8un3 03sur3, s3-i s#a8ileasc3 o
#er0inolo7ie la#in3. +eon )s#iense <l carac#eri5ea53 precu0 ur0ea53: :...p9ilosop9icis s#udiis
plenissi0e erudi#us )rien#is e# )ccidens 0a7is#erH no6isOue efful7ens >ippocra#es;
"
.
Mn perioada <n care Cons#an#in Africanul se 8ucura de o no#orie#a#e 8ine 0eri#a#3, <l pu#e0
<n#4lni, #o# <n cadrul -colii de la Sa<erno, pe ,ariopon#o, con6ins aderen# al 9ipocra#is0ului %i
7alenis0ului. <n lucrarea %assionarius 7alenus, pu8lica#3 a8ia dup3 pa#ru su#e de ani la Iasel,
su8 #i#lul De morborum causis accidentibus et curationibus,
K
desc9ide, <n#re al#ele, dru0uri noi
li#ia5ei nefro-6e5icale. Do#a# o8ser6a#or al reali#3ilor clinice, scrie o car#e despre Febre <n care
enun3 principiul #erapeu#ic: :Si causas i7noras, cuando curas1;
/

Cofone, 0edic, produs al aceleia%i %coli de orien#are 9ipocra#ico-7alenic3, scrie opusul cu
#i#lul De arte medendi
3F

) al#3 par#iculari#a#e a -colii 0edicale din Salerno cons#3 <n fap#ul c3 prin#re cola8ora#orii
de 0arc3 pu#e0 73si %i c4#e6a fe0ei-0edici, a%a cu0 a fos# ca5ul 'ro#ulei, au#oare a #ra#a#ului De
passionibus mulierum seu de remediis mulieribus
33
+a fel, doc#oria A8ella, 0edic, au#or al
lucr3rii De atra bile
n
A0 pu#ea <n0uli e2e0plele, <ns3 crede0 c3 ceea ce era de de0ons#ra# a0
de0ons#ra#. -coala din Salerno oferea un deose8i# 0odel de #oleran3 %i o0enie reu%ind s3
reuneasc3 <n r4ndurile corpului didac#ic o eli#3 a epocii respec#i6e. De aici %i succesele sale.
.ai r304ne s3 ne ocup30 de dou3 ul#i0e aspec#e ale ac#i6i#3ii %colii: de56ol#area
c9irur7iei %i a le73#urilor cu al#e ins#i#uii si0ilare <nfiina#e <n#re #i0p.
) si#uaie nesi7ur3 %i confu53 pe #oa#e planurile, <n special <n Europa 6es#ic3 <n secolele VI
%i VII, face s3 se piard3 unele din#re 6aloroasele cuno%#ine ale An#ic9i#3ii clasice. Aceas#a a fos#
soar#a unor scrieri se0na#e de Ale2andru din 'ralles %i de $aul din Ae7ina. E6iden#, dup3
s#a8ili#a#ea ce sur6ine <n #i0pul do0niei lui Carol cel .are, c9irur7ia, se70en#ul cel 0ai eficien#
%i o8iec#i6-necesar al 0edicinii, pare a 6oi s3 reia un dru0 al pro7resului. Din p3ca#e ea es#e
1C/
lo6i#3 ne!us#ifica# de 8iserica ro0ano-ca#olic3,
13
#oc0ai de 8iseric3, <n care ea - c9irur7ia -
#re8uia s3-%i 73seasc3 o fidel3 alia#3. Conciliul de la 'ours, inu# <n anul 1163, in#er5icea pur %i
si0plu :0edicilor cins#ii;, adic3 8unilor cre%#ini, s3 se ocupe cu s#udiul ana#o0iei %i prac#icarea
c9irur7iei.
13
Es#e pen#ru a doua oar3 c4nd un conciliu 8isericesc adop#3 o 9o#3r4re ce se opunea
unor ac#i6i#3i %#iinifice 6i54nd ade63rul despre o0 %i 8inele aproapelui. Era o recidi63 la scur#
#i0p dup3 Conciliul de la Cler0on# @113CA %i nu 6a cons#i#ui o e2cepie. A0in#i0 doar c4#e6a
din#re nu0ele celor dedicai %#iinelor, oa0eni care %i-au da# 6iaa sau au suferi#, pen#ru c3 ideile
lor se opuneau do70elor sau pur %i si0plu unor a08iii 0onopoli5an#e ale unei p3ri din <nal#a
ierar9ie clerical3: .ic9el -er6e#, ,iordano Iruno, ,alileo ,alilei ca s3 nu-i a0in#i0 dec4#
cele8ri#3ile. Aces#ea sun# nu0ele celor ce ar #re8ui 8ea#ificai %i sanc#ificai, c3ci ei s-au <nscris
<n is#oria o0enirii ca lup#3#ori pen#ru ade63r, ade63rul %#iinei, %i 8inele aproapelui. Dar predica
lor pen#ru ade63rurile a#urii %i pen#ru #303duirea sau u%urarea suferinelor aproapelui, s#r3danii
ale oa0enilor de %#iin3 ai 6eacurilor #recu#e, nu 6enea oare <n consonan3 cu predicile
(3s#i7ni#ului de pe ,ol7o#a1 -i de aici s3 #ra7e0 conclu5ii c3 <n#re7i %i nu0eroase concilii au
accep#a# 9o#3r4rea <0po#ri6a <n633#urii lui >ris#os1 Doar a08iiile de%ar#e %i lu0e%#i au pu#u# s#a
<n spa#ele deci5iilor anilor 113C %i 1163. -i frica. =rica unor ierar9i sla8i de a nu pierde, repe#30,
0onopolul :ade63rurilor; lor, ser6i#e <n fu0 de c3uie %i for0ule do70a#ice de nep3#runs pen#ru
o 0in#e o0eneasc3.
14

orocul sau <n#40plarea desc9id dru0uri spre Es# cruciadelor, porni#e la cucerirea
:+ocurilor Sfin#e;. *nul din#re aces#e dru0uri ale suferinei %i 0i5eriei o0ene%#i, a%a cu0 a0
0ai spus, #rece prin Salerno %i 0ii de r3nii, cu pl37i infec#a#e, a0pu#ai %i es#ropiai, %i #o# felul
de ali suferin5i #re8uie asis#ai, operai %i <n7ri!ii. Din aces# 0o0en#, p4n3 %i deci5iile unui
:sf4n# conciliu; de6in caduce.
+a sf4r%i#ul secolului al V>-lea <ndr35neul (u77iero din Salerno, <0preun3 cu ali #rei
cola8ora#ori, face s3 apar3 #ra#a#ul C#irurgia care sis#e0a#i5a noile cuno%#ine %i a0in#ea al#ele
0ai 6ec9i spri!inindu-se pe au#ori#a#ea unor au#ori ara8i ca (9a5es, A6icenna %i Al8ucasis.
Au#opsii %i disecii prac#ica#e <n !urul anului 13CC la Iolo7na de c3#re .undis pe ani0ale
@porciA 6or da un nou i0puls cerce#3rilor de ana#o0ie iniia#e <n ur03 cu 0ai 8ine de 1CCC de ani
de c3#re ,alenus.
(e6enind la C#irurgia lui (u77iero @(o7erA cons#a#30 c3 #ra#a#ul se ocup3, <n#re al#ele, %i
cu o serie de afeciuni 0ai puin c9irur7icale, dar foar#e frec6en# <n#4lni#e <n pa#olo7ia E6ului
.ediu, ca de pild3 lepra %i con6ulsiile.
15

'o# el rea0in#ea con#e0poranilor di6ersele in#er6enii c9irur7icale prac#ica#e <n 0od curen#
<n ca5urile de li0fadeni#3 @scrofulo53A, polipi na5ali %i 9e0oroi5i, precu0 %i unele operaii din
do0eniul of#al0olo7iei. Era un fel de pro7ra0 0ini0al da#ora# <n 8un3 par#e fap#ului c3 #oa#e
0i!loacele de anes#e5ie-anal7e5ie u#ili5a#e %i e2peri0en#a#e nu d3duser3 sa#isfacii p4n3 la da#a
11C
respec#i63 %i cerinele din aces# do0eniu s#4n!eneau a8ordarea unei c9irur7ii 0ai la8orioase. <n
0a#erie de 9e0os#a53 si#uaia era ce6a 0ai 8un3, recur74ndu-se la coa7ulan#e de ori7ine
6e7e#al3. $en#ru pansa0en#e <ncep s3 se u#ili5e5e co0prese %i fese c4# 0ai cura#e,
corespun53#oare cuno%#inelor de i7ien3 ale epocii respec#i6e, care <ncep s3 in#uiasc3 rolul nefas#
!uca# de poluarea di6erselor :o8lo!eli; <n infeciile pl37ilor. +u2aiilor de coloan3 li se asi7ur3 un
spaiu i0por#an#. 'erapia lor co0por#a, ca %i as#35i de al#fel, #raciunea 8ipolar3, con#inu3 sau
e2#e0poranee, cea din ur03 8ru#al3 %i <n final a8andona#3 din cau5a frec6en#elor le5iuni
neurolo7ice ia#ro7ene irecupera8ile.
C9irur7ia lui (u77iero %i al#e lucr3ri ale lui (oland din $ar0a %i ale lui ,uB de C9anliac se
ocup3 foar#e pe lar7 de pl37ile pene#ran#e %i nepene#ran#e prin s37ei a c3ror e2#ra7ere era
<n#o#deauna <n7reuna#3 de e2is#ena c4rli7elor sau aripioarelor orien#a#e <n con#rasensul
pene#raiei. (u77iero descrie sis#e0a#ic dup3 0odelul 7rec aces#e le5iuni, <ncep4nd cu capul %i
#er0in4nd cu picioarele. El su8linia53 par#iculari#3ile le5iunilor fiec3rei re7iuni, precu0 %i
de#aliile de #ra#a0en# care, <n ciuda fap#ului c3 recur7ea la soluii in7enioase %i <ndr35nee,
r304nea 7re6a# de o 0are 0or#ali#a#e, <n special <n pl37ile a8do0inale cu in#eresarea
6iscerelor.
16

Valoarea c9irur7iei acelor #i0puri cons#3 <n #rei fap#e.
$ri0ul, face s3 cad3 <n desue#udine 9o#3r4rile Conciliului de la 'ours. <n paralel se fac pa%i
i0por#ani <n direcia laici53rii 0edicinii %i <n special a c9irur7iei.
Al doilea perfecionea53 ins#ru0en#arul c9irur7ical care a#in7e nu03rul i0presionan# de
pes#e dou3 su#e de fer3s#raie, 8is#urie, foarfeci %i cau#ere.
1"

Mn ceea ce pri6e%#e le73#urile cu al#e ins#i#uii de <n63304n# superior, sun# de rele6a#
sc9i08urile de #e2#e de speciali#a#e, de cadre didac#ice %i de s#udeni, ar0onioase %i cons#an#e, <n
special cu *ni6ersi#a#ea din .on#pellier.
(e5u04nd, es#e de reinu# c3 -coala de la Salerno se <nfiinea53 <n secolele & %i / drep#
cen#ru de <n63304n# 9ipocra#ic. =3r3 a fi ilus#ra#3 de ac#i6i#a#ea unor 0ae%#ri ca =allopia,
Cesalpino, Vesal sau .alpi79i, de6ine un solid cen#ru de <n63304n# da#ori#3 fap#ului c3 era
a%e5a#3 pe dru0ul cruciadelor %i dispunea de 8une le73#uri cu 0edicina ara83 %i *ni6ersi#a#ea din
.on#pellier. De Ia un 0o0en# da# <ns3 nu 6a 0ai ine pasul cu noua #endin3 e2peri0en#al3 ce se
i0punea #o# 0ai 0ul# %i cen#rul decade 0ai ales c3 se f3cea si0i#3 #o# 0ai pu#ernicUConcurena
uni6ersi#3ii 6ecine din apoli. <n 1&11, .ura#, re7ele eapolelui, <i se0nea53 ac#ul de deces,
desfiin4nd-o, dup3 5ece secole de funcionare.


*IVE(SI'A'EA DI I)+),A

111

Se <nfiinea53 <n secolul al Vl-lea ca %coal3 !uridic3. De6ine cele8r3 din secolul ur03#or
su8 conducerea lui Iranios. Ca %coal3 de <n63304n# 0edical <%i <ncepe funcionarea oficial3 o
da#3 cu se0narea 8ulei din 121/ de c3#re Sf4n#ul $3rin#e >onorius al III-lea. <n63304n#ul
0edical ia drep# 8a53 operele lui Aris#o#eles, ,alenus, A6icenna %i A6erroes cons#i#uind un
0i2#u0 co0posi#u0 de concep#e priori#ar filosofice, secundar 0edicale. Cu apariia lui .ondini
dei +iucci @12"C-1326A de8u#ea53 0oderni5area s#udiului ana#o0iei. Di6ersele or7ane rede6in
ceea ce se cons#a#3 prin disecii %i au#opsii %i nu ce era scris <n c3rile lui ,alenus. +ucrarea sa
!natomia 1ondini de6ine %i r304ne car#e de referin3 p4n3 la <ncepu#ul epocii 0oderne.
'o# la Iolo7na, pes#e 0ai 8ine de o su#3 de ani, Ieren7ario da Carpi @146C-153CA, <n
!natomia per Carpum ctigat, reia ideile lui .ondini pri6i#oare la 0e#odele de s#udiu ale
ana#o0iei. Au#orul cunoa%#e sensul circulaiei s4n7elui <n ca0erele ini0ii precu0 %i 0odul de
funcionare al 6al6elor aces#eia, fap#e incon#es#a8ile, ce 6or per0i#e lui (ealdo Colo08o s3
descopere circulaia 0ic3.
Mn con#inuare s3 ne <ndrep#30 a#enia asupra unui al# cen#ru 0edical de56ol#a# <n#re #i0p.



*IVE(SI'A'EA DI $AD*A SA* $AD)VA


*ni6ersi#a#ea din $ado6a apare <n condiii puin o8i%nui#e. C3#re <ncepu#ul secolului al
VII>ea 7u6ernul Iolo7nei <ncearc3 s3 li0i#e5e li8er#3ile uni6ersi#are. $ro#es#a#ari %i
ne0ulu0ii, o par#e din#re s#udeni p3r3sesc ora%ul 0u#4ndu-se la $ado6a, unde 6or <nfiina o
nou3 uni6ersi#a#e, ce se 6a afir0a 0ai ales prin personali#a#ea %i ac#i6i#a#ea c4#or6a :0ae%#ri; din
lu0ea 0edical3, ca %i prin spiri#ul s3u li8eral.
*nul din#re ace%#ia, $ie#ro dRA8ano @1256-1315A, 0edic %i filosof, are o con#ri8uie
i0por#an#3 <n ceea ce pri6e%#e cola8orarea din#re 0edicin3 %i filosofic Cea 0ai i0por#a#3 lucrare
<n aceas#3 direcie se nu0e%#e Conciliator differentiarum, p#ilosop#orum et praecipue
medicorum @Concilierea ne<nele7erilor din#re filosofi %i 0ediciA.
Susine %i <0p3carea <n#re credin3 %i raiune cu condiia ca p3rile, dar 0ai ales 0edicii, s3
renune la do70a#is0 pen#ru a da do6ad3 de o8iec#i6i#a#e %#iinific3. Era aceas#3 condiie o cri#ic3
6oala#3 la adresa operei lui ,alenus1 'o# de la el afl30 c3 <n 6re0ea sa au#opsiile se prac#icau <n
0od curen#. Aces#ea <i per0i# s3-1 con#ra5ic3 pe Aris#o#eles <nsu%i, dRA8ano susin4nd c3 ner6ii
<%i au ori7inea <n sis#e0ul ner6os cen#ral %i nu <n ini03 cu0 credea filosoful din S#a7ira. <n
0a#erie de eficien3 a #ra#a0en#ului unor 8oli psi9oso0a#ice dRA8ano considera c3 <ncrederea <n
112
0edic es#e decisi63.
.edicul-filosof <%i poa#e desf3%ura nes#4n!eni# ac#i6i#a#ea de-a lun7ul <n#re7ii 6iei. Se 6a
8ucura <ns3 pos#0or#e0 de o deose8i#3 a#enie. Inc9i5iia <l conda0n3 %i pune s3-i fie arse
scrierile, s3-i fie des9u0a#e %i arse res#urile p304n#e%#i. Susin3#or al a6errois0ului, dRA8ano es#e
con#inua# de ele6ii s3i Vesal %i .or7a7ni, cel de al doilea de6enind fonda#or al curen#ului de
74ndire ana#o0opa#olo7ic.
u la 0ul# #i0p dup3 0oar#ea lui dRA8ano, o 9o#3r4re a .arelui Sfa# al Veneiei din 2" 0ai
136& o8li73 Cole7iul .edicilor %i al C9irur7ilor la efec#uarea <n pu8lic, cel puin o da#3 pe an, a
unei de0ons#raii de au#opsie-disecie. $os#u03 dar u#il3 recunoa%#ere a ac#i6i#3ii lui dRAl8ano.
+a r4ndul s3u, 0edicina ana#o0oclinic3 se 6a de56ol#a su8 i0pulsul lui Alessandro
Ienede##i @145C-1512A %i a ele6ului aces#uia, .arcan#onio della 'orre @14"5-15C6A, precu0 %i
da#ori#3 8unelor condiii crea#e <n ur0a cons#ruciei Spi#alului San =rancesco ,rande, din p3ca#e
as#35i disp3ru#, <n care, un #i0p <ndelun7a#, se 6a prac#ica un <n63304n# clinic de o e2celen#3
cali#a#e.
Asupra ac#i6i#3ii lui (ealdo Colo08o, %i a lui Andrea Cesalpino 6o0 re6eni.


*IVE(SI'A'EA DI .)'$E++IE(


+a fel ca %i <n ca5ul -colii din Salerno ni0eni nu poa#e spune precis c4nd a <ncepu#
<n63304n#ul 0edical la .on#pellier.. Cele 0ai 0ul#e p3reri con6er7 spre secolul al V-lea,
perioad3 ce coincide cu <n#e0eierea ora%ului. $ri0a cl3dire es#e o 8isericu3 <nc9ina#3 Sfin#ei
.3ria, ridica#3 pe una din colinele si#ua#e la #rei ?ilo0e#ri spre sud de :dru0ul 8anilor;,
cunoscu#3 <nc3 din 6re0ea do0inaiei ro0ane. oi locuine, 0uli ara8i %i e6rei ne7us#ori %i
5arafi dar %i 0ai 0uli 8olna6i co0ple#ea53 #rep#a# #rep#a# peisa!ul, iar 8iserica es#e re8o#e5a#3
de6enind :o#re Da0e de 'a8les;.
2C
*n loc de sf4n# pelerina! a#ra7e %i profesiunile de s3n3#a#e,
0edici, c9irur7i, far0aci%#i care, d4nd do6ad3 de cali#3i profesionale deose8i#e, aduc #4r7ului o
anu0i#3 no#orie#a#e. Seniorii locului, :Ies ,uil9e0;, nu <n#4r5ie s3-i cons#ruiasc3 5iduri solide de
ap3rare, dup3 0oda #i0pului. $e o colin3 6ecin3 se cl3de%#e 8iserica paro9ial3 Sain# Denis. Sa#ul
ce-o <ncon!oar3 se nu0e%#e .on#pelliere#. A08ele locali#3i cresc %i se 6or reuni <ncinse de un
nou 5id de incin#3. <n#re #i0p, prin 0aria!, senioria locului #rece <n 04na casei de Ara7on c3ci
,uil9e0 al V*I-lea nu are 0o%#eni#oare dec4# o fa#3, pe .3ria de .on#pellier ce se 03ri#3 <n
12C4 cu $edro al II-lea Ara7one5ul. Cei ce le ur0ea53 sun# a0es#ecai <n di6erse lup#e %i
r358oaie p4n3 c3#re finele secolului al VlV-lea c4nd ora%ul in#r3 su8 pro#ecia re7ilor =ranei.
<n#re #i0p .on#pellier a de6eni# un cen#ru econo0ic i0por#an# 0ai ales da#ori#3 fap#ului c3
113
dinas#ia ,uil9e0, s#3p4nii locului, se0nea53 un decre# <n anul 1121, re<nnoi# <n 114& %i 11"2,
prin care se in#er5icea orice aciune !uridic3 <0po#ri6a ara8ilor %i e6reilor.
21

Dar nici 0edicina nu r304ne 0ai pre!os. $ri0ele docu0en#e care a#es#3 ora%ului cali#a#ea
de cen#ru didac#ic 0edical, a0 spune as#35i, da#ea53 din secolul al V>-lea, a%a dup3 cu0 reiese
din #e2#ul lui Ansel0 de >a6el8er7 @113"A, cel al Sf4n#ului Iernard @1153A %i :Declaraia; lui
,uil9e0 al V*I-lea @11&C-11&1A prin care se acorda oric3rui nou 6eni# drep#ul de a pres#a
ac#i6i#3i didac#ice <n do0eniul 0edicinii.
22
<n anul 122C -colii de .edicin3 din .on#pellier i se
apro83 pri0ele s#a#u#e de6enind =acul#a#e de .edicin3 @Iulla lui Conradus, le7a# al Sf4n#ului
$3rin#e >onorius al III-leaA.
Cali#a#ea s#udiului condus de un corp didac#ic <n#runind cape#e lu0ina#e ale lu0ilor la#ino-
cre%#ino-iudaice %i ara8e, s#ric#eea %i disciplina fac din .on#pellier un cen#rii de <nal# ran7 iar din
a8sol6enii aces#uia, doc#ori sau 0a%#eri, 6aloro%i profesioni%#i c3rora li se d3 drep#ul de a fi
doceni :u8iOue #erraru0; @pe orice p304n#, <nele74ndu-se prin aceas#3 e2presie la orice
ins#i#uie de <n63304n# de pe faa p304n#ului n.a.A
A0in#i0 pe c4i6a din#re cei ce-au ilus#ra# <n63304n#ul aces#ei ce#3i a cul#urii 0edicale:
Arnaud de Villeneu6e, Kean dRAlais, 0edici %i ,uB de C9auliac, c9irur7.
) carac#eris#ic3 7eneral3 a 0odului <n care profesorii ce <%i -duc ac#i6i#3ile <n cadrul
<n63304n#ului 0edical din .on#pellier es#e fap#ul c3 ei 63d 0edicina dincolo de scrierile la#ine,
eline, e8raice sau ara8e. :$re#u#indeni unde scolas#ica %i 0a7ia lu0ii 0edicale do0nea, 0edicii
din .on#pellier susin c3 doar e2periena es#e s#3p4na ade63rului: ;e2peri0en#a reru0
0a7is#ra;.
22

S3 ur03ri0 <nc9eierea aces#ui su8capi#ol cu dou3 aspec#e. $ri0ul, 6i54nd desf3%urarea
procesului de <n63304n#, cu al#e cu6in#e pro7ra0ul de lucru al unui s#uden# <n 0edicin3 la
.on#pellierH cel de al doilea, 0odul de desf3%urare al e2a0enului final care ducea la conferirea
#i#lurilor uni6ersi#are. E2a0enul era de o e2#re03 e2i7en3, 0e#odic %i de o i0pariali#a#e
a8solu#3 care as#35i ar pu#ea <nfrico%a pe unii din#re :candidaii; con#e0porani spri!inii 0ai 0ul#
pe por#ofelul c3p#u%i# de 8ani al 6reunui a8il procla0a# neoeuropean, pe le7i#i0aia de par#id, sau
pe 8urdufele de 8r4n53 %i #radiionalii curcani de Cr3ciun pre5en#ai ca :ar7u0en#e palpa8ile; <n
preli0inariile unor as#fel de e2a0ene ce ar fi #re8ui# s3 r304n3 prile! de reco0pens3 a unei #rude
de ani %i ani %i nu oca5ia pro0o63rii unei pseuc#oeli#e, pe 8a53 de corupie. Din p3ca#e
cunoa%#e0 as#fel de ca5uri <n #oa#3 Europa.
S#udiile propriu-5ise se e%alonau pe o dura#3 de #rei aniH doi ani %i !u03#a#e de #eorie, %ase
luni de prac#ic3. Anul %colar era <0p3ri# <n dou3 se0es#re ine7ale, :,rand )rdinaire;, care inea
de la 5iua Sf4n#ului +uca p4n3 la $a%#i, #i0p <n care profesorii <%i susineau cursurile, %i :$e#i#
)rdinaire;, de la $a%#i la Sf4n#ul +uca, perioad3 <n care cursurile erau re5er6a#e liceniailor %i
8acalaureailor. 'rei scur#e 6acane, 15 5ile de Cr3ciun, 14 5ile de $a%#i %i 3 5ile la <ncepu#ul
114
pos#ului, <n#rerupeau orice ac#i6i#3i didac#ice. S3r83#orile 8iserice%#i erau %i ele cele8ra#e prin
par#iciparea la slu!8e %i di6erse al#e ac#i6i#3i. Giua de 0iercuri era dedica#3 0e0oriei lui
>ippo?ra#es.
Clopo#ul di0ineii care suna fie la orele %ase, fie la %ap#e <%i c9e0a <n633ceii %i corpul
didac#ic la o lun73 5i de lucru 0arca#3 de 6aria#e for0e didac#ice @cursuri, lec#uri, discuii <n
con#radic#oriu, de0ons#raii e#cA. $au5a de pr4n5 era respec#a#3 %i dura 0a2i0u0 dou3 ore.
Ac#i6i#a#ea <nce#a c3#re orele serii.
23

S#udiile se desf3%urau la <ncepu# acolo unde era posi8il, <n spaii i0pro6i5a#e sau c9iar la
do0iciliile profesorilorH lucr3rile prac#ice a6eau loc <n 8iserica Sain#-=ir0in. Din secolul al VIII-
lea facul#a#ea 6a a6ea sediul <n#r-o cl3dire 0ai adec6a#3 care 735duise p4n3 a#unci =acul#a#ea de
=ar0acie.
S#udenii #i0pului se recru#au de pe o 6as#3 arie #eri#orial3: I#alia, Spania, ,er0ania,
An7lia, Iur7undia %i, e6iden#, #oa#e pro6inciile =ranei. Se 7rupau pe naionali#3i %i erau ca5ai
fie <n con6en#ul 03n3s#irii, fie la 7a5dele din ora% sau <0pre!uri0i.
C3rile sun# rare, 8i8lio#eca posed3 de-a8ia c4#e6a #ra#a#e 0anuscrise. Ea se 6a <08o73i
considera8il dup3 145C c4nd ,u#e08er7 6a fi pus la punc# #e9nica #iparului.
24

S#a#u#ele anului 134C re7le0en#au <n a03nuni0e desf3%urarea pro8elor e2a0enului final,
re7le0en#are ce 6a dura p4n3 la (e6oluia din 1"&/.
25

$ri0a pro83 #es#a capaci#a#ea candida#ului de a cule7e din#r-o coroan3 de lauri <nc9ina#3 lui
Apollo o 8oa83 de 8ac3 @fruc# ase03n3#or 8oa8ei de s#ru7ure, n.a.A <n 6ederea reali53rii aces#ui
scop i se re5er6au celui e2a0ina# nu 0ai puin de pa#ru ore. $4n3 la da#a la care a%#erne0 pe
94r#ie aces#e r4nduri nu a0 pu#u# afla se0nificaia aces#ei pro8e %i nici 0o#i6ul pen#ru care dura
un #i0p care ni se pare e2cesi6 de lun7. In ca5 c3 cel e2a0ina# reu%ea s3 <ndeplineasc3
pre6ederile s#ipula#e, i se conferea #i#lul de Iacala-urea#us @:8aca W laurea#us, adic3 <ncorona#ul
cu 8aca laurilor, n.a.A
A doua pro83 cons#a din co0en#area oral3 <n faa unui doc# pu8lic a #rei #e2#e %#iinifice.
Cei pre5eni #re8uiau s3 aprecie5e <n ce 03sur3 cele #rei prele7eri r3spundeau anu0i#or condiii
cali#a#i6e.
A #reia pro83, denu0i#3 :per in#en#ione0;, cons#a din co0en#area a pa#ru #e5e la in#er6al
de c4#e dou3 5ile. 'e0a 5ilei era f3cu#3 cunoscu#3 aspiran#ului doar <n seara pre0er73#oare sus-
inerii. Dura#a susinerii fiec3reia din#re #e0e era de 0ini0u0 o or3.
+a op# 5ile dup3 #recerea pro8ei :per in#en#ione0; ur0a :ri7orosu0;. Aces# e2a0en care
se desf3%ura <n#re orele 12 %i 16 a6ea loc <n capela Sain#-.ic9el de o#re Da0e des 'a8les.
Candida#ul #re8uia s3 #ra#e5e dou3 #e0e #rase la sor#i <n 5iua preceden#3. *na din#re ele se referea
la o anu0i#3 8oal3, cealal#3, la unul din#re aspec#ele #erapeu#ice preconi5a#e de >ippo?ra#es. $e
l4n73 cele dou3 #e0e aspiran#ul era o8li7a# s3 r3spund3 nu0eroaselor <n#re83ri adresa#e de c3#re
115
profesorii liceniai pre5eni. (i7orosu0 era pro8a cea 0ai dificil3 a <n#re7ului e2a0en %i ea
decidea co#area %i clasificarea candida#ului.
+a op# 5ile dup3 aceas#3 pro83, ur0a cere0onia <n04n3rii diplo0ei %i #i#lului de :licenia#;,
<n cadrul c3reia episcopul sau 6icarul s3u precu0 %i cel puin doi din#re docenii respec#i6ului
susineau conferirea 7radului uni6ersi#ar ce repre5en#a un 7en de <nno8ilare spiri#ual3 %i
in#elec#ual3 a candida#ului.
Dup3 ali doi ani de s#udii, licenia#ul se pu#ea pre5en#a la e2a0enul :#riduanes; <n ur0a
c3ruia pu#ea o8ine #i#lul de doc#or. 'o# a%a de dur ca %i :ri7orosu0;, e2a0enul dura #rei 5ile la
r4nd, di0ineaa %i dup3-a0ia5a, cu care oca5ie candida#ul #re8uia s3 susin3 prele7eri de o dura#3
0ini03 de o or3.
Conferirea #i#lului de :doc#or; era prile!ul desf3%ur3rii unei po0poase fes#i6i#3i: Ac#us
#riu0p9alis. Iiserica Sain#-=ir0in se u0plea p4n3 la refu5 cu oaspei de 0arc3. S#r35ile erau
asal#a#e de curio%i sco%i din case de 83#aia necon#eni#3 a clopo#elorH o fanfar3 onora fes#i6i#a#ea.
Cu64n#3ri elo7ioase. <n 6e%04n#ul de cere0onie al noului s3u ran7, proasp3#ul :doc#or; pri0ea
<nse0nele #i#lului: p3l3ria, inelul de aur, o cen#ur3 auri#3 %i una din c3rile lui >ippo?ra#es. As#fel,
pur#4nd cu <nse0nele noii sale de0ni#3i, #4n3rul doc#or depunea !ur304n#ul.
26

e <n#re830: care din#re 0uri#ori ar pu#ea ui#a 6reoda#3 de-a lun7ul unei 6iei o as#fel de
fes#i6i#a#e1


*IVE(SI'A'EA DI $A(IS


*ni6ersi#a#ea din $aris %i 0ai #4r5iu =acul#a#ea de 0edicin3 <%i <ncep ac#i6i#a#ea, <n 0od
spon#an pro8a8il, <n afara 6reunei 8ule papale sau decre# re7al. <n anul 1215, 9o#3r<rea lui
Inoceniu al III-lea conse0na <n#e0eierea aces#ei ins#i#uii de <n63304n# superior 0edical.
2",2&

=3r3 un local propriu, f3r3 s3li de curs, f3r3 8ani %i f3r3 0a#eriale didac#ice, s#udenii se adun3,
a#unci c4nd sun# 0ai nu0ero%i, <n una din#re cele dou3 8iserici ce le s#au la dispo5iie: .a#9urin
%i o#re Da0e. $en#ru ac#i6i#3i la care par#iciparea nu0eric3 es#e 0ai li0i#a#3, reuniunile se in
<n locuina 6reunuia din#re :0ae%#ri; sau <nc3perile ce le s#au la dispo5iie <n car#ierul Sain#-
KacOues care le sun# suficien#e. De prin anii 12"C-12&C apare o ad0inis#raie <n frun#ea c3reia se
afl3 un decan, ce era ales pen#ru o perioad3 de doi aniH pri0ul din#re ei pare a fi fos# $ierre de
+i0o7es. I3nui0, din apariia decanului, c3 facul#a#ea de 0edicin3 se 8ucura de o oarecare
au#ono0ie. u e2is#3 <nc3 un pro7ra0 de s#udii, iar 0a#eriile ce se predau, 8o#anica, fi5ica %i
ana#o0ia, nu sun# clar diferenia#e, nici 03car <n spiri#ul celor ce %i-au asu0a# o8li7aiile
didac#ice. Cu #i0pul lucrurile se l30uresc, se clasific3, definindu-se %i po5iia c9irur7ilor-83r8ieri
116
<n procesul de <n63304n#.
Mn anul 1454 de0ni#arul canonic al Iisericii pari5iene, KacOues Despar#s, 0u#3 facul#a#ea la
o#re Da0e, asi7ur4ndu-i spaiile necesare %i #o# el <i donea53 o su03 i0por#an#3, ca %i 8un3
par#e din 0o8ilierul personal. Cu aces#e 0i!loace, facul#a#ea in#r3 <n circui#ul ins#i#uiilor
e2is#en#e, cu Salerno 0ai ales, de la care <0pru0u#3 or7ani5area %i infor0aiile profesionale, din
care nu 6or lipsi lucr3rile unor au#ori ca >ippo?ra#es, ,alenus, '9eop9ilos, Dios?urides, (9a5es,
A6icenna %.a.
Viaa corpului didac#ic se re0arc3 prin ins#i#uirea unei independene s#ric# re7la#3 de
s#a#u#e precu0 %i de un de0ocra#is0 in#ern <n sensul c3 #oi doc#orii, dar %i nou #i#ulari5a#ul
8acalaurea#, considerai e7ali, sun# <ndrep#3ii s3 susin3 cursuri, s3 par#icipe la dispu#e, precu0
%i la res#ul 6ieii uni6ersi#are, foar#e 8o7a#3 <n diferi#e e6eni0en#e. De al#fel <n#rea7a ac#i6i#a#e a
0edicului pari5ian r304nea, <n acele #i0puri, <n#r-o anu0i#3 dependen3 de facul#a#ea sa care
a6ea drep#ul de a-i cere 6aria#e ser6icii accep#a#e <n !ur304n#ul ce <ncorona e2a0enul final ce-i
conferea #i#lul de 8acalaurea#. Iresla din care f3cea par#e <%i spunea cu64n#ul.
+a sf4r%i#ul secolului al VlV-lea o 8ul3 se0na#3 de Sf4n#ul $3rin#e >onoriu decide
inco0pa#i8ili#a#ea cali#3ii de 0e08ru al corpului 0edical cu cea de preo#. Din fericire nici
aceas#3 9o#3r4re nu es#e lua#3 prea <n serios. Se repe#3 si#uaia de la Salerno. Se 0ai <ncearc3
in#roducerea %i i0punerea celi8a#ului celor ce in#enionau s3 se dedice profesiunii 0edicale.
Aceas#3 re7le0en#are es#e respec#a#3 <n 0are par#e p4n3 <n anul 1452, an <n care es#e a8ro7a#3 de
<nsu%i #ri0isul Sf4n#ului Scaun, cardinalul dREs#ou#e6ille. Acela%i i0por#an# persona! 8isericesc,
cons#a#4nd carenele si#uaiei i7ienice, <n 7eneral ne7li!a#3, face ca i7iena s3 de6in3 o8iec# de
s#udiu %i de e2a0en, ce se susinea ca :#9esis cardinali#as;, <n cadrul 8acalaurea#ului.
$4n3 la sole0ni#a#ea denu0i#3 paranB0p9ios care conferea licenia#ului drep#ul de prac#ic3
%i de a ins#rui pe alii <n 0eandrele 0edicinii, 8acalaurea#ul #re8uia s3 0ai #reac3 prin furcile
caudine a nu0eroase e2a0ene.
$en#ru a a6ea <ns3 un cu64n# de spus <n #re8urile facul#3ii %i i0plici# ale uni6ersi#3ii #i#lul
de doc#or era o8li7a#oriu. ) serie de ac#i6i#3i %i de e2a0ene !alonau dru0ul ce ducea la
conferirea aces#ui r46ni# #i#lu ce conse0na accep#area defini#i63 <n cadrul eli#ei in#elec#uale a
Europei.
Mn63304n#ul 0edical la .on#pellier %i $aris se 6or desf3%ura p4n3 spre anul 1&CC
respec#4nd aces#e linii de for3. oi uni6ersi#3i %i facul#3i 6or <0p4n5i 3rile %i re7iunile
83#r4nului con#inen# aproape conco0i#en# sau la scur# #i0p dup3 <nfiinarea celor asupra c3rora
a0 insis#a#, <n An7lia: )2ford %i Ca08rid7eH <n ,er0ania: $ra7a, Viena %i >eidel8er7H <n Spania:
Sala0anca %.a.0.d.
Ele r3spundeau unei dorine 7enerale de a cunoa%#e, de a se ins#rui. u0ai1 $oa#e c3 0ai
erau %i al#e 0o#i6e, 0ai puin e6iden#e, pe care 6o0 <ncerca s3 le desprinde0 din a0al7a0ul
11"
reli7ios, social %i poli#ic al epocii i0edia# pre0er73#oare <n#e0eierii uni6ersi#3ilor.
$en#ru a fi con6in73#ori sun#e0 o8li7ai s3 <n#reprinde0 o lar73 incursiune <n is#orie.
2/

11&
+*$'A $E'(* MVES'I'*(D



Dependena #o# 0ai accen#ua#3 a S#a#ului $apal de I0periul ,er0an <n care 0onar9i ca
>enric9 al II-lea %i al III-lea fac s3 do0neasc3 au#ocraia 8unului plac duce la decaden#a 6ieii
03n3s#ire%#i. Su6eranii $on#ifi dau do6ad3 <n special <n secolele IV %i V de o sl38iciune care nu
anuna, ni0ic 8un. (efor0a se 6a declan%a la 03n3s#irea din ClunB.
2/

(efor0a#orii sperau <n cucerirea lu0ii prin e2e0plul unei 6iei 0odel, desf3%ura#3 pen#ru %i
<n !urul al#arului, f3r3 co0pro0isuri cu lu0ea e2#erioar3. Ideile clunisiene au un 0are r3sune# <n
#oa#3 Iiserica, p4n3 %i la (o0a. $apii <i con6oac3 pe superiorii 03n3s#iriiH au loc consf3#uiri,
0i%carea prinde <n I#alia. Au#ori#a#ea %i pres#i7iul papal se res#a8ilesc #rep#a#.
)0ul-c9eie al rede%#ep#3rii papali#3ii es#e un #oscan, >ilde8rand, cola8ora#or %i consilier a
cinci Su6erani $on#ifi, <nain#e de a fi <ncorona# el <nsu%i cu #iara papal3 su8 nu0ele de 7rigore al
*22-lea Se na%#e la Soana, <n !urul anului 1C2C %i in#r3 <n 6iaa 0ona9al3 drep# c3lu73r 8enedic#in
al 03n3s#irii Sf4n#a .3ria A6en#ina. Cali#3ile e2cepionale ale #4n3rului c3lu73r fac s3 fie #ri0is
pen#ru des364r%irea cuno%#inelor la 03n3s#irea din ClunB, su5erana co0uni#3ilor 0ona9ale
ro0ane. ) in#eli7en3 ie%i#3 din co0un, un deose8i# spiri# de sin#e53 %i o in#uiie f3r3 7re% <l fac s3
de6in3 foar#e cur4nd cola8ora#orul de <ncredere al Sf4n#ului Leon al 2)-lea, 8enedic#in ca %i el,
$ap3 <n#re anii 1C4/ %i 1C54.
3C

Ener7icul +eon al IV-lea conduce refor0a Iisericii cu 04n3 for#e, <ncearc3 s3 res#a8ileasc3
disciplina, con6oac3 nu0eroase concilii <n perioada 1C4/ %i 1C51, a0in#e%#e $a#riar9ului
Cons#an#inopolelui, .i9ail Cerularie, pri0a#ul papal %i nea73 <0p3ra#ului, re7ilor %i principilor
orice drep# la <n6es#i#ura funciilor ecle5ias#ice. .oar#ea sa pre0a#ur3 <l <0piedec3 s3-%i
des364r%easc3 refor0a <ncepu#3.
A!uns <n scaunul papal, ,ri7ore al V>-lea, o0ul din u08r3 al cancelariilor 6a#icane, se
9o#3r3%#e s3 #aie nodul 7ordian, res#a8ilind #oa#e drep#urile Iisericii <n pro8le0a nu0irii
propriilor cola8ora#ori <n #oa#e e#a!ele ierar9iei, f3r3 a 0ai per0i#e a0es#ecul ni03nui, <0p3r#a#,
re7e sau su5eran de orice 7rad. El <n#reprinde rapid ne7ocieri cu <0p3ra#ul >einric9 al IV-lea,
c3u#4nd s3 o8in3 renunarea la <n6es#i#ura laic3. Su6eranul refu53 s3 dea curs aces#ei cereri, pe
care o consider3 o <ncercare de a-i %#ir8i prero7a#i6ele. (eplica lui ,ri7ore al VII-lea nu se las3
0ul# a%#ep#a#3. <n anul 1C"4 con6oac3 un conciliu la (o0a, <n care declar3 r358oi si0oniei @#rafic
cu o8iec#e sfin#e, sau de0ni#3i ecle5ias#iceA %i nicolais0ului @sec#3 ere#ic3 de #endin3 7nos#ic3
care ad0i#ea par#iciparea la 0esele ri#uale p374neA. <n anul 1C"5 con6oac3 un sinod <n care
anun3 03surile ce se 6or lua con#ra 0eniona#elor p3ca#e. <n Dictus %apae, redac#a# cu aces#
11/
prile!, afir03 ca#e7oric, <n dou35eci %i %ap#e de :propo5iiuni;, au#ori#a#ea supre03 a $on#ifului
ro0an <n Iiseric3 %i S#a#H a dou3spre5ecea propo5iiune preci5a: :$apa are pu#ere s3 des#i#uie
<0p3raii...;. <n plus, susinea ur03#oarele: :)ricine, 6a pri0i de la 6reun laic un episcopa# sau
03n3s#ire nu 6a pu#ea fi soco#i# episcop sau s#are. De ase0enea, dac3 un <0p3ra#, un duce, un
0arc9i5 sau con#e au <ndr35neala s3 acorde <n6es#i#ura unui episcopa# sau 6reunei al#e sarcini
ecle5ias#ice, s3 %#ie c3 <i in#er5ice0 co0uniunea $reaferici#ului $e#ru;.
31

>einric9 al IV-lera consider3 ac#ele papei drep# o declaraie de r358oi. Confor0 o8iceiului
#i0pului, <0p3ra#ul <ncearc3 s3-1 ares#e5e pe Su6eranul $on#if. <n noap#ea de Cr3ciun a anului
1C"5, oa0enii su6eranului p3#rund <n #i0pul 0essei paple <n ca#edrala San#a .3ria .a77iore, <l
r3nesc, <l r3pesc %i-1 <nc9id su8 pa53 <n#r-o for#3rea3. $oporul <nfuria# <l eli8erea53. $apa re6ine
<n ca#edral3 %i con#inu3 0essa de acolo de unde a fos# <n#rerup#. Au#orul r3pirii, prefec#ul Cencio,
ca %i cardinalul *7o Candido, ina0ici ai Su6eranului $on#if, <%i 73sesc ad3pos# <n ,er0ania lui
>einric9 al IV-lea.
+a <ncepu#ul lui ianuarie 1C"6, $apa <l in6i#3 pe <0p3ra# la (o0a pen#ru a se disculpa.
Drep# r3spuns, >einric9 con6oac3 o adunare a principilor %i episcopilor o8edieni, la Lor0s, %i
la finele aceleia%i luni decre#ea53 des#i#uirea $apei, califica# drep# :fals c3lu73r;. Sf4n#ul $3rin#e
r3spunde cu e2co0unicarea sole0n3 a lui >einric9 al IV-lea, pronuna#3 <n cadrul conciliului de
la +a#eran la 22 fe8ruarie 1C"6H principii 7er0ani sun# in6i#ai s3-%i alea73 un nou <0p3ra# dac3
cel pre5en# refu53 s3-%i recunoasc3 7re%elile %i s3-%i cear3 ier#are. Ina0icii #4n3rului <0p3ra# -
a6ea doar dou35eci %i %ase de ani - reunii <n die#a de la 'ri8ur @oc#o08rie 1C"6A <%i pre5in#3
ul#i0a#u0ul: supunerea sau a8dicarea. $en#ru a c4%#i7a #i0p %i a-%i pre73#i 0inuios re6an%a,
>einric9 ale7e aparen# calea supunerii, a recunoa%#erii 7re%elilor %i ia dru0ul Canossei, unde
Su6eranul $on#if es#e oaspe#ele con#esei .a#ilda de 'oscana. +a 25 ianuarie, <n c30a%3 de
peni#en# %i descul pe 53pada ce c35use din 8el%u7, >einric9 al IV-lea 83#ea la u%a cas#elului. De-
a8ia <n cea de a #reia 5i ,ri7ore al VII-lea <l pri0e%#e. E2co0unicarea es#e ridica#3, ier#area,
acorda#3. $rincipii 7er0ani ale7 un nou <0p3ra#, pe (udolf 6on (9einfelden, cu0na# al lui
>einric9. 'i0p de #rei ani @1C""-1C&CA, ,er0ania es#e confrun#a#3 cu un r358oi ci6il care se
<nc9eie doar cu 0oar#ea lui (udolf pe c40pul de lup#3. <0p3ra#ul, eli8era# de 7ri!i, re6ine la
conflic#ul cu (o0a, deoarece con#esa .a#ilda <%i f3cuse cunoscu#e in#eniile de a ceda Sf4n#ului
Scaun 'oscana, *08ria, o par#e din E0ilia %i p3ri din +o08ardia, #oa#e #eri#orii de su5erani#a#e
i0perial3. $apa ,ri7ore pronun3 din nou e2co0unicarea. >einric9 face s3 fie procla0a#
Su6eran $on#if Li8er7 de (a6ena, su8 nu0ele de Cle0en# al III-lea. <n 1C&1 <0p3ra#ul, <n
frun#ea ar0a#ei, <ncearc3 s3 p3#rund3 <n (o0a pen#ru a-1 ins#ala pe noul an#ipap3. (o0anii se
ap3r3 cu <n6er%unare, as#fel c3 >einric9 al IV-lea %i Cle0en# al III-lea sun# o8li7ai s3 se re#ra73
la 'i6oli. De-a8ia <n anul 1C&4 <0p3ra#ul reu%e%#e s3 pun3 04na pe +a#eran %i s3-1 <nsc3une5e pe
Cle0en# al III-lea.
12C
,ri7ore al VII-lea se refu7ia53 <n Cas#elul San#RAn7elo. $en#ru a sc3pa de presiunea
i0perialilor, face 7re%eala de a cere a!u#or nor0an5ilor. <n anul 1C&4 o ar0a#3 de pa#ru5eci de
0ii de nor0an5i, condus3 de (o8er# ,uiscard, se pre5in#3 su8 5idurile (o0ei. >einric9 al IV-lea
p3r3se%#e Ce#a#ea E#ern3. $apa ,ri7ore es#e iar3%i li8er, <ns3 preul es#e foar#e 0are. $3ri
i0por#an#e din (o0a sun# incendia#e, ora%ul es#e !efui#. Depri0a#, Su6eranul $on#if se re#ra7e la
03n3s#irea .on#e Cassino %i apoi la Salerno, unde, oaspe#e sau pri5onier al lui (o8er# ,uiscard,
nu 6o0 %#i nicioda#3 ade63rul, 0oare la 25 0ai 1C&5. Se ci#ea53 adesea cu6in#ele pronuna#e de
Sf. ,ri7ore al Vll-lea >ilde8rand pe pa#ul de 0oar#e: :A0 iu8i# #o#deauna Drep#a#ea, a0 ur4# pe
cei lipsii de Du0ne5eu, de aceea 0or <n e2il.;.
,ri7ore al Vll-lea es#e %i r304ne unul din#re cei 0ai i0por#ani Su6erani $on#ifi ai E6ului
.ediu. +up#a sa a con#ri8ui# considera8il la res#a8ilirea pres#i7iului 0oral al papali#3ii.
1art:rologium Romanum <l consider30 drep# lup#3#or de frun#e <n ap3rarea li8er#3ii Iisericii.
$apa $aul al V-lea 1-a declara# Sf4n# <n anul 16C6. S-a co0por#a# %i %i-a ser6i# credina %i
confesiunea p4n3 la cap3#. -i-a propus eluri prea <nal#e, 6is4nd o #eocraie european3 su8
auspiciile Iisericii, o :Ci6i#asRDei; <n care di6ersele 3ri #re8uiau s3 repre5in#e doar feudele unui
s#a# unic1 Viaa, aciunile %i 0o%#enirea scris3 ale aces#ui deose8i# ierar9 al Iisericii (o0ano-
Ca#olice ne fac s3 <nclin30 a crede aces# lucru.
$apali#a#ea a pierdu# o lup#3, dar nu accep#3 aceas#3 <nfr4n7ere ca defini#i63. Deplasea53
confrun#area de pe #eren #ac#ic unde <0p3raii po# <nre7is#ra succese a64nd ins#ru0en#arul
necesar, ar0a#3, ar0a0en#, facili#3i de 0i%care %i lo6i#uri prin aciuni surprin53#oare, pe #eren
s#ra#e7ic, r3spun54nd cu aciuni pl3nui#e %i reali5a#e <n #i0p, ce duc la 0inarea ad6ersarului. Ei
sesi5ea53 o #endin3 #o# 0ai 0anifes#3 a socie#3ii la aces# <ncepu# de 0ileniul II. *n s#ra# social
su8ire nu accep#a po5iia de dependen3 feudal3H do0inaia su5eranului local nu-i spune ni0ic <n
afara fap#ului c3 pre#inde c3 <n 6asele lui circul3 s4n7e al8as#ru %i c3 poa#e pre5en#a un ar8ore
7enealo7ic cu r3d3cini co0une cu cele ale paradisiacului 03r al lui Ada0. Consecina: o
sc9i08are radical3 a poli#icii Sfinilor $3rini. Ei par a 6oi s3 opun3 o aris#ocraie a in#eli7enei,
posi8il3 alia#3, <n 6ii#oarele confrun#3ri cu no8ili0ea de s4n7e %i cu i0periul. Ei par a-%i spune: <n
loc de ar0a#3 %i aliane %coli, uni6ersi#3i pen#ru a conduce %i ins#rui pe cei ce 6or s3 <08race
04ine 9la0ida conducerii 6ii#oarei socie#3i. De aici preocuparea aproape o8sesi63 a papilor de
a-%i acorda 8inecu64n#area %i 8ula de <n#e0eiere nu0eroaselor ins#i#uii de <n63304n# superior.
Vre0 cifre1 Ia#3-le.
31

Mn#re anul 12CC %i sf4r%i#ul E6ului .ediu apar <n Europa &1 de uni6ersi#3i din#re care:
o 2C <n I#aliaH
o 2C <n =ranaH
o 2C <n ,er0aniaH
o & <n Spania %i $or#u7aliaH
121
o & <n .area Iri#anieH
o 3 <n Europa de Es# @Craco6ia, $ecs, IudaAH
o 2 <n Europa de ord @Copen9a7a %i *psalaA.
Din#re aces#ea doar c4#e6a au fos# fonda#e din iniia#i63 i0perial3 sau ce#3eneasc3, cele
0ai 0ul#e %i-au pri0i# docu0en#ele de <nfiinare din par#ea Sf4n#ului Scaun.
Mn#re8area se punea <n con#inuare, ce 03suri #re8uiau lua#e pen#ru a <0piedeca alunecarea
pe pan#a unui laicis0 %#iinific.
Aces#ei #endine, oric4nd posi8il3, Sf4n#ul Scaun <i opune dou3 03suri. $ri0a cons#3 din
fap#ul c3 facul#3ilor de #eolo7ie din fiecare uni6ersi#a#e nou <nfiina#3 li se acord3 o priori#a#e,
es#e drep# #3cu#3, <ns3 priori#a#e. Erau facul#3ile care ins#ruiau 6ii#oarele fee 8iserice%#i %i aces#ea
#re8uiau s3 p3r3seasc3 83ncile %colii deplin con6inse de ade63rul do70elor cre%#ine: :Credo Ouia
a8surdu0; @cred c9iar dac3 es#e a8surd, n.a.A. <0plineau oare cole7ii #eolo7i %i o 0isiune de
supra6e79ere %i condiionare asupra cole7ilor lor de la filosofie, drep# %i 0edicin31 u pu#e0
!ura, <ns3 #o#ul es#e cu pu#in3.
Al doilea :536or; se e2erci#a, pro8a8il, prin in#er0ediul :cancelarului; uni6ersi#3ii care
era o personali#a#e nu0i#3 de c3#re susin3#orii ins#i#uiei - papali#a#e nu i0periu - nu ale%i ca
rec#orul sau decanii di6erselor facul#3i. u a0 73si# dec4# ni%#e <nse0n3ri foar#e si8ilinice asupra
rolului !uca# de un as#fel de persona!, <ns3 -Ea nu0i# %i c3 perioada de #i0p pen#ru care <%i
e2erci#a es#e 0eniona#3 <n li#era#ura consul#a#3 ne face _\ 83nui#ori.
nasuri %i poa#e %i a al#ora, <n63304n#ul 6a e6olua spre laicis0H c9iar din#re #eolo7i se 6or
73si des#ui care s3 pun3 <n discuie do70ele sau prac#icile Iisericii. Sa6onarola %i +u#9er au fos#
doar doi din#re cei 0uli.

122
*IVE(SI'A'EA -I SC)+AS'ICA



MCE(CA(E DE SIS'E.A'IGA(E


Depan4nd is#oria cul#urilor %i a ideilor-for3 ce le-au 7enera#, se face din c4nd <n c4nd
si0i#3 necesi#a#ea de a sis#e0a#i5a, de a ordona cuno%#inele do84ndi#e. Es#e ceea ce a0 resi0i#
dup3 ce a0 parcurs cronolo7ia E6ului .ediu, o perioad3 de o 0ie de ani, de pr38u%iri %i ridic3ri
econo0ice, sociale, poli#ice, reli7ioase %i cul#urale ce au sc9i08a# radical faa %i s#ruc#urile lu0ii.
Ca#alo7a# pe nedrep# :o8scuran#is#; de c3#re cei in#eresai, E6ul .ediu ofer3 0ai cur4nd
i0a7inea unei deose8i#e s#ufo%enii, unui 93i% <n care, dac3 nu ur03re%#i cu a#enie o pis#3 8ine
s#a8ili#3 %i e#apele de odi9n3, #e-ai r3#3ci# f3r3 posi8ili#a#ea de a re73si un dru0 prac#ica8il. In
aces# sens iden#ific30 <n E6ul .ediu 0edical ur03#oarele perioade.
!eteroclitismul. Se <n#inde pe o perioad3 de 5-6 secole @sec. V-VA %i se carac#eri5ea53 prin
circulaia a nu0eroase #e2#e, 0a!ori#a#ea fra70en#are, sal6a#e 6oi# sau din <n#40plare <n di6erse
8i8lio#eci, ar9i6e e#c.
Aces#e #e2#e conin ree#e %i 0e#ode cu o orien#are prac#icis#3, ca de e2e0plu descripii
su0are ale unor 8oli, #ra#a0en#e #radiionale f3r3 8a53 %#iinific3H al#ele sun# <ncerc3ri de #raduceri
ale unora din#re c3rile ce fac par#e din Corpus #ippocraticum
Circulau fra70en#e ale au#orului Soranos cu adap#3rile %i punerile la 5i ale lui Celius
Aurelian %i .us#io, ca %i p3ri din enciclopediile 8i5an#ine ale unor renu0ii )rei8asios,
Ale2andru din 'ralles %i $aul din Ae7ina. Co0en#ariile lui A7nellus din (a6ena asupra unora
din#re lucr3rile lui Aris#o#eles %i ,alenus cuprinse <n #ra#a#e de circulaie curen#3 ca Despre secte,
!rta medical %. a., dis#in7eau 8olilor pa#ru cau5e - eficien#3, 0a#erial3, ins#ru0en#al3 %i final3 -
%i <ncercau s3 su7ere5e soluii <n funcie de e#iolo7ia respec#i63.
Cu al#e cu6in#e, #erapeuii unei 8une p3ri din E6ul .ediu, 0ai ales 0ona9ii ad3pos#ii <n
di6ersele a8aii, dispuneau de suficien# 0a#erial docu0en#ar pro6eni# din ori5on#ul #eore#ic
preceden# aris#o#elico-9ipocra#ic %i 7alenic. $oa#e c3 nu a6eau 0i!loacele de a #raduce <n fap#3
ideile 0arilor 0ae%#ri, <ns3 aces# lucru cons#i#uia al# aspec# al ac#i6i#3ii #erapeu#ice
Cel 0ai in#eresan# #e2# al perioadei 9e#erocli#e ni s-a p3ru# a fi cel al lui Isidor din Se6illa
@5"C-636A care <n /t:mologia consider3 c3 0edicina es#e filosofia corpului o0ului, <n #i0p ce
filosofiei propriu-5ise <i re6ine o8li7aia de a se ocupa de sufle#ul aces#uia.
-coala din Ale2andria se <nscrie <n aceea%i perioad3 9e#erocli#3. Ea iden#ific3 dou3 #ipuri de
123
preocup3ri <n do0eniul 0edicinii: #eore#ice, care se ocup3 0ai ales cu #e0ele cunoa%#erii, %i
prac#ice 6i54nd 0eninerea s3n3#3ii. Cuno%#inele #eore#ice cuprind fi5iolo7ia, e#iolo7ia %i
se0iolo7iaH prac#ica pu#ea fi c9irur7ical3, far0acolo7ic3 %i die#e#ic3.
+ucr3rile lui *rsus, ul#i0ul 0are 0aes#ru al -colii din Salerno, repre5in#3 con#ri8uii
i0por#an#e la definirea cadrului 9ipocra#ic aris#o#elician %i 7alenic, 8a53 a sis#e0ului didac#ic
alerni#an.
Dup3 cu0 u%or se poa#e 6edea, 9e#erocli#is0ul are o <nse0- ! na#3 con#ri8uie la definirea
cadrului %i sferei #eore#ice a 0edicinii.

Universitarismul. @sec. IV - <ncepu#ul sec. VIIIA. Es#e carac#eri5a# de apariia %i de
funcionarea pri0elor %coli de 0edicin3 %i a uni6ersi#3ilor cu facul#3i de 0edicin3, a%a dup3
cu0 a0 635u# an#erior.
Mn cadrul uni6ersi#aris0ului deose8i0 pa#ru e#ape: salerni#anis0ul, cons#an#inis0ul,
uni6ersi#aris0ul #ardi6 %i Iaconis0ul sau cri#icis0ul an#ido70a#ic.
Salerni#anis0ul sau uni6ersi#aris0ul #i0puriu cuprinde e#apa secolelor IV-VII %i <ncepu#ul
sec. VIII, #i0p <n care -coala din Salerno do0in3 prin or7ani5are %i concep#e-0odel 0odes#a
lu0e uni6ersi#ar3 de a8ia <nfiripa#3.
$e fondul salerni#anis0ului se 7refea53 cons#an#inis0ul <n cea de a doua par#e a secolului
VI. <n aceas#3 scur#3 e#ap3 Cons#an#in Africanul #raduce #e2#ele de la Fairuan %i cele dou3 lucr3ri
funda0en#ale Ysagog %i %antegni asupra c3rora nu re6eni0. *ni6ersi#aris0ul #ardi6 es#e priori#ar
<n par#ea final3 a secolului VIII %i #o# secolul al VlV-lea. Scena uni6ersi#ar3 es#e do0ina#3 de
Iolo7na, .on#pellierr, $ado6a %i $aris @6e5i capi#olulA. Din#re au#orii care au ilus#ra# aceas#3
perioad3 se re0arc3 $ie#ro dRA8ano @1256-1315A cu al s3u Conciliator De ase0enea <l a0in#i0
pe Kean de Sain#-A0and, au#or al Concordantiae, ap3ru#3 la sf4r%i#ul sec. VIII, con#inua#3 su8
se0n3#ura lui $ierre de Sain#-=lour p4n3 spre 135C. Car#ea conine ci#a#e din au#orii cunoscui,
pre5en#4nd soluiile unor <n#re83ri puse de prac#ica 5ilnic3. *n Co0pendiu0 asupra epide0iilor
@134&A, oper3 colec#i63 a facul#3ii din $aris, scris3 la su7es#ia su6eranului, precu0 %i
consul#aiile lui ,uillau0e Iouc9er, culese %i pu8lica#e c3#re sf4r%i#ul secolului al VlV-lea de
c3#re un a8sol6en# nea0 co0ple#au <n 0od ferici# #e2#ele 0edicale de!a e2is#en#e.
Ac#i6i#3ii cardiace %i 6arian#elor pulsului le-au fos# dedica#e 0ul#e sesiuni de dispu#e
prelun7i#e %i, <n le73#ur3 cu aces#ea, #re8uie s3 rea0in#i0 nu0ele lui $ie#ro 'orri7iano.
Mn ceea ce pri6e%#e or7ani5area ac#i6i#3ilor didac#ice 0aes#rul 'addeo Aldero##i s-a do6edi#
un neo8osi# ani0a#or a8ord4nd #e0e de fi5iolo7ie, pa#olo7ie %i far0acolo7ie. Es#e ade63ra# c3
uneori <n#re83rile c3rora 6rea s3 le 73seasc3 un r3spuns dau do6ad3 de 0ul#3 nai6i#a#e. D30 doar
un e2e0plu. :Dac3 #ai un de7e#, es#e 6or8a de o 8oal3 nu0eric3 sau can#i#a#i631
32

,erard din Cre0ona reia la 'oledo <n a doua par#e a sec. VII ac#i6i#a#ea de #raduc3#or al lui
124
Cons#an#in Africanul. (4nd pe r4nd apar 0ai 0ul#e opere ale lui (9a5es, Canonul lui A6icenna,
C9irur7ia lui A8ulcasis, $rac#ica lui Serapion, Ar#a 0edical3 a lui ,alenus precu0 %i al#e
adap#3ri ara8e ale #e2#elor 7aleniceH Despre comple$ioni, Despre medicina simpl, 1etoda
terapeutic, Despre criz, Despre zilele critice e#c. Ceea ce face ,erard din Cre0ona cu
#raducerile sale ara8o-la#ine 73si0 repe#a# la Iur7undio da $isa <n 6ersiune ara8o-elin3.
33

Ar04nd de Villeneu6e, ilus#ru profesor la .on#pellier, 0edic al re7elui de Ara7on %i al
Sf4n#ului $3rin#e, se afir03 #o# prin#r-o serie de #raduceri de orien#are consec6en# pro7alenic3. <n
dispu#a din#re 7aleni%#i %i aris#o#elicieni se declar3 de par#ea pri0ilor care 6edeau <n ini03, fiere,
fica# %i #es#icule or7ane :principale; capa8ile de a de#er0ina %i condiiona funciile %i pa#olo7ia
celorlal#e or7ane %i sis#e0e su8ordona#e.
'o# E6ul .ediu, 0ai puin la <ncepu#ul s3u %i din ce <n ce 0ai 0ul# c3#re sf4r%i#, es#e
#ra6ersa# %i 64n#ura# de dou3 idei cu carac#er in#e7ra#i6 %i anu0e:
o ce #re8uie s3 fie un 0edic1 %i
o ce es#e 0edicina, ar#3 sau %#iin31
+a Salerno <ncepe definirea profilului 0edical. <n !urul anului 12CC #r3s3#urile lui sun# 8ine
con#ura#e: es#e 6or8a de un prac#ician a c3rui aciune #erapeu#ic3 #re8uie s3 se spri!ine pe
cerce#area cau5elor s#3rii respec#i6e de 8oal3, iar s#3rile de 8oal3 #re8uiau s3 fie pri6i#e prin
pris0a filosofiei aris#o#eliciene %i concep#elor 0edicale 7alenice. Vo0 6edea c3 aceas#3 ul#i03
par#e a definiiei 6a fi %i ea re6i5ui#3. <n ceea ce pri6e%#e definirea carac#erului 0edicinii, discuia
a fos# 0ai ane6oioas3, <ns3 conclu5ia a fos# cea 8un3.
Aris#o#eles <0p3rea ac#i6i#3ile u0ane <n epis#e0e %i #ec9ne #er0eni ce <n la#in3 se0nific3
:scien#ia; %i :ars;. -#iina es#e co0pus3 din !udec3i uni6ersal 6ala8ile %i necesare, le7i#3i ce
do0nesc <n 0od a8solu# asupra unor o8iec#e. Ar#a se ocup3 de do0eniul fap#elor,
feno0enolo7iei, ori7inea ei nu se 73se%#e <n o8iec#ul respec#i6 ci <n ar#i5anul <nsu%i. Ea, ar#a, es#e
con!unc#ural3 %i nu necesar3. Conclu5ia lui Aris#o#eles era <ns3 fals3 clas4nd 0edicina prin#re al#e
#ec9ne
Mn ciuda 9andicapului repre5en#a# de :lucrul !udeca#; precu0 %i cel al :0a7is#raria#ului;
prea adesea lua#e <n considerare <n decursul E6ului .ediu, salerni#anii, dup3 ce de0ons#rea53 c3
0edicina dispune de o rafina#3 #eorie c4# %i de o prac#ic3 de necon#es#a#, cad de acord <n a conferi
aces#eia s#a#u#ul 0i2# de %#iin3 %i ar#3 @Iar#9olo0eu din Salerno, Arc9iana##9aeusA
) al#3 <n#re8are ne-a fr304n#a# <ndelun7. Se poa#e pune un se0n de e7ali#a#e <n#re 0edicina
E6ului .ediu %i 0edicina scolas#ic31 Crede0 c3 nu. Aceas#3 sin#a703 #re8uie re5er6a#3 nu0ai
perioadei de #i0p ce se desf3%oar3 dup3 ce s#udiul 0edicinii in#r3 pe porile uni6ersi#3ii %i doar
dup3 ce adop#3 #o# apara#ul 0e#odico-didac#ic al celorlal#e #rei facul#3i surori: #eolo7ia, filosofia
%i drep#ul. S3 ne rea0in#i0 ele0en#ele aces#ei 0e#odolo7ii:
o lectio, adic3 lecia susinu#3 de docen# care discu#3 %i in#erpre#ea53 #e2#ul unei #e0eH
125
o ;uestio, o <n#re8are ce se pre#ea53 la di6erse in#erpre#3ri la l30urirea c3reia po#
par#icipa #oi cei pre5eniH
o disputatio, discuie <n con#radic#oriu a doi oponeni pe o #e03 an#erior s#a8ili#3H
o puncta medica, o #e03 03run#3, <ns3 de in#eres deose8i#, pus3 <n discuia celor
pre5eniH
o consilia, apare <n secolele VIV %i VV la Iolo7na. Corespunde ca5ulri clinic
pre5en#a# <n scris dup3 0odelul lui (9a5es folosi# <n Secretele medicinii %i
Continens-
o ;uolibet sau ;uodlibet, un fel de :cine %#ie c4%#i73;, or7ani5a# de dou3 ori pe anH se
puneau 5ece <n#re83ri, nou3 #eore#ice %i una prac#ic3, la care cei dese0nai #re8uiau
r3spund3 <n#r-o a#0osfer3 des#ins3, 7lu0ea3 dar %i cri#ic3.
o practica cons#a din lec#uri nu0ai din anu0i#e #ra#a#e cu carac#er enciclopedic dar
conin4nd %i ca5uri clinice, precu0 Lilium medicinae @13C5A al lui Iernard de
,ardon sau %ractica major @114C-1446A a lui .ic9ele Sa6onarola.
'oa#e aces#e ac#i6i#3i erau depar#e de a fi nefolosi#oare. Ele
c
`ns#i#uiau o 0odali#a#e de
repe#iie, fi2are a unor cuno%#ine dar %i de an#rena0en# al spon#anei#3ii %i rapidi#3ii de luare a
unei deci5ii.
*l#i0ei perioade pe care o consider30 a E6ului .ediu 0edical i-a0 da# nu0ele de
8aconis0, deri6a# de la Iacon, e2celen# cri#ic al unor si#uaii cu care se confrun#a 0edicina
scolas#ic3.

Baconismul. (o7er Iacon @1214-12/2A o0 de %#iin3, filosof %i 0edic en7le5,
neprac#ican#, au#or al unui #ra#a# pe #e0e 0edicale in#i#ula# De erroribus medicorum @126C-
12"CA, <n care a#ac3 0edicina oficial3, scolas#ic3, sco4nd <n e6iden3, pe de o par#e, principalele
#rei5eci %i %ase de 7re%eli ale cole7ilor con#e0porani, pe de al#a, necesi#a#ea ca 0edicina s3 <%i
8a5e5e aciunile #erapeu#ice nu pe speculaii #eore#ice ci, <n special, pe e2perien3 %i e2peri0en#.
Au#orul nu scap3 oca5ia de a su8linia carenele for0aiei profesionale 0edicale: i7norarea
co0ponen#elor di6erselor 0edica0en#e, necunoa%#erea al#or li08i <n afara celei la#ine, lipsa de
infor0aii <n do0eniul as#rolo7iei %i alc9i0iei. (o7er Iacon se <nscria cu deose8i#3 for3
ar7u0en#a#i63 pen#ru o :scien#ia uni6ersalis; ce ar #re8ui s3 adau7e %#iinelor e2is#en#e re5ul#a#ele
raiona0en#ului %#iinelor de al#3 pro6enien3. <n aces# 0od s-ar reu%i de5le7area secre#elor
na#urii, <nc3 necunoscu#e, p4n3 la da#a pu8lic3rii 6alorosului opus, care sc9ia principiul
in#erdisci-plinari#3ii.

Ugo Borgognoni. 'o# pe linia cri#icis0ului se si#uia54 ac#i6i#a#ea lui *7o Ior7o7noni care
<n 1211 a#aca 6ec9ea idee a 7alenis0ului confor0 c3reia 6indecarea unei pl37i #re8uia s3 #reac3
126
prin#r-o fa53 de supuraie. Do70a unui :pus 8onu0 e# l3uda8ile;
3
R do0ina #eoria %i prac#ica
<n7ri!irii r3nilor #3ia#e, <nepa#e e#c, ale p3rilor 0oi. *7o Ior7o7noni de0ons#rea53 c3 supuraia
nu 0ai es#e necesar3 0ai ales <n ur0a apariiei unor de5infec#an#e ca alcoolul, u#ili5a# <n
#ra#a0en#ele locale <nc3 de 0ul#3 6re0e de c3#re ara8i.

Ibn-Al-Nafis. ,alenis0ul %i do70a#is0ul pe care <l 7enerea53 re5is#3 spri!ini# de Iiseric3
%i pe s#ruc#urile poli#ice un 0ileniu <nc9eia#. =i2is0ul unor do70e, <n %#iin3 cel puin, nu se
poa#e 0enine %i susine la nesf4r%i#, <n opo5iie cu fap#ele o8iec#i6 s#a8ili#e. <n orice 0o0en# po#
ap3rea indi6i5i necon6enionali ce po# con#es#a 5ise sau presupuse :ade63ruri; pe care le arunc3
pes#e 8ord, pen#ru a face loc noilor idei i0puse %i do6edi#e de o8ser6aii de necon#es#a#.
*nul, poa#e pri0ul din#re ace%#i necon6enionali, es#e 0edicul ara8 I8n-Al-afis @1211-
12&& sau 12/6A.
35
Califii facili#ea53 concen#rarea oa0enilor de %#iin3, f3r3 discri0in3ri
reli7ioase sau rasiale. Da0ascul dispune de o uria%3 8i8lio#ec3, de o %coal3 cele8r3 %i de un 0are
spi#al clinic, Al .ansuri, unde <%i desf3%oar3 ac#i6i#a#ea I8n-Al-afis, <n cali#a#e de 0edic %ef.
Es#e un u0anis# declara#, profesor %i 74ndi#or, au#or a nu0eroase scrieri <n care se afir03 drep#
ad0ira#or al lui >ippo?ra#es %i A6icenna, dar ad6ersar al lui ,alenus cu ale c3rui concep#e <n
0a#erie de apara# cardio 6ascular es#e <n de5acord. El are de par#ea sa nu0eroasele disecii %i
necropsii, per0ise <n lu0ea ara83 %i in#er5ise <n lu0ea cre%#in3. Ia#3 ce scrie I8n-Al-afis <n
Comentariul anatomic al canonului lui !vicenna: :u e2is#3 nici o #recere <n#re cele dou3
6en#ricule. $ere#ele in#er6en#ricular es#e 0ai 7ros dec4# <n #oa#e celelal#e p3ri ale ini0ii, pen#ru
ca s3 nu poa#3 fi in#erpene#raie %i pierdere de s4n7e sau spiri#e. )pinia celui care pre#inde c3
aceas#3 par#e @sep#ul in#er6en#ricular, n.a.A es#e foar#e poroas3 es#e fals3. Ceea ce 1-a indus <n
eroare pe au#or es#e opinia sa preconcepu#3, anu0e c3 s4n7ele care se 73se%#e <n 6en#riculul drep#
ar #rece prin aces#e poro5i#3i. 'recerea s4n7elui <n 6en#riculul s#4n7 se face prin pl304ni, dup3
ce a fos# <nc3l5i# %i re7enera#.
+i8er#a#ea de 74ndire precu0 %i surprin53#orul pro7res din lu0ea %#iinelor e2ac#e,
susinu#e de ara8i, <ncepeau s3 pre73#easc3 <n aces# sf4r%i# de fe6 .ediu 8o7a#ele recol#e ale
(ena%#erii. *n 6an#icel pre73#ea fur#una %#iinelor ce 6or 03#ura 0ul#e din deprinderile %i
aseriunile conser6a#oare ale E6ului .ediu.
Ciu0a anilor 1345-134& d3 o lo6i#ur3 de 0oar#e sis#e0ului 0edical ar3#4ndu-i li0i#ele.
Sf4r%i#ul E6ului .ediu es#e precipi#a# %i de rup#ura de ec9ili8ru <n#re #eorie %i prac#ic3.
36

'eore#icienii se <0puinea53 li0i#4ndu-%i ac#i6i#a#ea la propedeu#ic3. In#eresul profesioni%#ilor-
prac#icieni se orien#ea53 din ce <n ce 0ai 0ul# spre #erapie %i 0ai puin spre speculaiile
filosofice. <n#re8area <n faa unui pacien# es#e 0ai cur4nd cu0 s3-1 fac 8ine %i nu de ce s-a
<08oln36i#1
3"

Mn re5u0a#, sf4r%i#ul E6ului .ediu 73se%#e lu0ea 0edical3 pre73#i#3 pen#ru sal#ul <n
12"
(ena%#ere. ) ana#o0ie de cali#a#e, pre0isele unei 0edicini ana#o0oclinice, ana#o0opa#olo7ia
<ncep s3-%i spun3 cu64n#ul. .ai #re8uie f3cu# un ul#i0 pas pen#ru dislocarea 7alenis0ului fi2is# %i
do70a#ic.
+ucr3rile lui (ealdo Colo08o @151C-156C, De re anaiomicae= %i Andrea Cesalpino @151/-
16C3, Auestiones paripateticae=, ur0a#e de sin#e5a din 162& a lui Lillia0 >ar6eB, De motu
cordis et sanguis, pro6oac3 o 7ra63 fisur3 <n sis#e0ul do70a#ic al E6ului .ediu, e%afoda# pe
<n633#ura lui ,alenus. .eri#ele *ni6ersi#3ii din $ado6a sun# incon#es#a8ile. 'radiia %i
priceperea 0ae%#rilor %i a fo%#ilor s3i s#udeni fac din ea lea73nul uneia din#re cele 0ai i0por#an#e
descoperiri din 0edicin3, poar#3 desc9is3 spre (ena%#ere %i Epoca .odern3.
)a0enii de %#iin3, :0ae%#rii;, %i-au f3cu# dar#oria. u <ns3 %i c9irur7ia. Dup3 pro7resele
<nre7is#ra#e de (u77iero %i cola8ora#orii s3i, ca %i de ur0a%ii lor, c9irur7ia 6a #rece prin#r-o
perioad3 decaden#3 ne0ai<n#4lni#3 p4n3 <n 5ilele noas#re. (ecru#ai din dro!dia socie#3ii, %arla#ani
%i 6a7a8on5i, c3ld3rari, 7r3!dari %i 8ir!ari, 6e#erinari, cas#ra#ori, den#i%#i, sca0a#ori %i 6r3!i#oare,
#oa#3 aceas#3 ple6u%c3 a #4r7urilor prac#ica o 0edicin3 ce f3cea ra6a7ii prin#re pacienii anilor
154C-16C4, dup3 cu0 ne rela#ea53 scrii#orul-0edic en7le5 Lillia0 ClaEes.
(edresarea si#uaiei se 6a produce doar prin ac#i6i#3ile din 6re0ea (ena%#erii.


NOTE:

1. V)+FE(, ,er9ard $aul: Der !rzt und das 4eil8esen im 1ittelalter,
Verla7 A. =ru90or7en, .iinc9en, 1/6", S. 24H
2. +A.IE('II, ,as#one: Die Sc#ule von Salerno und die (niversitten von
0ologna und %adua In Illus#rier#e ,esc9ic9#e der .edi5in, I. II, Andreas, Sal58ur7, 1/&C,
S. "31-"32H
3. +A.IE('II, ,as#one: (nd, S. "31H
4. KAT*A(', Danielle: La scolasti;ue medicale In 4istoire de la pensie
medicale en Occident, 6oi. I. ,r0e? .ir?o, Seuil $aris, 1//5, p. 1""H
5. 2bid, p.1"/-1&CH
6. 2bid, p. 1&C-1&1H
". )S'IESE, +eon: <n #raducere: Cunosctor n ale filosofiei- un dascl al
Rsritului i !pusului- un nou strlucitor 4ippocrates, <n Illus#rier#e ,esc9ic9#e der
.edi5in, I. II, Andreas, Sal58ur7, 1/&&, S. "33H
&. ,A(I)$)'): 'raducere: Despre cauzele bolilor, accidentelor i
tratamentul lor-
/. 'raducere: Dac ignori cauzele, cum vei trata6-
12&
1C. C)=)E: 'raducere: Despre arta terapeutic-
11. '()'*+A: 'raducere: Despre suferinele jemeilor sau ngrijirea
afeciunilor lor-
12. AIE++A: 'raducere: Despre bila neagr 'oa#e ci#a#ele de su8
punc#ele ", &, /, 1C, 11 %i 12 sun# prelua#e din I. II 2llustrierte
7esc#ic#te der 1edizin, p. "33-"34, @#rad. de au#ori.AH 13.: )r#o7rafie0 <n 0od 6oi#
:8iserica ro0ano-ca#olic3; f3r3 li#ere
0a!uscule din cau5a rolului re#ro7rad pe care 1-a !uca# <n aceas#3
pro8le03H 14. V)+FE(, ,er9ard $aul: V. punc#, 1 din pre5en#ele no#e, S. /6H
15.V)+FE(, ,er9ard $aul: 2bid, S. 1CC-1C1H
16. +A.IE('II, ,.: V. punc#. 2 din pre5en#ele no#e, S. "34-"35H
1". V)+FE(, ,. $.: V. punc# 1 din pre5en#ele no#e, S. /&H
1&. +A.IE('II, ,.: Die (niversitt von 0ologna, 6. punc# 2 din
preceden#ele no#e, S
#
"54-"4&H
1/. +A.IE('II, ,.: Die (nivesitt von %adua 6. punc# 2 din
preceden#ele no#e, S. "4&-"53H
2C. '*(C>II, Kean: 2llustrierte 7esc#ic#te der 1edizin, I.I+, Andreas,
Sal58ur7, 1/&C, S. "6/H
21. 2bid, S. ""1H
22. 2bid, S. ""1H
23. 2bid, S."44H
24. 2bid,, S. ""6H
25. 2bid, S. ""6H
26. I8id., S. ""6H
2". 2bid, S. ""/H
2&. .*++E(, A. (einer. 7esc#ic#te der (niversitat, CallEeB, .iinc9en,
1//C, S.31-34H
2/. I+IESC*, Vasile: Statul %apal, Dacia, Clu!-apoca, 1//6, p. 3C-34H
3C. (EDIA, Claudio: 2 papi, Storia e segreti, 7randi tascabili /conomici,
eE#on, (o0a 1/&3, p. 362-36&H
31. .*++E(, A. (einer: 7esc#ic#te der (niversitat, CallEeB, .iinc9en,
1//C, S. 12H
32. KACT*A(', D.: La scolasti;ue medicale V. pc#. 4 a pre5en#elor no#e,
p. 1&6-1&&H
33. 2bid, p 3KJ-
34. 'raducere: %uroiul bun i ludabil @n.a.A. =or0ul3 a 7alenis0uluiH
12/
35. KACT*A(', D.: La scolasti;ue medicale, 6. pc#. 4 a pre5en#elor no#e. p. 2C/H
36.: 're8uie s3 recunoa%#e0 c3 ne-a fos# i0posi8il s3 deli0i#30 <n #i0p
cele pa#ru perioade %i e#apele respec#i6e. <n do0eniul cul#urii, is#oriei cul#urii %i al ideilor,
p4n3 ce un nou 0od de a 74ndi se i0pune %i a!un7e s3 do0ine scena perioadei respec#i6e, el
coe2is#3 cu 6ec9ile concep#e un #i0p 0ai 0ul# sau 0ai puin <ndelun7a#H
3". FE++J, K..D.: Reclams Le$i"on der %pste, $9. (ecla0 !un., S#u##7ar#, 1/&&H
13C
$A('EA A VI-A

(EA-'E(E -I .)DE(IS.


I. $(E.ISE -I CA*GE
- Generaliti
- Personaliti
- Umanismul
- Evenimente importante
- Vestigiile trecutului
- Contiina apartenenei la un trecut glorios
- Exilul i autoexilul
- Redescoperirea naturii
- 'colile populare #n limba latin
- Papii Renaterii
- Reforma i consecinele ei
- Noua economie


II. )*A =I+)S)=IE. ACADE.IA $+A')ICIAD
- Marsilio Ficino
- Giovanni Picco della Mirandola


III. .*'APII $SI>)+),ICE


IV. +E)A(D) DA VICI -I MCE$*'*(I+E -'IIPEI .)DE(E


V. (E$(EGE'API DE SEA.D AI (EA-'E(II -'IIPI=ICE -I .EDICA+E
- Galileo, F. A .Bacon, Descartes, Newton
- Ambroise Pare, Paracelsus, Vesal, %illiam !arve


VI. A,)IA -I .)A('EA (EA-'E(II
131

1. $(E.ISE -< CA*GE



,EE(A+I'DPI


Mnain#e de a #rece la #ra#area su8iec#ului pe care #i#lul aces#ui capi#ol <l propune, es#e necesar
s3 <ncerc30 a clarifica unele <n#re83ri ine6i#a8ile.
Es#e (ena%#erea o epoc3 de sine s#3#3#oare, sau doar o desc9idere spre epoca 0odern3,
:#i0purile noi;, cu0 se 0ai nu0e%#e ceea ce ur0ea53 E6ului .ediu1 *nde s-a n3scu# %i
de56ol#a# (ena%#erea <n 0od priori#ar1 <n I#alia, cu0 5ic unii, sau <n =rana, cu0 susin alii1
) da#3 l30uri#e aces#e <n#re83ri, 6o0 <ncerca s3 #rece0 <n re6is#3 cau5ele ce au 7enera#
aces# feno0en, poa#e unic <n is#oria cul#urilor. Vo0 pu#ea apoi, sper30, ca fiecare din#re noi, s3-
%i poa#3 face, c4# de c4#, o idee asupra a ceea ce a <nse0na# (ena%#erea, o lu0e popula#3 de 7enii
%i 7i7ani ai spiri#ului o0enesc. ) definiie ar fi dificil de ela8ora# %i ar fi oricu0 inco0ple#3.
.a!ori#a#ea au#orilor consul#ai, <n frun#e cu Iurc?9ard# %i Voi7#, <nclin3 spre 6ersiunea
Renaterea ca epoc distinct istoric i cultural Alii sun# de p3rere c3, o da#3 <nc9eia# E6ul
.ediu, se #rece pe nesi0i#e spre Epoca 0odern3 al c3rei <ncepu# es#e (ena%#erea. oi op#30
pen#ru aces# al doilea punc# de 6edere %i ia#3 0o#i6ul principal. Es#e foar#e drep# c3 (ena%#erea <n
sine, pri6i#3 <n #o#ali#a#e, es#e o re6oluie, consecin3 a unor 0u#aii sur6eni#e <n spiri#ul o0enesc
%i c3 aces#e 0u#aii au dus pe plan ar#is#ic-plas#ic-crea#or la opere <nc3 nee7ala#e. $e plan
%#iinific %i 0edical-%#iinific <ns3, re5ul#a#ele au #re8ui# s3 fie a%#ep#a#e p4n3 <n secolele VVI %i
VVII c4nd apar personali#3i ca A08rosie pare ori $aracelsus, >ar6eB %.a.
Mn aces# .sens ne declar30 de acord cu afir0aiile cunoscu#ului c3r#urar u0anis# E#ienne
,ilson care susinea <n opera sa de referin3 despre filosofia 0edie6al3 ur03#oarea idee:
a're8uie... rele7a#3 <n do0eniul le7endelor is#oria (ena%#erii 74ndirii ur04nd unor secole de
ador0ire, de o8scuri#a#e %i de eroare. =ilosofia 0odern3 nu a a6u# de lup#a# pen#ru a cuceri
drep#urile raiunii, <0po#ri6a E6ului .ediuH di0po#ri63, E6ul .ediu e cel care le-a cuceri# pen#ru
ea, %i ac#ul c9iar prin care 6eacul al VVII-lea %i-a i0a7ina# c3 a8ole%#e opera secolelor preceden#e
nu f3cea dec4# s3 o con#inue <nc3.; @Ci#a# de (3s6an '9eodorescu <n :$refa3; la Filosofia
Renaterii de I.$. e7ulescu, p. VIII.A. 'o# a%a %i noi crede0 c3 pen#ru a a!un7e la $aracelsus %i
ali no6a#ori ai :'i0purilor oi;, 0edicina a a6u# ne6oie s3 #reac3 prin concep#ele ela8ora#e de
An#ic9i#a#e %i E6ul .ediu, s3 le supun3 6erific3rii fap#elor %i noilor 0e#ode de e2plorare, s3 lase
s3 se alea73 8o8ul de ne79in3 %i s3-%i con#inue un dru0 din ce <n ce 0ai ne#ed, 0ai plin de
132
succese, <n ciuda unor o8s#acole pes#e care a fos# o8li7a#3 s3 #reac3. e 6o0 e2plica pe parcurs.
Mn ceea ce pri6e%#e <n#re8area: cui aparine priori#a#ea #e0poral3 a (ena%#erii #re8uie s3
a0in#i0 c3 de-a lun7ul secolului al VlV-lea a persis#a# o con#ro6ers3 acer83, re5ol6a#3, <n #i0p,
prin#r-un ele7an# co0pro0is.
El6eianul Ka?o8 Iurc?9ard# susinea <n#r-un docu0en#a# s#udiu, ap3ru# la Iasel <n 1&6C,
priori#a#ea I#aliei.
1
Vo0 face cuno%#in3 cu ar7u0en#ele sale <n cele ce ur0ea53. Era aceea%i
po5iie adop#a#3 <n#40pl3#or cu un an 0ai de6re0e <n#r-o lucrare 0ai puin cunoscu#3 a
filolo7ului 7er0an ,eor7 Voi7#, &Die +iederbelebung des "lasisc#en !ltertums'
G

'o# un au#or 7er0an, de la sf4r%i#ul secolului al VlV-lea, is#oricul +a0prec9#, cons#a#a c3
E6ul .ediu a e2cela# prin crearea unor #ipuri uni6ersal accep#a#e ca 8iseric3, s#a#, corporaii,
8resle, popor e#c. <n dauna indi6idualului carac#eris#ic (ena%#erii. Dou3 lucr3ri solide %i
con6in73#oare, !lte und neue Ric#tungen in der 7esc#ic#ts8issensc#aft @1&/6A %i Die
Bultur#istorisc#e 1et#ode @1/CCA susineau ideile sale.
3

=ilolo7ul france5 $9ilippe .onnier, <n#r-o lucrare funda0en#al3, Le Auattro-cento, essai
sur l5#istoire litteraire du )*-eme silele italien @1/C4A
4
pre0ia#3 de Acade0ia =rance53, accep#a,
f3r3 6reo o8iecie, po5iia Voi7#-Iurc?9ard#. Ele7an# %i laconic, .onnier scria <n &dedicaia',
adresa#3 cole7ului s3u i#allian ,uido .a55oni: &col Auattrocento, l52talia si mise a guida della
cultura europea' @:Cu secolul al VV-lea I#alia a prelua# conducerea cul#urii europene, n.a.A
$ersonali#3i i#aliene, is#orici, li#erai %i filolo7i precu0 Carducci, dRAncona, $ia (a!na,
=errari, (ossi, Gippel %.a. nu 6or face al#ce6a dec4# s3 confir0e #e5a priori#3ii i#aliene.
Ia#3 <ns3, a%a cu0 se <n#40pl3 <ndeo8%#e, a#unci c4nd es#e 6or8a de 73sirea, in#erpre#area %i
plasarea <n is#orie a unui feno0en i0por#an#, apar %i al#e p3reri care, %i ele, 0eri#3 a fi lua#e <n
considerare. As#fel, scrii#orul en7le5 Lal#er $a#er 6a susine <n 1&"3 c3 ro0anul ca6aleresc :de
cap3 %i spad3; %i poe5ia pro6ensal3 france53 de la sf4r%i#ul E6ului .ediu au fos# fac#orii ce au
declan%a# (ena%#erea, a#4# pe plan 7eneral european, dar 0ai ales <n peninsula i#alic3. +ouis
Coura!od, is#oric france5 al ar#ei, es#e de p3rere <n s#udiul Les Origines de la Renaissance en
France @1&&&A c3 nu a#4# ar#a an#ic3 a fos# punc#ul de plecare al (ena%#erii priori#ar france5e, ci
0ai ales orien#area din ce <n ce 0ai e2pri0a#3 c3#re a8ordarea #e0ei :na#urii;, fap# care ar fi
declan%a# <n#rea7a 0i%care <n =rana %i <n lu0ea E6ul .ediu.
5

*n renu0i# is#oric 7er0an de ar#3, >einric9 '9ode, es#e adep#ul priori#3ii i#aliene
e2plica8il3 prin #r3s3#urile psi9olo7ice carac#eris#ice ale aces#ui popor: afec#i6i#a#e e2#re03,
0is#icis0 e2al#a# de influena sf4n#ului =rancesco aRAssisi %i a ordinului <n#e0eia# de aces#a.
Dou3 lucr3ri <ncearc3 s3 de#alie5e %i s3 docu0en#e5e aceas#3 ideeH Franz von !ssisi und die
!nfdnge der Bunst der Renaissance in 2talien @1&&5A %i 1ic#el !ngelo und das /nde der
Renaissance @1/12A.
6

Is#oricul suede5 Ko9ann ords#ro0, profesor la *ni6ersi#a#ea din *psala, pu8lic3 <n
133
6olu0ul al Vl-lea al 2storiei (niversale a lui ors#ad# un s#udiu in#i#ula# :.oBen N7e e#
(enaissance; @1/33A <n care se declar3 <n de5acord cu 0ul#e din#re ideile susinu#e de Voi7# -i
Iurc?9ard#. As#fel, (ena%#erea nu ar repre5en#a c4#u%i de puin o -UVic#orie; asupra E6ului
.ediu %i o :<nfr4n7ere; a or7ani53rii $rinciupiului carac#eris#ic E6ului .ediu occiden#al
concre#i5a# <n Iiseric3.
"

'o# dup3 ords#ro0, ade63ra#a (ena%#ere 6a #re8ui si#ua#3 <n #i0p <n in#er6alul scurs din
6eacul al Vll-lea p4n3 <n al VlV-lea inclusi6 %i desf3%ura# spaial la nord de Alpi, <n =rana, 0ai
ales. A#unci, %i <n aceas#3 re7iune, au a6u# loc, dup3 ords#rS0, cele 0ai e2pri0a#e efor#uri
pen#ru descoperirea %i asi0ilarea 6ec9ii cul#uri clasice. :Ia#3 de ce;, <nc9eia is#oricul suede5 ale
c3rui cu6in#e le reproduce0, :n-a fos# nicidecu0 (ena%#erea i#alian3 cea care a f3cu# s3 re<n6ie <n
Europa 0o%#enirea cul#urii an#ice %i care a crea# as#fel condiiile necesare unei de56ol#3ri
independen#eH esenialul aces#ei 0unci era de!a f3cu# <n cursul 6eacurilor preceden#e, a c3ror
ener7ie s-a s#r3dui# s3 asi0ile5e cul#urile clasice.;.
&

ords#rd0 are ar7u0en#e <n plus care pledea53 pen#ru un 7en de pre-rena%#ere france53:
cruciadele, sc9i08area s#ruc#urilor psi9olo7ic-colec#i6e, 0i%carea u0anis#3 ce de8u#ea53 din
secolul al Vll-lea, apariia unei cul#uri 8ine orien#a#3 spre un ideal diferi# de cel al cre%#inis0ului
oficiali5a#, ca6aleris0ul cu noul s3u 0od de 6ia3, rolul %colilor-ca#edrale din ora%e ca )rleans,
C9ar#res, $aris e#c. Iernard de C9ar#res, ci#a# de e7ulescu, o8i%nuia s3 spun3 la <ncepu#ul
secolului al Vll-lea: :oi sun#e0 ca ni%#e pi#ici pur#ai pe u0eri de ni%#e uria%i. Vede0 0ai 0ul#e
lucruri %i 0ai depar#e dec4# cei 6ec9i. Dar nu fiindc3 6ederea noas#r3 es#e 0ai p3#run53#oare, ci
pen#ru c3, ridic4ndu-ne pe u0erii lor, ad3u730 #aliei noas#re s#a#ura lor 7i7an#ic3.;
/
.
=ap#ele #re8uie lua#e <n considerare din orice direcie ar 6eni. A#4# #e5a Voi7#-Iurc?9ard#,
c4# %i cea a lui ords#rd0 se <n#e0eia53 pe o8ser6aii o8iec#i6e %i nu po# fi ne7a#eH de aceea
#re8uie s3 ine0 sea0a, <n ela8orarea unui 0odel :idea#ic;, de a08ele 7rup3ri de ar7u0en#e.
Mn cul#ur3 nu e2is#3 feno0ene de #ip ca#aclis0ic a%a cu0 se <n#40pl3 prea adesea <n na#ur3.
) sc9i08are, aparen# radical3, es#e anuna#3 de se0ne prodro0ale ce se e2#ind de-a lun7ul a 5eci
%i poa#e c9iar a su#e de ani. ords#r50, preocupa# de dorina de a de0ons#ra priori#a#ea unei
(ena%#eri france5e, ne7li!ea53 feno0enele ce se desf3%urau si0ul#an <n peninsula i#alic3 %i
s#a8ile%#e <n#re cele dou3 7rup3ri de fap#e loco-re7ionale, france5e %i i#aliene, ce anunau
(ena%#erea, o relaie de #ip cau53-efec#. Crede0 c3 is#oricii cul#urii au iden#ifica# cu des#ul3
e2ac#i#a#e aces#e feno0ene pe care ne per0i#e0 s3 le denu0i0, <0preun3 cu alii, prerena%#ere.
Din cau5a unor fac#ori re7ionali, rena%#erea i#alian3 se 0anifes#3 cu 0ai 0ul#3 6i7oare %i
es#e 0ai 7eneral3. u #re8uie s3 ui#30 c3 par#ea de sud a peninsulei i#alice <0preun3 cu Sicilia
f3ceau par#e <nc3 din an#ic9i#a#e din ,recia .are %i c3 6es#i7iile ci6ili5aiei %i cul#urii eline po# fi
cu u%urin3 iden#ifica#e p4n3 <n 5ilele noas#re.
Voi7# %i Iurc?9ard#, la r4ndul lor, <%i focali5ea53 a#enia %i #eore#i53rile lor asupra 6ole#ului
134
i#alian acord4ndu-i #oa#3 a#enia, consider4nd (ena%#erea <n plin3 desf3%urare <ncep4nd cu secolul
al VV-lea.
(e5u04nd, consider30 c3 es#e necesar s3 for0ul30 :#eoria priori#3ii; (ena%#erii dup3
cu0 ur0ea53: $rerena%#ere, pre73#i#oare, franco-i#alian4 p4n3 c3#re sf4r%i#ul secolului al VlV-lea
ur0a#3 de secolul al VV-lea ca (ena%#ere i#alian3 %i co0ple#a#3 cu un decala! de ordinul a cea 5C
de ani de (ena%#ere france53.
)ricu0, nu-1 pu#e0 con#ra5ice pe ords#r)0 care afir03 c3, de la 14CC <ncoace, I#alia a
prelua# succesiunea =ranei <n rolul de :c3l3u53 a cul#urii occiden#ale;.
1C



$E(S)A+I'DPI


'rei 0ari, #rei personali#3i de e2cepie, 0arc9ea53 <ncepu#urile (ena%#erii i#aliene sau, a%a
cu0 a0 fos# de acord, ai $rerena%#erii ce de8u#a <n 0ul# r363%i#3 de 8ar8ari %i ne8ar8ari peninsul3
i#alic3.
Dan#e Ali79ieri
2
@1265-1321A cu La Divina Commedia- =rancesco $e#rarca @1312-13"4A cu
Sonetele saleH ,io6anni Ioccaccio @1312-13"5A cu 22 Decamerone
'rei au#ori %i #rei capodopere, fr4n#uri de 74ndire celes#3 ce 6in s3 spun3 )0ului c3 lu0ea
se sc9i083 %i c3 sc9i083rii #re8uie s3 i se dea curs. Ei aduc oul, desc9id noi dru0uri, dar
in6es#i79ea53 %i #recu#ul <n care descoper3 co0ori ascunse de praf, 0uce7ai %i roase de %oareci.
-i dup3 ei 6in alii, pu5derie, u0ani%#ii. S3 lun7i0 6or8a despre ace%#i cu ade63ra# :'rei .ari;1
e-a0 ru%ina. Ei %i-au f3cu# da#oria %i s#au cu0ini, ascun%i <n c3ri, <n care cel ce i-a iu8i# %i <i
iu8e%#e poa#e, c4nd 6rea, s3 <i 73seasc3.


*.AIS.*+


Mncepu#urile u0anis0ului se a#ri8uie #4n3rului $e#rarca. Sco#ocind prin 8i8lio#eca #a#3lui
s3u, 73se%#e c4#e6a din scrierile lui Cicero al c3rui s#il <l cucere%#e. +ec#ura lui Ver7ii <l 6a
#ransfor0a <n#r-un profund ad0ira#or %i colecionar de 0anuscrise ale 6ec9ii li#era#uri la#ine.
Alii l-au i0i#a#. <n aces# fel a lua# na%#ere u0anis0ul.
Ioccaccio po6es#ea, ascun54ndu-%i cu 7reu#a#e indi7narea, c3, <n#r-unui din nu0eroasele
sale peripluri i#aliene, <n #recere pe la 03n3s#irea 8enedic#in3 de la .on#e Cassino, a ru7a# s3 i se
ara#e 8i8lio#eca %i unele din#re 0anuscrisele despre care %#ia c3 erau ad3pos#i#e <n aceas#3 6ec9e
135
ins#i#uie. Claie pes#e 7r30ad3, rup#e %i pr3fui#e, 53ceau #oa#e <n#r-o <nc3pere i0und3, 8a 0ai
0ul#, :fra#ele; care <l <nsoea <i spune c3, a#unci c4nd 6reun c3lu73r a6ea ne6oie de o 8uca#3 de
per7a0en# pen#ru a scrie cine %#ie ce ru73ciune, ceru#3 de un de6o#a# cre%#in, 6enea %i <%i rupea
fra70en#ul necesar din pri0ul 6olu0 care-i c3dea su8 04n3H cre%#inis0ul nu a6ea ne6oie de
scrierile p374nilor. Ioccaccio %i 0uli alii <%i 6or da 04na pen#ru a sal6a aceas#3 0o%#enire a
unui 6aloros #recu#. u0i0 pe c4i6a din#re cei ce s-au de6o#a# aces#ui scop: $o77io, Iracciolini
%i ,uarino da Verona, iccol-iccoli da =iren5e, prie#en al lui Cosi0o dei .edici, poe#ul
An#onio Ioccadelli, cardinalul Iessarion %.a.
A!uns <n scaunul pon#ifical ca icolae al V-lea, si0plul c3lu73r de al#3da#3 nu-%i ui#3
pasiunea #inereii %i, dup3 ce colecionea53 un i0presionan# nu03r de 6ec9i scrieri, pune 8a5ele
Ii8lio#ecii Va#icane. +a *r8ino, =ederi7o de .on#efel#ro <n#e0eia53 8i8lio#eca local3 <n care 3C-
4C de scrii#ori salari5ai erau ocupai per0anen# cu copierea, recondiionarea %i <n7ri!irea
6ec9ilor 0anuscrise ac9i5iiona#e, cel 0ai adesea cu sacrificii 0a#eriale considera8ile.
*0anis0ul c4%#i73 o nou3 di0ensiune dup3 ce %i scrierile an#ic9i#3ii 7rece%#i in#r3 <n
o8iec#i6ul oa0enilor de %#iin3 %i al celor de li#ere. Din#re ace%#ia din ur03 #o# $e#rarca %i
Ioccaccio 6or a6ea un cu64n# 9o#3r4#or de spus. i?olaos Si7eros, fos# diplo0a# 8i5an#in pe
l4n73 scaunul papal, <i d3ruie%#e lui $e#rarca un 6olu0 cu operele lui >o0er. <0preun3 cu
Ioccaccio %i cu un 7rec cala8re5, +eon5io $ila#o, poe#ul Sonetelor <ncearc3 s3 duc3 la 8un sf4r%i#
o #raducere a eposurilor 9o0erice. 'raducerea 6a %c9iop3#a, <ns3 are darul de a a#ra7e a#enia
asupra clasicis0ului elin.
11

Din a doua !u03#a#e a secolului al VlV-lea #inerii la#ini iau dru0ul Cons#an#inopolelui
unde <n6a3 li08a 7reac3. Ce6a 0ai #4r5iu ora%ele i#aliene <%i an7a!ea53 pen#ru %colile respec#i6e
profesori de elin3. $ri0ul din#re ace%#ia pare a fi fos# C9rBsoloras care 6a profesa la %coala de
<n63304n# superior :S#udio; din =lorena.
.i%carea u0anis#3 se 6a e2#inde cu iueala ful7erului <n 3rile Europei 6es#ice, cu accen#e
deose8i#e <n afara I#aliei %i <n =rana, <n An7lia, Spania, P3rile de Kos %i ,er0ania, c4%#i73 de
par#ea ei p3#urile cul#e ale populaiei, con#ri8uind <n 8un3 03sur3 la declan%area (ena%#erii %i
laici5area li#era#urii.
12,13

+a 6re0ea lor, u0ani%#ii au fos# deose8i# de apreciai deoarece ser6eau cu de6o#a0en#,
adesea 7eneros r3spl3#i#, 0arilor -i 0icilor #irani. Apolo7iile lor <08r3ca#e <n for0e s#ilis#ice
de0ne de in6idia# ascundeau suficien#e ine2ac#i#3i %i o 0i#olo7ie 7randiloc6en#3 <n scopul
poleirii i0a7inii personali#3ii care <i s#ipendia. <n fond nu f3ceau nici ei al#ce6a dec4# ceea ce se
prac#ic3 as#35i de c3#re unele 0edii ale audio-6i5ualului, socie#3ile de sonda! de opinie, poei de
cur#e %.a., c3ci disi0ularea reali#3ilor nude a cons#i#ui# din#o#deauna unul din#re o8iec#i6ele
priori#are ale oric3ror pu#ernici ai 5ilei.
*0ani%#ii 6or disp3rea, %i ei, prin secolul al VVIII-lea, <n ur0a unui proces de in#erfa7ie
136
reciproc3 <n care 0inciuna, def3i0area ne!us#ifica#3 a :ad6ersarului; %i al#e 0i!loace
ase03n3#oare !oac3 rolul de sea03 %i <i fac s3 piard3 res#ul capi#alului de credi8ili#a#e de care se
0ai 8ucurau.
14



EVEI.E'E I.$)('A'E


$ri0ul 7rup de e6eni0en#e is#orice cu re6er8eraii asupra (ena%#erii s-a cen#ra# pe
conflic#ul cronic, <n#rerup# de acu#e conflic#e ar0a#e, ce a opus dinas#ia >o9ens#aufen, a!uns3 pe
#ronul I0periului ,er0an prin Fonrad al III-lea <n 113&, di6er%ilor Su6erani $on#ifi, p4n3 la
Cle0ens al IV-lea. Conflic#ul se <nc9eie su8 pon#ifica#ul aces#uia din ur03 prin decapi#area lui
Fonradin @126&A, ul#i0ul >o9ens#aufen, candida# la #ronul i0perial, episod ce conse0na 6ic#oria
papali#3ii, o da#3 cu s#in7erea dinas#iei 7er0ane dar %i considera8ila sl38iciune a celor dou3
#a8ere an7a!a#e <n lup#3 pe 6ia3 %i pe 0oar#e.
Al# fap# de lua# <n considerare a fos# a%a-nu0i#a :cap#i6i#a#e 8a8ilonic3 a papilor;. Su8
presiunea re7ilor =ranei, <ncep4nd cu =ilip cel =ru0os, Su6eranii $on#ifi sun# silii s3-%i
s#r30u#e re%edina pen#ru aproape "C de ani pe #eri#oriul unei encla6e papale, co0i#a#ul Venaissin
din sudul =ranei, cu capi#ala la A6i7non.
Era 6or8a de o 6arie#a#e de do0iciliu o8li7a#oriu1 =oar#e posi8il. Cer# es#e c3 li0i#ai <n
li8er#a#ea lor de 0i%care %i supra6e79eai con#inuu, Sfinii $3rini au #re8ui# s3 se supun3 <n#re
13C/ %i 13"6 dic#a#ului pu#erii laice. De aici o pierdere considera8il3 de pres#i7iu %i de influen3
<n 0o0en#ul <n care $rerena%#erea era <n plin3 desf3%urare a#4# <n I#alia c4# %i <n =rana.
Al#e dou3 e6eni0en#e i0por#an#e 6or 7r38i 0ersul (ena%#erii, 0ai ales <n ceea ce pri6e%#e
co0ponen#a u0anis0ului elin.
Mn ul#i0a su#3 de ani a e2is#enei sale, I0periul Ii5an#in <nre7is#rea53 pierderi #eri#oriale
succesi6e <n a6an#a!ul I0periului )#o0an care do6ede%#e o 6i#ali#a#e %i a7resi6i#a#e 0ereu
re<nnoi#e .aes#r3 <n ar#a diplo0aiei, 0onar9ia 8i5an#in-or#odo23 sc9iea53 o desc9idere spre
(o0a. $apali#a#ea r3spunde fa6ora8il. De prin anii 142C au loc concilia8ule, le-a0 spune as#35i
con#ac#e oficioase, <n#re <0pu#ernicii. Se pare c3 unirea celor dou3 i0por#an#e Iiserici ale lui
>ris#os es#e posi8il3 %i se cade de acord asupra con6oc3rii unui conciliu ce #re8uie s3 perfec#e5e,
prin#r-un ac# sole0n, lic9idarea :0arii sc9is0e;. Dup3 o nou3 serie de #er7i6ers3ri %i a04n3ri
:Conciliul pen#ru *nificarea Iisericilor cre%#ine din (3s3ri#ul %i Apusul Europei; <%i desc9ide
lucr3rile <n anul 143& la =errara, dup3 care, din cau5a i58ucnirii epide0iei de ciu03, es#e
s#r30u#a# la =lorena. Is#oricul i#alian =ioren#ino 6a susine c3 aces# conciliu a influena# e6oluia
74ndirii filosofice din ara sa <n#r-o 03sur3 0ul# 0ai 0are dec4# <n#rea7a 0i%care u0anis#3.
15

13"
Din dele7aia 8i5an#inilor fac par#e, prin#re ali s#r3lucii 74ndi#ori %i #eolo7i, doi con6in%i
neopla#onicieni, filosoful ,eor7ios ,e0is#os $le#9on %i episcopul Iessarion care 6or a6ea un
cu64n# 7reu de spus <n definirea unui nou 0od de 74ndire <n epoca la care ne referi0. +a 6 iunie
143/ es#e procla0a#3 *nirea celor dou3 Iiserici. Ea nu 6a fi respec#a#3 de clerul 8i5an#in %i
r304ne p4n3 as#35i un :piu0 desideriu0; @pioas3 dorin3, n.a.A. Credincio%ii celor dou3
confesiuni nu 63d 0o#i6ele aces#ei sci5iuni al#unde6a dec4# <n nepu#ina %i a08iiile pernicioase
a<e unor #eolo7i %i ierar9i care <%i ascund ade63ra#ele in#enii dup3 para6anele unor #eorii
infan#ile.
*n al# e6eni0en# de i0por#an3 care 0arc9ea53 aces# secol al VV-lea, :Tua##rocen#o;, cu0
<l nu0esc i#alienii, es#e cucerirea Cons#an#inopolelui de c3#re o#o0ani %i desfiinarea I0periului
Ii5an#in. <n anul 1453 #urcii <n#orceau 6i5i#a <n Asia a lui Ale2andru cel .are, a nu0eroaselor
e2pediii ro0ane %i a cruciailor, ocup4nd capi#ala lui Cons#an#in cel .are, p3#run54nd <n Europa
Cen#ral3 unde, <n 0ai 8ine de dou3 su#e de ani, a!un7 su8 5idurile Vienei. +ipsa de solidari#a#e %i
ri6ali#3ile cre%#ine 6or face din ei do0ina#ori de dura#3 ai (3s3ri#ului european p4n3 dup3
r358oiul ruso-ro04no-#urc <nc9eia# cu capi#ularea lui )s0an-$a%a de la $le6na @1&""A, co0ple#a#
de de5as#rul sur6eni# <n ur0a $ri0ului (358oi .ondial din care nu0ai #alen#ul 0ili#ar al lui
Fe0al A#a#iir? <i sal6ea53.
Mn63aii 7reco-8i5an#ini se pun la ad3pos# refu7iindu-se <n peninsula i#alic3 unde de8arc3
<nc3rcai de 0anuscrisele 6ec9ilor clasici pe care le 6or 6alorifica <n noua pa#rie care <i pri0e%#e
cu 7enero5i#a#e.
E6iden#, nici ei nu r304n da#oriH se in#e7rea53 or7anic <n r4ndurile noului curen# cul#ural %i
<%i 6or aduce preioasa lor con#ri8uie <n special <n ceea ce pri6e%#e un nou 0od de a a8orda
<n#re83rile 6ii#oarelor %#iine ce <ncepeau s3-%i arunce pri0ele ra5e de lu0in3 asupra o0enirii.


VES'I,II+E '(EC*'*+*I


u spune0 ni0ic nou afir04nd c3 ini0a I0periului (o0an a fos# peninsula i#alic3.
'r3s3#ur3 de unire <n#re Apusul %i (3s3ri#ul Europei, (o0a reu%e%#e s3 reuneasc3 su8 s#indardele
sale, dar %i su8 spiri#ul %i li#era Drep#ului (o0an, pen#ru o 0ie de ani, #o# ce a <nse0na# popor %i
se0inie a%e5a#e pe 7eneroasele 0aluri ale .3rii .edi#erane. S#a#ul ro0an a!un7e s3-%i f3ureasc3
o cul#ur3 %i ci6ili5aie, <n par#e <0pru0u#a#e, de la cei pe care i-a <n6ins, de la 7reci <n pri0ul
r4nd.
Dar orice <ncepu# are %i un sf4r%i#H 0ina# din3un#ru de noua <n633#ur3 a unui cre%#inis0
pacific-e7ali#ar %i lo6i# din afar3 de #enacele 8er8ece 7er0anic, i0periul se pr38u%e%#e.
13&
)s#ro7oii, 6es#7oii, 6andalii, lon7o8ar5ii %i, dup3 al#3 0ie de ani #urcii, se 6or <ncui8a cu s#a#ele
lor, fie %i 6re0elnic, <n #rupul aces#ui 6i#ea5 a#le# r358oinic care, <083#r4ni#, nu se 0ai pu#ea
ap3ra. *i#a#3 es#e 6ec9ea s#r3lucire ce cade <n ruin3. *i#a#3 $a2 (o0anaS Cas#re, foru0uri, 83i,
circuri, apeduc#e, #ea#re, a0fi#ea#re %i #e0plele cu al#arele lor se ascund su8 praful adus de
64n#uri %i noroiul ploilor. C4nd %i c4nd un plu7 de le0n sau sapa unui 3ran ce asud3 pe o7or spre
c4%#i7area unui col de p4ine, a%a cu0 1-a ursi# 8les#e0ul 8i8lic, scoa#e din#re nisipo%ii 8ul73ri un
o8iec# ce-1 0ir3: o a0for3, un cio8 de lu# ars, o pl3cu3 de 0ar0or3 ce poar#3 o inscripie sau un
nu0e. )8iec#ul sau pl3cua iau dru0ul p3rin#elui din sa#, el %#ie car#e %i el de5lea73 <n#re8area.
:S#3 scris .arcus adic3 .arco, a%a-l c9e0a pe 6ecinul #3u.;. -i as#fel, p3l0a%ul c40pului afl3 c3
li08a ce o 6or8e%#e e fiica li08ii s#r38unilor lor, la#ina, care s#r30o%i au fos# s#3p4nii acelor
0elea7uri. -i 6or8a se duce din 7ur3 la urec9e la #aifas de noap#e. -i 0ai 6ine unul ce po6es#e%#e
c3 pe la ei, de-o par#e %i de al#a a r4ului ce 03r7ine%#e sa#ul, se afl3 ce6a, o r303%i3, a unei
cons#rucii sau res#urile unui pod care a r30as ne#er0ina#, sau cine %#ie ce al#ce6a. Al#ul le spune
c3 8iserica lor nu-i <n for03 de cruce %i c3 are <n pereii ei 7ro%i de la p304n# %i p4n3 la s#rea%in3
ni%#e s#4lpi de pia#r3. <n63aii care au 6eni# s3 cerce#e5e 0inunea le-au spus c3 s#4lpii au fos#
p3ri din#r-un #e0plu la care 6eneau s3 !er#feasc3 7recii de al#3da#3. $ereii din#re coloanele de
7rani# erau 0ai #ineri, doar de c4#e6a su#e de ani de c4nd cre%#inii, pun4nd 04na pe #e0plu, l-au
#ransfor0a# <n 8iseric3, 6oind prin as#a s3 %#ear73 ur0ele p374nilor.
-i as#fel, a afla# pas cu pas o0ul de r4nd, de6eni# i#alian, c3 se #ra7e din 7lorio%ii ro0ani, c3
ace%#ia le-au l3sa# 0o%#enire o li083 de nespus3 ar0onie, precu0 %i res#urile unei cul#uri %i
ci6ili5aii ce 0eri#au s3 fie cunoscu#e %i de care pu#ea fi 04ndru.
Aces#ea au fos#, pro8a8il, pri0ele i0presii ce au #re5i# <n #oa#e s#ra#urile poporului i#alian
un in#eres nee7ala# pen#ru propriile 6alori ale #recu#ului. -i pen#ru c3 i#alianul nu es#e un %o6in %i
es#e 7a#a s3 d3ruiasc3 fiec3ruia ceea ce es#e al lui, a d3rui# %i 6ec9ilor 7reci ce6a din ad0iraia sa.
=an#e5ie1 I#alia es#e plin3 de as#fel de fan#e5ii.


C)-'IIPA A$A('EEPEI +A * '(EC*' ,+)(I)S


Mn 0ul#e din fa0iliile 0al#ei aris#ocraii i#aliene s-a p3s#ra# #radiia apar#enenei la eli#a
pa#rician3 a #recu#ului la#in. ,enealo7iile sun# readuse la lu0in3, 6ec9i diplo0e a#es#4nd
pri6ile7ii, donaii %i #i#luri, si7ila#e cu pecei 7rele %i 0ari c4# pu0nul, a6eau s3 do6edeasc3 c3
posesorii lor erau de nea0 s#r36ec9i, dac3 nu c9iar din (o0ulus %i (e0us. +3s4nd 7lu0a
deopar#e, no8ili0ea a spri!ini# (ena%#erea 0ai ales 0a#erial. oua 0i%care le oferea prile!ul de a
ap3rea <n pos#ura de 0ecenai ai ar#elor fru0oase, %#iinelor %i li#era#urii, de fonda#ori ai unor
13/
0u5ee, fundaii %i colecii personale care fac as#35i 7loria 0ul#or ora%e ale I#aliei.


EVI+*+ -I A*')EVI+*+


=oar#e frec6en#e, e2ilul %i au#oe2ilul au !uca# %i ele un rol 9o#3r<#or prin facili#area unor
con#ac#e direc#e %i sc9i08ul de idei. Vo0 6edea <n con#inuare rolul pe care <l 6or !uca au#oe2ilaii
7reci <n 0i%carea renascen#is#3 dup3 c3derea Cons#an#inopolelui. Sun# cunoscu#e coloniile de
floren#ini de la =errara %i cea de lucc9ine5i la Veneia. Cos0opoli#is0ul de6ine o condiie
fireasc3 a sa6an#ului %i ar#is#ului care se si0#e pre#u#indeni ca la el acas3. ,9i8er#i susinea c3 cel
ce a <n63a# ce6a nu se si0#e s#r3in afar3 @din ce#a#ea saA.
16
Casele ce i-au ad3pos#i# pe e2ilai sun#
<n7ri!i#e %i de6in adesea o8iec# de 6eneraie %i o8iec#i6e de pelerina!.


(EDESC)$E(IEA A'*(II


Mn#r-o re0arca8il3 lucrare, K37er se ocup3 cu #eoria concep#ului de :fru0usee;, a%a cu0 <i
apare <n operele #eore#ice ca %i <n reali53rile ar#i%#ilor plas#ici ai (ena%#erii i#aliene.
1"
<n capi#olul
dedica# fru0useii na#urii au#orul 0eniona# #ra#ea53 %ase aspec#e par#iculare ale aces#ei #e0e %i
anu0e: Viaa la ar3, $l3cerile 6ieii la ar3, Co0pasiunea fa3 de na#ur3, $eisa!ul @ca #e03
i5ola#3, n.a.A, $eisa!ul <n cadrul unei co0po5iii plas#ice @ca #e03 <nsoi#oareA %i <n sf4r%i# S#udiul
%#iinific al peisa!ului.
1&

(ea0in#i0 <n #reac3# ideea lui +ouis Coura!od, care :6edea; <n na#ur3 i0pulsul, acel
:pri0u0 0o6ens; care ar fi declan%a# (ena%#erea. Ar#i%#ii plas#ici i#alieni s-au s#r3dui# <nc3 din
cursul secolelor VI %i VII s3 reali5e5e opere cu su8iec#e din na#ur3 inclu54ndu-1 <n aces# concep#
%i pe o0, considera# cen#rul, s#3p4nul na#urii. edorind s3 declan%30 o :dispu#a#io; pe aceas#3
#e03, ne 03r7ini0 a susine c3 fi7urarea na#urii <n operele ar#i%#ilor plas#ici renascen#i%#i ni se
pare a fi 0ai cur4nd efec# dec4# o cau53 a aces#ei 0i%c3ri.
Dar s3 re6eni0 la car#ea lui K37er pen#ru a reda ideile de56ol#a#e <n :S#udiul %#iinific al
na#urii;. 'e2#ul es#e deose8i# de in#eresan# deoarece, <n #ra#area #e0ei, se <n#e0eia53 0ai ales pe
concep#ele lui +eonardo da Vinci.
Mn confor0i#a#e cu o pri03 le7e s#a8ili#3 de Cenini, ,9i8er#i %i =ecius, o oper3 de ar#3
#re8uie s3 fie confor03 cu na#ura c3reia, adau73 +eonardo da Vinci, <i 6a descifra prin#r-o
o8ser6aie 0inuioas3 cele 0ai 0ici a03nun#e precu0 %i cau5ele pen#ru care se pre5in#3 <n#r-un
14C
anu0i# fel %i nu al#fel. (edarea ele0en#ului de na#ur3 o8ser6a# %#iinific 6a #re8ui s3 fie nu nu0ai
o o7lindire, o copie c4# 0ai fidel3 a reali#3ii, ci o recons#rucie ar#is#ic3 a na#urii considera#e, la
redarea c3reia #re8uie s3 con#ri8uie %i cuno%#inele dar %i personali#a#ea pic#orului. $en#ru a fi 0ai
clar +eonardo cri#ic3 0odul de lucru cu na#ura al lui Io##icelli, care nu face dec4# s3 reproduc3,
<n #a8lourile sale noi, #r3s3#ur3 cu #r3s3#ur3, 0odul s3u de #ra#are din lucr3rile 0ai 6ec9i. El, <n
sc9i08, respec#3 cu s#ric#ee principiul ino6a#or al recons#ruciei ar#is#ice a#4# <n #a8loul Z.adona
de la ,ro#a s#4ncilor ro%ii;, <n care su7erea53 analo7ia rn#re scur7erea apelor %i circulaia
san76in3, c4# %i <n :.ona +isa;,
m
care a0 pu#ea 6edea o paralel3 <n#re e#erni#a#ea reali53rii
c
9ipului de pe p4n53 %i pereni#a#ea apariiei 0unilor %i apelor <n cadrul 7eneral al Creaiei +u0ii.
Era oare +eonardo da Vinci un pre0er73#or, un profe# al celei de a pa#ra di0ensiuni <n
pic#ur31 i0ic nu es#e i0posi8il la aces# 7i7an#.
K37er <nc9eie capi#olul consacra# :na#urii; susin4nd c3 aceas#3 #e03 de e2pri0are a
fru0osului se scindea53 <n ur0a ac#i6i#3ii lui +eonardo da Vinci, <n dou3 e#ape, cu dou3 #ipuri
de repre5en#aniH cei ca Si0one .ar#ini, Do0enico Vene5iano, ,io6anni di $aolo, $aolo
*ccello, care pic#ea53 :un peisa! fru0os 0ai 0ul# de <nsoire;, %i cei ce 6or pic#a <n confor0i#a#e
cu 6ederile lui +eonardo, reali54nd creaii ca :<n#ruc9ip3ri ale le7ilor na#urale;.
1/

Mn re5u0a#, ar#is#ul (ena%#erii se 6ede c9e0a# s3 redescopere na#ura, #e03 c35u#3 <n
desue#udine #i0p de aproape o 0ie de ani din cau5a unui cre%#inis0 focali5a# pe :6iaa de apoi;.
(econsidera#3 %i 0a#e0a#i5a#3, de6eni#3 o8iec# de s#udiu, na#ura <%i de563luie le7ile perspec#i6ei
precu0 %i o8li7a#i6i#a#ea respec#3rii proporiilor. )0ul, rein#e7ra# %i el na#urii, de6ine, cu #i0pul,
cen#rul preocup3rilor ar#is#ico-plas#ice.
'eoria ce-1 <nar0ea53 pe o0ul de %#iin3 %i pe ar#is#ul plas#ic <i face s3 se deose8easc3 de
:0aes#rul ar#i5an; care lucrea53 :dup3 oc9i; sau dup3 un :8un si0;, 0o#i6 care nu-i di0inuea53
#o#deauna 0eri#ele %i nici nu-i <0piedec3 s3 reali5e5e re0arca8ile opere de ar#3.


-C)+I+E $)$*+A(E M +I.IA +A'ID


-colile populare <n li08a la#in3 se <n0ulesc considera8ilH es#e li08a ce se u#ili5ea53 <n
0od o8li7a#oriu <n uni6ersi#3i, <n 8iseric3, <n %#iine, <n ad0inis#raie %i <n #ran5acii econo0ice.
Cel ce dore%#e s3 pro0o6e5e <n ierar9ia social3 #re8uie s3 s#3p4neasc3 aceas#3 li083 #o# a%a dup3
cu0 as#35i, cine6a care a8ordea53 o carier3 cu pre#enii de in#ernaionalis0, es#e o8li7a# s3
do6edeasc3 solide cuno%#ine de li08a en7le53. E6iden#, fa0iliile <ns#3ri#e <%i asi7urau ser6iciile
unor 0en#ori 8ilin76i care, pe l4n73 li08a la#in3 posedau %i cuno%#ine de 7reac3 6ec9e. As#fel se
asi7urau #inerelor 6l3s#are cuno%#inele necesare ce reu%eau s3 fac3 din ei, uneori la 64rs#e
141
fra7ede, ade63rai erudii-sa6ani. *n as#fel de e2e0plu, 7reu de e7ala#, es#e foar#e ade63ra#, a
fos# ,io6anni $ico della .irandola. E2#inderea cunoa%#erii li08ii la#ine %i eline a <nse0na# un
c4%#i7 deose8i# prin facili#area accesului unui 0ai 0are nu03r de ci#i#ori la i56oarele cul#urii
clasice.


$A$II (EA-'E(II @144"-1534A


$en#ru au#ori ca KacOues .ercier <*ingt siecles d54istoire du *atican=, seria papilor
(ena%#erii <ncepe cu icolae al V-lea %i se <nc9eie cu Cle0en# al V>-lea. Alii, ca Au7us#
=ran5en %i (e0i7is I3u0er <%apstgesc#ic#te=, consider3 c3 sec6ena Su6eranilor $on#ifi
renascen#i%#i <ncepe de-a8ia cu Si2#us al IV-lea %i se #er0in3 cu +eon al V-lea.
2C

Nicolae al V)lea @144"-1455A ur0ea53 Sf4n#ului $3rin#e Eu7en. Diplo0a# a8il, u0anis#,
0are iu8i#or al li#erelor %i ar#elor, colecionar de 0anuscrise, es#e unul din#re fonda#orii
Ii8lio#ecii Va#icanului. Ce#a#ea E#ern3 <i r304ne 6e%nic <nda#ora#3, c3ci su8 p3s#orirea lui se
ela8orea53 proiec#ul recons#ruciei 8a5ilicii Sf4n#ului $e#ruH el es#e cel ce-I aduce la (o0a pe =ra
An7elico %i #o# el repune <n s#are de funcionare apeduc#ele care ali0en#ea53 cu ap3 ora%ul. Din
iniia#i6a sa se res#aurea53 pes#e pa#ru5eci de .onu0en#e pu8lice %i 8iserici ro0ane. El
decre#ea53 anul 145C drep# An Sf4n# pen#ru cele8rarea *ni#3ii ref3cu#e a Iisericii.
*l#i0ii ani ai pon#ifica#ului s3u sun# u08rii de dra0a
c
3derii Cons#an#inopolelui <n 04na
#urcilor, e6eni0en# pe care
6
ersa#ul diplo0a# care era icolae al V-lea <l pre6ede %i pen#ru
$re6enirea c3ruia lansea53 apeluri pa#e#ice <n#re7ii lu0i cre%#ine.
6
eneienii %i 7eno6e5ii #ri0i#
c4#e6a 6ase, dar Europa de Ves# nu fZ-c3. Ii5anul es#e unde6a depar#e %i principii occiden#ali -
prin%i
n
64r#e!ul a08iiilor proprii - au al#e dispu#e de re5ol6a#. De la 5 aprilie 1453 cinci su#e de
0ii de #urci asedia53 Cons#an#inopole. ) flo#3 <nsu04nd pa#ru su#e nou35eci %i #rei de na6e, cea
0ai pu#ernic3 for3 na6al3 concen#ra#3 c4nd6a, 8loc9ea53 Iosforul. Ar#ileria #urc3 8o08ardea53
cu succes 5idurile ora%ului. +a 2/ 0ai 1453 se declan%ea53 a#acul 7eneral ce forea53 ul#i0ele
po5iii de ap3rare. <0p3ra#ul Cons#an#in al Vl-lea 0oare cu spada <n 04n3 <n frun#ea cura!o%ilor
dar i5olailor s3i os#a%i. 'i0p de #rei 5ile asedia#orii lui .e90ed al Il-lea o0oar3, !efuiesc,
#or#urea53, 6iolea53 %i profanea53 8iserici. Europa 6a <nele7e doar 0ai #4r5iu i0plicaiile c3derii
I0periului Ii5an#in: dru0ul spre %i dinspre Indii, #3ia#H cap de pod o#o0an <n EuropaH na6i7aie
in#er5is3 <n .area ea7r3H na6i7aie dificil3 <n 8a5inul .edi#eranei es#ice. $en#ru Iiseric3,
*niunea de la =lorena, lic9ida#3H .osco6a de6ine #rep#a# noul cen#ru al or#odo2iei. icolae al V-
lea c9ea03 la o nou3 cruciad3 <n scopul alun73rii #urcilor. i0eni nu r3spunde. 'urcii au #i0p s3
se consolide5e. <n dou3 secole 6or fi su8 5idurile Vienei.
142
+ui icolae al V-lea <i ur0ea53 ar9iepiscopul de Valencia @SpaniaA, Alfonso Ior7ia, su8
nu0ele de Calist al 4l-lea @1455-145&A. Ener7ic, reu%e%#e s3 duc3 la 8un sf4r%i# efor#urile 6i54nd
punerea pe picioare a unei ar0a#e %i flo#e pen#ru a r3spunde a0enin3rii o#o0ane. <n 6ecin3#a#ea
Iel7radului @1456A, o for3 crucia#3 su8 conducerea lui Ioan de >unedoara, 6oie6od al
'ransil6aniei, <i <nfr4n7e pe #urci, <ns3 ne<nele7erile %i or7oliile su6eranilor occiden#ali <i
<0piedec3 pe aliai s3 #ra73 #oa#e foloasele de pe ur0a aces#ei i0por#an#e 6ic#orii.
*r0a%ul lui Calis# es#e siene5ul Aeneas Sil6ius $iccolo0ini care se <nsc3unea53 su8
nu0ele de Pius al II)lea @145&-1464A. Erudi#, poe#, fos# secre#ar al lui =eli2 al V-lea, pon#ifica#ul
s3u de nu0ai %ase ani es#e re0arca8il: reu%e%#e s3 duc3 la 8un sf4r%i# o oper3 doc#rinar3
considera8il3 %i s3 res#a8ileasc3 au#ori#a#ea Sf4n#ului Scaun <n r4ndurile ca#olicis0ului, r363%i#3
de di6erse conflic#e.
Mi #re8uie cinci ani lui $ius al Il-lea pen#ru a reu%i s3 s#r4n73 <n por#urile Adria#icii o
0odes#3 flo#3 des#ina#3, spera el, s3 dea piep# cu Se0iluna. Aceas#3 s#r3danie se risipe%#e ca un
fu0 al a037irilor. A!uns la Ancona pen#ru a lua co0anda, spiri#ual 6or8ind, aces#ei doar <n
n3lucirile lui for0ida8ile ar0a#e, <n noap#ea de 14 spre 15 au7us# 1464, $ius al Il-lea - epui5a# de
efor#urile depuse - 0oare. ) da#3 cunoscu# aces# fap#, flo#a, a#4# c4# era, se dispersea53.
Din #i0purile pon#ifica#ului s3u ne r304ne, <n#re al#ele, un ,ractatus f3r3 #i#lu, <n for03 de
dialo7 <n#re Aeneas Sil6ius, Iernardino de Siena %i $ie#ro de oce#o, <n care face apolo7ia
de0ni#arului supre0, a pon#ifului-re7e... :Conducerea unui cleric es#e 0ai 8un3 %i 0ai sf4n#3
dec4# aceea a unui 8un laic pen#ru c3 reune%#e <n sine cali#a#ea sacerdo#al3 %i educaia re7al3
7aran#4nd 0a2i0a concen#rare a au#ori#3ii, ce nu poa#e fi con#ra5is3 de ea <ns3%i.; As#fel se e6i#3
orice conflic# pro6oca# <n 7eneral de fra70en#area pu#erii. Aceas#3 for03 de a8solu#is0 #eocra#ic,
e2peri0en#a#3 %i dus3 la e2#re0 de unii din#re Su6eranii $on#ifi, 6a fi responsa8il3 <n 8un3
03sur3 de 0i%c3rile refor0is#e 0ereu re<nnoi#e.
oul $ap3, Paul al II)lea @1464-14"1A, es#e credincios uneia din#re ideile predecesorilor
s3i, lup#a con#ra o#o0anilor. Din p3ca#e, indiferena 0arilor s#a#e europene es#e 7eneral3 %i nu-i
r304ne de f3cu# dec4# s3-i a!u#e 0a#erial pe un7uri %i s3-1 spri!ine pe eroul lup#ei sc9ipe#arilor,
S?anden8er7, <n efor#urile de a-%i p3s#ra independena.
$aul al II-lea reafir03 cu di6erse oca5ii su6erani#a#ea a8solu#3 a Va#icanului <i eli0in3
co0ple# pe laici din or7anele ad0inis#ra#i6e ale S#a#ului $apal %i ia 03suri <0po#ri6a cercurilor
in#elec#uale u0anis#e care nu se declar3 de acord cu 03surile sale, a!un74ndu-se p4n3 la
<ncarcerare %i #or#ur3, a%a cu0 a fos# ca5ul cu $la#ina - au#or al cele8rei *itae pontificum <*iei
pontificale= *r0a%ii l-au declara# :8ar8ar; %i :du%0an al ar#ei %i %#iinei;.
*i+tus al IV)lea @14"1-14&4A r304ne <n is#orie prin cons#ruirea 6es#i#ei Capele Si2#ine %i
prin de56ol#area Ii8lio#ecii Va#icane. Cul#i63 un nepo#is0 e2#re0, ridic4nd la ran7 de cardinal
%ase 0e08ri ai fa0iliei sale, %i se las3 a#ras <n diferi#e conflic#e. Cel cu =lorena <%i cunoa%#e
143
apo7eul cu oca5ia a%a-5isei con!uraii $a55i. +a 26 aprilie 14"& are loc <n Do0ul din =lorena un
a#en#a# <0po#ri6a a doi 0e08ri ai fa0iliei .edici, ,iuliano, care es#e o0or4#, %i +oren5o, care,
r3ni#, scap3 cu 6ia3. <n co0plo# es#e a0es#eca# %i nepo#ul $apei, ,irola0o (iario. E2is#3 do6e5i
<n sensul i0plic3rii indirec#e a Su6eranului $on#if <n aces# a#en#a#. .edicii se r358un3, 6ic#i03
6ende#ei cade p4n3 %i ar9iepiscopul 'oscanei, Sal6ia#i di $isa, pe l4n73 0e08ri fa0iliei $a55i,
sp4n5urai la feres#rele pala#ului Si7noriei.
$e plan in#ern, de no#a# o laici5are i0por#an#3 a Curiei %i o poli#ic3 fiscal3 ap3s3#oare.
Conflic#ele ar0a#e %i <nfru0usearea (o0ei, care de6ine un ora% al (ena%#erii, cer 8ani 0uli, pe
care Si2#us nu se sf ies#e a-i s#oarce de pe spinarea :supu%ilor; s3i credincio%i. +a 0oar#ea sa
i58ucne%#e o r3scoal3, au loc lup#e de s#rad3 %i !afuri.
*r03#orul ales al Concla6ului es#e Inoceniu al VlII)lea @14&4-14/2A. $ap3 ani0a# de
8une in#enii, <ns3 #racasa# de pro8le0ele celor op# copii nele7i#i0i, 8oln36icios %i ne9o#3r4#. <n
:c9es#iunea #urc3; lucrurile r304n la punc#ul 0or# la care s-a a!uns: se fac planuri, se scriu 8ule
%i enciclice, dar nu se <n#reprinde ni0ic. Ia 0ai 0ul#, S#a#ul $apal <nc9eie un :#ra#a# de co0er;
cu I0periul )#o0an al lui Iaia5id, #ra#a# prin care se o8li7a s3 pl3#easc3 anual aces#uia o su03
de pa#ru5eci de 0ii de ducai. Era un 0od ele7an# de a-%i cu0p3ra o pace pe care, desi7ur, cu al#e
0i!loace nu %i-ar fi pu#u#-o asi7ura. Cu du%0anul s3u de 0oar#e, (e7ele =erdinand I al
eapolelui, <nc9eie - dup3 c4#e6a ciocniri - un #ra#a# de pace <n ur0a c3ruia se <ns#r3inau #eri#orii
papale. Corupia %i decadena 0oral3 a aces#ui pon#ifica# a!un7 la cul0e. +a s#in7erea sa din
6ia3, Inoceniu al VlII-lea las3 pos#eri#3ii i0a7inea de5olan#3 a unei papali#3i decaden#e, o8iec#
al furi8undelor a#acuri ale unor refor0a#ori ca Sa6onarola, +u#9er, Cal6in %.a. %i a deri5iunii
populare, concre#i5a#3 <n suculen#ele :pasOuina#e;, epi7ra0e ale #i0pului.
Cu Ale+andru al Vl)lea @14/2-15C3A papali#a#ea din #i0pul (ena%#erii a#in7e ade63ra#e
cul0i, nu a#4# <n sensul pio%eniei %i 0oralei, ci pe al#e direcii, cele ale pu#erii poli#ice.
Ale2andru al Vl-lea, n3scu# (odri7o Ior!a B Ior!a @<n i#alian3 Ior7iaA, 6ede lu0ina 5ilei la
1 ianuarie 1431 la Ka#i6a @ValenciaA. *nc9iul s3u 0a#ern, din 1455 de6eni# Su6eran $on#if su8
nu0ele de Calis# al III-lea, asi7ur3 #4n3rului o 8un3 si#uaie 0a#erial3 %i-1 #ri0i#e la s#udii la
Io<o7na. 'o# acolo <n fe8ruarie 1456, <i acord3 de0ni#a#ea de cardinal-diacon. (odri7o conduce
o serie de episcopa#e %i 03n3s#iri p4n3 ce, <n anul ur03#or, es#e nu0i# 6icecancelar al Sf4n#ului
Sacun. (304ne <n aceas#3 funcie su8 pa#ru papi, acu0ul4nd o e2perien3 deose8i#3 <n
ad0inis#raia 8isericeasc3, dar %i o uria%3 a6ere.
Ale2andru al Vl-lea duce o 6ia3 scandaloas3 %i desc9is3 <n ceea ce pri6e%#e relaiile sale cu
fe0eile. $refera#a, aris#ocra#a Vano55a da Ca##anei, <i na%#e pa#ru copii: Kuan, Ce5ar, +ucreia %i
,iofre. $ius al II-lea <l ad0ones#ea53 aspru, <ns3 un Ior7ia nu se sinc9isea prea 0ul# de p3rerile
unui pap3 la 6re0ea aceea. <0pins de a08iie, in#eli7en3, #ac# %i al#e cali#3i ce nu-i lipsesc,
<ncearc3 s3-i ur0e5e <n scaun lui Si2#us al IV-lea. Insucces. 'enace, re6ine la asal# dup3 decesul
144
lui Inoceniu al VlII-lea %i <%i a#in7e o8iec#i6ul dori#. E6iden#, si0onia su8 #oa#e for0ele, 8ani,
cas#ele, funcii e#c, a !uca# un rol deose8i# <n aceas#3 :ale7ere;, dar :scopul scu53 0i!loacele;, ar
fi spus .ac9ia6elli. Ca ad0inis#ra#or cu e2perien3 res#a8ile%#e rapid ordinea %i le7ea la (o0a %i
pro0i#e o refor03 a Curiei. $asiunea sa nepo#oli#3 fa3 de se2ul fru0os %i fa3 de s#r3lucirea
aurului, #urna# <n 0one5i 7in7a%-sun3#oare, es#e e7ala#3 doar de un in#eres uni# cu a8ili#a#ea <n a-
%i c3p3#ui rudele. $e Cesar <l face episcop la fra7eda 64rs#3 de op#spre5ece ani. *n an 0ai #4r5iu,
<0preun3 cu A<essandro =arnese, fra#ele 0e#resei sale Iulia, Cesar es#e <n3la# <n #reap#3,
de6enind cardinal. $e Kuan, con#e de ,andia, <l do#ea53 cu duca#ele de Iene6en#, 'erracino %i
$on#ecer6o. $en#ru +ucreia 0i!loce%#e #rei c3s3#orii succesi6e cu 83r8ai din <nal#a no8ili0e
i#alian3H iar c4nd el, Ale2andru, lipse%#e din (o0a, o las3 s3 conduc3 #re8urile s#a#ului. Circul3
56onuri ciuda#e despre anu0i#e le73#uri <n#re #a#3 %i fiic3, <n#re frai %i sor3.
Anul 14/" es#e 7reu pen#ru un #a#3 care <%i pierde pe cel 0ai iu8i# din#re fii, pe Kuan,
<n!un79ia# %i arunca# <n 'i8ru, 0ai ales c3 83nuielile cad asupra lui Cesar. ) a doua <n#40plare,
pr38u%irea unui #a6an <n #i0pul unei fur#uni, fap# ce era s3-1 cos#e 6iaa, sun# e6eni0en#e care-1
readuc pe Ale2andru al Vl-lea la #re8urile Iisericii.
M0preun3 cu o co0isie ela8orea53 un pro7ra0 de refor03, poa#e cel 0ai 8un din perioada
din#re Conciliul de la Iasel %i al Cincilea Conciliu de la +a#eran. Din p3ca#e pu8licarea 8ulei ce
conine pre6ederile refor0ei se a04n3 :sine die;. <n sc9i08, re0arca8il3 r304ne ac#i6i#a#ea sa
6i54nd <n#3rirea ordinelor c3lu73re%#i - <n special a Au7us#inilor -, ca %i a di6erselor 0isiuni de
pro5eli#is0 a ca#olicis0ului <n lu0e. Ale2andru al Vl-lea a do6edi# reale cali#3i de diplo0a# %i
o0 poli#ic, reu%ind s3 asi7ure e2is#ena %i independena S#a#ului $apal, puse la 7rea <ncercare de
=rana, Spania %i re7a#ul eapolelui.
Mn anii 14/2 %i 14/3, Carol al VlII-lea al =ranei <%i asi7ur3, prin#r-o serie de #ra#a#e,
spri!inul An7liei, Spaniei %i al <0p3ra#ului .a2i0ilian <n scopul ocup3rii, ca ur0a% le7i#i0, al
#ronului re7a#ului de eapole. $apa <ns3 procedea53 la <ncoronarea spaniolului Alfons al II-lea.
Era o pro6ocare la adresa lui Carol si VlII-lea, care in6adea53 i0edia# I#alia. <n faa pericolului,
Alfons al II-lea cedea53 coroana fiului s3u =erdinand al II-lea %i fu7e <n Sicilia. =3r3 re5is#en#3,
Carol al VlII-lea in#r3 <n (o0a. Ale2andru se 8aricadea53 <n cas#elul San#RAn7elo, #ransfor0a# <n
for#3rea3. +a 15 ianuarie 14/5, Su6eranul $on#if acord3 #rupelor france5e drep#ul de #recere spre
sud. Cesar Ior7ia <nsu%i le 6a conduce p4n3 la 7rania re7a#ului napoli#an. +a 22 fe8ruarie, re7ele
france5 in#r3 <n eapole. =erdinand al II-lea fu7e %i el <n Sicilia. <n#re #i0p, din iniia#i6a lui
Ale2andru, ia na%#ere :+i7a Sf4n#3;, coaliie an#ifrance53 la care par#icip3 S#a#ul $apal, Veneia,
.ilano, I0periul ,er0an %i Spania. =lorena, <n care influen#a lui Sa6onarola es#e decisi63,
refu53 s3 se ralie5e. Cu spa#ele a0enina#, Carol al VIII-lea se re#ra7e dup3 ce re#ra6ersea53
S#a#ul $oin#ifical, f3r3 opo5iie din par#ea Sf4n#ului $3rin#e. Ar0a#a +i7ii <ncearc3 s3-i 8loc9e5e
pe france5i la =or no6o, <ns3 aces#ora le reu%e%#e forarea #recerii. Ara7one5ii spanioli re6in la
145
eapole <n frun#e cu =erdinand al II-lea. +a scur# #i0p dup3 re#ra7erea din I#alia, Carol al VlII-
lea 0oare.
Dup3 6enirea la #ron <n =rana a lui +udo6ic al VII-lea, se desc9id S#a#ului $apal
perspec#i6ele unei cola8or3ri cu noul pionar9. De al#fel, o8iec#i6ele priori#are ale poli#icii lui
Ale2andru %i Cesar Ioe7ia par a 6oi s3 duc3 la edificarea unui s#a# pu#ernic <n cen#rul I#aliei,
po5iie din care s3 poa#3 do0ina - pen#ru 0o0en# cel puin - a#4# ordul c4# %i Sudul peninsulei.
*n alia# pu#ernic ca =rana, 7a#a s3 dea la ne6oie o 04n3 de a!u#or, es#e 8ine 6eni#. Cesar renun3
la de0ni#a#ea de cardinal, iar Ale2andru - recur74nd la 6ec9iul 0i!loc, si0onia - nu0e%#e nu 0ai
puin de doispre5ece cardinali, care #re8uie s3-i pl3#easc3 scu0p ran7ul o8inu#. Cu oca5ia
s3r83#oririi anului 15CC co0erul cu indul7ene es#e relansa#. Aciunea 0ili#ar3 <i re6ine lui Cesar
care, f3r3 a-%i ale7e 0i!loacele, ca un au#en#ic :principe; a la .ac9ia6elli, ocup3 succesi6
$esaro, Cesena, (i0ini, =aen5a, *r8ino %i Seni7allia, o8in4nd din par#ea #a#3lui #i#lul de duce al
(o0a7niei. As#fel, S#a#ul $apal pierdea o 0are pro6incie, care de6enea par#e din#r-un s#a#
eredi#ar al fa0iliei Ior7ia.
Mn#rea7a <n#reprindere a aces#or doi oa0eni de 7eniu sau, dac3 6re0, oa0eni poli#ici lipsii
de scrupule nu are <n spa#ele ei nici un al# spri!in, fie par#id, fie 0i%care. Era fa#al ca pr38u%irea
unuia s3 an#rene5e %i pr38u%irea celuilal#. Ale2andru al Vl-lea 0oare su8i# la 1& au7us# 15C3.
Cesar reu%e%#e s3-%i p3s#re5e po5iiile c4%#i7a#e <nc3 un #i0p, a#4#Zsu8 scu#ul pon#ifical al lui $ius
al III-lea, c4# %i la <ncepu#ul celui al lui Iuliu al II-leaH apoi, a8andona#, pierde #o#ul, es#e ares#a#
de Consal6o de Cordo6a. $ri5onier <n Spania, <%i 73se%#e refu7iul la cu0na#ul s3u, re7ele
a6arrei %i 0oare r3ni# 7ra6 <n 15C" su8 5idurile cas#elului Viana.
Dac3 aciunile poli#ice %i 0ili#are ale celor doi Ior7ia, #a#3l %i Ale2andru %i Cesar, 73sesc %i
as#35i apolo7ei, nu <n cercurile 8iserice%#i, 8ine<neles, ci <n cercurile is#oricilor, poli#olo7ilor e#c,
o #Bune de#es#a8il3 pro6oac3 %i <n pre5en# conda0narea 7eneral3 a celui c a fos# papa Ale2andru
al Vl-lea. Es#e 6or8a de a#i#udinea sa in ca5ul Sa6onarola.
,irola0o Sa6onarola es#e din 14/1 prior @superiorA al 03n3s#irii do0inicane San .arco
din =lorena. Din a06onul de unde predic3 <%i arunc3 s37eile, dar %i ful7erele 6er8ului s3u
ilu0ina# %i <nc3l5i# de fer6oarea 0is#ic3 <0po#ri6a Su6eranului $on#if %i a <nal#ei ierar9ii ca#olice,
cer4nd cu insis#en3 o refor03 a Iisericii. Are o influen3 9o#3r4#oare <n #re8urile =lorenei, c3ci
#o# ce spune es#e ade63rul ade63ra#: si0onie, ar79irofilie, concu8ina!, nerespec#area #e2#elor
sfin#e %i ale sfin#ei #radiii: ia#3 p3ca#ele ce in#uiesc la s#4lpul infa0iei <nal#a ierar9ie
8isericeasc3.
Se produce in6a5ia lui Carol al VIII-lea <n I#alia %i, a%a cu0 a0 635u#, Ale2andru pune pe
picioare +i7a Sf4n#3, pac#ul defensi6 an#ifrance5 la care =lorena, su8 influen#a lui Sa6onarola,
refu53 s3 ia par#e. $rin aceas#3 a#i#udine <%i se0nea53 conda0narea la 0oar#e. Di6ersele episoade
ale lup#ei ine7ale din#re 0odes#ul c3lu73r ,irola0o %i a#o#pu#ernicul su6eran renascen#is# se
146
:<nc9eie la 23 0ai 14/& c4nd fr4n79ia c3l3ului pune cap3# 6ieii unui de6o#a# %i ade63ra# cre%#in-
ca#olic. Era 0ai 0ul# dec4# o cri03: era 7re%eal3 e neier#a#. Ea 6a duce <n dou35eci de ani la
ridicarea unor noi refor0a#ori, <n#re alii +u#9er. (efor0a sa 6a reu%i. Iiserica Apusului iese
<08uc3#3i#3 din aceas#3 0are <ncercare %i 6ina <n#rea73 es#e a lui Ale2andru al Vl-lea.
A0in#i0 c3 0oar#ea lui @15C3A es#e <n63lui#3 <n 0is#er. )ficial a sf4r%i# <n ur0a unui a#ac
de 0alarie. Surse de0ne de <ncredere, <n#re al#ele ilus#rul is#oric ,uicciardi, susine c3 $apa a
0uri# o#r36i# din eroare. Can#arida, o#ra63 pe 8a53 de arsenic, care era sor#i#3 s3 ia 6ia#a
cardinalului Adriano Cas#ellesi di Corne#o, a!un7e <n pa9arul de 6in al $apei.
Doi ar#i%#i plas#ici au fos# <ncura!ai de aces# pap3, 0ai cur4nd 574rci# fa3 de repre5en#anii
ar#elor fru0oase. .ic9elan7elo, care creea53 cele8ra %iet %i $in#uricc9io, care decorea53 cu
frescele sale locuina Su6eranului $on#if din Va#ican.
Des#inul %i 6iaa lui Ale2andru al Vl-lea ne o8li73 la o scur#3 conclu5ie. Diplo0a#, su6eran
%i 0ona91 Da, 9o#3r4#. )0 al Iisericii1 >o#3r4#, nu. $re5ena #iarei pe frun#ea aces#ui o0 a fos# o
7ra63 eroare a is#oriei, din p3ca#e, nu sin7ura.
*r0a%ul s3u 6a fi =rancesco 'odesc9ini-$iccolo0ini, un nepo# al lui $ius al II-lea. Es#e un
o0 7ra6 8olna6 de 7u#3 <ns3, ener7ic %i pios, dore%#e s3 res#a8ileasc3 pres#i7iul papali#3ii. El
anun3 de la <ncepu#ul pon#ifica#ului con6ocarea unui conciliu ce #re8uie s3 refor0e5e Iiserica
Apusului, o8ine e6acuarea #rupelor france5e ce ocupau p3ri din S#a#ul $apal %i face s3 scad3
influena fa0iliei Ior7ia <n #oa#e do0eniile de ac#i6i#a#e. Din p3ca#e, aces# 6rednic pap3, Pius al
III)lea, ales <n sep#e08rie 15C3, 0oare <n oc#o08rie al aceluia%i an, dup3 nu0ai dou35eci %i %ase
de 5ile de p3s#orire. +a 6re0ea respec#i63 au circula# 56onuri c3 ar fi fos# asasina# prin o#r36ire de
c3#re $andolfo $e#rucci, :si7nore di Siena;.
.oar#ea lui $ius al III-lea pare a fi 73si# Sf4n#ul Cole7iu 8ine pre73#i# pen#ru ale7erea
ur0a%ului. Cardinalul ,iuliano della (o6ere, de6eni# papa Iuliu al II)lea @15C3-1513A, <%i 6a
l3sa nu0ele <n is#orie ca apri7 r358oinic %i de6o#a# 0ecena al ar#elor fru0oase. 3scu# <n#r-o
fa0ilie 0odes#3 la 5 dece08rie 1453 <n Al8issola @Sa6onaA, c3lu73r franciscan de #4n3r, i se
ofer3 purpura cardinal3 de c3#re unc9iul s3u Si2#us al IV-lea la 64rs#a de op#spre5ece ani. <%i
do6ede%#e <nc3 de #i0puriu cali#3ile 0ili#are 5dro8ind, <n frun#ea #rupelor, o re6ol#3 i58ucni#3 <n
*08ria. Su8 Inoceniu al VIII-lea, care <i da#orea53 ale7erea, <%i confir03 6aloarea de
conduc3#or de o%#i, respin74nd asal#ul ara7one5ilor asupra (o0ei @14&6A. Du%0an declara# al lui
Ale2andru al Vl-lea, pe care <l acu53 de i0orali#a#e %i ere5ie, 7us#3 el <nsu%i din far0ecele
fe0inine %i es#e 8la7oslo6i# de soar#3 cu #rei fe#e. Scap3 de 04na lun73 a papei Ior7ia
refu7iindu-se <n =rana @14/4A. Aici unel#e%#e %i-1 spri!in3 pe Carol al VIII-lea <n deci5ia de a
ocupa eapole.
A!uns <n scaunul Sf4n#ului $e#ru, <%i 6a dedica <n#rea7a ener7ie - 6a fi de al#fel supranu0i#
:il #erri8le; @cu0pli#ul, #eri8ilulA -pen#ru re<n#re7irea %i 03rirea #eri#oriului S#a#ului $apal, <n
14"
par#e <ns#r3ina# de c3#re cei doi Ior7ia, #a#3l %i fiul.
$3s#oria de 5ece ani a aces#ui $ap3 es#e do0ina#3 de poli#ic3, diplo0aie %i r358oi. <n a sa
Laud a nebuniei @15C/A, Eras0us din (o##erda0 a ridiculi5a# pasiunea 0ili#ar3 a Su6eranului
$on#if. ,uicciardi, cronicarul pe care l-a0 0ai a0in#i#, re0arca fap#ul c3 Iuliu nu a6ea din
cali#3ile unei fee 8iserice%#i al#ce6a dec4# <08r3c30in#ea. Cu #oa#e acu5aiile ce i s-au adus, las3
<n ur0a sa un s#a# consolida#, cu o 6is#ierie plin3, respec#a# %i c9iar #e0u#. u %i-a pro0o6a#
0e08rii fa0iliei, de%i ar fi pu#u# u%or s3 cad3 prad3 nepo#is0ului %i, cul0ea, de%i ale7erea sa nu
a fos# s#r3in3 de unele prac#ici si0oniace, declar3 prin#r-o 8ul3 pro0ul7a#3 <n 15C5 drep# nul3
orice ale7ere papal3 recur74nd la 0anipul3ri 6eroase. +ui >enrB al VIII-lea al An7liei <i acord3
dispensa care <i per0i#ea s-o ia de soie pe Ca#erina de Ara7on, 63du63 <n ur0a decesului fra#elui
s3u. <n A0erica de Sud pune 8a5ele pri0elor dioce5e. <n cadrul celui de al V-lea Conciliu
+a#eran, al VVIII-lea Conciliu Ecu0enic, pri0ele cinci %edine sun# dedica#e conda0n3rii
Conciliului Sc9is0a#ic de la $isa @1511-1512A. +ucr3rile 6or fi con#inuare %i dup3 0oar#ea lui
Iuliu, sur6eni#3 <n 1513, %i 6or lua sf4r%i# su8 +eon al V-lea. Ele <ns3 nu r3spund c4#u%i de puin
cererii de6eni#e un fac#or co0un al 74ndirii cercurilor ecle5ias#ice %i laice care cereau insis#en#
:refor0a;. ) nou3 oca5ie ra#a#3 pus3 <n spa#ele lui +eon al V-lea %i care 6a duce la declan%area
aciunilor di6erselor #endine refor0is#e.
Iuliu al II-lea a <ncura!a#, ca un ade63ra# o0 al (ena%#erii, ar#ele fru0oase. 'rei ar#i%#i de
7eniu au cunoscu# 7enero5i#a#ea sa. Ira0an#e, cu 7randiosul proiec# de recons#rucie a
Va#icanului -surs3 a punerii pe pia3 a indul7enelor, pic3#ur3 necesar3 pen#ru declan%area
6alurilor refor0eiH (affael, cu frescele s3lilor pala#ului lui icolae al V-lea @:S#an5ele lui
(affael;AH .ic9elan7elo, cu 7enialele opere din Capela Si2#in3 %i 0onu0en#ul funerar al papei,
din care face par#e %i 6es#i#a s#a#uie a lui .oise, replica <n 0ar0or3 a lui Iuliu al II-lea, #ipic
repre5en#an# al (ena%#erii i#aliene.
Leon al ,)lea @1513-1521A, al doilea fiu al lui +oren5o .a7nificul, n3scu# la 11 dece08rie
14"5 <n =lorena, fusese des#ina# <nc3 din lea73n celor 0ai <nal#e de0ni#3i 8iserice%#i. +a 64rs#a
de %ap#e ani es#e #uns c3lu73r, iar la #reispre5ece ani es#e nu0i# cardinal-diacon. '4n3rul es#e
ins#rui# de c3#re u0ani%#i de frun#e. ;S#udia53 <n#re 14&/ %i 14/1 #eolo7ia %i drep#ul canonic la
$isa. +a 64rs#a de %ap#espre5ece ani de6ine 0e08ru al Sf4n#ului Cole7iu @14/2A. Dup3 0oar#ea
#a#3lui s3u re6ine la =lorena. Doi ani 0ai #4r5iu, <0preun3 cu ceilali 0e08ri ai fa0iliei .edici,
es#e e2ila# din pa#ria na#al3 %i c3l3#ore%#e, <n#re 14/4 %i 15CC, prin =rana, )landa - unde <l
cunoa%#e pe Eras0us - %i ,er0ania. (e6eni# la (o0a <n 15CC, <%i ad4nce%#e cuno%#inele de
li#era#ur3, ar#3, #ea#ru %i 0u5ic3H dup3 0oar#ea lui Ale2andru al Vl-lea <ncepe s3 do84ndeasc3 o
anu0i#3 pondere poli#ic3. <n 1511 de6ine le7a# papal, a08asador la Iolo7na, apoi o8ine
co0anda ar0a#ei pon#ificale %i con#ri8uie decisi6 la res#a8ilirea do0inaiei .edicilor <n ce#a#ea
floren#in3. A6ea #o#ul pen#ru a de6eni un de0n ur0a% al lui Iuliu al II-lea, <ns3 nepo#is0ul, 0area
14&
sa dra7os#e pen#ru =lorena, o anu0i#3 superficiali#a#e, ca %i incons#ana poli#icii sale 6or anula
a#4# darurile cu care fusese <n5es#ra# de na#ur3 c4# %i efec#ele unei educaii <n7ri!i#e.
+a 11 0ar#ie 1513 adus <n concla6 8olna6, <n ur0a unui scru#in cura# - <nele7e0 ne<n#ina#
de prac#ici si0oniace, la 64rs#a de #rei5eci %i %ap#e de ani urc3 <n Scaunul $apal. <nc3 de la
pri0ele ac#e ale pon#ifica#ului 0anifes#3 o surprin53#oare sl38iciune de carac#er: #endina de a
soluiona 7reu#3ile ce-i apar <n dru0 prin co0pro0isuri. Acord3 ier#are cardinalilor ce
or7ani5aser3 Conciliul de la $isa, su8scrie reconcilierea lui cu $o0pei Colonna, care <ncercase s3
a4e poporul <n 6ederea ins#aur3rii repu8licii %i accep#3 0ediaia de la =lorena fa3 de con!uraia
lui Ioscoli %i Capponi. Es#e duplici#ar <n poli#ic3, e5i#4nd <n#re o a#i#udine an#i- %i filo-france53.
<n sf4r%i#, <i ridic3 la de0ni#a#ea de cardinali pe 63rul ,iulio - ce 6a de6eni pap3 su8 nu0ele de
Cle0en# al VII-lea - %i pe nepo#ul s3u Inoceniu Ci8o. <n 151" <nc9eie lucr3rile Conciliului
Ecu0enic +a#eran iniia#e de Iuliu al II-lea, f3r3 pro7rese deose8i#e <n ceea ce pri6e%#e 0ul#
discu#a#a refor03.
A#i#udinea lui +eon al V-lea ne do6ede%#e, <nc3 o da#3, c3 nu poi s3 faci dec4# ceea ce 6rei
s3 faci.
Mn acela%i an 6iaa <nal#ului $on#if es#e a0enina#3 de con!uraia cardinalului Alfonso
$e#rucci. Co0plo#ul es#e descoperi#, $e#rucci es#e ares#a#, !udeca#, conda0na# %i e2ecu#a# prin
s#ran7ulare <n cas#elul San#RAn7elo la 6 iulie 151".
$en#ru a con#racara opo5iia din ce <n ce 0ai f3i%3 a celor #rei5eci de cardinali, 0e08ri ai
Sf4n#ului Cole7iu, +eon procedea53 la nu0irea din#r-o da#3 a #rei5eci %i unu de noi cardinali, fap#
unic <n is#oria de p4n3 a#unci a Sf4n#ului Scaun. V4n5area de indul7ene es#e relua#3, c3ci
c9el#uielile, <n#ru ni0ic !us#ifica#e, reu%iser3 s3 sec3#uiasc3 8o7a#a 6is#ierie 0o%#eni#3 de la Iuliu
al II-lea. Ier#area p3ca#elor pre5en#e, #recu#e %i 6ii#oare a celor 6ii c4# %i a celor 0ori #re5e%#e
aprinse discuii. <n#re #i0p, <n pala#ul Va#icanului, s3r83#oarea es#e con#inu3 su8 for0a unui
a0es#ec de cre%#inis0 %i neop374nis0: carna6al 0asca#, spec#acole de 0i#olo7ie an#ic3,
procesiuni. Vicarul lui >ris#os par#icip3 cu pl3cere la aces#e 8ufonerii, pe ai c3ror :reali5a#ori; <i
r3spl3#e%#e princiar cu 7al8enii s#r4n%i de pe spinarea credincio%ilor %i a clerului.
'oa#e aces#ea nu po# sc3pa 6ederii #4n3rului c3lu73r %i doc#or <n #eolo7ie .ar#in +u#9er
#ri0is %i el de Iiserica sa la (o0a. -i as#fel, <n seninul aces#ui :dolce far nien#e; <n care #r3ie%#e
<nal#ul $3rin#e, se de5l3nuie ful7erul. <n di0ineaa 5ilei de 31 oc#o08rie a anului 151", c3lu73rul
Au7us#in .ar#in +u#9er in#uie%#e pe 0arele por#al al ca#edralei din Li##en8er7 cele nou35eci %i
cinci de :#e5e; ale sale. Ceea ce ur0ea53 sun# doar episoade ale unei lup#e pierdu#e :din plecare;
de c3#re papali#a#ea renascen#is#3 %i repre5en#an#ul ei +eon al V-lea care, fie <n7r3di# <n 74ndire,
fie pros# sf3#ui# de superficialii consilieri, nu 6ede <n aciunea +u#9er dec4# o sc4n#eie ce #re8uie
s#ins3 cu o 7ur3 de ap3. El nu ine sea03 de 64l63#aia 0is#ic3 ce a cuprins :nea0urile; %i 0ai
ales pe ace%#i ne<nfricai 7er0anici, c3rora noul apos#ol li se adresea53 <n felul ur03#or: :<n
14/
fiecare 5i cre%#e o ur3 surd3 care-i consider3 pe clericii i#alieni ca e2ploa#a#ori ai poporului
7er0an c3ruia, <n sc9i08, <i acord3 doar dispreul lor.; @Do0 C9arles $oule#, 2nitiation d5#istoire
ecclesiati;ue Ieauc9esne, $aris, 1/44, p.232A. -i 0ai depar#e: :Ace%#i i#alieni sun# %arla#ani care
ne e2ploa#ea53 %i care su7 p304n#ul 7er0an p4n3 la 03du63. ,er0anie, #re5e%#e-#eS;.
$rinul elec#or al Sa2oniei %i ali parincipi 7er0ani <l susin. Cele nou35eci %i cinci de #e5e
#raduse din la#in3 <n 7er0an3, #e5e con#ra prac#icii indul7enelor, au da# ocol ,er0aniei. (efu5ul
lui +u#9er de a se pre5en#a la (o0a @151&A, arderea <n pu8lic a 8ulei papale /$urge Domine
@152CA, e2co0unicarea %i audierea lui +u#9er <n cadrul %edinelor (eic9s#a7-ului de la Lor0s
@152/A %i #o# ceea ce ur0ea53 sun# 6ic#orii incon#es#a8ile ale c3lu73rului au7us#in <0po#ri6a unei
papali#3i <n declin. (efor0a 6isa#3 de ,irola0o Sa6onarola a i584ndi# <n nordul Europei.
+eon al V-lea 0oare <n 0od nepre635u#, <n 64rs#3 de nu0ai pa#ru5eci %i %ase de ani, la 1
dece08rie 1521. Cu c4#e6a 5ile <nain#e de a-%i da o8%#escul sf4r%i# <l declar3 pe Carol Tuin#ul
:ap3r3#or al credinei ca#olice <0po#ri6a lu#eranis0ului; care se e2#inde cu repe5iciune.
Adrian al Vl)lea @1522-1523A. )s#il poli#icii papale, Sf4n#ul Cole7iu se decide pen#ru
cardinalul de *#rec9#, Adrian =loris5oon, fiul unui #40plar din re7iunea Guider5ee. oul ales,
care nu cuno%#ea nici un cu64n# <n li08a i#alian3, de#es#a u0anis0ul %i pe u0ani%#i, pe care-i
considera ere#ici, era lipsi# de 7us# ar#is#ic %i co0ple# nerecep#i6 fa3 de di6ersele co08inaii ale
poli#icii 7rando0ane prac#ica#e de unii din#re pre0er73#orii s3i. $ios %i econo0, cunosc4nd 8ine
6aloarea 8anului, a!un7e la (o0a a8ia la %ap#e luni de la ale7ere, es#e <nsc3una# <n indiferena
#o#al3 a ro0anilor, lucru ce nu-1 <0piedic3 s3 procede5e la o epurare 0asi63, ne0ai<n#4lni#3 <n
is#oria Sf4n#ului Scaun. *0ani%#i, ar#i%#i, scrii#ori %i ali 8eneficiari de s#ipendii %i pensii 7rase
sun# alun7ai din Va#ican %i c9iar din (o0a. .ul#e lucr3ri <n curs sun# opri#e, nu0ero%i
funcionari sun# liceniai, iar alii <%i 63d reduse si08riile, <nsu%i personalul de ser6iciu afec#a#
papei scade nu0eric de la cinci5eci de persoane la nu0ai pa#ru an7a!ai. Dup3 ce face cur3enie
%i face ordine <n casa proprie, #rece la Iiseric3. In#enionea53 s3 pun3 cap3# ere5iei pro#es#an#e.
<n#r-o scrisoare pe care o adresea53 Die#ei din iirn8er7 ne de563luie preocup3rile sale:
:Du0ne5eu a per0is persecu#area Iisericii din cau5a p3ca#elor oa0enilor, <n 0od par#icular a
preoilor %i prelailor @...A Sun#e0 con%#ieni de p3ca#ele care au p3#a# recen# Scaunul Sf4n#ului
$e#ru @...A $ro0i#e0 s3 re<nnoi0 Curia <n <n#re7i0eH ea
e
s#e cau5a po#enial3 a #u#uror aces#or
rele.; @.ercier KacOues, *ingt siecles d54istoire du *atican= .oar#ea sur6eni#3 la 14 sep#e08rie
1523, <n 0o0en#ul <n care =rancisc I in6ada I#alia, <l 6a <0piedeca s3-%i duc3 la 8un sf4r%i#
planurile. (o0anii scriu pe poar#a 0edicului Su6eranului $on#if, ,io6anni An#racino:H
:+i8era#orului $a#riei, Sena#ului %i $oporului (o0an;. 'oi para5iii alun7ai dau fu7a pen#ru a-%i
reocupa po5iiile o clip3 pierdu#e.
Clement al VII)lea @1523-1534A. Sacrul Cole7iu ale7e un nou .edici, pe 63rul lui +eon al
V-lea, ,iulio, care de6ine $apa Cle0en# al Vll-lea. $ios %i cins#i#, econo0, dar #o# a#4# de sla8 %i
15C
ne9o#3r4# ca %i preceden#ul .edici a!uns <n Scaunul Apos#olic, su8 p3s#orirea sa (o0a %i
Va#icanul 6or pl3#i scu0p <ncercarea de a se a0es#eca <n lup#a din#re =rana %i Spania, 0i54nd
c4nd pe =rancisc I, c4nd pe Carol Tuin#ul. +a 5 ianuarie 1525 noul pap3 se0nea53 un #ra#a# de
alian3 cu =rancisc I. Cinci5eci de 5ile 0ai #4r5iu, la $a 6ia, re7ele c3dea pri5onier <n 04inile
su6eranului spaniol. Aces#a ocup3 %i (o0a %i-1 sile%#e pe Cle0en# s3 se0ne5e un al# #ra#a#, ce
renuna la aliana cu france5ii. Eli8era# din cap#i6i#a#ea spaniol3, re7ele =ranei pune pe picioare
la 25 0ai 1526 o +i73 Sf4n#3, la care ader3 %i Su6eranul $on#if, 0o#i6 pen#ru care Va#icanul
cunoa%#e o nou3 in6a5ie spaniol3. I0pruden#ul pap3 scap3 cu fu7a, refu7iindu-se <n cas#elul-
for#3rea3 San#RAn7elo, l3s4nd pala#ul pon#ifical %i 8a5ilica Sf4n#ul $e#ru la dispo5iia !efui#orilor.
,eneros, Carol Tuin#ul acord3 Va#icanului un ar0is#iiu, pe care <ns3 aces#a se 7r38e%#e s3-1
<ncalce.
Mncepu#ul anului 152" es#e 7roa5nic pen#ru peninsula i#alic3. Iande de 0ercenari %i
a6en#urieri spanioli, 7er0ani %i i#alieni o, s#r38a# %i !efuiesc <n lun7 %i <n la#. +a 6 0ai cone#a8ilul
C9arles de Iour8on, <n frun#ea unei ar0a#e cifra#e la pa#ru5eci de 0ii de oa0eni, asal#ea53
(o0a. )ra%ul e#ern es#e <n 04inile a#aca#orilor, <ncepe !aful %i 0asacrul: ni0ic nu es#e crua#.
(o0a %i locui#orii ei sufer3 pierderi inco0para8il 0ai 7ra6e dec4# cele din preceden#ele in6a5ii
8ar8are. $ala#e incendia#e, 8iserici p4n73ri#e, relic6e c3lca#e <n picioare %i arunca#e <n r4uri,
sarcofa7e papale spar#e %i !efui#e, cardinali 0al#ra#ai sau o0or4i, c3lu73rie 6iola#e. Aceas#3
solda#esc3, recunosc4ndu-se lu#eran3 <n 8un3 03sur3, :6rea s3 curee 7ra!durile An#icris#ului din
Va#ican;. Aces#a a fos# :ii sacco di (o0a; @Kefuirea (o0ei, n.a.A.
Cle0en# al VII-lea, refu7ia# <n San#RAn7elo, capi#ulea53 dup3 o lun3 de re5is#en3 f3r3
perspec#i6e. +a " iulie o 7arni5oan3 7er0ano-spaniol3 <nlocuia 7arda el6eian3 care asi7urase
pa5a Su6eranului $on#if. +a & dece08rie, de79i5a#, reu%e%#e s3 fu73 la )r6ie#o %i apoi la Vi#er8o.
(e6eni# la Va#ican, cu oc9ii <n lacri0i, cel de al doilea .edici pu#ea s3 cons#a#e ruina (o0ei %i
sc3derea nu03rului locui#orilor de la cinci5eci %i cinci de 0ii de sufle#e la #rei5eci %i cinci de 0ii.
Cei dou35eci de 0ii de a8seni odi9neau <n 7ropi co0une. Carol Tuin#ul era perfec# con%#ien# de
r3spunderea pe care o pur#a pen#ru dra0a ce <ndoliase %i ruinase (o0a. De aceea, la Ca08rai,
unde se desc9id #ra#a#i6ele de pace @152/A, es#e 0odera#H p3s#rea53 nea#inse #eri#oriile S#a#ului
$apal dup3 ce 6a fi fos# recunoscu# %i <ncorona# drep# re7e al +o08ardiei %i su6eran al I0periului
,er0an. Cu aces# ac# sole0n Cle0en# al Vll-lea <%i ia r30as 8un de la poli#ic3.
Mn #re8urile reli7ioase reu%e%#e s3 acu0ule5e acelea%i insuccese ca %i pe plan poli#ic. <n
pri6ina con#rarefor0ei ceru#3 de lu0ea ca#olic3 nu <n#reprinde prac#ic ni0ic serios, 8a 0ai 0ul#,
prin cear#a cu An7lia %i irasci8ilul >enrB al V*I-lea Iiserica an7lican3 se separ3 de Iiserica
ro0ano-ca#olic3. >enrB al V*I-lea solici#ase lui Cle0en# al Vll-lea o deci5ie de anulare a
c3s3#oriei cu Ca#erina de Ara7on. Dup3 #rei ani Su6eranul $on#if pronun3 6erdic#ul s3u, care
confir0a 6ala8ili#a#ea 0aria!ului. $rin Acrul de Supre0aie din 3 noie08rie 1534, >enrB al V*I-
151
lea #3ia 8ru#al punile de le73#ur3 ale re7a#ului cu (or9a papal3. Ca#olicis0ul de6ine prac#ic o
confesiune in#er5is3 <n An7lia, unde refor0a lui +u#9er, ca %i a celorlali pro#es#ani, a6usese
#i0p s3 se consolide5e.
152
(E=)(.A -I C)SECIPE+E EI


Reformatorii: Martin LUT!ER i $ean CALVIN


GENERALIT*)I. Is#oricii par a dori s3 0arc9e5e sf4r%i#ul E6ului .ediu prin c3derea
Cons#an#inopolelui @1453A. $r38u%irea I0periului Ii5an#in nu a fos# dec4# unul din 0arile
e6eni0en#e ce !alonea53 o perioad3 de pes#e o su#3 de ani. S3 ne fie per0is a le e6oca c9iar %i
fu7i#i6, f3r3 a a6ea 6reo pre#enie de e29aus#i6i#a#e: descoperirea #iparului de c3#re ,u#en8er7
@1436AH descoperirea A0ericii de c3#re Cris#ofor Colu08 %i spanioli @14/2AH succesele
por#u79e5ilor Vasco da ,a0a %i .a7ellan <n e2plorarea dru0ului Indiilor, e2plorarea %i
cucerirea .e2icului de c3#re Cor#e5 %i a $eru-ului de c3#re $i5arro: rena%#erea i#alian3 cu
re6enirea la An#ic9i#a#e %i na#ur3, cu re<nnoirea ar#elorH 0i%carea u0anis#3, 0od de re<nnoire a
74ndiriiH re6oluia din as#rono0ie @Copernic, 1543AH de56ol#area 0a#e0a#icii si a %#iinelor
na#urale. 'oa#e aces#e e6eni0en#e sc9i083 6i5iunea o0ului asupra uni6ersului, iar prin#r-un
0ecanis0 de feed-8ac?, de cone2iune in6ers3, <l o8li73 s3 74ndeasc3 al#fel, s3-%i perfecione5e <n
0od raional 0odul de a 6edea %i <nele7e lu0ea. Descar#es %i alii 6or conse0na aceas#3
e6oluie.
Mn #i0p ce lu0ea se 0odifica su8 oc9ii lor, sc9i08area pe care o percepeau, dar al c3rei
sens 0ai ad4nc le sc3pa, Su6eranii $on#ifi ai secolului al VV-lea se ara#3 preocupai 0ai 0ul# de
l3r7irea #eri#oriilor Iisericii <n f3r40ia#3 %i fr304n#a#a lu0e a s#a#elor i#aliene. Curia papal3,
do0ina#3 de un pu#ernic spiri# laic-aris#ocra#ic, de nepo#is0 %i corupie, o0i#e s3 dea curs
cererilor ce-i par6in din surse conciliare %i e2#ra-conciliare care cer cu insis#en3
:a77iorna0en#o;-ul Iisericii, aducerea la 5i, adic3 (efor0a Iisericii. $on#ifica#ul lui Ale2andru
al Vl-lea Ior7ia duce la e2#re0 si0onia, ar79irofilia %i nepo#is0ul, ad3u74ndu-i o cul0e <nc3
nea#ins3 <n ceea ce pri6e%#e decadena 0ora6urilor. In plus, a0es#ecul Su6eranilor $on#ifi <n
0area poli#ic3 european3, pre#eniile lor de a decide <n c9es#iuni ce nu cad #o#deauna <n
co0pe#ena lor spiri#ual3 se soldea53 cu ca#as#rofa cunoscu#3 <n is#orie su8 nu0ele de :sacco di
(o0a; @!efuirea (o0eiA, <n 152" -da#3 con6enional3, accep#a#3 drep# punc# final al (ena%#erii
i#aliene.
'oa#e aces#e s#3ri de lucruri %i e6eni0en#e concen#rea53 un po#enial e2plo5i6 care, <n
151", declan%a53 (efor0a, ce se 6a solda cu o nou3 sc9is03, de da#a aceas#a <n s4nul Iisericii
ro0ano-ca#olice. Consecinele sun# la <ncepu# i0pre6i5i8ile. <n final, 6o0 cons#a#a c3 (efor0a a
sc9i08a# faa Europei, de#er0in4nd i0por#an#e 0u#aii %i <n :+u0ea ou3;.

153

MARTIN LUT!ER. .ar#in 6ede lu0ina 5ilei la 1C noie08rie 14&3 <n ora%ul Eisle8en
din '9urin7ia. $3rinii s3i, >ans %i .ar7are#a +u#9er, sun# 3rani 9arnici: le7ile 3rii nu-i per0i#
lui >ans, ca pri0 n3scu#, s3 preia proprie#a#ea a7ricol3 a #a#3lui s3u, de aceea, 9o#3r4# %i
<n#reprin53#or, se an7a!ea53 0iner. +a Eisle8en condiiile nu sun# prea fa6ora8ile celor care
doresc s3 se 8ucure de 8un3s#are, s3 pro0o6e5e pe scara social3 %i, nici la un an de la na%#erea lui
.ar#in, fa0ilia se 0u#3 la .ansfeld. Econo0 %i c9i85ui#, >ans reu%e%#e s3 arende5e o 0in3 din
care e2#ra7e 0inereu de ara03. oul indus#ria% es#e 8ine 635u# %i aprecia#. '4n3rului .ar#in i se
asi7ur3 0i!loace 8une pen#ru a pu#ea <n63a la .ansfeld, iar 0ai #4r5iu la .a7de8ur7 %i
Eisenac9. <n casa p3rinilor, pio%i ca#olici, ca %i <n %coal3 do0ne%#e se6eri#a#ea, le7e a #i0pului.
'4n3rul 6a s#udia <n con#inuare drep#ul, c3ci pro0o6area pe scara social3 #re8uie con#inua#3. I se
73se%#e c9iar %i o 6ii#oare lo7odnic3, dar aceas#a 6a #re8ui s3 a%#ep#e cu0in#e <nc9eierea s#udiilor
pro0isului so.
Mn 15C1, +u#9er es#e <nscris la *ni6ersi#a#ea din Erfur#, ins#i#uie cu un 8un renu0e <n ceea
ce pri6e%#e s#udiile !uridice. .ar#in #er0in3 cu s#r3lucire s#udiile de 8a53 ale facul#3ii de ar#e
>8ere, #rec4ndu-%i e2a0enul final - 0a7is#eriul - <n 15C5, clasifica#
a
l doilea din#r-o 7rup3 de
cincispre5ece candidai. Con#inu4nd cu s#udiile !uridice, <n cursul pri0ului se0es#ru face un
dru0 p4n3 acas3, la .ansfeld. $e calea de <n#oarcere, la S#o##ern9ei0, <n cursul 5ilei de 2 iulie
15C5, es#e surprins de o fur#un3 <n c40p li8er. +4n73 el cade un ful7er. <nfrico%a#, cere a!u#or %i
face f373duina: :...A!u#3-03, Sf4n#3 Ana, 6reau s3 03 c3lu73resc;. S#ri73#ul s3u de a!u#or
r3spundea pro8a8il unei 9o#3r<ri an#erioare <nc3 nee2pri0a#3, aceea de a-1 73si pe Du0ne5eu %i
de a i se dedica <n <n#re7i0e. Ia#3-1 deci p3%ind, dou3 s3p#304ni 0ai #4r5iu, li8er %i nesili#, pra7ul
porii 03n3s#irii au7us#inilor din Erfur#, unde cere s3 i se <n73duie s3 se c3lu73reasc3. =3r3
dificul#3i, c3ci +u#9er se do6ede%#e disciplina# %i s#udios, es#e accep#a# <n ordinul au7us#inilor
dup3 #i0pul de pro83. <n 15C" es#e sfini# preo# %i <nscris spre a s#udia #eolo7ia. <n paralel, la
Li##en8er7, susine o ac#i6i#a#e didac#ic3 <n cadrul facul#3ii de ar#e.
C4nd conduc3#orii ordinului op#ea53 pen#ru li8erali5area, rela2area disciplinei, opo5iia
radical3 #ri0i#e la (o0a, <n 151C, un pro#es# susinu# de o dele7aie din care face par#e %i $a#er
+u#9er. Dup3 ce re6ine <n ,er0ania, din cau5a unor ne<nele7eri es#e 0u#a# <n 1511 la
Li##en8er7, unde de6ine a!u#or de s#are al 03n3s#irii au7us#inilor %i apoi 6icar dis#ric#ual. <n
1512, la 64rs#a de 2/ de ani, o8ine #i#lul de doc#or %i apoi pe cel de profesor #i#ular de #eolo7ie
pen#ru :+ec#ura <n 0iblia' la *ni6ersi#a#ea din Li##en8er7, ca ur0a% al cele8rului Ko9ann 6on
S#aupi#5. $rin cursurile sale de e2e7e53 8i8lic3 susinu#e <n#re anii 1511 %i 151& +u#9er di6ine
cunoscu#. Din aceas#3 perioad3 da#ea53 0ul# aprecia#ele sale prele7eri despre %salmi, despre
Epis#olele c3#re ro0ani, 7ala#eni, e6rei %.a.

154



* * *



De%i +u#9er <0pline%#e cu con%#iincio5i#a#e %i s#ric#e co0anda0en#ele le7ii cre%#ine %i ale
ordinului c3ruia <i aparin\ es#e #o# 0ai ne0ulu0i# %i #or#ura# de 74ndul ne04n#uir
1
(eflec#4nd
ad4nc, reu%e%#e s3 a!un73 la conclu5ia c3: :Cel drZl #r3ie%#e din credin3.;. -i 0ai depar#e, +u#9er
co0ple#ea53: :u i

de 6oina %i de s#r3dania fiec3ruia @04n#uireaA. Ea depinde doar de 7raia lui
Du0ne5eu, fap#ele 8une, 6enerarea sfinilor %i a relic6elor, pelerina!ele, #o#ul es#e f3r3 6aloare.;
Era pri036ara anului 151& %i +u#9er scria #oa#e aces#ea <n #urnul 03n3s#irii din Li##en8er7.
Cu c4#e6a luni 0ai <nain#e, la 31 oc#o08rie 151", in#uise cele nou35eci %i cinci de ,eze pe poar#a
8isericii cas#elului din aceea%i locali#a#e. 'e5a <n#4i for0ula: :<n#rea7a 6ia3 a credinciosului
#re8uie s3 fie pedeaps3. $edeaps3, adic3 ura o0ului con#ra lui <nsu%i, a#i#udine ce persis#3 p4n3 la
in#rarea <n <0p3r3ia cerurilor.;.
Aces#ea sun#, <n 151" %i 151&, pri0ele e6eni0en#e care 0arc9ea53, din punc# de 6edere
#eolo7ic, <ncepu#ul (efor0ei. A#acul ,ezelor <0po#ri6a co0erului cu indul7ene es#e condus de
c3#re un +u#9er 0ai ca#olic dec4# 0a!ori#a#ea ca#olicilor %i 0ai pap3 dec4# <nsu%i +eon al V-lea.
'e#5el, <0pu#ernici#ul papal, colind3 <n lun7 %i <n la# ara, ar3#4nd c3 :Cei decedai po# o8ine
ier#area;, de <nda#3 ce 8anul sun3 <n cu#ieH c3 p4n3 %i p3ca#ele 6ii#orului po# fi ier#a#e prin
ac9i5iionarea de indul7ene, c3 ac9i#area unei indul7ene #e fere%#e de pur7a#oriu sau de iad.
+u#9er in#e%#e pro6ocarea unei dispu#aii %i conda0narea aces#or a8u5uri. Dar lui +eon al
V-lea, care a <ncepu# cons#rucia noii 8iserici a Sf4n#ului $e#ru din (o0a, i s-au #er0ina# 8anii.
+ucr3rile l4nce5esc.
Mn Sa2onia indul7enele nu sun# per0ise, pen#ru c3 ele sun# o afacere financiar3 <n#re (o0a
%i >o9en5ollerni. Cardinalul Al8rec9# de .ain5, fra#ele prinului Koac9i0 I de Iranden8ur7, a
<nc3lca# de dou3 ori canoanele Iisericii: cu0ul de funcii %i dep3%irea 64rs#ei prescrise. u0i#ul
deine episcopa#ul de >al8ers#ad# %i ar9iepiscopiile de .a7de8ur7 %i .ain5. $en#ru nu0irile
respec#i6e a $l3#i# su0e uria%e la (o0a. Ianii i-a o8inu# prin <0pru0u# de la Ianca =u77er.
C4nd aceas#a cere res#i#uirea credi#ului %i a Ro84n5ilor, Al8rec9# cons#a#3 c3 es#e <n fali0en#. Ca
ie%ire din i0pas, (o0a propune acordarea per0isiunii de a se co0erciali5a idul7enele <n ara
>o9en5ollernilorH !u03#a#e din su0ele reali5a#e
re
8uiau s3 ia dru0ul (o0ei, cealal#3 !u03#a#e 6a
ser6i acoperirii
re
di#elor lua#e de Al8rec9#. +u#9er nu cunoa%#e, la da#a pu8lic3rii ,ezelor, aces#e
aran!a0en#e, <ns3 le 6a afla de la 0e08rii co0uni#3ii din Li##en8er7 ce s-au repe5i# pes#e
155
7rania 6ecin3, la Kii#e8or7, locali#a#e <n care 'e#5el <%i desf3%ura co0erul. Conda0narea
indul7enelor are dou3 ur03ri: ,ezele se r3sp4ndesc <n ,er0ania cu iueala unui foc <n preerie %i
cardinalul Al8rec9# <l recla03 pe +u#9er. De la (o0a 6in cu6in#e de conda0nare, c3lu73rul
au7us#in es#e califica# drep# 6r3!i#or, c3ci doar papa %i cardinalii sun# <ndrep#3ii s3 repre5in#e
Iiserica %i s3 6or8easc3 <n nu0ele ei. Dru0ul (efor0ei ar fi fos# al#ul dac3 Iiserica ro0ano-
ca#olic3 ar fi ar3#a# <nele7ere fa3 de o8ieciile %i cri#icile lui +u#9er. )0ul de r4nd <ns3 es#e
sa#isf3cu#. .uli cons#a#3 c3 <n sf4r%i# a desc9is unul 7ura %i c3 0ul#e lucruri nu sun# 8une <n
Iiseric3.
De%i au#ori#3ile 8iserice%#i ro0ane sun# iri#a#e de a#acurile lui +u#9er, ele nu po# aciona <n
6oie <0po#ri6a celui ce es#e s#i70a#i5a# ca ere#ic %i sc9is0a#ic pen#ru c3 (o0a nu 6rea s3
pro6oace lu0ea 7er0an3. <0p3ra#ul .a2i0ilian es#e 8olna6 %i succesiunea lui es#e prac#ic
desc9is3. In lup#a surd3 ce se duce <n#re (e7ele =rancisc I al =ranei %i :spaniolul; Car ol
Tuin#ul, Curia %i +eon al V-lea sun# de par#ea celui de-al #reilea, a influen#ului prin elec#or
=rederic cel <nelep#, cel care a fa6ori5a#, fie %i <n 0od pasi6, aciunile lui +u#9er. De aceea,
pen#ru a nu fora lucrurile, papali#a#ea se decide pen#ru aciuni 0odera#e. $rofi#4nd de %edina
(eic9s#a7-ului, care <n 151& se ine la Au7s8ur7, <l delea73 pe Cardinalul Ca!e#an ca, <n cali#a#e
de repre5en#an# al Sf4n#ului $3rin#e, s3 poar#e o discuie cu cel ce se a83#ea 6354nd cu oc9ii de
:la dreap#a credin3;. Ia#3 6ersiunea lui +u#9er asupra aces#ei <n#4lniri. :'re8uia s3 re#rac#e5 #oa#e
#e5ele 0ele, pe care cardinalul le considera 6r3!i#orii. <ns3 eu a0 spus: ,re%eala 0ea, dac3 es#e
6reuna, #re8uie do6edi#3 pe #e0eiul 0ibliei -i apoi 6oi re#rac#a. Cardinalul s-a <nfuria# %i eu a
#re8ui# s3 dispar din Au7s8ur7.;
A doua <n#40plare, <n anul ur03#or, <n 6ara lui 151/. +u#9er are la +eip5i7 o 0are dispu#3
cu profesorul Ec?. :Cre%#inul #re8uie s3 respin73 indul7enele.;, spune +u#9er %i adau73:
:Iiserica ro0an3 poa#e 7re%i, de al#fel ca %i conciliile 7enerale.; De la conda0narea lui
Sa6onaro<a %i a e0ulilor s3i ni0eni nu 0ai <ndr35nise s3 6or8easc3 as#fel.
Dup3 ce =rederic cel <nelep# refu53 s3 dea curs planurilor (o0ei %i Carol al V-lea es#e ales
<0p3ra# al ,er0aniei, se renun3 la a#i#udinea 0odera#3 de p4n3 a#unci fa3 de +u#9er %i la 15
iunie 152C +eon al V-lea se0nea53 8ula /$urga Domine @la#. Ridic-,e Doamne, n.a.A. Aceas#3
8ul3 conda0na pa#ru5eci %i una din#re #e5ele lui +u#9er %i <i cerea s3 se de5ic3 de ele <n decurs de
%ai5eci de 5ile. Dup3 al#e dou3 luni docu0en#ul scris al aces#ei a85iceri #re8uia s3 par6in3 la
(o0a. <n ca5 con#rar, +u#9er %i susin3#orii s3i ur0au s3 fie e2clu%i din Iiseric3, refor0a#orul
#ra#a# ca 6r3!i#or %i #oa#e scrierile lui arse.
De%i a0enin3#oare ca #on, 8ula era o pres#aie foar#e 0odes#3 din punc# de 6edere #eolo7ic,
c3ci (o0a nu sesi5ea53 #o# pericolul si#uaiei, iar +u#9er es#e considera# o can#i#a#e ne7li!a8il3, <n
)landa %i la Foln sun# arse <n pu8lic lucr3ri ale lui +u#9er. Cel 6i5a# r3spunde cu pa#ru scrieri
pro7ra0a#ice: Sermon von der guten +er"en <%redica despre faptele bune=- *on der Frei#eit
156
eines C#ristenmensc#en <Despre libertatea unui cretin=- !m den c#ristlic#en !del deutsc#er
Cation <Ctre aristocraia cretin a naiunii germane=- *on der bab:lonisc#en 7efangensc#aft
der Birc#e <Despre robia babilonic a 0isericii=
Mn cea de a #reia lucrare se repro%ea53 ca#olicis0ului po0pa p374n3 a Curiei ro0ane %i
0i5eria din co0uni#3ile reli7ioase: ea con#es#3 pre#eniile 9e7e0onice ale (o0ei asupra pu#erii
laice %i 0onopolul papali#3ii asupra iniia#i6ei con6oc3rii unui conciliu pen#ru discu#area
si#uaiei cre%#in3#3ii. +ucrarea cunoa%#e un pu#ernic ecou. *n ecou #o# a#4# de pu#ernic cunoa%#e
%i Robia babilonic, dup3 care ade63raii cre%#ini ar fi pri5onierii Iisericii ca#olice, %i <nsoii #o#
a%a dup3 cu0 odinioar3 fuseser3 #ra#ai e6reii <n cap#i6i#a#ea 8a8ilonic3. Cau5a: 0odul de
<nele7ere al Sfin#elor 'aine. +u#9er recunoa%#e un carac#er sacru doar 8o#e5ului %i <0p3r#3%aniei.
) da#3 cu aces#e scrieri ale anului 152C, punile de le73#ur3 cu Iiserica ro0ano-ca#olic3 sun#
rup#e. A doua fa53 a (efor0ei es#e consu0a#3.
+a 1C dece08rie 152C con#raa#acul lui +u#9er de6ine 6irulen#. ) c9e0are a lui .elanc9#on
con6oac3 la Li##en8er7 profesorii %i s#udenii. <n 5ori de 5i se ard scrieri de drep# canonic ca#olic.
+a sf4r%i#, +u#9er arunc3 <n foc un caie# care conine copia 8ulei papale, <nsoind aces# ac# cu
cu6in#ele: :$en#ru c3 ai s#rica# ade63rul Do0nului, S#3p4nul #e dis#ru7e <n aces# foc;. $ro6ocarea
face ocolul lu0ii. Arderea canoanelor Iisericii %i a 8ulei nu pu#ea r304ne nepedepsi#3. <n
pri0ele 5ile ale lui ianuarie 1521, +u#9er %i cei ce cred <n el sun# e2co0unicai %i pu%i su8
in#erdicie.
Mn aprilie 1521, la Lor0s, +u#9er se pre5in#3 <n faa (eic9s#a7-ului. Dup3 ce se declar3
li8er fa3 de <0p3ra#, principi %i episcopi, repe#3 ap3sa#: :u re#ra7 ni0ic din ceea ce a0 scris.
Dac3 <ns3 <0i do6edii pe 8a5a Sfintei Scripturui c3 a0 co0is 6reo 7re%eal3, sun# 7a#a s3 o
recunosc;. Carol Tuin#ul es#e furios. <n 0ai 1521 <l declar3 proscris, scos de su8 scu#ul le7ilor.
+u#9er are 7ri!3 s3 se pun3 la ad3pos#. $e dru0ul de <napoiere de la Lor0s, din iniia#i6a
lui =rederic cel <nelep# es#e :r3pi#; %i dus la Lar#8ur7 unde #r3ie%#e ascuns su8 nu0ele de
ca6alerul Kdr7 p4n3 <n 0ar#ie 1522, #i0p <n care #raduce Coul testament Se <napoia53 la
Li##en8er7, unde es#e c9e0a# cu insis#en3 de c3#re co0uni#a#ea pro#es#an#3.
.elanc9#on nu era des#ul de #are pen#ru a-i do0ina pe 1 :s#4n7i%#ii; de su8 conducerea lui
Andreas Iodens#ein, 5is Farls#ad#. E2cesele pro6ocau pro#es#ele ca#olice, lucru ce-1 de#er0inase
pe prinul elec#or s3 in#er5ic3 orice nou3 aciune a refor0a#orilor. Farls#ad# <%i a7i#a aderenii
5ic4nd: :+u#9er nu es#e aici, #re8uie s3 face0 ce6a.; -i Farls#ad# face :ce6a; ce +u#9er n-ar fi
f3cu# nici <n rup#ul capului. $l3#e%#e s#udenii uni6ersi#3ii pen#ru a s#r4n7e icoanele din 8isericile
din Li##en8er7 %i a le ni0ici. :'oa#e sun# o8iec#e ale or8irii <0lende8er"e=, ale dia6olului;,
susine Farls#ad#. :Ele #re8uie dis#ruse.;
) s3p#304n3 <nc9eia#3 predic3 +u#9er. El repro%ea53 c3 s-a da# ui#3rii dra7os#ea %i
consideraia fa3 de cei sla8i. Susine c4 nou#3ile <n 6iaa Iisericii nu po# fi dic#a#e de sus, ci c3
15"
#re8uie s3 creasc3 din dorinele o8%#ii credincio%ilor, f3r3 6iolen3. :A6e0 ne6oie de dra7os#ea
fiec3ruia fa3 de ceilali.; +ini%#ea re6ine. Dup3 radicalis0ul iniial, +u#9er 0odelea53 pas cu pas
noua 6ia3 8isericeasc3. <n 0a#erie de cul#, pune la punc# ri#ualul :noii 0esse 7er0ane;, iar de
Cr3ciunul anului 1525 procla03 <nc9eia#3 <n#e0eierea :co0uni#3ii e6an79elice;.
oua for03 de 0ess3 se r3sp4nde%#e #rep#a# <n #oa#e cen#rele cre%#in-refor0a#e. En7els
nu0e%#e 0elodia Dumnezeu este o cetate de necucerit drep# :.arseillesa refor0ei;.
Se con#inu3 cu for0area predica#orilor %i cu edificarea noilor s#ruc#uri 8iserice%#i prin 6i5i#e
la faa locului.
1525, r3scoal3 sau r358oi 3r3nesc <n ,er0ania. P3ranii se ridic3, nu 0ai po# <ndura
ap3sarea proprie#arilor de p304n#. :Vre0 s3 fi0 li8eri, a%a cu0 a scris +u#9er: cre%#inul es#e
li8er s#3p4n al #u#uror lucrurilorS; +u#9er <ncearc3 s3 0edie5e <n aces# s4n7eros r358oi <nain#e de
a se fi produs irepara8ilul. $redica#orul 6a conda0na e2cesele a08elor p3ri, c3ci cri0ele %i !aful
nu au ni0ic cre%#inesc <n ele. +u#9er sf3#uie%#e s3 se iniie5e #ra#a#i6e <n care :die >erren;
@Do0niiA #re8uie s3 renune de 8un36oie la ap3sare %i #iranie, iar 3ranii s3 do6edeasc3 03sur3 <n
cererile lor. <n Sua8ia, la Leins8er7, r3sculaii o0oar3 pe con#ele >e8fens#ein %i c4i6a no8ili
ca6aleri. $rincipii r3spund cu represiuni s3l8a#ice.
u 6o0 <nele7e nicioda#3 de ce En7els a inu# s3-1 s#i70a#i5e5e pe +u#9er pe 6eci,
7ra#ific4ndu-l cu e#ic9e#a de slu73 a principilor. :=iirs#en?nec9#;. Doar reaua-6oin3,
in#enionali#a#e pre0edi#a#3 %i a8il 0on#a! de ci#a#e fra70en#are, cali#3i %i 0e#ode cu care
:clasicii 0ar2is0ului; sun# deplin fa0iliari5ai, per0i# conclu5ii false cu0 sun# cele ale fiului de
indus#ria% En7els. 'oa#3 li#era#ura 0ar2is#3 susine c3 +u#9er s-a si#ua# de par#ea prinilor <n
1525, deoarece s-ar fi #e0u# de 6ic#oria 3ranilor re6oluionari, care ar fi 03#ura# %i arunca# la co%
refor0a. i0ic 0ai neade63ra#. <nc3 din 152C, <n predicile sale, %i <n 1522, <n scrierile sale,
+u#9er conda0n3 orice for03 de a7i#aie social3, 7enera#oare de 9aos %i de pierderi de 6iei %i
8unuri o0ene%#i.
Susin4nd c3 cele spuse de +u#9er %i GEin7li au fos# scrise an#erior lui, Eras0us, <n (ber
den freien +illen, es#e de p3rere ca di6ersele con#ro6erse #eolo7ice s3 fie l3sa#e spre re5ol6are
Iisericii ca#olice. +a ne6oie, po# a6ea loc dispu#e, <ns3 nu0ai <n#re ade63rai oa0eni de %#iin3.
Dup3 oarecare #e0pori5are, +u#9er <i r3spunde <n *om unfrieien +illen, sf3#uindu-1 s3 r304n3 la
s#udiile lui %#iinifice %i lin76is#ice, <n#ruc4# nu es#e suficien# de pre73#i# pen#ru a se pronuna
asupra 6oinei o0ului, dependen#3 de 6oina lui Du0ne5eu, care sin7ur3 9o#3r3%#e asupra
acord3rii 7raiei %i 04n#uirii.
:A6e0 ne6oie de %coli;, spune +u#9er, :a6e0 ne6oie de <n633#ori <n #oa#e co0uni#3ile.
e #re8uie cei 0ai 8uni <n633#ori.H.;. :'oi credincio%ii #re8uie s3 a!un73 <n s#are de a pu#ea s3
ci#easc3 0iblia %i de a lua par#e ac#i63 la slu!8e.;
Mn 1534 +u#9er pune punc# celor 0ai i0por#an#e <n#reprinderi din 6iaa saH sf4r%e%#e
15&
#raducerea 0ibliei 'ip3ri#3, Sfnta Scriptur s#3 de a#unci, <08r3ca#3 <n 9aina li08ii 7er0ane, la
dispo5iia oric3rui credincios sau necredincios. Ia#3 ce spune +u#9er despre 0iblie: :Es#e cea 0ai
<nal#3 %i cea 0ai necesar3 scriere a cre%#in3#3ii b...X ea #re8uie ci#i#3 la nesf4r%i#.;.
,oe#9e, >e7el, >eine %i c9iar ie#5sc9e au cu6in#e de deose8i#3 apreciere fa3 de aceas#3
reali5are.
oua Iiseric3 <%i <n#inde aripile pes#e 3ri %i 03ri: principa#ele 7er0ane, P3rile de Kos, p3ri
din =rana, An7lia, 0ai #4r5iu p3ri din +u0ea ou3 %.a.
Din 1535 %i p4n3 la sf4r%i#ul 6ieii +u#9er a fos# decanul =acul#3ii de 'eolo7ie. =ilip
.elanc9#on, prie#en %i cola8ora#or al lui +u#9er, redac#ea53 %i d3 o for03 fini#3 0ul#ora din#re
ideile %i 74ndurile noului profe# %i ale frun#a%ilor pro#es#ani. 1rturisirea e6an79elic3 scris3 de
el are 0area cins#e de a fi ci#i#3 <n cadrul sesiunii (eic9s#a7-ului, inu#3 la Au7s8ur7 <n anul 153C
<n pre5ena lui Carol Tuin#ul. .elanc9#on a spera# <n#r-o reconciliere a celor dou3 Iiserici %i de
aceea nu a a#aca# Iiserica ro0an3. El a for0ula# lapidar ceea ce lu#9eranii 74ndesc: Sola
scriptum - doar pe 8a5a Sfin#ei Scrip#uriH sola fide - doar prin credin3H sola gratia - doar prin
7raia lui Du0ne5eu poa#e fi 04n#ui# o0ul %i 6a a6ea loc unificarea Iisericilor.
+u#9er r304ne in#ransi7en#. El nu poa#e ui#a %i ier#a c3 papii au 6ru# s3-1 pun3 pe ru7 a%a
cu0 au f3cu#-o cu Kan >us %i ,irola0o Sa6onarola. <n scrierea pa0fle# +ider das %apstum zu
Rom, von ,eufel gestiftet <Contra papalitii romane, creaie a diavolului= se r3fuie%#e aspru cu
Su6eranii $on#ifi.
.oare <n 1546 la Eisle8en. S-a considera# #oa#3 6iaa drep# Le#rer - <n633#or %i in#erpre# -
al Sfintei Scripturi %i ni0ic 0ai 0ul#. +u#9er dispare l3s4nd <n ur0a lui o uria%3 oper3: pes#e op#
su#e de #i#luri, dou3 0ii de predici %i pa#ru 0ii de scrisori. <n 1526 (eic9s#a7-ul de la SpeBer
9o#3r3%#e aproape <n unani0i#a#e :die =rei7a8e der (efor0a#ion der Firc9e; @scoa#erea de su8
in#erdicie a (efor0ei IisericiiA. Era un spri!in efec#i6 %i decisi6 pe care principii 7er0ani <l
acordau lui +u#9er, de%i 0arele s3u pro#ec#or, =rederic cel <nelep#, <nc9isese oc9ii cu un an 0ai
<nain#e @1525A.
E#ica ri7id3 es#e o #r3s3#ur3 defini#orie a carac#erului lui +u#9er. u iar#3 pe ni0eni %i
spune fap#elor pe nu0e. A6e0 nu0eroase do6e5i <n aces# sens, cele8rele sale scrisori adresa#e
$rinului Elec#or %i $ri0a# al Iisericii ,er0ane, Al8rec9# 6on .ain5, $rinului ,eor7 6on
Sac9sen %i $rinului Elec#or Ko9ann I de Iranden8ur7 sun# 03r#urii 7r3i#oare <n aceas#3 pri6in3.
+u#9er nu iar#3 pe ni0eni %i ni0ic. )0 al Iisericii, r304ne s#ruc#ural un con#es#a#ar. Es#e
de p3rere c3 ni0eni, laic sau cleric, nu are drep#ul de a prac#ica #irania %i c3 un ade63ra# cre%#in
#re8uie s3 se opun3 oric3rui fel de a8u5 din par#ea oric3rei au#ori#3i.
De o 93rnicie e2e0plar3, r304ne ac#i6 p4n3 <n ul#i0a 5i a 6ieii sale. A#i#udinea sa fa#3 de
0unc3 a fos# i0i#a#3 de e0ulii s3i.
21

+u#9er 0urea <n ur0a unui acces de an7in3 pec#oral3 la Eisle8en, unde se dusese pen#ru a
15/
0edia <n#re conii de .ansfeld. <%i ui#ase acas3 0edica0en#ele necesare. Si0ind 6enirea 0orii,
se roa73, afir03 <nc3 o da#3 #e0einicia refor0elor sale %i sf4r%e%#e scur#, spun4nd celor ce-i s#au
<n !ur: :Voi 0uri, 03 duc;. Dup3 0oar#e, pe 0asa de lucru, se 73se%#e o no#i3 scris3 de 04na sa
<n care f3cea c4#e6a consideraii asupra lui Ver7ii %i Cicero. o#ia se <nc9eia cu cu6in#ele: :Lir
sind Ie##ler, 9oc es# 6eru0; @7er0. %i la#.: Sun#e0 cer%e#ori, aces#a es#e ade63rul;, n.a.A
u cu06a e2e0plul #enaci#3ii sale a 0o#i6a# 6oina o0ului de %#iin3 al 6eacurilor VVI-
VIV <n lup#3 cu ineria %i do70a#is0ul1 Ideile 0ari nu po# fi <nl3nui#e %i nici 03car s#4n!eni#e de
03suri coerci#i6e. $oa#e c3 +u#9er ne-a oferi# un 0odel de0n de ur0a# <n felul cu0 #re8uie s3 ne
ap3r30 li8er#a#ea %i propriile noas#re 74nduri %i idei. Cu o condiie: s3 le a6e0. )ricu0,
pro#es#an#is0ul de orice nuan3, fra70en#4nd %i rup4nd din spaiul ocupa# de ca#olicis0ul
0onoli#ic, a asi7ura# o lar73 arie de li8er#a#e o0ului de %#iin3, li8er#a#e de 74ndire %i li8er#a#e <n
sens de :9a8eas corpus;, adic3 de a fi feri# de :8raul lun7 al Inc9i5iiei; care nu <%i 0ai pu#ea
per0i#e crasele ile7ali#3i la care s-a deda# un #i0p prea <ndelun7a#, pre#u#indeni <n Europa.
*r03ri#, o0ul de %#iin3 73sea acu0 cu u%urin3 o ar3 <n s#are s3-1 pro#e!e5e.


$EAN CALVIN @15C/-1564A es#e considera# drep# principalul refor0a#or de li083
france53 %i <n#e0eie#orul cal6inis0ului. <n#reprinde <nc3 de #i0puriu 6as#e s#udii de filosofie,
#eolo7ie, drep# %i u0anis#ic3, la $aris, )rleans %i Irou7es. Dup3 peripluri 6oi#e %i ne6oi#e la
S#ras8ur7 %i Iasel re6ine la ,ene6a unde defini#i6ea53 liniile 0ari ale doc#rinei sale: Du0ne5eu
es#e a#o#pu#ernic, sin7urul i56or de <ndru0are <n 6iaa laic3 %i <n cea a Iisericii es#e Sf4n#a
Scrip#ur3, o0ul es#e supus predes#in3rii.
Cal6inis0ul 6a fi adop#a# <n =rana, P3rile de Kos, An7lia, p3ri din *n7aria, $olonia,
El6eia %i A0erica de ord, <08r3c4nd uneori for0a puri#anis0ului, pres8i#erianis0ului sau a
Iisericii refor0a#e.
Sis#e0ele cons#i#uionale de 0ai #4r5iu %i li8eralis0ul 6or fi pu#ernic influena#e de ideile
aces#ui con6in73#or pas#or-predica#or.


NOUA ECONOMIE. oua econo0ie a (ena%#erii a fos# s#udia#3 <n nu0eroase #ra#a#e,
0ono7rafii, co0unic3ri %i con7rese sa6an#e. Si0pla 8i8lio7rafie cu #i#lurile aces#ora ar pu#ea
u0ple c3ri sau 8i8lio#eci <n#re7i. ea64nd ni0ic de ad3u7a#, ne 03r7ini0 a se0nala liniile de
for3 de-a lun7ul celor dou3 secole de (ena%#ere.
A%e5area fa6ora8il3 a peninsulei i#alice, a23 <n#re 6es#ul %i es#ul Europei, face din ea o cale
i0por#an#3 a co0erului con#inen#al. Cele dou3 03ri, 'irenian3 %i Adria#ric3, ce o 03r7inesc, se
desc9id lar7 spre 7eneroasa .edi#eran3 care, prin 0i!locirea le73#urilor 0ari#i0e, o po# pune
16C
u%or <n le73#ur3 cu Asia .ic3, Africa %i 0ai nou cu A0erica lui Colu08. Co0erul <nflore%#e,
ur8anis0ul se de56ol#3, sis#e0ul financiar, %i el, apar por#uri %i 0e#ropole <n care 8anii afluea53
iar 93rnicia celor pricepui es#e r3spl3#i#3. =lorena, Veneia, eapole, .ilano, Sienna, ,eno6a
iau alura unor 0e#ropole co0erciale %i financiare, (o0a rena%#e din cenu%a 6eacurilor.
Apariia #urcilor, c3derea Cons#an#inopolelui %i cons#i#uirea >ansei duc la o sc9i08are de
pondere a pieei econo0ice europene. An7lia, P3rile de Kos, Spania, $or#u7alia %i ,er0ania
nordic3, inclusi6 li#oralul 8al#ic, preiau o par#e din #ran5aciile econo0ice %i financiare f3c4nd ca
8o73ia lu0ii s3 aflue5e spre al#e cen#re. Cul#ura cere 8ani, 8ani 0uli, iar a0or#i5area
capi#alurilor in6es#i#e <n ar#e %i %#iine necesi#3 un #i0p <ndelun7a#. Aces#e noi cen#re de cul#ur3
<%i 6or #r3i, la r4ndul lor, (ena%#erea proprie, care se de56ol#3 <n funcie de par#iculari#3ile
re7ionale, nu s#r3ine <ns3 de un nou fac#or co0un: pre5ena 0ae%#rilor ar#ei i#aliene <n 5onele
respec#i6e sau c3l3#oriile de s#udii pe care s#r3inii le <n#reprind :la faa locului;, :<n pa#riile
(ena%#erii 0ai ales I#alia %i =rana;. e rea0in#i0 0o#i6ul pen#ru care <nc3 #4n3rul ,oe#9e
<n#reprindea o lun73 c3l3#orie <n I#alia. =3r3 o 8un3 cunoa%#ere a cul#urii aces#ei 3ri ins#rucia
unui o0 de ar#3 %i %#iin3 era considera#3 nedes364r%i#3.
161
II. )*A =I+)S)=IE



ACADE.IA $+A')ICIAD - .A(SI+I) =ICI)


Acade0ia pla#onician3 <%i <ncepe ac#i6i#a#ea #rep#a#-#rep#a# c3#re sf4r%i#ul anilor R6C, <n ur0a
s#r3daniei lui .arsilio =icino. $roiec#ul era 0ai 6ec9i, d3inuia <nc3 din #i0pul Conciliului pen#ru
*nificarea Iisericilor din (3s3ri# %i Apus c4nd, <n ur0a nu0eroaselor con#ac#e cu repre5en#anii
Ii5anului, <n#re alii cu pres#i7iosul pla#onician ,eor7ios ,e0is#os 5is $le#9one, Cosi0o dei
.edici se decide s3 fac3 #o#ul pen#ru <nfiinarea unei ins#i#uii des#ina#3 s#udiului filosofiei
0arelui 74ndi#or a#enian. Din 143/ %i p4n3 la 0oar#e, Cosi0o ur03re%#e aces# 74nd pe care, din
diferi#e 0o#i6e, es#e o8li7a# s3-1 a04ne :sine die;. $rincipala cau53 a #e0pori53rilor succesi6e a
cons#a# <n dificul#a#ea de a 73si un conduc3#or po#ri6i# pen#ru o as#fel de ins#i#uiie. <n cele din
ur03 se decide pen#ru .arsilio =icino, fiul 0edicului s3u personal, Dio#ifeci dRAn7elo di ,ius#o.
'4n3r, de6o#a# cu #rup %i sufle# filosofiei pla#oniciene, 0ai puin cunoscu#3 <n I#alia, c4%#i7a#3 0ai
ales de peripa#e#icis0ul aris#o#elic, apro8a# %i susinu# de Iiserica ro0an3, .arsilio =icino se
supune cu r46n3 unui in#ens pro7ra0 de pre73#ire ce 6a face din el unul din#re spiri#ele cele 0ai
lu0ina#e ale #i0pului s3u.
$ie#ro, fiul lui Cosi0o, se in#eresea53 de 0ersul proiec#ului :acade0iei;, <ns3 0eri#ul de a
o <nfiina re6ine lui +oren5o .a7nificul, nepo#ul :p3rin#elui pa#riei;, #i#lu su8 care Cosi0o es#e
cunoscu# <n is#oria =lorenei.
+a su7es#ia lui =icino, <n 5iua de " noie08rie a anului 14"4, 5iua ani6ers3rii na%#erii %i
0orii lui $la#on, +oren5o dei .edici reune%#e pe :pla#onicii; floren#ini la un 8anc9e# <n 6ila sa
de la Carre7i. Cu aceas#3 oca5ie con6i6ii <l roa73 pe conduc3#orul acade0iei s3 des364r%easc3
#raducerea %i co0en#ariul #e2#ului 0anc#etul lui $la#on, dorin3 <0plini#3 <n decurs de un an c4nd
dialo7ul apare su8 #i#lul !supra iubirii Era oare 0o0en#ul unei desc9ideri oficiale sau oficioase
a lucr3rilor :acade0iei;1 Dac3 dori0 cu #o# dinadinsul, pu#e0 r3spunde afir0a#i6, <ns3 fap#ul <n
sine era f3r3 i0por#an3. -edinele aces#eia sun# nefor0ale, nu03rul par#icipanilor nu es#e
nicioda#3 prea 0are, <n#re 5ece %i dou35eci de persoane iau par#e cu re7ulari#a#e la sesiuni. Se
ale7e o #e03 %i se discu#3 p4n3 se consider3 c3 su8iec#ul a fos# elucida#. +a ne6oie discuia se reia
%i se aduc co0ple#3rile necesare <n#r-o %edin3 ul#erioar3. *nele din#re lucr3ri iau for03 scris3 %i
<n aces# sens 6a e2cela ac#i6i#a#ea lui .arsilio =icino, ,io6anni $ico della .irandola %i $ie#ro
$o0pona55i <n !urul c3rora se s#r4n7e un cerc de ad0ira#ori ai lui $+a#on din#re care a0in#i0 pe
A0eri7o Ienei, .i7liore Cresci %i )##one iccolini.
22
Din#re #oa#e cele discu#a#e %i pu8lica#e
162
6o0 pre5en#a acele #e0e care au con#ura# 0ai 8ine profilul acade0iei precu0 %i pe cele care au
con#ri8ui# la o 0ai 8un3 profilare a ar#ei %i %#iinei renascen#is#e.
Mnain#e de orice .arsilio =icino poa#e fi defini# ca neopla#onician, drep# un pra70a#ic
sincre#is# ce cau#3 s3 <0pace, s3 73seasc3 pe 8a5a unor ele0en#e co0une o cale de 0i!loc <n#re
reli7ie %i filosofia lui $la#on. E6iden#, le despar#e %i o deose8ire funda0en#al3, c3ci reli7ia
recur7e la ar7u0en#e de ordin afec#i6 %i se e2pri03 0ai ales prin si08oluri, <n #i0p ce filosofia
ur0ea53 c3ile raiunii %i <%i <08rac3 ideile <n for03 lo7ic3. De al#fel, pen#ru au#ori ca Sai##or %i
Erns# Cassirer
23
, scolas#ici 0edie6ali, filosofia es#e :o reli7ie raional3;. $en#ru a ilus#ra
sincre#is0ul lui .arsilio =icino precu0 %i al#e linii de for3 pe care se 0i%c3 filosofia sa, a0 ales
din cele pes#e dou35eci de lucr3ri, al c3ror au#or es#e, Comentariul la 0anc#etul lui %laton -i ali
filosofi, susine e7ulescu, ca u0enius, $9ilon, $lo#in, Ia08lic9, $rodus %.a. au c3u#a# %i reu%i#
adesea s3 fac3 <nelese p3ri din sis#e0ul filosofic al 74ndi#orului a#enian recur74nd la cre%#inis0.
+i s-a da# nu0ele de neopla#onicieni %i is#oria 74ndirii <l r3spl3#e%#e cu aces# a#ri8u# %i pe .arsilio
=icino. El <nsu%i 6a spune: :...neopla#onis0ul a in#erpre#a# doc#rinele pla#onis0ului, le-a
de56ol#a# %i le-a da# o for03 sis#e0a#ic3;
24
.
Mn :In#roducerea; Ianc9e#ului, cunoscu# %i su8 nu0ele :Asupra iu8irii;, .arsilio =icino
rea0in#e%#e 7loriile an#ic9i#3ii care au a8orda# #e0e si0ilare celor ce 6or fi puse <n discuie:
)rfeu, .ercur 'ris0e7is#ul, $ar0enide %i alii.
Mn pri0ul capi#ol face0 cuno%#in3 cu noiunea de 9aos. >aosul es#e ni0icul <n cen#rul
c3ruia #ronea53 =iina Supre03, Du0ne5eu, <n5es#ra#3 cu 6oin3 %i in#eli7en3 neli0i#a#3,
crea#oare a #o# ce e2is#3, dein3#oare a unei cali#3i deose8i#e, aceea de a pu#ea s3 e0i#3 din#r-un
fond idea#ic nediferenia# o infini#a#e de idei, lu0ea spiri#ului <n7eresc, care se ordonea53 pe un
pri0 cerc e2#erior fa#3 de nucleul du0ne5eirii.
25
Ideile aces#ea le 6o0 nu0i noi idei-0odel, sau
idei-for3, sun# 8ine diferenia#e %i indi6iduali5a#e conin4nd po#enialul crea#i6 al 6ii#oarei
e2is#ene <n#r-un anu0i# do0eniu, dar nu posed3 corp.
26
Eros, iu8irea =iinei Supre0e fa3 de
creaia sa, es#e ascuns unde6a <n ad4ncurile unui pri0 spaiu de 9aos ce separ3 nucleul de pri0ul
cerc.
2"
<n#ruc4# o0ul o8i%nui# operea53 7reu cu idei a8s#rac#e, d3 aces#or idei di6erse nu0e, le
fi7urea53 an#ropo0orfic %i as#fel focul de6ine Vulcan, apa - ep#un, aerul - Kunona, p304n#ul -
$lu#o e#c.
*r03#orul cerc e2#erior concen#ric preceden#ului de care es#e i5ola# prin#r-un al doilea
spaiu-9aos poar#3 nu0ele de sufle#ul lu0ii. Ca6alcan#i iden#ific3 <n el na#ura, lu0ea for0elor
se0inale, <n care ideile cercului preceden# se #ransfor03 <n o8iec#e 8ine indi6iduali5a#e dar, #o#
f3r3 corp. <n sf4r%i#, pe ul#i0ul cerc, dup3 Ca6alcan#i, apare 0a#eria, cercul es#e 0o8il,
i0pulsiona# de na#ur3. Corpurile care <l cons#i#uie sun# spaiile, sun# si0ple ca for03 %i pure
@pro8a8il ca s#ruc#ur3A.
'recerea <n#re cen#rul aces#ui sis#e0 %i di6ersele lu0i se face prin 0i!locirea Erosului
163
du0ne5eiesc, iu8irea Crea#orului care, <n final, d3 fiec3rui o8iec# for0a care <l face, :s3 fie
fru0os <n felul s3u;, adic3 perfec#, c3ci fru0useea es#e perfeciunea. Ia#3 un cre5, cre5ul
(ena%#erii, pe care .arsilio =icino reu%e%#e s3-1 con%#ien#i5e5e <n puine cu6in#e <nc3 din cursul
aces#ui 0iraculos Tua##rocen#o. 7ra ca5ul celor #rei 7enii ale condeiului: Dan#e, $e#rarca %i
Ioccacio dar %i al celor #rei ne<n#recui 04nui#ori ai penelului, d3lii %i ai ciocanului, (afael,
+eonardo da Vinci %i .ic9elan7elo.
-i de ce nu oare %i al unora din#re e0ulii lui Esculap despre care 6o0 6or8i: A08roise
pare, $aracelsus, Vesal %i >ar6eB.
Din res#ul :Co0en#ariilor la Ianc9e#; 0ai spicui0 c4#e6a idei necesare <0plinirii i0a7inii
asupra preocup3rilor Acade0iei pla#oniciene din =lorena.
Ac#i6i#a#ea o0ului depinde de cali#a#ea unor su8s#ane speciale i0a#eriale %i ne0uri#oare,
sufle#ul, esen3 carac#eris#ic3 o0ului. Corpul 0a#erial, a c3rui pre5en3 es#e necesar3, r304ne pe
plan secundar, de%i f3r3 el o0ul es#e incapa8il de a si0i %i a 74ndi.
2",

2&

+ucrarea re6ine cu de#alii pe #e0a Erosului, a fru0useii relaiilor cu di6ini#a#ea, <ns3 nu ne
furni5ea53 noi punc#e de 6edere pe care le-a0 pu#ea u#ili5a <n #ra#area #e0ei ce ne-a0 propus-o.
<l p3r3si0 deci pe .arsilio =icino <ndrep#4ndu-ne a#enia asupra 6ieii %i operei unui al# frun#a% al
Acade0iei neopla#oniciene, cu0 6a fi denu0i#3 p4n3 la ur03 creaia lui +ore5o .a7nificul.
2/



,I)VAI $IC) DE++A .I(AD)+A3C, 31


3scu# <n#r-o fa0ilie ce f3cea par#e din <nal#a no8ili0e farrare53 <n anul 1463, 0oare dup3
o 6ia3 scur#3 de nu0ai 31 de ani la =lorena, f3r3 a fi a6u# #i0pul necesar s3 duc3 la 8un sf4r%i#
`pera pe care 0ul#iplele sale #alen#e precu0 %i neo8osi#a sa ac#i6i#a#e o pro0i#eau.
+3s4nd la o par#e rolul pe care <l 6a !uca <n ela8orarea neopla#onis0ului Acade0iei
=loren#ine, $ico apare <n di6erse .3r#urii scrise drep# un 6aloros <ndru03#or al :celor ce au
s#udia# la#ura; prin#re care <l 73si0 %i pe cele8rul $aracelsus. De ase0enea =rancesco $uccino##i
<n Storia della 1edicina @6oi. II, p- 511A scria: ;...rena%#erea pla#onicis0ului cu Acade0ia din
=lorena a fos# una din cau5ele <nain#3rii %#iinelor #303dui#oare; @Cf. no#ei de la p. 2C",
e7ulescu, $.$.: Filosofia Renaterii=
Copil cu0in#e, in#ro6er#i# %i <n#r-o oarecare 03sur3 6is3#or, ase03n3#or 0a0ei sale, orfan
de #a#3 <nc3 de la 64rs#a de pa#ru ani, $ico do6ede%#e o pasiune #i0purie pen#ru lec#ur3 %i s#udiu.
S#3p4nind 7reaca %i la#ina, de6ine <nc3 din casa p3rin#easc3 un precoce u0anis# <n s#are, la 64rs#a
de 14 ani, s3 adrese5e 0aes#rului s3u ,io6anni 'a0asia un discurs redac#a# <n#r-o perfec#3 li083
a lui Cicero. S#udiile la *ni6ersi#a#ea din $ado6a <l fac s3-%i <nsu%easc3 #e0einice cuno%#ine <n
164
do0eniul filosofiei aris#o#elice %i a6errois#e. +a Iolo7na s#udia53 drep#ul canonic, iar la =lorena
face cuno%#in3 cu opera lui $la#on %i a neopla#onicier#ilor prin 0i!locirea lui $lo#in. <n#re #i0p,
p4n3 la 64rs#a de dou35eci de ani, a <n63a# e8raica, ara0eica, li08a pe care o 6or8ea Isus, %i
ara8a. $rie#en %i principal cola8ora#or al lui .arsilio =icino, filosoful :copil 0inune; a de6eni# la
nu0ai 22 de ani un erudi#, :fra#e <n#ru $la#on;, cu0 <l nu0e%#e acu0 conduc3#orul Acade0iei.
Din #i0pul aces#ei pri0e perioade floren#ine da#ea53 dou3 lucr3ri, 4eptaplus <n care au#orul
in#erpre#a <n %ap#e feluri diferi#e cele %ase 5ile ale 7ene5ei %i De ente e uno <n care $ico a8orda
spinoasa #e03 a relaiei <n#re esen3 %i reali#a#ea aparen#3.
$oa#e c3, <n c3u#area :pie#rei filosofale;, #4n3rul s#udios frec6en#ea53 pen#ru un #i0p
*ni6ersi#a#ea din $aris, unde, <n anii 14&5 %i 14&6 are oca5ia s3 se re<n#4lneasc3 cu
peripa#e#icis0ul aris#o#elic <n for0a lui ori7inal3, ia par#e la aprinse dispu#e, dup3 care re6ine la
=lorena do0ina# de ideea de a <0p3ca cele dou3 curen#e 0a!ore ale filosofiei an#ic9i#3ii clasice,
aris#o#elis0ul %i pla#onis0ul.
+a =lorena se dedic3 pen#ru un #i0p s#udiului Ca88alei %i 'al0udului precu0 %i al#or
preocup3ri care-i l3r7esc ori5on#ul in#elec#ual. A!un7e <n aces# 0od s3 s#3p4neasc3 un nu03r de
nou3 su#e de :#e5e; pe care le propune unei :dispu#e; pu8lice la (o0a. <n aces# scop #ri0i#e
in6i#aii cole7ilor din I#alia, =rana, Spania %i ,er0ania, oferindu-se s3 preia c9el#uielile
respec#i6e. Iine6oi#orii nu <n#4r5ie s3 aduc3 la cuno%#ina Sf4n#ului $3rin#e planurile lui $ico.
'e5ele sun# 6erifica#e cu acri8ie %i #reispre5ece din#re ele sun# 73si#e :neconfor0e; cu do70ele
Iisericii ro0ane. Cu <nele7ere, Su6eranul $on#if <l sf3#uie%#e s3 renune la cele pl3nui#e <ns3
Inoceniu al VlII-lea do6ede%#e c3 nu-%i cunoa%#e o0ul. Su8 aspec#ul s3u 8l4nd, $ico ascunde o
#enaci#a#e ne03r7ini#3 %i o 6oin3 infle2i8il3. =ilosoful persis#3 <n dorina de a pune pe picioare
pres#i7ioasa dispu#3 pe care <n cele din ur03 papa o in#er5ice. <n#r-o :Apolo7ie; ad-9oc, $ico 6a
con#raa#aca susin4ndu-%i cele #reispre5ece #e5e con#es#a#e %i <%i recla03 drep#ul de a or7ani5a
pl3nui#ul duel in#elec#ual. =a3 de aceas#3 frond3, lui Inoceniu al VlII-lea nu-i r304ne dec4# un
0i!locH e2co0unicarea pe care o pronun3 la 4 au7us# 14&". Afurisi# %i fu7ar, ,io6anni <%i cau#3
un ad3pos# <n =rana. <n Daup9ine es#e prins %i dus la $aris, unde i se asi7ur3, da#ori#3 in#er6eniei
nu0ero%ilor s3i prie#eni, un do0iciliu o8li7a#oriu <n pala#ul Vincennes. Dup3 aproape un an de
de#enie, eli8era#, re6ine la =lorena su8 aripa ocro#i#oare a lui +oren5o .a7nificul. +a
in#er6enia aces#uia, Sf4n#ul $3rin#e acord3 celui e2co0unica# un drep# de %edere <n afara
=lorenei. +oren5o <l <n5es#rea53 cu o 6il3 la =iesole, iar =icino are 7ri!3 s3 pro7ra0e5e
ac#i6i#a#ea Acade0iei <n afara 5idurilor =lorenei, <n a%a fel <nc4# par#iciparea lui $ico s3 fie
asi7ura#3.
Mn i5olarea <n care #r3ie%#e precu0 %i <n lini%#ea redo84ndi#3, ,io6anni reface %i pu8lic3 <n
14&/ 4eptaplusul %i De ente e uno De ase0enea <ncepe lucrarea pl3nui#3 de 0ai 0ul#3 6re0e
Concordana lui %laton cu !ristoteles
165
$en#ru a se pu#ea dedica in#e7ral scrisului <%i 6inde drep#urile asupra co0i#a#elor .irandola
%i Concordia nepo#ului s3u ,ianfrancesco %i <0par#e s3racilor cea 0ai 0are par#e din su0ele
re5ul#a#e.
Mn ur0a 0orii lui Inoceniu al VlII-lea, noul pap3, Ale2andru al Vl-lea Ior7ia, <l disculp3
la 12 iunie 14/3 de acu5aia de ere5ie %i <i ridic3 e2co0unicarea. Aceas#3 rea8ili#are-7raiere nu
reu%e%#e s3-i %#ear73 7us#ul a0ar r30as <n ur0a nedrep#3ilor suferi#e. $ico es#e c4%#i7a# de
radicalis0ul lui Sa6onarola, iar c4nd aces#a <ncepe s3-%i arunce ful7erele predicilor sale
<0po#ri6a <nal#ei ierar9ii a Iisericii ro0ane, la " sep#e08rie 14/4, filosoful se duce s3-1 ascul#e.
,irola0o <i desc9ide lar7 porile 03n3s#irii San .arco %i <l in6i#3 s3 p3%easc3 <n r4ndurile
ordinului do0inicanilor, dar, de%i profund credincios, $ico pare a se <0p3ca 7reu cu o disciplin3
do70a#ic3. =ilosof ia 1-a <n63a# c3, pen#ru a 74ndi, li8er#a#ea es#e o condiie supre03 %i da#ori#3
aces#ei cons#a#3ri <%i #e0pori5ea53 pasul decisi6. Din p3ca#e, <n pri0ele 5ile ale lunii noie08rie
ale anului 14/4 $ico se <08oln36e%#e. Efor#urile 0edicilor lui Carol al V*I-lea care <l <nsoesc pe
Su6eranul france5 afla# <n frun#ea #rupelor ce 03r%3luiesc spre eapole sun# 5adarnice. +a 1"
noie08rie, ,io6anni $ico della .irandola, spo6edi#, <0p3r#3%i# %i <08r3ca# <n su#ana
do0inicanului s3rac, es#e a%e5a# la loc de 6eci de c3#re prie#enul s3u ,irola0o <n ci0i#irul
03n3s#irii San .arco. (es#urile sale p304n#e%#i odi9nesc as#35i <n 5idul din s#4n7a al naosului
8isericii c3lu73rilor do0inicani.
Cunoa%#e0 soar#a lui Sa6onarola din cele scrise 0ai sus. .ai %#i0 <ns3 c3, prin +u#9er,
(efor0a a i584ndi# sp3r74nd uni#a#ea Iisericii ro0ano-ca#olice.
e 6o0 referi <n con#inuare la una din#re lucr3rile r30ase 0o%#enire de pe ur0a lui
,io6anni $ico della .irandola, De #ominis dignitate6
G

)0ul es#e o 0inune de0n3 de in6idia#. El es#e <ncoronarea operei crea#oare a di6ini#3ii,
oper3 pe care o a%a53 <n cen#rul lu0ii pe care #re8uie s3 o poa#3 6edea 0ai 8ine.
:ici ceresc, nici p304n#esc, nici 0uri#or %i nici ne0uri#or, #e-a0 f3uri#, pen#ru a pu#ea
9o#3r< li8er ceea ce 6ei de6eni; pare a-i spune =iina Supre03 ul#i0ei sale creaii. :$oi s3 #e
de7rade5i p4n3 la condiia de ani0al, dar poi a#in7e %i <n3li0i cere%#i, a#unci c4nd sufle#ul #3u
6a decide. Vec9ii e8rei %i pi#a7oreicii au in#ui# aceas#3 capaci#a#e de a se 0e#a0orfo5a, iar
c9aldeenii erau fer0 con6in%i c3 o0ul es#e o fiin3 6aria#3 %i cons#an# sc9i083#oare. Aceas#a
pen#ru c3 sun#e0 ceea ce 6re0 s3 fi0.;
33
u ne 0ulu0i0 cu 0ediocri#a#ea %i :pu#e0 c4nd
6re0;. $rin iu8ire a6e0 posi8ili#a#ea de a ne :<ndu0ne5ei; %i Du0ne5eu poa#e s3-%i 73seasc3
locul <n noi dac3 a0 #r3i# precu0 <n7erii, 9eru6i0ii %i serafi0ii. :) scar3 duce de pe p304n#
p4n3 la Do0nulH pen#ru a o pu#ea urca, 04inile %i picioarele noas#re, ca %i sufle#ul #re8uie sp3la#e
recur74nd la filosofia 0oral3. Ar#a 6or8irii, dialec#ica %i #eolo7ia ne 6or a!u#a s3 urc30 #reap#3
dup3 #reap#3 scara na#urii p4n3 <n 8raele Crea#orului. =ilosofia na#urii ne 6a spri!ini <n a pune
cap3# ne<nele7erilor e2#erne, nelini%#ilor sufle#e%#i, s3 res#a8ili0 o pace pe care fiecare %i-o
166
dore%#e. <n ca5 c3 nu :6enii 6oi la .ine, Eu 63 6oi reda pacea pe care nici lu0ea %i nici na#ura
nu 6-au pu#u#-o da;.
$ico <%i !us#ific3 ideile prin incursiuni <n #eolo7ia 0o5aic3, filosofia clasic3 a 7recilor
precu0 %i 0i#olo7ia lor. A8ordea53 c4#e6a aspec#e par#iculare susin4nd c3:
o a prac#ica# filosofia f3r3 a ur03ri scopuri 0a#erialeH
o ac#uala :dispu#a#io; pe care o pre73#e%#e es#e pe nedrep# considera#3 de 0uli
nepo#ri6i#3 %i plic#icoas3, deci conda0na8il3H
o cau5ele aces#ei a#i#udini sun# pe de o par#e #inereea sa, c3ci are de-a8ia dou35eci %i
pa#ru de ani, pe de al#3 par#e fiindc3 <%i per0i#e s3 a8orde5e <nal#ele 0is#ere ale
#eolo7iei cre%#ine, ca %i #e0ele 0a!ore ale filosofiei.
Se r358oie%#e, 6er8al 6or8ind, cu cei ce i-au in#er5is s3 pun3 <n discuie unele din cele /CC
de #e5e pre73#i#e, su8<nele74nd prin aceas#3 alu5ie <nal#a ierar9ie 8isericeasc3 ro0an3 <n frun#e
cu Sf4n#ul $3rin#e. Dispu#a #re8uie susinu#3 pen#ru 0ai 0ul#e 0o#i6e:
o es#e un e2erciiu necesar spiri#ului dup3 cu0 7i0nas#ica es#e necesar3 corpuluiH
o c9iar dac3 e2is#3 riscul <nfr4n7erii, persis#3 8eneficiul <ndr35neliiH
o es#e 8ine pre73#i# <n #oa#e direciile, doc#rinele, ideile #u#uror %#iinelor @scolas#icii,
7recii clasici, ara8iA care #oa#e au un fond co0un. +a ce folose%#e o dispu#3
unila#eral3 doar asupra filosofiei la#inilor1 @Al8er#us, 'o0as, Sco#us, Ae7idus,
=ranciscus %i >enricusA. <n 0od analo7 crede c3 o dispu#3 pe #e0e peripa#e#iciene,
aris#o#elice es#e f3r3 sens f3r3 a-i opune concep#ele pla#oniciene.
33

$ico della .irandola propune 0a#e0a#i5area s#udiului filosofiei dup3 0odelul au#orilor
0ai 6ec9i, ca $B#9a7oras, A7laop9a0os, $9ilolaos, Aris#o#eles, A6en5oar, $la#on.
(ele63 fap#ul c3 a recurs %i la 0a7ie, nu la cea care apelea53 la de0oni, ci la cea ade63ra#3
ce des364r%e%#e filosofia na#ural3 %i care se 8ucur3 de doi p3rini deose8iiH Gal0o2e %i
Gara#9rus#ra, despre care $la#on 6or8e%#e elo7ios <n C#armides
$ico della .irandola <nc9eie cele spuse pri6i#oare la 0a7ie cu c4#e6a cu6in#e care
do6edesc o al#3 la#ur3 a carac#erului s3u. Ci#30: :A0 spus aces#e lucruri pen#ru c3 %#iu c3 e2is#3
0uli care precu0 c4inii la#r3 la oa0enii s#r3ini %i c3 adesea conda0n3 %i-i ur3sc pe cei pe care
nu-i <nele7;
34

Mn con#inuare se ocup3 de coniu#ul Ca88alei <n care descoper3 0ul#e do70e ale
cre%#inis0ului ca: #rei0ea, du0ne5eirea lui .essia, p3ca#ul ori7inar, pa#i0ile lui >ris#os,
cerescul Ierusali0 %.a., #oa#e #e0e a8orda#e %i de DionBsius, >ieronB0us %i Au7us#inus pe care
le-a inclus cu 0are 7ri!3 <n pro7ra0ul dispu#ei pro7ra0a#e.
*n ul#i0 cu64n# es#e dedica# dificul#3ilor pe care a #re8ui# s3 le dep3%easc3 <n <nele7erea
filosofiei 0is#erelor orfice reda#3 <n 0od 6oi# crip#ic %i codifica#3 in#eniona# pen#ru a de6eni
ina8orda8ile 0arelui pu8lic.
16"
Cu cele de 0ai sus consider30 c3 a0 fos# <n 03sur3 s3 oferi0 ci#i#orului un 0odel de
perfeciune a co0po5iiei li#erare care, <n 0od e6iden# pierde 0ul# din far0ecul li08ii la#ine, <n
#raducerea noas#r3 <08r3c4nd o for03 li8er3 %i o8li7a#oriu re5u0a#i63.
Dac3 ar fi s3 rele630 doar un sin7ur aspec# din aceas#3 scriere, ne-a0 referi la le73#ura pe
care o face au#orul <n#re de0ni#a#e %i li8er#a#e. 're8uie s3 r304i li8er, ne<nre7i0en#a# <n 6reo
7rupare reli7ioas3, poli#ic3 sau de al# fel pen#ru a r304ne de0n de a 74ndi, de a filosofa %i
i0plici# de a fi credi8il.
35
16&

III. .*'APII $SI>)+),ICE



A0 cons#a#a# an#erior, a#unci c4nd a fos# 6or8a de #recerea de la lu0ea an#ic3 la cea a
E6ului de 0i!loc %i apoi de-a lun7ul a aproape 5ece secole @sec. IV-sec. VIIA, pre5ena unor
0u#aii sur6eni#e <n s#ruc#ura psi9olo7ic3 a o0ului acelor #i0puri. A0 considera# c3 0ul#e din#re
aces#e sc9i083ri s-au da#ora# cre%#inis0ului care a i0pri0a# #ipului de o0 respec#i6 un anu0i#
colec#i6is0 social-reli7ios ce o8li7a 7rupul din care f3cea par#e -popor, par#id, corporaie, fa0ilie
- la un anu0i# #ip de co0por#a0en#. Iurc?9ard# a 73si# i0a7inea cea 0ai po#ri6i#3 pen#ru a
conferi o anu0i#3 repre5en#are plas#ic3 a si#uaieiH era ca %i cu0 un 63l acoperea oc9ii unuia ce
6oia s3 6ad3, <0piedic4ndu-1 s3 perceap3 reali#a#ea. (ena%#erea rupe aces# 63l, res#a8ile%#e
capaci#a#ea nor0al3 de percepie, d4nd fiec3ruia %ansa de a de6eni o personali#a#e.
35
Aces# fap# a
fos# su8linia# de noi <n anali5a lucr3rii De dignitate #ominis @*8er die Lurde des .ensc9enA a
lui $ico della .irandola.
*n efor# de eli8erare dar %i de par6enire cu orice pre pune <n 0i%care #oa#e clasele %i
p3#urile sociale. +a 64rful pira0idei 73si0 re5ul#a#ul aces#ui efor# al <0ple#irii de cau5e
fa6ori5an#e: :lRuo0o uni6ersale;, o0ul uni6ersal, o0ul care %#ie %i face de #oa#e, carac#eris#ic
I#aliei renascen#is#e. Dan#e es#e o do6ad3 <n aces# sens, do6edindu-%i neli0i#a#ele lui posi8ili#3i
de poe#, filosof, #eolo7, pu8licis#, dar %i de e2per# al ar#elor. +a fel $e#rarca %i alii 0ai puin
cunoscui nou3 ca de e2e0plu +eo Ia##is#a Al8er#i pe care :...nici unul din#re ar#i%#ii de as#35i nu
l-au pu#u# <n#rece <n ce pri6e%#e scrisul.;, 5icea Vasari.
3"

Ce#3ile i#aliene sun# 04ndre %i <%i s3r83#oresc oa0enii lor 0ari ce le-au adus 7loria, <n
#i0p ce al#e 3ri #r3iesc %i as#35i <n con#inuare <n E6ul .ediu, a0in#indu-%i doar de sfinii %i
personali#3ile Iisericii ro0ane. $oei %i scrii#ori de renu0e 7lorific3 spre ne%#ears3 a0in#ire
0e0oria 0arilor i#alieni cu prile!ul a di6erse ani6ers3ri. =3c4nd o co0paraie cu cele 635u#e %i
#r3i#e <n ,er0ania, pu#e0 spune, f3r3 #ea0a de a 7re%i, c3, de%i crea#oare a uneia din#re cele 0ai
re0arca8ile cul#uri, naiunea 7er0an3 se co0por#3 ca %i cu0 s-ar ru%ina de #recu#ul s3u cul#ural
pe care %i-1 ascunde. $oa#e fi declara#3 6ino6a#3 o naiune pen#ru c3 a da# lu0ii <n ar#e %i %#iine
oa0eni de pri03 03ri0e1
Mns3 li08a de p304n# ce separ3 .area 'irenian3 de .area Adria#ic3 0ai d3 na%#ere %i unui
al# #ip de o0, al i#alianului do#a# cu 0ul# spiri#, :lRuo0o piace6ola;, cri#ic ascui# al fap#ului
social, a!un74nd p4n3 la sarcas0ul de0ola#or %i la :pasOuina#a; popular3, la in#erprei ca Arlo##o
%i ,onella ai unei opinii pu8lice neier#3#oare, 6eri 8uni cu $3cal3 %i '4ndal3 de nea0 carpa#o-
16/
dun3rean. C3#re anul 152C parodiile lui =alen7o cunosc o perioad3 de 0are <nflorire, <n sc9i08
ora%e 0ari ca =lorena %i (o0a sun# pasiona#e de cancanuri, calo0nii %i def3i03ri. E2celea53 <n
aces# :7en; $ie#ro Are#ino, s#r30o% al !urnalis#icii de scandal, cunoscu# 0ai ales <n#re anii 152" %i
1556, a7en# spaniol, finana# a#4# de Caroi Tuin#ul c4# %i de du%0anul lui de 0oar#e, =rancisc I.
Corup#i8il %i lin7u%i#or, Are#ino do6ede%#e un #alen# deose8i# a#unci c4nd d3 fr4u li8er scrisului
s3u pen#ru a se lansa <n lu0ea 7lu0ei 7ro#e%#i %i 7rosolane ce nu a6ea pen#ru el nici un fel de
secre#e.
+e scrie0 aces#ea #oa#e pen#ru a da ci#i#orului o i0a7ine c4# 0ai 6eridic3 a unei reali#3i
care ne spune c3 acolo unde <n#4lni0 7enii, #alen#e, sfini %i <n7eri, #re8uie s3 73se%#i %i pui de
dia6oli, dac3 nu cu06a %i pu0nalul sau pic3#ura de o#ra63, folosi#e prea des drep# con6in73#oare
:ar7u0en#e; <n diferi#e do0enii de ac#i6i#a#e.
)ricu0, de o 6i#ali#a#e efer6escen#3, 8ine %coli#3, sc3pa#3 <n 8un3 03sur3 de do70ele
<nc4lci#e ale unei Iiserici pus3 <n deru#3 de lo6i#urile refor0a#orilor laici sau clerici, aceas#3
socie#a#e renascen#is#3, e2presie :in nuce; @<n nucleu, n.a.A a unui li8eralis0 <n 7es#aie,
reali5ea53 dou3 succese i0por#an#e: o ar#3 nee7ala#3 p4n3 as#35i %i <ncepu#urile unei ade63ra#e
%#iine.
Aici es#e ca5ul s3 face0 popas pen#ru a-1 a0in#i pe +eonardo da Vinci, pe ,alileo ,alilei
%.a., iar din lu0ea %#iinelor 0edicale, pe A08roise $are, pe $aracelsus, pe Vesal %i pe >ar6eB
precu0 %i ali c4i6a #eore#icieni-prac#icieni ce au iden#ifica# %i ela8ora# pri0ele sis#e0e 0edicale
0oderne.
1"C

IV. +E)A(D) DA VICI -I MCE$*'*(I+E -'IIPEI .)DE(E



*n or3%el a%e5a# <n#re $isa %i =lorena, ascuns de 63ile r4poase ale 0unilor Al8ani, pe
nu0ele s3u Vinci, de6ine din 1452 locul de na%#ere al lui +eonardo, fiu na#ural al unei <nfoca#e
iu8iri ce unise pe fru0oasa Ca#erina, 6ii#oarea 0a03, cu 0esser $iero, 6es#i# no#ar al locurilor. <n
acela%i an se n3%#ea %i ,irola0o Sa6onarola, ne<nfrica#ul do0inican, ,9i8er#i, 03es#ri#ul
sculp#or, <%i <nc9eia lucr3rile la $oar#a $aradisului din =lorena, iar =riedric9 al III-lea pri0ea din
04inile Sf4n#ului $3rin#e coroana <0p3railor 7er0ani, sole0ni#a#e ce nu se 6a 0ai repe#a <n
6ii#or. *n an 0ai #4r5iu, Cons#an#inopole era ocupa# %i !efui# de #urci, f3r3 ca pu#erile europene
6es#ice s3 fi 0i%ca# 6reun de7e# <n spri!inul lui Cons#an#in al Vl-lea $aleolo7ul care c3dea <n lup#3
<n frun#ea ul#i0ului pu0n de ap3r3#ori ai I0periului Ii5an#in.
Dup3 ce Ca#erina se 03ri#3 cu un 3ran de prin <0pre!uri0i, $ie#ro, #a#3l, <%i ia 8l4ndul %i
afec#uosul copil <n cas3 pen#ru a <ncerca s3-i dea, c4# de c4#, o educaie.
In#eli7en#, 0u5ical, c4n#3 aco0paniindu-se la 0andolin3, i0pro6i5ea53 6ersuri %i 0elodii,
desenea53 %i 0odelea53 rapid %i de5in6ol#, 63de%#e un deose8i# in#eres, aproape pasiune, pen#ru
0a#e0a#ici.
.esser $iero, dup3 ce se sf3#uie%#e cu 8unul s3u prie#en, cunoscu#ul pic#or Verrocc9io, <l
<n#rea83 dac3 nu ar 8ine6oi s3 %i-1 ia drep# ucenic pe fiul s3u. $ro8a de desen es#e o !oac3 pen#ru
#4n3rul ce <0pline%#e 1& ani %i ia#3-1 ins#ala# pe +eonardo al3#uri de $eru7ino, al# <n633cel %i
6ii#or 6ir#uo5 al penelului, <n a#elierul lui Verrocc9io care <ncepe s3 se <n#re8e dac3, fa3 de felul
cu0 desenea53, pic#ea53 %i 0odelea53 +eonardo, ac#i6i#a#ea sa 0ai are ros#. 'o#u%i s#i0ula#, la
r4ndul s3u, de pre5ena %i elanul celor doi #ineri, 83#r4nul a8ordea53 s#udiul 7eo0e#riei <n 6ederea
soluion3rii c4# 0ai adec6a#e a <n#re83rilor puse de perspec#i63, pro8le03 care do0ina lu0ea
pic#urii. +eonardo re6ine %i el, dup3 in#ensi6ele %i prelun7i#ele sale o8ser6aii asupra na#urii, la
6ec9ea pasiune a adolescenei, 0a#e0a#icile. Al#e preocup3ri din aces# #i0p 6or #ransfor0a
a#elierul lui Verrocc9io <n#r-o ade63ra#3 %coal3 <n care +eonardo 6a s#udia di6erse #e0e ale 5ilei,
ca de e2e0plu 9idrolo7ia %i re7i0ul apelor din re7iunea =lorena-$isa %i 0odali#3ile de a
co08a#e sece#a repe#a#3 ce pus#ia 5ona <n care #r3ie%#e.
Dar +eonardo da Vinci nu es#e o0ul 6isurilor %i al ideilor, oric4# de fru0oase. 'rece la
c3u#area fe8ril3 a unui nou cen#ru de ac#i6i#a#e <n 7raniele c3ruia s3-%i poa#3 e2erci#a a#4# 7eniul
s3u de ar#is# plas#ic dar %i noua pasiune in7inereasc3 de cons#ruc#or de 0a%ini care de care 0ai
ori7inale %i in7enioase c3ci 0a#ura %i nes#a#ornica lui 74ndire <l o8li73 s3-%i dedice 0are par#e din
ceasurile sale de 0unc3 asidu3 concepiei, desen3rii %i ela8or3rii planurilor le7a#e de noile sale
1"1
proiec#e. +udo6ico Sfor5a, ducele din .ilano, s-a <ncon!ura# de o :cur#e;, din care fac par#e
oa0eni de ar#3, de li#ere %i sa6ani, <n#re care do0ne%#e o s3n3#oas3 e0ulaie. +eonardo se pune
<n le73#ur3 cu ducele, aduc4ndu-i la cuno%#in3 planurile sale <n ceea ce pri6e%#e #e9nica de
r358oi, e6oc4nd doar secundar fap#ul c3 era un aprecia# pic#or, sculp#or %i ar9i#ec#. Duca#ul es#e
un s#a# a0enina# de 9e7e0onia =ranei %i r4ndurile lui +eonard cad <n#r-un 0o0en# fa6ora8il.
Ia#3-1 ins#ala# la .ilano unde nu-i lipse%#e nici 0ediul fa6ora8il, nici #i0pul %i nici 0i!loacele
0a#eriale. -i #o#u%i <i lipse%#e ce6aH #e9nolo7ia 0e#alur7iei, necesar3 pen#ru a #ransfor0a <n
o8iec#e palpa8ile %i ani0a#e 0a%inile sale de 58ura#, de #ranspor#a#, #ancurile, arunc3#oarele de
foc %i cea3, cuirasa#ele 8linda#e e#c. In6ada#orii france5i, aliai cu Ce5are Ior7ia, nu-i ofer3
r37a5. <n 14// duca#ul 0ilane5 es#e ocupa# iar +eonardo se refu7ia53 0ai <n#4i la .an#ua, apoi la
Veneia %i, <n sf4r%i#, re6ine la =lorena. u a renuna# la proiec#ele sale, precu0 reiese din#r-o
scrisoare adresa#3 ducesei dREs#e de c3#re $ie#ro di u6olana, 6ice-7eneral al ordinului
car0eliilor, care spune despre +eonardo: :.. .s#udiile 0a#e0a#ice <l de7us#aser3 a#4# de 0ul# de
pic#ur3, <nc4# nu 0ai pu#ea supor#a dec4# cu 0are 7reu#a#e s3 0ai ia <n 04n3 penelul;. A!un7e <n
ser6iciul lui Ce5are Ior7ia %i indirec# al #a#3lui aces#uia. .oar#ea a08ilor <l face s3 re6in3 la
=lorena unde se ocup3 de re7ulari5area cursului flu6iului Arno %i de fer#ili5area cul#urilor prin
iri7aii.
$roiec#e ale 7u6erna#orului france5 la .ilano ca %i un proces de 0o%#enire <i <n#rerup
rodnica ac#i6i#a#e, r3pindu-i 0ul# din preiosul s3u #i0p.
A!uns la (o0a <n #i0pul lui +eon al V-lea, in#r3 <n slu!8a lui ,iuliano dei .edici, fra#ele
Su6eranului $on#if. $rincipala sa preocupare din perioada :ro0an3; es#e proiec#area %i reali5area
unei :0a%ini de 58ura#;. ,iuliano <i pune la dispo5iie <n aces# scop un a#elier 0ecanic su8
conducerea unui repu#a# #e9nician nea0 care, pe parcurs, se do6ede%#e a fi %i 9o %i escroc. =ur3
planuri, fur3 piese %i #ransfor03 p4n3 la ur03 #oa#3 aceas#3 0ic3 <n#reprindere <n#r-un a#elier de
fa8rica# o7lin5i. .ai 0ul#, <l recla03 c3 prac#ic3 disecii pe cada6re procura#e pe ascuns de la un
spi#al din (o0a. De5a037i#, <n 1516, +eonardo p3r3se%#e I#alia accep#4nd ofer#a re7elui =ranei,
=rancisc I. <n#re aces#a %i Carol Tuin#ul 6a do0ni aproape con#inuu o s#are de r358oi, f3r3
posi8ili#a#e de reconciliere. +eonardo 6a #re8ui s3 cola8ore5e la fa8ricarea a ceea ce a0 nu0i noi
as#35i, :ar0e secre#e; care s3 poa#3 fr4na 6elei#3ile r358oinice ale superpu#erii r358oinice
spaniole. Su6eranul france5 i-a asi7ura# condiii de lucru e2celen#e. A accep#a# ca +eonardo s3 %i-
1 aduc3 din I#alia, ca <nsoi#or, pe de6o#a#ul =rancesco .el5iH i-a ins#ala# <n#r-un cas#el de pe
6alea +oarei - Clou2 -, si#ua# l4n73 pala#ul A08oise, re%edina re7al3 de unde =rancisc 6ine cu
re7ulari#a#e pen#ru a se in#eresa de 0ersul lucrurilor pl3nui#e %i pen#ru a face s3 i se procure
0a#erialele necesare. +eonardo %i-a re73si# lini%#ea, lucrea53, <%i pune pe 94r#ie planurile, <%i face
<nse0n3rile %i o8ser6aiile scrise, co0ori preioase ce 6or <08o73i #e5aurul de idei al o0enirii.
Aces#e :<nse0n3ri; ne o8li73 s3 ne re6i5ui0 p3rerile asupra priori#3ii crea#orilor %#iinei
1"2
0oderne. .ul# #i0p Descar#es @15/6-165CA %i =rancis Iacon @1561-1626A %i-au <0p3ri# asupra
aces#ui su8iec# opinia unui pu8lic 0ediocru infor0a#. $riori#a#ea aparine <n reali#a#e lui
+eonardo da Vinci, a%a dup3 cu0 6o0 de0ons#ra proced4nd la anali5a scrierilor lui A08roise
$are pe care le 6o0 confrun#a cu concep#ele susinu#e de sa6an#ul %i ar#is#ul plas#ic i#alian.


NOTE:


1. I*(CF>A(D', Ka?o8: Die Bultur der Renaissance in 2talien, $9aidon
Aus7a8e, Inns8ruc?H
2. E,*+ESC*, $.$.: <l ci#ea53 pe ,. Voi7# <n Filosofia Renaterii, Edi#ura
E0inescu, Iucure%#i, 1/&6, p. 5". 'rad.: (ena%#erea An#ic9i#3ii clasiceH
3. E,*+ESC*, $.$.: 2bidem, p. 5" @'raducerea #i#lurilor: Direcii vec#i i
noi n tiina istoriei @1&/6A, 1etoda istorie-cnltura( @1/CCAH
4. E,*+ESC*, $.$.: 2bidem, p. 5" @'raducere #i#lu: Auattrocento, eseu
asupra is#oriei li#erare a secolului VV i#alianAH
5. E,*+ESC*, $.$.: 2bidem, p. 5&-5/ @'raducere #i#lu: Originile Renaterii
n Frana=-
6. E,*+ESC*, $.$.: 2bidem, p. 5/ @'raducere #i#lu: Francesco d5!assisi i
nceputurile artei Renaterii n 2talia- 1ic#el !ngelo i sfritul Renaterii=-
E E,*+ESC*, $.$.: 2bidem, p. 5/-6CH
&. E,*+ESC*, $.$.: 2bidem, p. 6CH
/. E,*+ESC*, $.$.: 2bidem, p. 62H
1C. E,*+ESC*, $.$.: 2bidem, p. 65H
11. E,*+ESC*, $.$.: 2bidem, p. "6-"&H
12. \\\: +u2, 4istorisc#e Le$i"on, Se8as#ian +u2 Verla7, .urnau-.iinc9en,
S. 2/2H
13. D)(E, C9arles 6an: 7esc#ic#te des +issens, Iir?93user, Iasel-
Ios#on-Ierlin, S. 1&/-1/2:
14. =(IEDE++, E7on: Bulturgesc#ic#te der Ceuzeit, C.>. Iee?Rsc9e
Verla7s8uc99andlun7, 1/24-1/25, S. 21C-212H
15. E,*+ESC*, $.$.: Filosofia Renaterii, p. 133H
16. VASA(I, ,ior7io: 7#iberti, seconda commentario, cap. VV, p. VVIV, cf.
Iurc?9ard#H 235
1". KD,E(, .ic9ael: Die ,#eorie des Sc#onen in der italie#isc#en Renaissance,
1"3
Du.ond Iuc96erla7, Foln, 1//CH
1&. KD,E(, .ic9ael: 2bidem, S. &2-1C1H
1/. KD,E(, .ic9ael: 2bidem, S. 1C1H
2C. I+IESC*, Vasile: Statul, utopie i realitate Statul papal 6oi. II, Ed.
Dacia, Clu!-apoca, 1//6, p. 6&-&6H
21. I+IESC*, Vasile: 2bidem, 6oi. I., p. 11&-126H
22. E,*+ESC*, $.$.: Filosofia Renaterii, p. 1"4H
23. E,*+ESC*, $.$.: Filosofia Renaterii, p. 1""H
24. =ICI), .arsilio: (ber die Liebe, oder %latons 7astma#l, =. .eines Verla7,
>a08ur7, 1/&4, S. 1C-1/H
25. =ICI), .arsilio: 2bidem, S. 1/H
26. =ICI), .arsilio: 2bidem, S. 1/H
27. E,*+ESC*, $.$.: Filosofia Renaterii, p. 1&5H
28. =ICI), .arsilio: (ber die Liebe, oder %latons 7astma#l, =. .eines
Verla7, >a08ur7, 1/&4, S. /5-1C4H
2/. D)(E, C9arles 6an: 7esc#ic#te des +issens, Iir?93user, Iasel-Ios#on-Ierlin, S.
1&5-1&6H
3C E,*+ESC*, $.$.: Filosofia Renaterii, p. 2C5-223H
31 .I(AD)+A, $ico ,io6anni, della: (ber die +urde des 1ensc#en, @'raducerea
#i#lului: Despre demnitatea omului=, =. .eines Verla7, >a08ur7 1//CH
32. .I(AD)+A, $ico ,io6ann:
33. .I(AD)+A, $ico ,io6ann
34. .I(AD)+A, $ico ,io6ann, della: 2bidem, S. 3-1CH i, della: 2bidem, S. 1/-21, della:
2bidem, S. 5"H
35. I*(CF>A(D', Ka?o8: Die Bultur der Renaissance in 2talien, $9aidon
Aus7a8e, Inns8ruc?, S. 16C-2C4H
36. I*(CF>A(D', Ka?o8: 2bidem, S. 2C1-2C4H
3". VASA(I, ,ior7io: *ieile pictorilor, sculptorilor i ar#itecilor, .eridi-
ane, Iucure%#i, 6oi. 1,1/62, 6oi. +, p. 45/.
1"4
V. (E$(EGE'API DE SEA.D A< (EA-'E(II
-'IIPI=ICE



,A+I+E) ,A+I+EI, =(ACISC IAC), DESCA('ES, EL')


Sis#e0ul :%#iinific; 0edie6al-scolas#ic pri0e%#e <nc3 o lo6i#ur3 decisi63 <n ur0a ac#i6i#3ii
lui ,alileo ,alilei, a lui =rancis Iacon, a lui (ene Descar#es %i a lui Isac eE#on.

GALILEO GAL+LEI. Se na%#e la $isa la da#a de 15 fe8ruarie 1564 %i 0oare <n 5iua de 1&
ianuarie 1642 <n 0ica locali#a#e Arce#ri de l4n73 =lorena. Es#e <n#e0eie#orul fi5icii 0oderne ale
c3rei 8a5e le s#a8ile%#e o da#3 pen#ru #o#deauna: e0piris0, e2perien3, e2peri0en#. <nc3 din
perioada s#udeniei se re0arc3 prin descoperiri %#iinifice ca le7ile pendulului, ale 8alanei
9idros#a#ice pen#ru de#er0inarea 7reu#3ilor specifice, le7ile c3derii corpurilor e#c.
Aceas#3 susinu#3 ac#i6i#a#e %i fruc#uoasele ei re5ul#a#e <i confer3 un deose8i# renu0e %i
nu0irea ca profesor al uni6ersi#3ii pado6ane @15/2A.
Cons#rucia unei lune#e de concepie personal3 @16C/A <i orien#ea53 lucr3rile spre do0eniul
as#rono0iei, do0eniu <n care face noi descoperiri: lanuri de 0uni pe sa#eli#ul p304n#ului, pe#ele
din soare, inelul lui Sa#urn %.a., 0o#i6 de conflic# cu peripa#e#icienii aris#o#elici.
1

Din 1615 in#r3 <n di6er7en3 %i cu Iiserica ro0an3 c3ci co0i#e :7re%eala; de a se declara
de acord cu 9eliocen#ris0u< lui Copernic. $rea 0are %i prea renu0i# pen#ru a fi pr3!i# de 6iu pe
6reunul din ru7urile Inc9i5iiei %i pro#e!a# <n oarecare 03sur3 de Sf4n#ul $3rin#e *r8an al VlII-
lea, i se asi7ur3 un co0od do0iciliu o8li7a#oriu %i es#e cons#r4ns la #3cere, 0ai ales de re5is#ena
<nd4r!i#3 a ie5uiilor fa3 de noul curs al %#iinei.
Mn#re 1626-163C scrie o pri03 lucrare i0por#an#3 Dialogo di 7alileo, dove nei congressi di
;uattro giornate si discorre sopra due massimi sistemi del mundo, proponendo
indeterminatamente le ragioni filosofic#e naturali tanto per l5una, ;uanto per l5altra parta
@Dialo7ul lui ,alileo <n care <n#r-un con7res @con6or8ireA de pa#ru 5ile se discu#3 dou3 sis#e0e
0a2i0e ale p304n#ului propun4ndu-se ar7u0en#e filosofice na#urale a#4# pen#ru unul c4# %i
pen#ru cel3lal#, n.a.A. <n aceas#3 car#e ,alileo !us#ifica %i do6edea c3 9eliocen#ris0ul cons#i#uia
noul 0odel de alc3#uire a lu0ii. Acu5a# de nesupunere %i 6r3!i#orie <n 1633 es#e o8li7a# s3 a85ic3
cele scrise. C3 a pronuna# ca pen#ru sine acel fai0os :Eppur si 0uo6e; @-i #o#u%i se 0i%c3A,
su8<neles $304n#ul, nu 0ai es#e i0por#an#. (304ne suspec#, de%i aproape or8 %i nepu#incios, <n
1"5
supra6e79erea 6i7ilen#ei Inc9i5iii. $4n3 <n anul 163& reu%e%#e s3 <nc9eie redac#area lucr3rii
Dimostrazioni matematic#e intorno a due nuove scienze attenati alia mecanica @De0ons#raii
0a#e0a#ice <n !urul a dou3 noi %#iine <n le73#ur3 cu 0ecanica, n.a.A
+o6i#3 de fai0oasa for0ul3 a Inc9i5iiei :non i0pri0a#ur; @nu are drep#ul de a fi #ip3ri#3,
n.a.A, car#ea 6a 73si un edi#or <n P3rile de Kos la +eiden <n 163&.
1
,alileo :relua #eoria 0i%c3rii cu
o cri#ic3 0ai accen#ua#3 a concepiilor aris#o#elice, #eoria c3derii corpurilor pe planuri <nclina#e,
#eoria pendulului..., pro8le0a #raiec#oriilor proiec#ilelor, pro8le0a iuelii cu care se propa73
lu0ina %i c4#e6a aspec#e #e9nice pri6i#oare la re5is#ena 0a#erialelor;.
2

Mn ul#i0ii ani din 6ia3 s#udia53 cu a!u#orul a doi din#re de6o#aii lui s#udeni, Vi6iani %i
'oricelli, c3ci es#e co0ple# or8 acu0, 0i%c3rile sa#eliilor lui Kupi#er.
.oar#ea 6ine spre a-l eli8era de suferine. =lorena 6rea s3-i fac3 o <n0or04n#are de0n3 de
7loria sa %#iinific3 %i s3-i ridice un 0onu0en# funerar. Iiserica ro0ano-ca#olic3 se opune
:susin4nd c3 o0a7iile ce s-ar fi adus as#fel unui ere#ic; ar fi pu#u# de6eni pri0e!dioase pen#ru
lini%#ea sufle#easc3 a drep#-credincio%ilo cre%#ini.
3,4



=(ACIS IAC). Se na%#e la +ondra ca fiu al unui <nal# funcionar, icolas Iacon, <n
1561. S#udiile !uridice efec#ua#e la Ca08rid7e, ce#a#e a aris#o#elicis0ului scolas#ic, precu0 %i
#a#3l s3u <l orien#ea53 spre cariera de a6oca# %i funcionar de s#a#. $ro0o6a# %i de c3#re cercurile
poli#ice, opor#unis# %i de6o#a# slu!i#or a doi su6erani, re7ina Elisa8e#a I %i re7ele Ka0es I, a!un7e
<n 161& lord cancelar. <n#re #i0p a de6eni# un fer6en# susin3#or al noii filosofi a na#urii %i a
'i0purilor oi pe care le 6ede de56ol#4ndu-se cu 0are repe5iciune %i c3rora <nele7e s3 le dedice
opera sa funda0en#al3 Covum organon pe care o <ncepe <n 162C.
3

Corup#i8ili#a#ea de care d3 do6ad3 <i 6a <ncurca dru0urile 6ieii %i 6a cur0a o carier3
pres#i7ioas3. Acu5a# de Ca0era Co0unelor c3 s-a l3sa# 0i#ui#, Ca0era +or5ilor - c3ci a de6eni#
<n#re 161&-1621 8aron de Verula0 %i 6icon#e de Sain#-Al8an - <l conda0n3 la pla#a unei su0e de
4C.CCC de lire, la in#erdicia de a 0ai ocupa 6reo funcie pu8lic3 %i de a-%i s#a8ili do0iciliul <n
apropierea Curii re7ale. (epe#a#ele sale cereri de a-%i o8ine rea8ili#area r304n 5adarniceH 83#r4n
%i ruina#, 0oare <n 1625.
Car#ea la care a lucra# 6re0e <ndelun7a#3, nu0i#3 pe parcurs c4nd Covum organon c4nd
2nstauratio magna, <n care Iacon propunea o refor03 a %#iinelor, a r30as ne#er0ina#3, de al#fel
a%a cu0 a pre635u# el <nsu%i. Ea e2celea53 a#4# prin #e0ele pe care le propune, din p3ca#e
dispara#e %i ne<nc9e7a#e <n#r-un #o# uni#ar, ca %i prin unele fra70en#e, e2celen#e de al#fel, care <%i
po# afla locul %i as#35i <n#r-o #eorie a cerce#3rii %#iinifice. $en#ru lar7a lor aplicaie <n 0edicin3
ne-a0 opri# asupra fra70en#ului c3ruia <i 6o0 da nu0ele de :idoli; %i, <n con#inuare, asupra unui
#e2# ce se refer3 la unele par#iculari#3i ale 0e#odei e2peri0en#ale.
1"6
$rin idoli au#orul <nele7e cau5ele unor 8loca!e <n #rans0i#erea %i recepionarea infor0aiei
sau c9iar a prelucr3rii ei. Idolul, <n accepia 0e#afi5ic3 a lui =rancis Iacon, poa#e <08r3ca pa#ru
6arian#e care <ns3, #oa#e, duc la o incapaci#a#e de <nele7ere <n#re e0i3#or %i recep#or. Din raiuni
prac#ice, a0 #ranspus aceas#3 idee <n li08a! infor0aional, 0ai u%or accesi8il ci#i#orului din 5iua
de as#35i. Ia#3 <n con#inuare cele pa#ru 6arian#e a%a cu0 le 6ede =rancis Iacon. Ci#30:
:Idola #ri8us @idolii #ri8uluiAH defec#ul na#ural al spiri#ului cons#3 din#r-un fel de lene %i de
inerieH 7enerali530 in4nd sea0a doar de ca5urile fa6ora8ile %i as#fel se nasc supers#iiile, ca
as#rolo7ia, pen#ru c3 nu ne 74ndi0 la ca5urile <n care pre6i5iunile au e%ua#. Vre0 s3 6ede0
reali5a#e <n na#ur3 noiunile care, prin si0plici#a#ea %i unifor0i#a#ea lor, se po#ri6esc 0ai 8ine cu
spiri#ul nos#ru %i as#fel se na%#e aceas#3 as#rono0ie an#ic3 ce refu53 a%#rilor orice al#e #raiec#orii <n
afara celei circulare ca %i #oa#3 falsa %#iin3 a Ca88alei... care i0a7ina reali#3i ine2is#en#e pen#ru a
le face s3 corespund3 co08inaiilor noas#re nu0erice. e repre5en#30 ac#i6i#a#ea na#urii dup3
#ipul ac#i6i#3ii noas#re o0ene%#iH %i alc9i0ia 73se%#e, <n#re lucruri diferi#e, si0pa#ii %i an#ipa#ii, ca
<n#re oa0eni.
Idola specus @idolii ca6ernelorAH de da#a aceas#a es#e 6or8a de educaie %i o8iceiuri ce in
spiri#ul pri5onier precu0 <n ca6erna lui $la#on.
Idola fori @idolii forului, ai pieei pu8liceAH sun# cu6in#e ce definesc concep#ele @nu0eleA
lucrurilorH dori0 s3 clasific30 aces#e lucruri1 +i08a!ul 6ul7ar se opune <0preun3 cu o
clasificare de!a efec#ua#3. C4#e cu6in#e nu au un sens confu5 c3ruia nu-i corespunde nici o
reali#a#e1 @ca a#unci c4nd 6or8i0 despre <n#40plare @norocA sau despre sferele cere%#i.A.
Idola #9ea#ri @idoli ai #ea#ruluiA pro6enind din pres#i7iul #eoriilor filosofice, cele ale lui
Aris#o#eles, ale sofi%#ilor sau ale lui $la#on...;
4
.
Mi p3r3si0 pe :idoli; pen#ru a ne referi la aspec#ele #eoriei e2peri0en#ului, a%a cu0 au fos#
635u#e de Iacon.
In cele scrise p4n3 acu0 <n pre5en#a lucrare ne-a0 <n#4lni# de 0ai 0ul#e ori cu 0e#oda
e2peri0en#al3. ,alenus, unii din#re 0e08ri %colii din Ale2andria au prac#ica#-o sporadic,
$aracelsus, sis#e0a#ic. =rancis Iacon, la r4ndul s3u, o 6a aplica %i o 6a #eore#i5a, f3c4nd din ea o
0e#od3 ce 6a a#in7e perfeciunea <n #i0pul ac#i6i#3ii lui Claude Iernard %i al cerce#3#orilor
%#iinifici ai secolului VV. As#35i, f3r3 a recur7e la 0e#oda e2peri0en#al3, cerce#area %#iinific3 <n
do0eniul %#iinelor 0edicale es#e de neconcepu#. Dar s3 6ede0 ce reco0and3ri f3cea =rancis
Iacon unui e2peri0en#a#or sau, al#fel spus, ce condiii #re8uia s3 <ndeplineasc3 un e2peri0en#
pen#ru ca re5ul#a#ele lui s3 poa#3 fi lua#e <n considerare.
1. *ariatio, ceea ce <nsea0n3 c3 un e2peri0en# #re8uie s3 fie 6aria#, s3 a#ace o8iec#ul
cerce#3rii din diferi#e punc#e de 6edere.
2. Repetitio, un e2peri0en# #re8uie con#rola#, <n acelea%i condiii, de 0ai 0ul#e ori si lua#
<n considerare doar <n 0o0en#ul <n care re5ul#a#ele o8inu#e <n acelea%i condiii nu
1""
difer3 dec4# <n anu0i#e li0i#e.
3. /$tensio, adic3 e2#inderea e2peri0en#ului la si#uaii cone2e care ar pu#ea clarifica unele
aspec#e ale ipo#e5ei de lucru.
4. 2nversio, in6ersarea es#e o con#rapro83 ce #ransfor03 efec#ul o8inu# <n decursul
e2peri0en#3rii <n cau5ele lui, procedeu foar#e u#il pen#ru confir0area unui re5ul#a#.
5. Compulsio, adic3 supri0area. Con#rol30 <n ce 03sur3 se 0ai produce 0a7ne#i5area
unui 0ie5 de fier a#unci c4nd in#erpune0 un o8s#acol <n#re aces#a %i 0a7ne#.
6. !pplicatio #re8uie s3 6erifice <n ce 03sur3 re5ul#a#ele unei e2peri0en#3ri se po#
#ranspune <n prac#ic3 %i c4# sun# de ren#a8ile.
". Coputatio se0nific3 supunerea o8iec#ului sau #e0ei de cerce#a# la 0ai 0ul#e #ipuri de
e2peri0en#e din a c3ror corelare pu#e0 o8ine re5ul#a#e apropia#e in#ercon#rola8ile.
&. Sortes, soar#a sau <n#40plarea es#e dese0na#3 de =r. Iacon drep# acea par#e
i0pre6i5i8il3 a unui e2peri0en#. )ricu0, nu #re8uie s3 ne l3s30 surprin%i, s3 accep#30
%i s3 fi0 <n 03sur3 s3 in#erpre#30 orice re5ul#a#e, c9iar dac3 ele 6in <n con#radicie cu
ipo#e5ele noas#re de lucru.
5

Mnain#e de a <nc9eia 0enion30 c3 filosoful s-a declara# <n #o# #i0pul 6ieii %i un 9o#3r4#
par#i5an al 0e#odei induc#i6e.
Mn ciuda unei opere uria% concepu#3 dar nedes364r%i#e, =rancis Iacon a sc9ia# planurile
unei c3i ce 6a reali5a principiul de el nu0i# :-#iina es#e $u#ere;, confir0a# <n 6re0ea noas#r3.


RENE DESCARTES @15/6-165CA. u a6e0 in#enia s3 se0nal30 p3rerile lui Descar#es
<n 0a#erie de fi5iolo7ieH ele sun# de al#fel <n 8un3 par#e erona#e. Scopul nos#ru es#e s3 rele630
6aloarea uneia din#re lucr3rile sale <n 0a#erie de 0e#odolo7ia cerce#3rii %#iinifice. Es#e 6or8a
despre Discours de la 1et#ode
Mn !urul anului 163/ Descar#es consider3 c3 %i-a <nc9eia# perioada de c3l3#orii, lec#uri %i
con#ac#e scrise cu #oi oa0enii de %#iin3 %i filosofii de la care ar fi a6u# ce6a de afla# %i se
consider3 pre73#i# s3 #reac3 la redac#area 0arii opere a 6ieii pe care o 74ndea 0ai de 0ul#.
$rudena <l 6a face s3 renune, cel puin pen#ru un #i0p, la aces# proiec#, c4nd afl3 de dificul#3ile
pe care le-a a6u# de <n#40pina# 0arele ,alileo ,alilei din par#ea Sf4n#ului )ficiu, eufe0is0 su8
care se ascunde Inc9i5iia. Su8 aces# se0n pre6es#i#or de rele 6a redac#a opusculul Discours de la
1et#ode @Discurs asupra 0e#odei, n.a.A. (ar %i puini au#ori au pu#u# spune a#4# de 0ul# <n#r-un
nu03r redus de pa7ini. Dar s3-1 l3s30 pe Car#esius, cu0 se0nea53 cu nu0ele la#ini5a#, s3-%i
e2pun3 el <nsu%i ideile.
Mnain#e de orice, <%i recunoa%#e scep#icis0ul fa3 de oricine %i fa3 de orice prin de6i5a
:Du8i#o er7o su0; @03 <ndoiesc, pun la <ndoial3, deci sun#, n.a.A. Aceas#a ca prea08ul al
1"&
6ii#orului :Co7i#o er7o su0; @74ndesc, deci sun#. n.a.A
Accep#3, pen#ru aces# 0o#i6, doar acele ade63ruri ce po# fi de0ons#ra#e 0a#e0a#ic, cri#eriu
reduc#ionis# dar s3n3#os. Credincios aces#ei idei, de0ons#rea53 %i do6ede%#e e2is#ena lui
Du0ne5eu, :Crea#or al lu0ii;.
$en#ru a pu#ea 74ndi #re8uie s3 ne eli8er30 de p3rerile %i ideile preconcepu#e, <n#reprindere
nu #o#deauna lesnicioas3.
'e0a de cerce#a# #re8uie for0ula#3 cu e2ac#i#a#e, recur-74ndu-se la c4# 0ai puine a2io0e
sau p3reri, ca de la sine <nelese.
(e5ul#a#ele cerce#3rii noas#re #re8uie conse0na#e cu a!u#orul 7eo0e#riei anali#ice %i al
al7e8rei.
Mnain#e de Descar#es #eolo7ia era o :re7in3 a #u#uror %#iinelor; iar fi5ica %i 0a#e0a#ica
:8ie#e rude s3race;. Dup3 el, si#uaiase in6ersea53.
6,"
Ierar9ia 8isericeasc3 nu i-o 6a ier#a nicioda#3. Gelo#ii Va#icanului <l acu53 de 6r3!i#orie %i
cer ca acele 0odes#e dar 0inuna# %lefui#e dou35eci %i cinci de pa7ini ale :'ra#a#ului asupra
.e#odei; s3 fie #recu#e la inde2ul c3rilor in#er5ise.
(aionalis0ul lui Car#esius #re8uia pedepsi#.


ISAC NE%TON <3L>-3EGE= =i5ician, 0a#e0a#ician %i as#rono0, replic3 %#iinific3
en7le53 a lui ,alileo ,alilei. $rofesor la Ca08rid7e din 166/ %i pre%edin#e al Socie#3ii (e7ale
din +ondra @1"C3A. Independen# de +ei8ni5 descoper3 8a5ele calculului diferenial %i in#e7ral.
Au#or al funda0en#alei lucr3ri %#ilosop#ia naturalis principia mat#ematica, 5is3 %i %rincipia
mat#ematica Ce8tons
K
$e l4n73 fap#ul c3 for0ulea53 cele #rei le7i ale 0i%c3rii corpurilor
precu0 %i cele pa#ru re7uli ale conclu5iilor lo7ice, au#orul se afir03 drep# un ener7ic adep# al
e2peri0en#alului %i un foar#e re5er6a# susin3#or al ipo#e5ei. A !uca# un rol deose8i# <n ceea ce
pri6e%#e for0area spiri#ului %#iinific <n 3rile de li083 en7le53.

e 6o0 referi <n con#inuare la c4#e6a din#re personali#3ile ce au <0pins ar#a %i %#iina
0edical3 pe dru0urile pro7resului.


AMBROISE PARE. oua li8er#a#e de 74ndire, denu0i#3 7eneric na#uralis0, care nu 0ai
accep#3 #ranscendena de#er0inis#3 dec4# doar ca o o8li7aie #radiional3, <%i propune decrip#area
le7ilor ce conduc lu0ea, dar, a%a cu0 se <n#40pl3 <ndeo8%#e, duce %i la e2a7er3ri ca: nea73 fi5ica
lui Aris#o#eles, profesea53 idei ere#ice, desconsider3 Ii8lia, <ncearc3 discredi#area Iisericii %i al#e
ase0enea. Se descoper3 noi p304n#uri, noi #ipuri de socie#3i cu reli7ii %i 0ora6uri necunoscu#e.
1"/
+3s30 la o par#e 8usola, #iparul %i praful de pu%c3, poa#e redescoperi#e, dar, referindu-ne la
#e9nic3, #re8uie s3 se0nal30 nu0eroasele in6enii preconi5a#e de ar#i%#i %i ar#i5ani i#alieni, din#re
care cel 0ai pres#i7ios.se 6a do6edi +eonardo da Vinci.


NICOLAUS CUSANUS, unul din#re puinii filosofi ai aces#ui al VV-lea 6eac, pre6edea
sc9i083rile re6oluionare ce a6eau s3 0arc9e5e 6iaa fiec3ruia din#re ce#3enii unei lu0i <n
fier8ere %i fe8ril3 c3u#are a noului.
/

Viaa %i do70ele cre%#ine nu 0ai sa#isfac o u0ani#a#e care <ncepe s3 pun3 <n discuie u#ilul
unei Iiserici care are ne6oie de o Inc9i5iie ce-%i p4r!ole%#e pe ru7 declaraii sc9is0a#ici-6r3!i#ori
ca >us, Sa6onarola, Ser 6an <n#re 0uli alii.
Se cris#ali5ea53 pa#ru curen#e de 74ndire: neopla#onicis0ul, a6errois0ul pado6an,
susin3#orii lui Ar9i0ede care 63d, <n sin#e5a 0a#e0a#icii cu e2periena, un 6ii#or ilus#ra# de
Dan#e, Eras0us, +eonardo da Vinci, %i 0orali%#ii care descriu o0ul f3c4nd a8s#racie de des#inul
s3u suprana#ural, recur74nd <n principal la 0orala s#oic3 an#ic3.
1C

Aces# nou #ip de o0 al (ena%#erii <%i 73se%#e o deose8i#3 <n#ruc9ipare <n lu0ea 0edical3 <n
personali#a#ea lui A08roise $are. Cel care a6ea s3 de6in3 %rintele C#irurgiei moderne, a%a cu0
l-au nu0i# is#oricii 0edicinii, <%i #recea <n 1536 pro8ele care <i confereau #i#lul de :83r8ier; %i
:7uerisseur;, un fel de felcer a64nd drep#ul s3 #ra#e5e, f3r3 a fi 0edic, 6aria#e #ipuri de pl37i. <n
aceas#3 cali#a#e es#e an7a!a# de c3#re feld0are%alul .on#!ean, co0andan#ul supre0 al infan#eriei
france5e, drep# <nsoi#or personal pen#ru ca0pania din I#alia. Cu scur#e perioade de <n#rerupere,
c4nd re6ine acas3 la $aris <n rue de lR>irondelle, unde se dedic3 fa0iliei, clien#elei %i scrierilor
sale, 6a lua par#e la nu0eroase ca0panii cu care oca5ii acu0ulea53 o 6as#3 e2perien3 clinic3. <n
8un3 par#e au#odidac#, nu pre7e#3 s3-%i <0p3r#3%easc3 e2periena cole7ilor de 8reasl3. ) 6a face
<n li08a france53, c3ci, din#re c9irur7ii #i0pului, puini s#3p4nesc doc#a li083 la#in3 folosi#3 de
uni6ersi#ari. Aces# lucru nu-1 <0piedic3 s3 de6in3 0edicul Curii, cali#a#e <n care 6a ser6i cu
de6o#a0en# nu 0ai puin de pa#ru re7i ai =ranei: >enri al II-lea, =rancisc al II-lea, Carol al IV-
lea %i >enri al III-lea.
)pera sa cuprinde #rei lucr3ri de 8a53 %i anu0e:
o 1etod de tratament al plgilor prin arc#ebuze i alte arme de foc@1545AH
o %recis de anatomie @155CAH
o Cele zece cri ale c#irurgiei @1563A.
S3 6ede0 0ai a03nuni# <n ce cons#3 con#ri8uia ori7inal3 a au#orului.
Mn cursul pri0ei ca0panii la care ia par#e, <n ur0a lup#elor de la #rec3#oarea Susa, i se
#er0in3 uleiul pe care o8i%nuia s3-1 #oarne <ncins pe pl37ile sau 8on#urile de a0pu#aie ale celor
r3nii, <n lips3 de al#ce6a 0ai 8un u#ili5ea53 un a0es#ec de 73l8enu% de ou, ulei de #randafiri %i
1&C
#ere8en#in3. Con#rolul pl37ilor #ra#a#e <n aces# 0od se soldea53 cu o ade63ra#3 surpri53H
cau#eri5area se pre5in#3 <n#r-o fa53 a6ansa#3, infecia es#e prac#ic nul3, pl37ile indolen#e.
Di0po#ri63, la r3niii cu pl37i #ra#a#e cu ulei <ncins se <nre7is#rau s#3ri fe8rile %i dureri 7reu
supor#a8ile.
Din cea de a doua ca0panie, de la $erpi7nan, A. $are 6ine cu o idee pe c4# de in7enioas3,
#o# a#4# de si0pl3. $en#ru a pu#ea e2#ra7e a7en#ul 6ulneran#, 7lon, sc9i!3, <l pune pe cel r3ni# <n
po5iia <n care se 73sea <n 0o0en#ul p3#runderii proiec#ilului <n corp. (elu4nd #raiec#ul, aces#a se
pre5en#a la orificiul de in#rare de unde pu#ea fi e2#ras cu u%urin3 f3r3 fas#idioase %i dureroase
e2plor3ri ins#ru0en#ale.
Cea 0ai aprecia#3 din#re #oa#e descoperirile propuse de au#or es#e cea a 9e0os#a5ei prin
du8l3 le73#ur3 :in si#u; a ar#erelor <n 8on#urile de a0pu#aie cu cele dou3 6arian#e: pe 8on#urile
proaspe#e, du8la le73#ur3 direc#3 pe 6asul ana#o0ic prepara#, 0e#od3 u#ili5a#3 %i as#35iH pe
8on#urile 6ec9i, cu a!u#orul ansei 9e0os#a#ice #ranscu#ane
11
@*0s#ec9un7A.
Mn ediia Ouvres completes @15"5A se 0ai ocup3 cu 0ul#e din#re #e0ele or#opediei %i
#rau0a#olo7iei ce 6or r304ne 6re0e <ndelun7a#3 <n a#enia speciali#3ilor respec#i6eH #ra#a0en#ul
conser6a#or al difor0i#3ilor coloanei 6er#e8rale cu a!u#orul corse#elor, piciorul s#r408
con7eni#al, pro#e5e %i apara#e, frac#urile de fe0ur, rup#ura #endonului lui Ac9ile, a0pu#aii de
ur7en3, e2per#i5e 0edico-le7ale.
Con#ri8uia al#or au#ori ca KaOues Delec9a0ps @1513-15&1A la #ra#a0en#ul insuficienelor
de consolidare a frac#urilor, precu0 %i apor#ul a #rei confrai 7er0ani, 0edici 0ili#ari, >einric9
6on $fal5pein#, >BeronB0us Iraunsc9Eei7 %i >ans 6on ,ersdorf, e2#ind su8 6aria#e for0e
e2periena lui A08roise $are.
Din#re i#alieni nu #re8uie s3-i ui#30 pe ,a8riele =allopia @1523-1562A %i pe =a8ri5io de
AOuapenden#e @1533-161/A care <%i dedic3 ac#i6i#3ile #ra#a0en#ului lu2aiilor, #e9nicii
de5ar#iculailor precu0 %i pro#e53rii.
A%a dup3 cu0 a0 635u# <ns3, <n ciuda aces#or profesioni%#i de 64rf %i personali#3i
i0por#an#e, c9irur7ia nu es#e aprecia#3 <n 0od_deose8i#. $4n3 %i efor#urile de re7le0en#are ca
edic#ele lui Carol Tuin#ul @154&A %i (udolf al II-lea @1552A nu 6or pu#ea <nre7is#ra succese
deose8i#e <n aces# sens.
S3 ur03ri0 <n con#inuare <n#r-un #a8el sinop#ic din care reiese <n ce 0od a r3spuns %i
corespuns ac#i6i#a#ea lui A08roise $are cri#eriilor noi preconi5a#e de +eonardo da Vinci pen#ru
accep#area unei :opere; drep# corespun53#oare :noii %#iine;.

'AIE+ SI)$'IC
CRITERII PROPUSE DE LEONARDO
DA VINCI PENTRU 'TIIN)A NOVA
CRITERII REALIZATE DE A. PARE
+N LUCR*RILE SALE
1&1
1.)ISE(VAPIE )IIEC'IVD
$(E+*,I'D -I SIS'E.A'ICD
(EA+I GA'D M CAIIE', SA+A DE
)$E(APII -I 'EA'(E DE +*$'D
2. E=EC' A+ EV$E(IEPEI -I
A+ EV$E(I.E'*+*I R
(EA+IGA'E S*I @MA C)DIPII+E DE
.AI S*S
3.C)C+*GII+E * V)( (EC*(,E +A '(AS
CEDEPD SA* C)CE$'E .E'A=IGICE
C(I'E(I*+ (ES$EC'A'
4. (E$E'I'IVI'A'E @nu03r 0are de ca5uri
sau e2peri0en#e ce po# fi repe#a#eA
C(I'E(I*+ (ES$EC'A'
5.(EDAC'A(E =D(D (E=E(I(E +A *.E
CE+EI(E -I D)A( A'*CI CND ES'E ECESA(
S'AII+I(II *EI C)'I*I'DPI EV: E*F+ID,
>I$$)F(A'ES, VI'(*VI*S, ,A+E*S, $+II*S, A(>I.EDES
C(I'E(I*+ (ES$EC'A'
@A.$. <l ci#ea53 o sin7ur3 da#3 pe ,*J DE C>A*+IAC
6.+*C(A(E *-)( AI)(DAII+D SC(ISD
M'(-) +I.ID DE =)+)SIPD C*(E'D
C(I'E(I*+ (ES$EC'A' +I.IA =(ACEGD
".AC'IVI'A'E -'IIPI=ICA DE
A$+ICAPIE $(AC'ICD I.EDIA'D
C(I'E(I*+ (ES$EC'A'

'oa#e cele #rei lucr3ri ale lui A08roise $are respec#3 cele %ap#e cri#erii preconi5a#e de
+eonardo da Vinci pen#ru clasarea unui #e2# ca f3c4nd par#e din#re cele ale %#iinei noi. Era
sin7ura posi8ili#a#e de a deose8i o pseudo%#iin3 scolas#ic3 ce nu reu%ea al#ce6a dec4# s3
prelun7easc3 la infini# acele dispu#e, de7enera#e adesea <n apri7e cer#uri asupra unor a%a-5ise #e5e
de un in#eres cel 0ul# #eore#ic, :re5ol6a#e; e#ern prin in#er6enia unui :deus e2 0ac9ina;.
A!un%i aici, ne per0i#e0 <0preun3 cu $.$. e7ulescu s3 #ra7e0 o linie final3 asupra operei
lui +eonardo, recur74nd la un ci#a# de o deose8i#3 6aloare defini#orie:
aAde63rul ele0en#ar, c3 la cunoa%#erea %i <nele7erea lu0ii nu se pu#ea a!un7e prin anali5a
lo7ic3 a noiunilor a8s#rac#e %i prin in#erpre#area filolo7ic3 a cu6in#elor ce le e2pri0au, ci prin
o8ser6area direc#3, s#3rui#oare %i a03nuni#3 a lucrurilor concre#e, p3rea a fi sc3pa# cu des364r%ire
scolas#icilor 0edie6ali %i ur0a%ilor lor.
Cu ase0enea idei, +eonardo se opunea, <n acela%i #i0p, a#4# #radiiilor reli7ioase, c4# %i
celor filosofice, care s#3p4neau <nc3 74ndirea oa0enilor din #i0pul s3u. <n aceas#3 opo5iie
#re8uie s3 6ede0 0ai ales carac#eris#ica rolului pe care 1-a !uca# el <n de5l3nuirea 0i%c3rii
%#iinifice de la <ncepu#ul (ena%#erii. A crede <n e2is#ena %i aciunea unor cau5e suprana#urale ale
feno0enelor na#urii <nse0na, pen#ru el, a renuna la orice posi8ili#a#e, nu nu0ai de a le cunoa%#e
0ecanis0ul, dar %i de a dispune de el, u#ili54ndu-1 spre sa#isfacerea 0ai u%oar3 %i 0ai si7ur3 a
ne6oilor 6ieii o0ene%#i. Cine se 0ulu0ea, 8un3oar3, s3 cread3 %i s3 5ic3, la fiecare pas, c3
feno0enele na#urii se produceau a%a cu0 se produceau fiindc3 a%a 6oia Du0ne5eu nu 0ai pu#ea
a!un7e nicioda#3 s3 cunoasc3 procesul real prin care luau na%#ere ele %i, necunosc4ndu-1, nu 0ai
pu#ea spera s3-i pro6oace desf3%urarea, a#unci c4nd o cereau #re8uinele lui fire%#i. Iar cine se
1&2
0ulu0ea s3 anali5e5e noiunile a8s#rac#e ale feno0enelor na#urii <%i u0plea capul %i <%i pierdea
#i0pul cu 6or8e 7oale care, nepu#4nd duce la fap#e u#ile, nu-1 a!u#au nicidecu0 s3-%i sa#isfac3
ne6oile 6ieii. C3ci noiunile a8s#rac#e, pe care le anali5au <n63aii de aces# fel, le luau ei din
c3rile pe care le i0punea #radiia uni6ersi#3ilor, din c3rile :celor 6ec9i;, fire%#e, <n care acele
noiuni se e2pri0au prin for0ule 6er8ale, adic3, la ur0a ur0ei, prin cu6in#e. +a in#erpre#area
acelor cu6in#e, pe care #radiia le considera ca :sacrosanc#e;, se reducea as#fel #oa#3 %#iina lor. Ei
su8s#i#uiau, prin ur0are, s#udiului propriu-5is al feno0enelor na#urii,_care nu pu#ea fi dec4# fi5ic,
c9i0ic, 0ecanic, 0a#e0a#ic, discuiile lor filolo7ice, care nu pu#eau fi, <n ceea ce pri6ea
cunoa%#erea ade63ra#3 a lu0ii, dec4# o de5olan#3 s#erili#a#e. Aces#a era, pen#ru +eonardo, %i ca5ul
u0ani%#ilor din #i0pul s3u, care, cu #oa#3 re6ol#a lor con#ra scolas#icilor 0edie6ali, 0er7eau, <n
fond, pe aceea%i cale ca ei - pe calea si0plelor cerce#3ri filolo7ice, prin care a!un7eau 0ai
de7ra83 s3 6or8easc3 fru0os dec4# s3 74ndeasc3 8ine. C3ci a ur0a or8e%#e p3rerile al#ora, cu
0o#i6area c3 erau ale oa0enilor 0ari ai an#ic9i#3ii, nu <nse0na nicidecu0 a 74ndi prin sine
<nsu%i, <nse0na nu0ai a-i <nc3rca 0e0oria cu idei s#r3ine. Iar 0e0oria nu pu#ea fi considera#3,
cu nici un pre, ca un i56or al ade63rului %i cu a#4# 0ai puin ca o do6ad3 si7ur3 a lui. De aceea, a
in6oca nu0ele unei au#ori#3i, oric4# ar fi fos# ea de 6ec9e %i de ilus#r3, <n con#ra unei cons#a#3ri
de fap#, oric4# ar fi fos# ea de si0pl3 %i de u0il3, era o 7re%eal3 plin3 de consecine 7ra6e, <n#ruc4#
<n7reuia - sau c9iar <0piedica - descoperirea ade63rului. +eonardo se ap3ra 0ai dinain#e
<0po#ri6a celor ce n-ar fi <0p3r#3%i# aceas#3 p3rere: :.uli 6or crede c3 03 po# cri#ica, susin4nd
c3 pro8ele 0ele se ridic3 <n con#ra au#ori#3ii c4#or6a oa0eni, considerai ca 6rednici de #o#
respec#ul pen#ru ideile lor necon#rola#eH ei nu-%i dau sea0a c3 ideile 0ele i56or3sc, pur %i si0plu,
din e2perien3, care es#e ade63ra#a <n633#oare a #u#uror.;
12
._



$A(ACE+S*S, * (EIE+ IC).)D M +*$'D C* D),.A'IS.*+ -I
SC)+AS'ICA


$9ilippus Aureolus '9eop9ras#us Io08as#us 6on >o9en9ei0, care <%i 6a 5ice 0ai #4r5iu %i
$aracelsus, se na%#e la 1" dece08rie 14/3 <n sa#ul Einsiedeln din El6eia.
Confor0 uneia din 6ersiunile pri6ind ascendena sa, era fiul unui 0edic <n casa c3ruia
<ncepe s3 deprind3 de #i0puriu prepararea unor poiuni, #inc#uri %i eli2iruri de 6ia3 lun73.
'o# <n casa p3rin#easc3 afl3 c4#e ce6a despre :filosofia ad0is3;, <nele74nd prin aceas#a
filosofia neopla#onician3, despre alc9i0ie %i ele0en#e de #e9nic3 0a7ic3, prin 0i!locirea c3rora,
se credea, la 6re0ea aceea, c3 na#ura pu#ea fi do0ina#3.
1&3
Aceas#3 perioad3 incipien#3 de acu0ul3ri pare a fi fos# sin7ura lini%#i#3 din decursul unei
6iei ce s-a <nc9eia# la 64rs#a de nu0ai 4& de ani.
Din 0o0en#ul <n care p3r3se%#e sa#ul <n care 635use lu0ina 5ilei %i p4n3 <n ul#i0a sa clip3,
e2is#ena sa se <0par#e <n#re aler73#ura pe care %i-o i0pune <n 6ederea s#udierii unor #e0e ce-1
in#eresea53 %i sc9i083rile frec6en#e de do0iciliu pricinui#e de conflic#e repe#a#e cu
:es#a8lis9e0en#ul; 0edical, incapa8il de a-i accep#a aprecierile cri#ice dep3%ind, cel 0ai adesea,
li0i#ele #oler a8ili#3ii.
*na din#re pri0ele sale <ns#r3in3ri <l duce la 03n3s#irea 8enedic#inilor de la Sponn9ei0 al
c3rei prior, Ko9annes 'ri#9e0ius, o0 de aleas3 cul#ur3, <l iniia53 <n #eolo7ie, filolo7ie, is#orie %i-i
ad4nce%#e cuno%#inele <n filosofia neopla#onician3 %i <n %#iinele ocul#e despre care aflase c4#e
ce6a de la #a#3l s3u.
*l#erior, <n#re 1516 %i 152C, 6r4nd s3-%i l30ureasc3 #e0a 0ul# discu#a#3 a #ransfor03rii
plu08ului %i 0ercurului <n aur, precu0 %i despre cali#3ile #erapeu#ice ale 0e#alelor, se 0u#3 la
0inele de ar7in# de la Sc9Ea#5 unde, su8 <ndru0area lui Si7is0und =ii7er %i a la8oranilor s3i,
<%i <nsu%e%#e 6aloroase cuno%#ine. Din aceas#3 perioad3 da#ea53 o lucrare de #ineree !rc#ido$on,
un fel de c9i0ie 0edical3 ele0en#ar3, <n care punea %i pro8le0a unor a%a-5ise su8s#ane
:c9in#esene; de ori7ine 0ineral3, or7anic3 %i 0e#alic3H <n can#i#3i 0ini0e aces#ea do6edeau
cali#3i fi5iolo7ice de 0are i0por#an3. Era oare $aracelsus precursor al descoperirii
8ioca#a<i5a#orilor de 0ai #4r5iu %i a #erapiei pe 8a53 de 0icroele0en#e, as#35i <n 0are 6o731 <n#r-o
lucrare de 0ai #4r5iu, Opus paramirum re6ine cu de#alii ela8or4nd %i o nou3 #eorie a e#iolo7iei
8olilor pe 8a5a celor :#rei su8s#ane; - sulful, 0ercurul %i sarea.
Mncepe s3 cread3 c3 lu0ea na#ural3 es#e o car#e <n ale c3rei pa7ini #re8uie s3 #e ad4nce%#i
pen#ru a afla cele ce <i po# fi de folos <n ac#i6i#a#ea profesional3. <n 6ederea reali53rii unui as#fel
de :pro7ra0 infor0a#i6; cu#reier3 Europa a!un74nd <n: ,renada, +isa8ona, Spania, An7lia,
$rusia, +i#uania, $olonia, *n7aria, Vala9ia, 'ransil6ania, Croaia %.a.
13

$re#u#indeni s#udia53 0e#odele de <n63304n# #eore#ic %i prac#ic a!un74nd la conclu5ia c3
pri0ele sun# <neca#e <n#r-un scolas#icis0 sufocan#, <n #i0p ce secundele sufer3 de un prac#icis0
s#ereo#ip do0ina# de au#ori#a#ea unei personali#3i dep3%i#3 de 64rs#3.
Conclu5ia lui es#e ni0ici#oare: :...0edicina era o ar#3 nesi7ur3 care nu se pu#ea e2erci#a a%a
cu0 ar fi #re8ui#H c3ci nu es#e ad0isi8il ca ea s3 0ear73 la noroc, f3c4nd s3n3#os pe unul %i
duc4nd la 0oar#e 5ece;.
14

Mn 6ederea <08o73irii e2perienei personale, ia par#e <n cali#a#e de :Lundar5#;
@#rau0a#olo7, n.a.A la c4#e6a ca0panii 0ili#are. )8ser6aiile culese cu aces# prile! fac o8iec#ul
principal al lucr3rii *on !er grossen +undarznei @#radus: Despre 0area c9irur7ie, <n #e2#ul
$.$.. p. 3/3, op cit= 'e0a #ra#a0en#ului pl37ilor es#e relua#3 %i <n C#irurgia magna
@Au7s8ur7 1536A din care afl30 c3 principala 7ri!3 a au#orului era s3 p3s#re5e pl37ile :c4# 0ai
1&4
cura#e;, e6i#4nd cau#eri53rile cu su8s#ane c9i0ice sau cu fierul ro%u. $aracelsus nu reco0anda
aplicaiile locale de su8s#ane :s#i0ulan#e; ale 6indec3rii, consider4ndu-le ineficien#e. Sp3larea
cu soluii sla8e de s3ruri de cupru, su8li0ai sau s3ruri de ar7in#, arsenic %i plu08 <l f3ceau s3
o8in3 re5ul#a#e 8une da#ori#3 pro8a8il efec#elor an#isep#ice, crede0 noi as#35i. Era $aracelsus,
prin aces# 0od de #ra#are a pl37ilor, un precursor al asepsiei %i an#isepsiei1 $ro8a8il.
Dup3 0ai 8ine de 5ece ani de pere7rin3ri %#iinifice prin Europa, din#re care ca0 !u03#a#e
pe#recui pe 83ncile uni6ersi#3ilor, <%i o8ine pro0oiunea de 0edic <n I#alia dup3 care,
<ncre53#or <n forele proprii %i ale de6i5ei sale care suna, #e0erar, precu0 ur0ea53: :Al#erius non
si#, Oui suns esse po#es#; @<n#r-o #raducere <n#ruc4#6a li8er3H :u #e da pe 04na al#uia c4nd poi fi
propriul #3u s#3p4n;A, porne%#e <n c3u#area unei locali#3i <n care s3-%i poa#3 e2erci#a profesia.
A!un7e la S#rass8ur7, ora% de care <%i lea73 speranele. Din p3ca#e Landelinus, :confra#e; local
cu care in#r3 <n#r-o pole0ic3 6iolen#3, iese <n6in73#or %i $aracelsus p3r3se%#e ora%ul pen#ru a se
ins#ala <n El6eia, la Iasel, unde o8ine o nu0ire <n#r-o po5iie de in6idia#. De6ine 0edic al
co0unei %i profesor al uni6ersi#3ii. Spre surpri5a 7eneral3, noul 6eni# declan%ea53 un a#ac
furi8und c9iar <n #i0pul susinerii pri0ei prele7eri a se0es#rului de iarn3 @1526-152"A <n con#ra
<n63304n#ului 0edical i0pre7na# de do70a#is0 7alenic %i de scolas#ic3 0edie6al3. .ai 0ul#,
pen#ru a-%i su8linia po5iia de opo5iionis# ireconcilia8il, refu53 s3-%i in3 cursurile de la ca#edr3
%i s3 accep#e cos#u0aia #radiional3. .e7alo0an, arde si08olic <n pu8lic Canonul medicinii al
lui A6icena %i c4#e 73se%#e din#re c3rile lui ,alenus, <nsoind au#odafe-ul cu cu6in#ele: :<n foc cu
#ine, pen#ru ca #oa#e s3 se risipeasc3 o da#3 cu fu0ul #3u.;
15
.
$4n3 aici #oa#e 6iperele pe care noul 6eni# le ofer3 spre consu0 :onora8ililor cole7i; sun#
<n79ii#e 0ai de 6oie, 0ai de ne6oie, <ns3 c4nd $aracelsus <i in6i#3 pe cei ce-1 p4ndeau s3 ia loc
<n 83nci pen#ru a <n63a de la el ceea ce nu <n63aser3 p4n3 a#unci, c9es#iunea es#e pus3: oi sau
el1 $re#e2#ul se 73se%#e u%or <n as#fel de ca5uri. Kus#iia %i la ne6oie poliia <%i 6or face da#oria.
$aracelsus p3r3se%#e de ur7en3 ora%ul Iasel %i se s#a8ile%#e <n Alsacia la Col0ar. Era doar pri0a
e#ap3 a unor pere7rin3ri ce <l 6or duce la Esslin7es, #iren8er7, (e7ens8ur7, din nou El6eia,
Au7s8ur7, Viena %i <n sf4r%i# Sal58ur7 unde <n 1541 aces# 0are i0pruden# %i nedrep#3i# <%i
73se%#e un #i0puriu sf4r%i#, 6ic#i03 a 0ediocri#3ii %i ne<nele7erii o0ene%#i.
Mn fond ce a !us#ifica# %i pen#ru ce s-a sacrifica# $aracelsus ridic4ndu-%i lu0ea <n cap1
$en#ru c4#e6a idei, as#35i deplin accep#a#e. Ade63rul sade scris <n car#ea na#urii pe care #re8uie s3
<n6330 a o ci#i %i ale c3rei le7i sun#e0 o8li7ai a le respec#a. <n aces# scop #re8uie s3 recur7e0 la
e2periena proprie %i la e2peri0en#e supun4nd fap#ele unor 6aria#e condiii. +a8ora#oarele <%i 6or
aduce preioasele lor con#ri8uii <n aces# scop.
Dispu#ele filosofice pe di6erse #e0e sun# si0ple e2erciii re#orice care 6or reu%i s3 ne fac3
s3 ne e2pri030 fru0os. (ar po# con#ri8ui la pro7resul ade63ra#ei %#iine. =ilosofia 6ine <n
a!u#orul 0edicinii, cons#i#uie c9iar unul din#re cei pa#ru :s#4lpi; ai aces#eia. Ea folose%#e la
1&5
iden#ificarea #e0ei de lucru %i la felul <n care #re8uie #rase conclu5iile asupra o8iec#ului nos#ru de
cerce#are. As#rono0ia, al doilea s#4lp al 0edicinii, !oac3 un rol de#er0inan# <n cons#i#uia,
ac#i6i#a#ea %i 0eninerea s#3rii de s3n3#a#e a indi6idului. Al #reilea s#4lp es#e alc9i0ia care, prin
in#er0ediul plan#elor, 0e#alelor %i di6erselor sucuri din corpul o0enesc, poa#e !uca un rol
de#er0inan# <n procesul declan%3rii %i 6indec3rii 8olilor. <n sf4r%i# 6ir#u#ea f3r3 de care s#udiul
0edicinii es#e %i r304ne s#erp. Suflul 6i#al %i spiri#ual raional ce-1 ani0ea53 pe #erapeu#, fr4n#uri
din des364r%irea di6in3 sun# <n 03sur3 s3 ne reconfunde <n iu8irea iniial3 a Crea#orului.
$oa#e 0ai 0ul# dec4# aces#e ,onsideraii de ordin #eore#ic <i sup3r3 pe confraii :<n#ru
Esculap; unele 0e#ode de #ra#a0en# puse la punc# de c3#re $aracelsus. S3 fi fos# oare #ra#a0en#ul
prin e2#ensie con#inu3 al frac#urilor sau #ra#a0en#ul pl37ilor <n6eli%ului cu#ana#1 u %#i0. Cer#
es#e c3 un 6al de ur3 <nsoe%#e fu73 sa din Iase<. Sau poa#e noul 0ecanis0 pa#o7ene#ic, 0odul de
producere a 8olilor, care con#ra5ice o doc#rin3 6ec9e de apro2i0a#i6 dou3 0ii de ani1 Cere prea
0ul# $aracelsus confrailor s3i in6i#4ndu-i s3-%i re<nnoiasc3 cele %#iu#e %i acoperi#e de praful
6re0ii1
As#35i pu#e0 <nele7e doar cu foar#e 0ul#3 dificul#a#e pen#ru care 0o#i6 un 0e08ru al
corpului 0edical s-ar pu#ea considera !i7ni# <n 0o0en#ul <n care cine6a ar susine c3 o 8un3 par#e
din#re procesele 0or8ide ar a6ea o cau53 7ene#ic3. u #o# as#fel s#3#eau lucrurile <n 0o0en#ul <n
care $aracelsus <ncerca s3 arunce pes#e 8ord #eoria procesului 0or8id a celor pa#ru u0ori
susinu#3 de >ippo?ra#es-,alenus, 6ec9e de aproape de dou35eci de secole. Era un ade63ra# ac#
de sacrile7iu. -i ce 0in#e <n#rea73 pu#ea s3 accep#e c3 8oala nu era al#ce6a dec4# consecina
p3#runderii unui in#rus para5i# <n or7anis0ul unui indi6id p4n3 a#unci s3n3#os. C3 o da#3 dep3%i#e
8arierele de ap3rare, in#rusul <%i face de cap %i poa#e 0er7e a#4# de depar#e <nc4# s3 supri0e 6iaa
or7anis0ului para5i#a#1
Dar ce face0 cu fai0oasele :dispu#e;, 0o%#eniri ale unui :7lorios; E6 .ediu, cu
nesf4r%i#ele lor discuii a8surde adesea asupra sensului unui sin7ur cu64n#, procla0a#e sus %i #are
%#iin3, <nsoi#e de surle %i #r408ie1 -i #oa#e aces#ea spuse pe un #on inaccep#a8il care <i in6i#a pe
s#r3luciii sa6ani, re#ori, rec#ori %i doc#ori, al8ii prin 8i8lio#eci, s3-%i re6ad3 cuno%#inele,
rede6enind s#udenii unui ilus#ru necunoscu# care, <n plus, <%i per0i#ea s3 pre#ind3 onorarii
e2cesi6e pacienilor s3i.
E6iden#, #oa#e aces#e <n6inuiri po# fi e6oca#e %i <nelese. Ele !us#ific3 sl38iciunile o0ene%#i,
or7olii, lips3 de s#3p4nire.
Esena r304ne nesc9i08a#3. $aracelsus, <n con#inuarea operei <ncepu#3 de +eonardo da
Vinci, sun# ade63raii refor0a#ori, poa#e c9iar re6oluionari ai %#iinelor %i ur03resc plasarea lor
pe or8i#a 0oderni#3ii. -i aces# lucru recur74nd la 0i!loace si0ple, f3c4nd s3 renasc3 o8ser6aia
o8iec#ri63 sis#e0a#ic3, susinu#3, 0ai nou, de i0pulsurile e2peri0en#3rii.
,alileo ,alilei, =rancis Iacon, Descar#es %i ali c4i6a 6or l3r7i %i consolida aceas#3 cale
1&6
#3ia#3 <n s#4nca ineriei %i a ru#inei de c3#re cei doi desc9i53#ori de dru0uri.
S3 ur03ri0 <n con#inuare con#ri8uia lui Vesal la aceas#3 lup#3 cu un conser6a#oris0
dep3%i#.


VESAL @1514-1564A De8u#ea53 ca s#uden# <n li#ere la +ou6ain. Din 1533 <l 73si0
<n0a#ricula# la .on#pellier %i apoi la $aris unde se consacr3 cu #oa#3 ardoarea s#udiilor 0edicale.
onconfor0is# %i lipsi# de respec# fa3 de :cei 6ec9i;, in#r3 <n repe#a#e r4nduri <n conflic# cu
#i#ularul ca#edrei de ana#o0ie a ora%ului de pe Sena, KacOues Du8ois 5is SBl6ius. <ndoielile sale se
<n#3resc <n ceea ce pri6e%#e infaili8ili#a#ea necon#es#a#ului ,alenus, pe 03sur3 ce #i0pul #rece %i
cuno%#inele lui se aprofundea53. (e6ine la +ou6ain din cau5a celui de al #reilea r358oi din#re
=rana %i Sf4n#ul I0periu, dar <%i con#inu3 s#udiile 0edicale pe care le 6a <nc9eia la $ado6a, unde
<n 153" o8ine #i#lul de doc#or. De la 64rs#a de 23 de ani, c4i are a#unci c4nd i se <ncredinea53
:ca#edra; de c9irur7ie %i ana#o0ie, p4n3 <n 1543 c4nd 6a p3r3si aceas#3 fai0oas3 %coal3 de
0edicin3, Vesal se dedic3, pasiona#, unei ne<n#rerup#e ac#i6i#3i de cerce#are %#iinific3 du8la#3 de
cea didac#ic3. S3-i 6ede0 reali53rile principale precu0 %i principiile care i-au condus aciunea.
A!u#a# de un ele6 al lui 'i5ian, S#ep9an 6an Calcar, reali5ea53 pe 8a5a nu0eroaselor
disecii efec#ua#e :-ase #a8louri ana#o0ice; @153&A.
+a 1 au7us# 1542, <nc9eia redac#area %i pu8licarea 7randioasei sale lucr3ri De #umani
corporis fabrica libri septem
3L
5
1"

$es#e #rei su#e de ilus#raii efec#ua#e <n ora%ul do7ilor de ele6ii %colii lui 'i5ian <nsoeau
#e2#ele 0aes#rului. 'ipo7rafia lui Kean >er8s# @)pporinusA din Iasel i0pri0a <n condiii #e9nice
deose8i#e aceas#3 oper3 capi#al3 ce cuprindea cuno%#inele de ana#o0ie acu0ula#e p4n3 la da#a
respec#i63.
Ea era <ns3 %i ce6a <n plusH un e2e0plu a ceea ce se pu#ea o8ine prin 0i!locirea unei
0e#ode, disecia, in#eli7en# condus3, ale c3rei re5ul#a#e #re8uie pre5en#a#e a%a cu0 sun#, f3r3
in#erpre#3ri %i speculaii.
+ucr4nd la aceas#3 car#e Vesal descoper3 %i corec#ea53 pes#e dou3 su#e de 7re%eli ale lui
,alenus. Conclu5ia lui es#e clar3: 0arele 0aes#ru al 0edicinii 0edie6al-scolas#ice nu a prac#ica#
6reo disecie pe cada6re de o0. e<ndoios, a f3cu# 6i6isecii %i disecii pe ani0ale <ns3,
#ranspunerea re5ul#a#elor la o0, a dus la nedori#e erori.
Mn sf4r%i# Vesal a#ac3 s#udiul corpului o0enesc din punc# de 6edere descrip#i6, #opo7rafic,
ana#o0ic-funcional %i 8io0ecanic. Era ne<ndoios %i un e2e0plu 0e#odolo7ic.
1&

Ca nou#3i-pre0ier3 lucrarea aduce <n cea de a %ap#ea car#e o serie <n#rea73 de de#alii <n
ceea ce pri6e%#e ana#o0ia creierului, a oc9iului precu0 %i a prac#icii 6i6iseciei.
Consider4ndu-%i opera <nc9eia#3, Vesal renun3 la ac#i6i#a#ea didac#ic3 precu0 %i la cea de
1&"
cerce#3#or %#iin#ific-ana#o0is# %i de6ine 0edicul personal al lui Carol Tuin#ul %i <n con#inuare al
lui =ilip al II-lea. $ado6a r304ne su8 ur0a%ii s3i cen#rul 0ondial necon#es#a# <n 0a#erie de
cerce#3ri <n do0eniul ana#o0iei.
$ri0ul s3u ur0a%, la ca#edra de ana#o0ie pado6an3, 6a fi din 1543 (ealdo Colo08o.


REALDO COLOMBO @151C-156CA, dup3 <ndelun7a#e s#udii de ana#o0ie <n cen#re ca
$ado6a, $isa, (o0a %i =lorena unde are oca5ia s3-i cunoasc3 pe pe cele8rii +o08ardo, +i#i7a#us,
Vesal, =allopia-, .aBnard, Vails %i .on#idocia, <%i scrie car#ea De re anatomica care 6a fi
#ip3ri#3 doar pos#u0 <n 156C.
1/

Confor0 p3rerii 0ul#ora din#re is#oricii 0edicinii, Colo08o ar fi descoperi#orul 0icii
circulaii. <l ci#30: :Eu a0 descoperi# c3 s4n7ele pleac3 din 6en#riculul drep# pen#ru a a!un7e <n
cel s#4n7, prin pl304ni unde se a0es#ec3 cu aerul %i es#e dus apoi prin ra0urile 6enei pul0onare
la 6en#riculul s#4n7. Era si0plu de cons#a#a#, #o#u%i ni0eni nu a scris-o <nain#ea 0ea;
12
, conc9ide
ironic Colo08o.
Au#orul aces#ei descoperiri nu reu%e%#e s3-i con6in73 pe 0arii speciali%#i ce i se opun:
A08roise $are, ,uido ,uidi @15C&-156/A, Arcan7elo $icolo0ini @1525-15&6A sun# nu0e
pres#i7ioase pes#e care cu 7reu se poa#e #rece.
+ui Colo08o <i ur0ea53 din 1551 ,a8riele =allopia @=allopeA. care reia %i dep3%e%#e <n
re5ul#a#e pe <nsu%i Vesal %i c9iar <n do0eniile for#e ale aces#uia, ca de e2e0plu ana#o0ia
creierului %i a or7anelor de si0.
'o# la $ado6a, =a8ri5io dRAcOuapenden#e, profesor de ana#o0ie ur0a% al preceden#ului,
fondea53 #ea#rul de ana#o0ie %i pre73#e%#e un e2celen# a#las de ana#o0ie co0para#3 din care <ns3
doar o par#e 6a fi #ip3ri#. 'o# el pune <n e6iden3 sis#e0ul 6al6ular al 6enelor.
*n sin7ur ana#o0is# din afara %colii pado6ane 6a e7ala renu0ele lui Vesal %i al lui
=allopia. Es#e 6or8a de Iar#olo0eo Eus#ac9i, profesor la *ni6ersi#a#ea Sapien5a din (o0a, care
se afir03 <n do0enii foar#e 6aria#e ca: ana#o0ia renal3, s#o0a#olo7ia fle8olo7ia, sis#e0ul
li0fa#ic.
A0 pu#ea oferi ci#i#orului nenu03ra#e al#e e2e0ple. $onderea ana#o0iei r304ne <nc3 un
#i0p I#alia.
Con#ri8uia =ranei es#e repre5en#a#3 de ac#i6i#a#ea pres#a#3 0ai ales la .on#pellier de
,uillau0e (ondele# %i Andre du +aurensH la Iasel, =eli2 $la##or, '9eo der GEin7er %i ,aspard
Iau9in. $arisul r304ne <ns3 o :ci#adel3 a 7alenis0ului;.
(e6eni0 dup3 aces# in#erludiu pos#-6esalian la pro8le0a ana#o0iei sis#e0ului
cardio6ascular. Colo08o <%i 73se%#e cu dificul#a#e ici-colo c4#e un susin3#or. *nul din#re ace%#ia
es#e Andrea Cesalpino @151/-16C3A, ele6ul s3u care <n lucrarea Auestiones peripateticae 6a
1&&
susine c3 s4n7ele :circul3; prin #o#ali#a#ea corpului o0enesc. El 6a u#ili5a pen#ru pri0a da#3
noiunea de :circulaie; care se 6a <0p304n#eni <n li08a!ul ana#o0ic. 'o# Cesalpino scria c3
ar#erele %i 6enele sf4r%esc <n :capilla0en#a; 6ase capilare, care, prin inoculare, fac ca s4n7ele
ar#erial s3 #reac3 <n co0par#i0en#ul 6ascular 6enos pen#ru a a!un7e din nou la ini03.
14



%#LLIAM !ARVE,
2C
se na%#e <n anul 15"& <n locali#a#ea =ol?s#one. Duce la 8un sf4r%i#
s#udiile <n filosofie <ncepu#e la Can#er8urB, con#inua#e la Ca08rid7e %i <nc9eia#e <n 15/" cu #i#lul
de Iaccalaurea#us ar#iu0. Con#inu3 cu s#udiul 0edicinii la $ado6a ca ele6 al lui =a8ri5io
dRAcOuapenden#e %i ,iulio Casserio <n#re anii 15/& %i 16C2. <n 16C2 es#e :pro0o6a#; ca 0edic
a#4# la $ado6a c4# %i la Ca08rid7e.
(e6eni# la +ondra, <%i desc9ide un ca8ine# <n care prac#ic3 0edicina p4n3 <n 16C" c4nd
de6ine 0e08ru al Cole7iului (e7al al .edicilor. Din 16C/, 0edic al Spi#alului Sf.
Iar#9olo0eE, iar din 1615 susine cursuri <n cadrul ca#edrei de ana#o0ie %i fi5iolo7ie, <n#re #i0p
se ocup3 %i cu cerce#3ri <n do0eniul circulaiei s4n7elui.
Mn 162& <%i pu8lic3 lucrarea capi#al3 /$ercitatio anatomica de motu cardis et sanguis in
animalibus
G3

*nul din#re cei 0ai apri7i oponeni es#e Kean (iolan c3ruia >ar6eB <i r3spunde <n 164/.
(e7ele Kaco8 I %i 1-a afec#a# <nc3 din 1623 ca 0edic personal, cali#a#e pe care o 6a p3s#ra %i su8
Carol I din 1633. <n 1636 >ar6eB <n#reprinde o lun73 c3l3#orie care <l duce la Viena %i <n I#alia,
unde se <n#4lne%#e cu o serie de oa0eni de %#iin3. ici el nu 6a reu%i s3-i con6in73 de !us#eea
descoperirii sale.
+a <napoiere par#icip3 de par#ea principilor la r358oiul ci6il dup3 care es#e ales <n
conducerea *ni6ersi#3ii )2ford. Dup3 ce #rupele $arla0en#ului ocup3 ora%ul %i do0iciliul <i es#e
!efui# @1646A, >ar6eB cons#a#3 dispariia 0ul#ora din#re no#ele sale %#iinifice %i se 0u#3 la
+ondra. <n 164/ asis#3 la e2ecuia prie#enului %i susin3#orului s3u Carol I.
$3r3se%#e +ondra %i re#ras se dedic3 unei 0inore ac#i6i#3i %#iinifice %i pu8lic3rii unei a
doua c3ri: /$ercitationes de generatione animalium
Cu c4i6a ani <nain#e de a-%i <nc9eia 5ilele @165"A, donea53 Cole7iului .edicilor o cas3 cu
scopul de a face din ea un 0ic 0e0orial <n care s3 se p3s#re5e res#urile ac#i6i#3ii sale %#iinifice:
prepara#e, ins#ru0en#e, c3ri.
22

u %#i0 cine decide %i care sun# cri#eriile ce se iau <n considerare a#unci c4nd se decide,
<n#re V %i J, cine a descoperi# ce6a sau a pus la punc# o 0e#od3, <n cadrul ac#i6i#3ii 0edical-
%#iinifice. i0eni nu pune la <ndoial3 nici cali#3ile de clari#a#e %i :sin#e#i5an#e; ale #e2#elor lui
>ar6eB. C3 el ar fi ade63ra#ul descoperi#or al circulaiei san76ine la 6& de ani dup3 ce Colo08o
%i-a pu8lica# re5ul#a#ele ne apare <n 8un3 03sur3 o deci5ie e2a7era#3. E2plicaia ar pu#ea s#a doar
1&/
<n fap#ul c3 lucrarea au#orului i#alian a ap3ru# pos#u0, el <nsu%i ne0aia64nd posi8ili#a#ea s3-%i
apere priori#a#ea descoperirii. Dar poa#e c3 nici 03car Colo08o nu era p3rin#ele circulaiei
san76ine, ci c3 ac#i6i#a#ea pe #e0a respec#i63, con#inua#3 din 7eneraie <n 7eneraie <n cadrul
acelei 0iraculoase insule de li8er#a#e %#iinific3 uni6ersi#ar3 pa do 6an3, a!unsese prin adaosuri
succesi6e la 0a#uri#a#ea unor concep#e. $ro#e!a# cu s#r3%nicie de aciunile fana#is0ului reli7ios
iresponsa8il al Inc9i5iiei de c3#re 7eneroasa (epu8lic3 a Veneiei, Colo08o a pu#u# s3
<ndr35neasc3 s3 de6in3 pur#3#or de cu64n# al 7rupului de cerce#3#ori din care %i el a f3cu# par#e. <n
aces# ca5 a0 pu#ea spune: circulaia s4n7elui descoperi#3 la $ado6a, <n ur0a lucr3rilor lui
Colo08o %i >ar6eB. <n aces# 0od a0 do6edi o corec#i#udine cu ade63ra# %#iinific3.
,alenis0ul <ns3 nu <%i 6a re6eni din lo6i#urile ad0inis#ra#e de Vesal %i de cuplul Colo08o-
>ar6eB. El 6a 0ai d3inui ici-colo, <ns3 epoca de 7lorie era <nc9eia#3. 'i0purile %i oa0enii noi, la
r4ndul lor, a6eau s3-%i spun3 cu64n#ul <n di6ersele direcii spre care se 6a orien#a 0edicina.
)ricu0, una din#re #e0elii, ana#o0ia, era solid cons#rui#3.


NOTE:

1. D)(E, C9arles 6an: 7esc#ic#te des +issens S. 25/H
2. D)(E, C9arles 6an: 2bidem, S. 26C-263H
3. D)(E, C9arles 6an: 2bidem, S. 1&6-1&/H
4. I(E>IE(, E0ile: 4istoire de la p#ilosop#ie, Voi. II, Tuadri7e, $aris, 1/&3,
p. 2&-2/H
5. I(E>IE(, E0ile: 2bidem, p.31-32H
6. D)(E, C9arles 6an: 7esc#ic#te des +issens S. 263-255, Descartes-
". D)(E, C9arles 6an: 2bidem, eE#on, S. 266-2"3H
&. 'rad.: $rincipiile 0a#e0a#ice ale filosofiei na#uriiH
/. E,*+ESC*, $.$.: Filosofia Renaterii - Cicolaus Cusanus, p. "/-132H
1C. I(E>IE(, E0ile: 4istoire de la p#ilosop#ie, - La Renaisance, Voi. I,
p. 663-6"4H . U
258
11. =)(,*E, E0ile, I)*C>E', Alain: Die C#irurgie bis zum /nde des 3K
Ja#r#underts, - !mbroise pare, in llustrierte 7esc#ic#te der 1edizin, I. III, S. /&6-//1H
12. E,*+ESC*, $.$.: Filosofia Renaterii - Leonardo de *inci, p. 316-31/H
13. E,*+ESC*, $.$.: Filosofia Renaterii - %aracelsus, p. 3&&-4C4H
14. =)(,*E, E0ile, I)*C>E', Alain: %aracelsus, in llustrierte
7esc#ic#te der 1edizin, I.III., p. /&3H
1/C
15. =)(,*E, E0ile, I)*C>E', Alain: %aracelsus, 2bidem, p. //&-1CCCH
16. .EJE(, $9., '(IAD)*, D.: Lecons d5#istoire de la pensie medicale, p. 55H
1". 'raducerea #i#lului: Cele %ap#e c3ri ale fa8ricii corpului o0enesc.
Analo7ia ne duce la concep#ul 6esalian care asi0ila corpul o0enesc unei fa8rici, concep#
0ecanicis# ce 6a do0ina un #i0p 74ndirea 0edical3H
1&. DA+.AS, Andre: 7esc#ic#te der !natomie, in llustrierte 7esc#ic#te der
1edizin Andreas I.III. S. &&&-&&/H
1/. .EJE(, $9., '(IAD)*, D.: Lecons d5#istoire de la pensie midicale,
p. 5"-5&H 2C.,(.EF, .ir?o-IE(AIE), (afaele: 4istoire de la pensie midicale en
Occident, 6oi. II. p. 1&-2CH
21. 'raducere: Ia5ele ana#o0ice
1
ale funciei c4rdului %i a s4n7elui la
ani0aleH
22. I(EI'EECFE(, .3ria '9eresia: llustrierte 7esc#ic#te der 1edizin, I.
IV, Andreas, Sal58ur7, 1/&4, S. 3315-3316H
1/1

VI. A,)IA -I .)A('EA (EA-'E(II



A7onia %i 0oar#ea (ena%#erii se desf3%oar3 <n#r-o perioad3 de #i0p ce <ncepe c3#re 0i!locul
secolului al VVI-lea %i durea53 p4n3 la i58ucnirea r358oiului de #rei5eci de ani @161&A.
l

$ri0ele se0ne apar <n ara sa de ori7ine: car#ea lui Vasari es#e un fel de pane7iric al
:Vieilor pic#orilor, sculp#orilor %i ar9i#ecilor; cele8ri, ne per0i#e0 s3 ad3u730H <ns4n7era#a
s#a#uie a lui $erseu, oper3 a lui Ien6enu#o CelliniH din nord %i dinspre sud, <n $ie0on# %i la
.an#ua, <n 'oscana %i S#a#ul $apal 9ispani5area se face #o# 0ai si0i#3. Descoperirea A0ericii
deplasea53 cen#rul de 7reu#a#e al co0erului 0ondial spre 6es#, fap# cu consecine ne7a#i6e
asupra celor dou3 pu#eri 0ari#i0e 0edi#erane Veneia %i ,eno6a.
23

oii Su6erani $on#ifi nu 0ai sun# 0ecena#i ai ar#elor fru0oase, ci ascei %i fana#ici c3lu73ri
ai Con#rarefor0ei, iar la =lorena 8ur79e5ia fas#uoas3 %i populis#3 a pri0ilor .edici s-a
#ransfor0a# <n au#ocraia unor 0ari-duci. Su8 influen#a 9o#3r4rilor Conciliului de la 'rien#,
anos#a 0u5ic3 a lui $ales#rina prinde aripi. In Secc#ia rapta @*lciorul fura#A al lui 'orOua#o
'asso 5eii sun# ridiculi5ai <n 9o9o#ele unei 0uli0i ce 8a#e din pal0e. Venera a de6eni# o
0onden3, Kupi#er, un <nfu0ura#, $arcele, 8ru#3rese, .ercur a fos# pre635u# cu oc9elari, se0n de
83#r4nee, Sa#urn are 7u#urai %i un nas ro%u.
Cara6a77io, :pic#orul picioarelor 0urdare;, <%i poluea53 #alen#ul, real de al#fel, cu o na#ur3
6iolen#3 %i cu no#e de anar9is0 d3un3#or cali#3ii p4n5elor sale.
4

$e scur#, fru0osul %i 8inele se re#ra7 de pe scena ar#elorH ur4#ul %i r3ul le-au f3cu# s3 se
ascund3. -i #o#u%i r304ne ce6a.
5

(304n 0e#odele preconi5a#e %i de0ons#ra#e ca eficien#e de personali#3ile %#iinifice al
c3ror nu0e l-a0 a0in#i#. oii 6enii, sau lu0ea %#iinelor 7enerale c4# %i a celor speciale, cu0
es#e 0edicina, le 6or aplica %i confir0a pe deplin eficien#e. 'i0purile noi pu#eau s3 6in3.
<nar0ai cu o nou3 0e#odolo7ie, oa0enii de %#iin3 a%#ep#au 0o0en#ul fa6ora8il.
6
R
E
-
&



NOTE:

1. Ier#els0ann Verla7: 0ertelsmann Le$i"on, I4nd 3, S. 3&3, Ier#els0ann
+e2i?on-Verla7, ,u#erslo9, Ierlin, 1/""H
2. E,*+ESC*, $.$.: Filosofici Renaterii, p. "/-132H
1/2
3. E,*+ESC*, $.$.: 2bidem, p. 434H
4. D)(E, C9. 6an: 7esc#ic#te des +issens, S. 25/-26&H
5. I(E>IE(, E0ile: 4istoire de la p#ilosop#ie, Voi. II, Tuadri7e, $aris, 1/&3,
p. 1&-31H
6. D)(E, C9. 6an: 7esc#ic#te des +issens, S. 263-266H
". +*V Verla7: 4istorisc#e Le$i"on, Se8as#ian +u2 Verla7, .urnau -
.unc9en, S. 15CH
&. =(IEDE++, E7on: Buliurgesc#ic#te der Ceuzeit, C> Iec?Rsc9e
6erla7s8uc99andlun7, .iinc9en, 1/31, S. 4C5-4C6.
1/3
PARTEA A VII-A


TIMPURI NOI. CONTEMPORANEITATEA


D)I $().)')(I AI -'IIPE+)( .EDICA+E
Gottfried %ilhelm Leibniz
Auguste Comte


(EV)+*PIA 'E>ICD -I ()+*+ EI M .EDICID
Microscopul
Microscopul electronic
Alte aspecte ale aplicaiilor tehnice #n medicin
%ilhelm Conrad Rontgen i radiologia


DE +A EV$E(I.E' +A DE'E(.IIS.
Franois Magendie
Claude Bernard
&Cei patru$


+)*IS $AS'E*(


VI'A+IS.
Teoria celular, %irchow i Virchowism


SA.*E+ >A>E.A -I >).E)$A'IA


VI(*S*(I -I VI(*S)+),IA
Prionii


I.*)+),IE -I I.*)$A'II


)(IE(' LIEE(
Cibernetica i informatica
Informatica medical


.EDICA.E'*+
De la plante medicinale la antibiotice
Alexander Fleming


,EE'ICA .EDICA+D
1/4
DOI PROMOTORI AI 'TIIN)ELOR:
GOTTFRIED %IL!ELM LEIBNIZ 'I AUGUSTE COMTE


,impurile Coi cunosc ac#i6i#a#ea fecund3 a doi filosofi ce au <0pins pe noi cul0i
preocup3rile 6i54nd cerce#area %#iinific3: +ei8ni5 %i Au7us#e Co0#e. Ideile lor, #ranspuse <n
fap#e, poar#3 se0n3#urile lui Claude Iernard, +ouis $as#eur %i (udolf Virc9o6, profesioni%#i de
7eniu ce desc9id dru0uri noi <n do0eniul ac#i6i#3ii a8orda#e.


,)''=(IED LI+>E+. +EIIIG

Cel ce a6ea s3-%i do6edeasc3 0ul#ila#erali#a#ea <n 6aria#e do0enii de ac#i6i#a#e ca !uris#,
is#oric, diplo0a#, 0a#e0a#ician, fi5ician,R filosof, filolo7, #eolo7, dar %i priceperea <n di6erse
0eserii ca de e2e0plu cea de ceasornicar, se na%#e la 1 iulie 1646 la +eip5i7, unde #a#3l s3u,
=riedric9 +ei8ni5 @1652A, es#e profesor de filosof ie 0oral3 %i no#ar.
Mn con#inuare, 6o0 dep3na da#ele %i e#apele 0ai i0por#an#e din 6iaa lui ,o##fried Lil9el0,
una din#re cele 0ai aprecia#e personali#3i cul#urale ale #i0pului s3u, pen#ru a ne pu#ea e2plica
din ce 0o#i6e for0aia %i ac#i6i#a#ea sa au pu#u# s3 influene5e de56ol#area %#iinelor <n 7eneral %i
a %#iinelor 0edicale <n 0od special.

1654-1661 +a +eip5i7 ur0ea53 cursurile -colii icolai unde se afir03 drep# copil-
0inune ci#ind %i #raduc4nd la 64rs#a de op# ani din clasicii la#ini.

1661-1664 +a +eip5i7 %i Kena: s#udia53 filosofia %i drep#ul la uni6ersi#3ile de aici. <n
1664, la +eip5i7, o8ine #i#lul de .a7is#erH din cau53 c3 es#e prea #4n3r, are de
a8ia 64rs#a de 1& ani, nu poa#e fi <nscris la doc#ora#
.
1666-166" +a Al#dorf, l4n73 iirn8er7, <%i con#inu3 s#udiile !uridice <nc9eia#e s#r3luci# cu
o8inerea #i#lului de Doc#or <n Drep#. +a #i#lul de profesor uni6ersi#ar ce i se
propune renun3 pen#ru a in#ra <n#re 166&-16"6 <n ser6iciul prinului elec#or
din .ain5. $4n3 <n 16"2 es#e consilier al Curii de ApelH consilier al pri0ului-
0inis#ru I. V. 6on Ioine8ur7, consilier poli#ic %i Ii8lio#ecar. Apoi a08asador
i#ineran# al Curii din .ain5, 0ai ales la $aris, <ns3rcina# cu di6erse 0isiuni %i
con#ac#e cu 0a#e0a#icieni, sa6ani, di6er%i oa0eni de %#iin3.
1/5
+a 1/ aprilie 16"3 de6ine 0e08ru al Socie#3ii (e7ale din +ondra.
<n 16"5 de56ol#3 calculul infini#e5i0al %i in6en#ea53 un nou #ip de 0a%in3 de
calcul.

16"6-1"16 Mn ser6iciul prinului elec#or de >anno6ra. <%i <ndepline%#e o8li7aiile ce-i
re6in, dar le <n#rerupe ori de c4#e ori es#e ne6oie s3 fac3 fa3 unor <ns3rcin3ri
speciale.
1

16"6 In#reprinde c3l3#orii la $aris, +ondra, A0s#erda0 %i
>a7a, unde <l <n#4lne%#e pe Spino5a. <n#ors la >anno6ra, es#e nu0i# 8i8lio#ecar
al casei princiare, iar doi ani 0ai #4r5iu, 0e08ru al Consiliului de S#a#. <n#re
16"& %i 16&6 se preocup3 de o serie de lucr3ri #e9nice la 0inele din >ar5,
pun4nd la punc# un sis#e0 de e6acuare a apelor infil#ra#e cu a!u#orul unor
dispo5i#i6e aciona#e de 64n#.
16"/-1"C2 $oar#3 coresponden3 cu KacOues Ieni7ne Iossue# pe #e0a reunific3rii
8isericilor cre%#ine

16&4 $u8lic3 Cova 1et#odus pro ma$imis et minimis <n Ac#a erudi#oru0 -, pri0a
sa lucrare pe #e0a calculului infini#e5i0al.
Din par#ea prinului Ernes# Au7us# pri0e%#e <ns3rcinarea de a scrie is#oria
dinas#iei Lelfilor, pe care o duce p4n3 la anul 1CC5.
<n scop docu0en#ar <n#reprinde o lun73 c3l3#orie <n#re 16&" %i 16/C, care <l
duce la =ran?fur#, Liir58ur7, .iinc9en, Viena, Veneia, =errara, (o0a,
eapole, =lorena, Iolo7na, .odena, Viena, $ra7a %i Dresda.

16/3 'ip3re%#e Code$ juris gentium diplomaticus
G
<nsoi# de
pu8licarea unor diplo0e inedi#e din secolele VII-VV
.
16/" Mi apare pri0a ediie a c3rii Covissima Sinica

16/&-1"C& $oar#3 coresponden3 %i discuii cu pas#orul Daniel Ernes# Ka8lons?i asupra
unirii 8isericilor pro#es#an#e.

1"CC Es#e ales 0e08ru al Acade0iei de -#iine din $aris.
$rinul elec#or de Iranden8ur7, =riedric69 al IlI-lea, se0nea53 diplo0a
1/6
concepu#3 de +ei8ni5 prin care se <nfiina :Socie#a#ea -#iinelor;, care 6a
de6eni ul#erior :Acade0ia de -#iine a $russiei;. A!u#a# de (e7ina Sop9ia-
C9arlo##e, es#e nu0i# pre%edin#e al aces#ei ins#i#uii prin 0i!locirea c3reia spera
s3 reali5e5e un ideal cul#ural cons#4nd <n de56ol#area fa6ora8il3 a le73#urilor
<n#re noile %#iine %i reli7ie

1"C2 $oar#3 discuii filosofice la C9arlo##en8ur7 %i <%i face pri0ele no#e la
,#eodicee
M
Car#ea apare <n 1"1C la A0s#erda0

1"C5 Mnc9eie redac#area 0anuscrisului Couveau$ essais sur l5entendement #umain,
oper3 ce 6a ap3rea doar pos#u0, <n 1"61.
4

1"11. +a 'or7au are loc <n#4lnirea cu $e#ru I al (usiei. Dup3 un an are loc a doua
<n#4lnire cu arul (usiei cu care oca5ie +ei8ni5 es#e nu0i# :consilier !uridic
confidenial; @:secre#;A.

1"12-1"14 +a Viena se <n#4lne%#e cu prinul Eu7en. Es#e nu0i# consilier i0perial.
+ei8ni5 face propuneri pen#ru <n#e0eierea unei :Socie#3i a -#iinelor; la
Viena %i redac#ea53 1onadologia
I
%i %rincipiile naturii

1"16 +a 14 noie08rie, dup3 o scur#3 suferin3, +ei8ni5 <%i <nc9eie 5ilele la
>anno6ra.
6



E6iden#, nu a6e0 in#enia s3 a8ord30 ac#i6i#a#ea :all round; a lui +ei8ni5. Ceea ce ne
in#eresea53 <ndeose8i sun# !aloanele pe care le fi2ea53 0e#odolo7iei cerce#3rii %#iinifice a%a cu0
sun# ele pre5en#a#e <n#r-un #e2# succin# <n redac#area lui S#o#erdi!?.
"

+ei8ni5 cons#a#3 c3 e2is#3 e2celen#e condiii pen#ru a influena fa6ora8il, prin in#er0ediul
%#iinelor, a#4# 6iaa indi6idului c4# %i a socie#3ii. 'alen#ul de care fiecare dispune #re8uie pus la
dispo5iia lui Du0ne5eu %i a colec#i6i#3ii. <n ca5 c3 fiecare din#re noi se an7a!ea53 s3 duc3 la
des364r%ire ce6a unic, unind pl3cu#ul cu u#ilul, sun#e0 <n 03sur3 s3 reali530 enor0 <n#r-un #i0p
foar#e scur#H poli#ica pa%ilor 0ici nu poa#e pro6oca surpri5e ne7a#i6e <n nici un ca5 %i +ei8ni5 ne
ofer3 e2e0plele unor 7eo0e#ri de renu0e ca i?o0edes %i Dinos#ra#os <nscri%i <n is#oria
%#iinelor doar <n ur0a c4#or6a idei care au s#r383#u# secolele.
Din p3ca#e nu proced30 <n aces# 0od, ci, di0po#ri63, p3c3#ui0 prin ad6ersi#a#e 0er74nd
p4n3 la du%03nie %i do6edi0 un indi6idualis0 e2#re0. De aici dispu#e inu#ile, s#erili#a#e
1/"
spiri#ual3 %i rec3dere <n 8ar8arie, o i0por#an#3 con#ri8uie a64nd 0ul#iplicarea unor lucr3ri care
nu au ni0ic de spus <n ceea ce pri6e%#e e2periena @noiune prin care +ei8ni5 <nele7e o8ser6aia
sis#e0a#ic3, prelun7i#3 %i repus3 <n 6aloare, n.a.AH dac3 fiecare, 0edic prac#ician, c9i0is#,
8o#anis#, far0acis# %i ceilali care se ocup3 cu s#udiul na#urii, ne-ar co0unica 74ndurile %i
o8ser6aiile lui, c4#e nu a0 pu#ea reali5a1 Din aceas#3 cons#a#are pu#e0 #ra7e u%or conclu5ia c3
nu <nre7is#r30 succese pen#ru c3 nu do6edi0 6oina, 0o#i6aia a0 spune as#35i, de a le o8ine...
$en#ru a p3s#ra 0o%#enirea %#iinific3 #rans0is3 nou3 p4n3 as#35i ar fi necesar ca un :prin
lu0ina#; s3 ia iniia#i6a redac#3rii cuno%#inelor noas#re %i a pu8lic3rii ul#erioare a celor 0ai
0eri#uoase lucr3ri sau esena aces#or lucr3ri. +ei8ni5 face apolo7ia aces#ui prin lu0ina#, la care
apoi renun3, pen#ru a-1 <nde0na pe o0ul o8i%nui# s3 se fereasc3 de a a6ea prea 0ul#3 <ncredere
<n di6er%i au#ori r3u in#enionaiH es#e prefera8il s3 dea cre5are propriilor sale p3reri la care a
a!uns prin pu#erile sale.
$4n3 %i a2io0ele #re8uie de0ons#ra#e <n 03sura posi8ilului %i +ei8ni5 ilus#rea53 aceas#3
necesi#a#e recur74nd la nu0eroase e2e0ple furni5a#e de 7eo0e#rie.
Mn ur0a unei prelun7i#e ar7u0en#aii au#orul conc9ide c3 ade63rurile la care a a!uns #re8uie
susinu#e prin#r-o corec#3 for03 lo7ic3 %i de un apara# 0a#e0a#ic.
=a3 de o posi8ili#a#e #re8uie s3 ne co0por#30 consec6en#, s3 <n#reprinde0 #o# ce s#3 <n
pu#erile noas#re pen#ru a-i do6edi reali#a#ea sau falsi#a#ea. u #re8uie s3 ne declar30 sa#isf3cui
de aparene, cerce#3rile noas#re 6or 6i5a funda0en#ele %#iinei respec#i6e %i nu 6or <nce#a dec4# <n
0o0en#ul <n care le7ile descoperi#e se #ransfor03 <n consecine prac#ice, u#ili5a8ile.
&

Cerce#3#orul <n do0eniul %#iinelor es#e o8li7a# s3-%i <nsu%easc3 o anu0i#3 ar#3 a e2plor3rii,
de 0ul#e ori diferi#3 de la %#iin3 la %#iin3. Dar #o# el, o0ul de %#iin3, #re8uie s3 %#ie c4nd s3 lase
fr4u li8er i0a7inaiei pen#ru a-%i cons#rui ipo#e5ele, dup3 care 6a recur7e la raiune pen#ru a
corec#a e2cesele cons#ruciilor sale 0en#ale.
Mn sf4r%i#, a6e0 ne6oie s3 fi0 do#ai cu <nc3 dou3 cali#3iH pri0a, aceea de a pu#ea for0ula
clar %i precis re5ul#a#ele cerce#3rilor noas#reH a doua, acel si0 ce per0i#e #ransfor0area unui
principiu sau a unei le7i <n o8iec# u#ili5a8il.
Mn re5u0a#, +ei8ni5 ne face ur03#oarele reco0and3ri pen#ru a face posi8il3 pro0o6area
%#iinelor:
1` ne cere s3 d30 do6ad3 de o 8un3 percepie @e0piris0
sis#e0a#ic %i susinu#AH
2` e2perien3, adic3 acu0ulare de cuno%#ine proprii ne6icia#e
de ele0en#e li6re%#i sauU%i #radiionaleH
3` o 0e#od3 sau 0e#ode adap#a#e o8iec#ului cerce#a#H
4` i0a7inaie cons#ruc#i63 necesar3 for0ul3rii ipo#e5ei de lucruH
5` ele0en# raional necesar #ra7erii conclu5iilor i0puse de feno0enele cons#a#a#eH
1/&
6` apara# lo7ic capa8il de a for0ula re5ul#a#ele o8inu#eH
"` apara# 0a#e0a#ic for0ali54nd <n 6alori can#i#a#i6e re5ul#a#ele o8inu#eH
&` #ranspunerea <n prac#ic3 a le7ilor %i a principiilor descoperi#e.

Mn esen3 +ei8ni5 ne ofer3 <n aces# re0arca8il #e2# aproape <n#rea7a 0e#odolo7ie 7eneral3 a
cerce#3rii %#iinifice 0oderne. ,r0e?, ci#a# de .eBer %i 'riadou,
/
<l consider3 pe +ei8ni5 un
a6oca# al 0edicinii. $e l4n73 0e#odolo7ia cerce#3rii %#iinifice 7enerale aplica8il3 <n 0edicin3,
a8ordea53 %i se declar3 un en#u5ias# susin3#or al 0icroscopiei, c9irur7iei, epide0iolo7iei %i c9iar
a unor soluii #erapeu#ice 0ai puin or#odo2e preconi5a#e <0preun3 cu prie#enul s3u, renu0i#ul
SBden9a0.
$en#ru #oa#e aces#e 0o#i6e, de%i ne0edic, +ei8ni5 con#ea53 drep# un au#or i0por#an# <n
li#era#ura %#iinelor 0edicale.
+ei8ni5 a fos# un deplin o0 al 8arocului ilus#r4ndu-se prin s#ilul scrisului s3u, un poin#ilis0
filosofic, e2pri04nd o anu0i#3 dan#el3rie spiri#ual3 8i5ar3, capricioas3, pro5aic3. Ca aspec#
e2#erior era frapan#3 cal6iia sa deplin3 sur0on#a#3 spre 6er#e2 de o proe0inen3 de di0ensiunile
unui ou de poru08el, #o#ul ascuns de o i0ens3 peruc3 ce-i co8ora p4n3 dincolo de u0eri.
Mns3%i ac#i6i#a#ea sa furi8und3 %i e2#ins3 pe 6aria#e planuri <08rac3 un carac#er plan#uros-
8aroc. )0 al ar0oniei declara#e %i 0er74nd p4n3 la u#opie, <ncearc3, <n esen3, unirea ca#olicilor
cu pro#es#anii, a lu#eranilor cu refor0aii, a #eolo7iei cu noua for3 a %#iinelor. E%ec pe #oa#3
linia. <%i pune speranele <n noua aris#ocraie a in#eli7enei, a spiri#ului %i de aici #oa#3 silina sa de
a <ncura!a, s#i0ula %i de a <n#e0eia :socie#3ile sa6an#e; sper4nd s3 73seasc3 <n 0e08rii lor aliai
de n3de!de. Se pare c3 oa0enii l-au #r3da#. Doar %#iina 1-a ur0a# p4n3 aproape de ul#i0ele sale
5ile.
Didero# spunea despre el: aces# o0 <nsea0n3 pen#ru ,er0ania #o# a#4#a 7lorie c4# pen#ru
,recia $la#on, Aris#o#eles %i Arc9i0edes la un locH =riedric9 cel .are <l consider3 o Acade0ie <n
sine, <n #i0p ce #a#3l s3u nu-i acorda nici 03car 6aloarea unei san#inele.
Se poa#e spune, f3c4nd 8ilanul operei lui, c3 nu a e2is#a# 6reun do0eniu de ac#i6i#a#e
o0eneasc3 <n care +ei8ni5 s3 nu se fi i0plica#.
1C



NOTE:

1. ()>C>EI., Lalde0ar, I..E+, >ans. LEI.A, >ans
@(eda?#eurA: Leibniz !usstelung im Leibniz 4aus >anno6er Druc?erei F. )9le. >anno6er
1/&3H
2. +EIIIG, ,. L.: Code$ juris gentium diplomaticus - Code2ul !uridic al lu0ii
1//
diplo0a#ice @n.#AH
3. +EIIIG, ,. L.: ,#eodicee <ir= sau ,#eodizeze @7er0.AH
4. +EIIIG, ,. L.: Couveau$ essais sur l5entendemant #umain Coi eseuri asupra
capacitii de nelegere a omului-
I +EIIIG, ,. L.: 1onadologia #ra#ea53 despre o su8s#an3 si0pl3 ac#i63, indi6i5i8il3 %i
infini#3 din care es#e co0pus3 orice fiin3H
6. S')'E(DIKF, $e#er: Leibniz, Diederic9s. .iinc9en, 1//6, S. 35-3"H
". S')'E(DIKF, $e#en 2bidem, Regeln zur Forderung der +issensc#aften, S. 1C"-123,
anno 162C. <Reguli pentru promovarea tiinelor=-
K Aici +ei8ni5 <n#re6ede cu o ui0i#oare lucidi#a#e %i pre6i5iune le73#ura necesar3 <n#re
%#iin3 %i #e9nolo7ieH
/. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: <l ci#ea53 pe ,r0a? <n Lecon d5#istoire de la pensee
medicale @6e5i 8i8i.A p. 66.6". Cf. #i#lul La premiere revolution biologi;ue $aris, $aBo#, 1//CH
1C. =(IEDE++, E7on: Bulturgesc#ic#te der Ceuzeit, C. >. Iee?Rsc9e
Verla7s8uc99andlun7, .iinc9en, 1/2"-1/2&, S. 556-55&H



A*,*S'E C).'E -I $)GI'IVIS.*+


Au7us#e Co0#e se na%#e la .on#pellier <n anul 1"/&. =ace s#udii e2celen#e la -coala
$oli#e9nic3 <n 1&14 %i 1&15. Din 1&1" p4n3 <n 1&24 es#e secre#ar al lui Sain# Si0on.
1
<n aces#
#i0p <%i sc9iea53 sis#e0ul filosofic, pu8lic4nd 0ai 0ul#e scrieri ca Separaia general ntre
preri i dorine @1&1/A, !preciere sumar a ansamblului trecutului modern @1&2CA %i %lanul
lucrrilor tiinifice necesare pentru reorganizarea societii
G

Mn 1&26, <n faa unui s#r3luci# pu8lic din care fac par#e sa6ani ca fi5iolo7ul Ilain6ille %i
0a#e0a#icianul $oinsa#, <%i desc9idea cursul de filosof ie po5i#i6is#3.
) cri53 cere8ral3, ur0a#3 de depresii, <i fr4nea53 ac#i6i#a#ea #i0p de #rei ani. <n 1&3C %i anii
ce ur0ea53, pu8lic3 cinci 6olu0e ale cursului relua#, co0ple#4ndu-1 cu al#e scrieri: Discurs
asupra spiritului pozitivist @1&44A, Discurs asupra ansamblului pozitivismului @1&4&A, Sistemul
politicei pozitive @1&51-1&54A, Cate#ismul pozitivist @1&52A, Sinteza subiectiv sau sistemul
universal al concepiilor proprii fa de starea normal a umanitii @1&56A. .oare un an 0ai
#4r5iu dup3 ce de-a8ia <nc9eiase redac#area planului unor lucr3ri pen#ru ur03#orii 5ece ani.
<ncerc30 s3 desprinde0 ideile 0a!ore ale aces#or scrieri.
3
R
4
.
Au7us#e Co0#e considera c3 fi5ica social3, a%a cu0 nu0e%#e el sociolo7ia, es#e %#iina ce
2CC
#re8uie s3 <ncorone5e efor#urile filosofului. Ea nu poa#e fi solid fonda#3 dec4# dup3 ce 74ndi#orul
a parcurs #oa#3 scara %#iinelor po5i#i6e. 'en#a#i6a de a edifica o %#iin3 a socie#3ii f3r3 a fi
r3spuns aces#ei condiii <i conda0n3 la un peni8il e%ec pe ace%#i :li#era#ori inu#ili;.
+a r4ndul s3u, re6oluionaris0ul de #oa#e nuanele nu 6a reu%i al#ce6a dec4# s3 <%i asocie5e
efec#ele sale ne7a#i6e con#ri8uind la dis#ru7erea rapid3 a pu#erii laice %i a celei spiri#uale duc4nd
la di5ol6area fa0iliei %i dispariia proprie#3ii. Doar %#iinele 0ai po# res#a8ili si#uaia iden#ifica#3
de Au7us#e Co0#e ca pre5en#3 <n 6es#ul Europei <nc3 din #i0pul E6ului .ediu %i anu0e:
<nlocuirea #eolo7iei de la 64rful pira0idei %#iinifice prin :fi5ica social3; sau :s#area po5i#i63;.
Doc#rina nou3, po5i#i6is0ul, <%i are !us#ificarea <n fap#ul c3 di6ersele concepii #eolo7ice nu au
reu%i# s3 asi7ure o uni#a#e a unui 0od de 74ndire %i co0por#a0en#. $ro7resul %#iinelor es#e un
pos#ula# care le fere%#e de do70a#is0. Aceas#3 cons#a#are, d3inuind <nc3 din secolul al VVIII-lea,
are o du8l3 i0por#an3. $e de o par#e confir03 supre0aia o0ului asupra na#urii, iar pe de al#3
par#e ofer3 un 0ai lar7 spaiu de ac#i6i#a#e <n cadrul ins#i#uiilor sociale e2is#en#e.
5

ecesi#a#ea uni#3ii i0plic3 refor0a in#elec#ual3 <n cadrul c3reia se i0pune cerce#area
%#iinific3 6i54nd descoperirea le7ilor na#urale %i a celor ce conduc di6ersele do0enii de ac#i6i#a#e
o0eneasc3. Spiri#ul po5i#i6 #re8uie s3 do0ine #oa#e direciile de cerce#are, dar nu orice #ip de
cerce#are es#e accep#a# de Au7us#e Co0#e ca po5i#i6. Ale7e0 dou3 e2e0ple. <n 0a#erie de
0a#e0a#ic3 se pronun3 con#ra calculului pro8a8ili#3ilor, iar <n ceea ce pri6e%#e 8iolo7ia, pe care
o nu0e%#e uneori fi5iolo7ie, se declar3 un decis an#ie6oluionis# darEinis#.
=ilosoful clasific3 pe 8a5a unor cri#erii ori7inale cele %ase %#iine funda0en#ale
6
:
0a#e0a#ica, as#rono0ia, fi5ica, c9i0ia, 8iolo7ia %i sociolo7ia. $en#ru a fi considera#3 po5i#i63, o
%#iin3 #re8uie s3-%i respec#e cu s#ric#ee do0eniul de ac#i6i#a#e, s3 poa#3 pre6edea feno0enele
sferei sale de aciune, s3 le poa#3 declan%a la dorin3 %i s3 accep#e carac#erul rela#i6 al le7ilor
respec#i6e, c3ci, dup3 Co0#e, nu e2is#3 le7i cu ade63ra# uni6ersale.
Sun# in#eresan#e aprecierile lui Au7us#e Co0#e asupra 8iolo7iei. =ilosoful consider3
8iolo7ia @fi5iolo7iaA drep# una din#re cele 0ai dificile %#iine din#re cele c3rora le acord3
califica#i6ul de po5i#i6e. $rac#ica 0edical3, adic3 :ar#a;, es#e cea care pune <n#re83rile :de ce; %i
:cu0;, iar 8iolo7ia, adic3 :%#iina;, #re8uie s3 dea r3spunsurile. Aceas#a es#e 0odali#a#ea de
0e#a0orfo53 a ar#ei <n %#iin3. $ro7resele 8iolo7iei au fos# %i sun# len#e deoarece ele depind de
descoperirile din al#e do0enii de ac#i6i#a#e @ana#o0ie, fi5ic3, c9i0ie e#cA.
+a sf4r%i#ul e6oc3rii pe scur# a ideilor-for3 iden#ifica#e <n filosofia lui +ei8ni5 %i a lui
Au7us#e Co0#e, pri6i#oare la 0edicin3 %i 8iolo7ie, s3 <ncerc30 s3 descoperi0 i0pac#ul aces#ora
<n lu0ea %#iinific3 %i a #i0pului.
'rei nu0e se i0pun cu au#ori#a#e, #rei crea#ori :9ors serie;.
o Claude Iernard, crea#orul 0edicinii e2peri0en#aleH
o +ouis $as#eur, crea#orul 0icro8iolo7ieiH
2C1
o (o8er# Virc9oE, crea#orul ana#o0opa#olo7iei celulare,
Mnain#e de a 6or8i despre descoperirile lor, s3 ne referi0 la re6oluia indus#rial3 ce le 6a
pune la dispo5iie ins#ru0en#arul necesar.


NOTE:

1. SAI' SI.) @1"6C-1&25A, repre5en#an# al socialis0ului u#opicH
2. I(E>IE(, E0ile: 4istoire de " p#ilosop#ie, #o0e IlI-e0e, Tuadri7a,
$.*.=., 1/&3, p. "51H
3. C).'E, Au7us#e: Cours de p#ilosop#ie positive, #. I-I+, +i8r. K.I. Iailliere
e#=il5, $aris, 1&""H
4. I(E>IE(, E0ile: !uguste Comte, %ositivisme, <n 6oi. III al 4ist de la
p#il p. "52-""&H
5. +EVJ-I(*>+: La p#ilosop#ie d5!uguste Comte, 1/CCH
6. C).'E, Au7us#e: Cours de p#ilosop#ie positive, #o0e IlI-e0e V+ le#on:
Considerations p#ilosop#i;ues sur la science biologi;ue-
". De e2cepie, <n afar3 de serie, <n sensul de 6aloare deose8i#3 @n.#AH
2C2
(EV)+*PIA 'E>ICD -I ()+*+ EI M .EDICID



>ippo?ra#es, -coala din Ale2andria %i ,alenus epui5ea53 posi8ili#3ile de cunoa%#ere ale
e0piris0ului sis#e0a#ic.
(ena%#erea, a%a cu0 a0 635u#, 6ine s3 desc9id3 dru0uri noi cunoa%#erii %#iinifice. )0ul
irupe <n 0acrocos0os %i, 8a5a# pe o8ser6aii incon#es#a8ile, corec#ea53 ere5ii, <n ciuda unei
Iiserici <ncre0eni#e <n do70e pe care le i0pune uneori cu 0i!loace foar#e discu#a8ile ca false
acu5aii, <nscen3ri, e2ecuii. ,alileo ,alilei es#e o8li7a# s3 co0par3 <n faa Inc9i5iiei. Scap3 de
focurile ru7ului doar da#ori#3 8unelor sale relaii cu Sf4n#ul $3rin#e, dar alii, ca .ic9ael Ser6en
%i ,iordano Iruno, 0ai puin noroco%i, 6or #re8ui s3-%i sacrifice 6ieile pe al#arele in#oleranei de
o nuan3 sau al#a. Disuasiunea, frica <%i 6or spun3 cu64n#ul un #i0p dar dorina de a cunoa%#e 6a
#riu0fa <n cele din ur03. ) pleiad3 de 74ndi#ori: Descar#es, =rancisc Iacon, +ei8ni5 %i alii,
a!un74nd p4n3 la Au7us#e Co0#e, 6or susine :noul; %i 6or ar3#a c3ile pe care #re8uie 0ers pen#ru
ca o %#iin3, #o# 0ai s#ruc#ura#3 <n pri6ina o8iec#i6elor %i 0e#odelor, s3 se poa#3 consolida %i
a8orda noi #e0e de in#eres 0a!or.
Cunoa%#erea 0acrocos0osului face pro7rese rapide <n ciuda di6erselor o8s#acole.


Microscopul

)0ul de %#iin3 <%i <ndreap#3 ul#erior a#enia asupra ad4nci0ilor 0icrocos0osului.
Ins#ru0en#ul care <i 6a per0i#e s3 <n#reprind3 aceas#3 e2pediie es#e 0icroscopul. u se %#ie cu
cer#i#udine cui aparine pa#erni#a#ea lui. El apare <n#r-o lu0e %#iinific3 <n care lupa, lune#a %i
#elescopul erau de!a cunoscu#e. u0ele pare a-i fi fos# a#ri8ui# de c3#re Ko9annes =a8er din
Ia08er7 @15"4-162/A care, <n 1624, folose%#e pen#ru pri0a da#3 nu0ele r30as p4n3 as#35i.
.ul#3 6re0e, lua# <n der4dere %i neaccep#a#, noul dispo5i#i6 se i0pune #rep#a#, 0ai ales de c4nd
es#e folosi# de .alpi79i @162&-16/4A, Van +eeuEen9oe? @1624-1"23A >oo?e @1635-1"C3A
SEa00erda0 @163"-16&CA, ,reE %.a. $erfecion3ri ul#erioare, #i0p de pes#e dou3-#rei secole, fac
din 0icroscop o ar03 redu#a8il3 <n 04na cerce#3#orului %i a 0edicului prac#ician din di6erse
do0enii ale speciali#3ilor 0edicale.
Mn secolele VVII %i VVIII #rei cons#ruc#ori se re0arc3 <n ceea ce pri6e%#e <08un3#3irea
sis#e0ului op#ic. )p#icianul ro0an Eus#ac9io Di6ini @162C-16/5A cons#ruie%#e un apara# alc3#ui#
din#r-un o8iec#i6 %i din#r-un ocular, fiecare din#re ele dispun4nd de dou3 len#ile plan con6e2e. Era
2C3
un ins#ru0en# enor0 cu un ocular de di0ensiunile unui pod de pal03 %i cu un #u8 de 03ri0ea
unei crose de adul#. Cu aces# ins#ru0en# o8inea o pu#ere 03ri#oare de 143 V.
Ko9ann =ran5 ,riedel 6on Ac9 @1631-16&"A es#e pri0ul 0icro#e9nician 7er0an. Apara#ul
cons#rui# de el a6ea %ase len#ile care alc3#uiau un ocular cu seciune 9iper8olic3. ) dis#an3 8ine
calcula#3 <n#re o8iec#i6 %i ocular per0i#ea o 8un3 ilu0inare a o8iec#ului e2a0ina#.
=ilippo Iuonanni @1655-1"25A din (o0a cons#ruie%#e <n 16"5 pri0ul 0icroscop ori5on#al.
)8iec#ul de e2a0ina# era in#rodus <n#r-un 0ic #u8 pre635u# cu len#ile ce f3ceau oficiul de
condensa#or. Aces# apara# per0i#ea o 03rire ce pu#ea s3 a!un73 p4n3 la de 3CC V a o8iec#ului
e2a0ina#.
$erfecion3rile secolului al VlV-lea 6or face din 0icroscop ins#ru0en#ul de e2plorare
%#iinific3 al 5ilelor noas#re:
o 'u8ul %i s#a#i6ul sun# reuni#e prin#r-o ar#iculaie @Sali7ne-C9e6alier-
Kac?sonAH
o C9e6alier descoper3 6i5a 0icro0e#ric3 @1&25AH
o $la#ina pur#3#oare a o8iec#i6ului es#e descoperi#3 de Iroo?es @1&36A %i
perfeciona#3 de ac9e# @1&4CAH
o (oss @1&43A 03re%#e s#a8ili#a#ea sis#e0ului do#4ndu-1 cu un #repiedH
o .a2 Sc9ul5e @1&65A pre6ede 0icroscopul cu un dispo5i#i6 de <nc3l5ire a
0esei-o8iec#i6 cu a!u#orul a dou3 l30pi cu spir#, <n locul l30pilor cu
spir#, S#rei?er @1&"1A 6a folosi curen#ul elec#ric furni5a# de o 8a#erie.
o Sis#e0ul op#ic es#e %i el <08un3#3i# prin condensa#oare, fie cu ra5e
paralele de #ip >ar#nac? @1&55A, fie cu ra5e con6er7en#e de #ip Du!ardin
@1&/1AH
o Cunoscu#e ici %i colo <nc3 din secolul al VVII-lea, 0icroscoapele
8inoculare %i c9iar s#ereoscopice de6in 0oned3 curen#3 din secolul al
VlV-lea. <n =rana cons#ruc#or es#e acela%i ac9e# @1&53A, <n A0erica,
(idell @1&53A, Len9a0 la +ondra @1&54-1&55A.
o Dispo5i#i6e speciale, adap#a#e <nc3 de prin 1&4C, 6or per0i#e
cerce#3#orilor s3 fo#o7rafie5e i0a7iniile 0icroscopice @Donne-C9e
6alierA.
o Donn4 %i =oucaul# @1&45A pu8lic3 un a#las 0icroscopic su8 #i#lul: !tlas
redactat dup natur cu ajutorul unui microscop daguerrotizat <n
con#inuare nu0eroase al#e succese o8inu#e <n redarea 6i5ual3 a
di6erselor prepara#e 9is#olo7ice 6or confir0a 6aloarea sis#e0ului.
*r0ea53 o perioad3 carac#eri5a#3 de efor#urile cons#ruc#orilor de a o8ine i0a7ini
acro0a#ice.
1

2C4
$ri0ele <ncerc3ri se soldea53 cu insuccese, fie din cau5a unor soluii prea cos#isi#oare, fie
din cau5a nerespec3rii unor principii #eore#ice.
$4n3 la ur03 Kosep9 6an =rauen9ofer @1"&"-1&26A ca %i Vincen# C9e6alier @1""C-1&41A
<0preun3 cu fiul s3u C9arles @1&C4-1&5/A ca %i Ca0ille-Se8as#ien-ac9e# @1"//-1&&1A reu%esc
s3 o8in3 len#ile cu a!u#orul c3rora nedori#ul efec# cro0a#ic pu#ea fi e6i#a#.
Cola8orarea <n#re un do#a# #e9nician Cari Geiss @1&16-1&&&A %i un repu#a# fi5ician, Erns#
A88e @1&4C-1/C5A, 6a duce cons#rucia 0icroscopului op#ic aproape de perfeciune. A88e pune
la punc# un nou condensa#or %i <08un3#3e%#e o8iec#i6ul cu i0ersie descoperi# <nc3 din 1&44 de
c3#re A0ici.
De ase0enea, <n con#inuarea lucr3rilor lui, Sor8B %i IroEin7 aduc noi a0elior3ri
0icrospec#roscopului preconi5a# de ace%#ia @1&"3A.
Au7us# Fo9ler @1&66-1/4&A pu8lic3 lucrarea /in neues 0eleuc#tungs-verfa#ren fur
mi"rop#otograp#isc#e @8ec"e
G
In#ra# din anul 1/CC <n ser6iciul fir0ei Geiss, pune la punc#
cons#rucia %i 0e#odele de lucru ale ul#ra0icroscopului pe 8a53 de radiaii ul#ra6iole#e.
3

oi perfecion3ri pri6ind #e9nica 0icro0e#ric3, 03surarea o8iec#elor e2a0ina#e a%a cu0 o
6or face Vo7el %i +is#in7 <n#re 1&41 %i 1&45, in#roducerea 0icronului ca uni#a#e de 03sur3 <n
9is#olo7ie, 0icroscopul polari5an# al lui >enrB-=o2 'al8o# @1&32A %i 0ai #4r5iu cel al lui A0ici
@1&3&A sau cel al lui Geiss-A88e 6or desc9ide noi dru0uri e2plor3rii 0icrocos0osului u0an.
Mn secolul al VV-lea ac#i6i#a#ea crea#oare a cons#ruc#orilor de 0icroscoape din ce <n ce 0ai
perfor0an#e con#inu3.
Sieden#opf %i Gsin70ondi cons#ruiesc un ul#ra0icroscop @1/C3A.
Gerni?e @1&&&-1/66A de6ine crea#orul unui 0icroscop cu con#ras# de fa53 care <i aduce <n
1/53 pre0iul o8el.
(ies <n ,er0ania %i dna C9e6ro#on %i Vles <n =rana, iar 0ai #4r5iu Co00andon %i +eEis
perfecionea53 <n 0ai 0ul#e r4nduri #e9nica 0icrofil0ului %i a 0icrofil03rii.
'e9nica pre73#irii 0a#erialului 8iop#ic ca %i a celui prele6a# necrop#ic cunoa%#e a0elior3ri
i0por#an#e. u in#r30 <n de#alii, <ns3 6o0 reine c3 fi2area pieselor recol#a#e, includerea,
secionarea, colorarea %i e2a0inarea fac s3 se nasc3 ceea ce C9. .aBer a nu0i# <n 1&1/
9is#olo7ie, <n fond o ana#o0ie 0icroscopic3, %#iin3 de 0a2i03 i0por#an3 pen#ru dia7nos#icarea,
#ra#a0en#ul, pro7nos#icul %i clasificarea <n scop didac#ic a di6erselor afeciuni, <n special
infecioase %i #u0orale.
Vo0 0ai ad3u7a c3 #oa#e aces#e pro7rese au desc9is o lar73 poar#3 cerce#3rii %#iinifice
f3c4nd posi8il3 ela8orarea #eoriei %i a pa#olo7iei celulare.
Descoperirea 0icroscopului elec#ronic 6a <nse0na co8or4rea %i 0ai profund3 <n in#i0i#a#ea
#isular3.

2C5

Microscopul electronic

.icroscopul elec#ronic 6a face s3 creasc3 pu#erea 03ri#oare de la C,2 Di @0icroniA
4
, a#4# c4#
per0i#ea 0icroscopul op#ic, p4n3 la 2-1,5 A @an7s#ro0iA.
5

.icroscopia elec#ronic3 desc9idea dru0ul in6es#i7aiilor ul#ras#ruc#urilor.
6

Ia5a #eore#ic3 a aces#ei descoperiri au fos# ra5ele denu0i#e de ,olds#ein :ca#odice; @1&"6A
<n ur0a reco0and3rilor lucr3rilor lui ,eissler @1&5CA, $luc?er @1&5&A %i >i##or# @1&6&U1&6/A. El
dese0na cu aces# nu0e :ra5ele lu0inoase; e0ise de ca#odul unui #u8 ,eissler.
De a8ia <n 1&/" Kosep9 Ko9n '9o0pson @Ca08rid7eA poa#e s#a8ili s#ruc#ura corpuscular3 a
ra5elor ca#odice. <n acela%i an Kean $errin descoper3 sarcina ne7a#i63 a aces#or :corpusculi; pe
care Ko9s#on S#oneB <i nu0ea elec#roni %i care, <n anii ce ur0ea53, sun# denu0ii :cuan#e;, nu0e
dese0n4nd ener7ia elec#ric3.
Iir?eland <n 1&/5 descoper3 o cali#a#e in#eresan#3 a ra5elor ca#odice: un pol 0a7ne#ic al
aces#ora era capa8il s3 concen#re5e, ase0eni unei len#ile, ra5ele de lu0in3 <n#r-un anu0i# punc#.
Mn 1&/6 >. $oincare s#a8ile%#e for0ula 0a#e0a#ic3 a aces#ui feno0en, for0ul3 pe care C.
S#or0er o <08un3#3e%#e un an 0ai #4r5iu.
+ucr3rile lui +ouis Vic#or de Iro7lie @1/24A, ErEin Sc9rodin7er @1/26A, Da6isson %i
,erner @1/2"A, ,. $. '9o0psen %i (eid @1/2"A, ca %i cele ale lui Iriisc9e @1/3CA des364r%esc
cadrul #eore#ic al aces#ei descoperiri. .icroscopul elec#ronic pu#ea fi cons#rui#.
+a 13 0ai 1/2" >. S#in5in7 anun3 pa#en#areaH proiec#ul dispunea de o pu#ere 03ri#oare de
2CC Nn7s#ro0i, dar nu 6a fi reali5a# 6reoda#3.
$ri0ul 0icroscop elec#ronic es#e cons#rui# de Fnall %i (us?a-(us?a <n cursul lunilor
fe8ruarie %i 0ar#ie ale anului 1/31, la Ierlin, <n la8ora#orul de elec#ronic3 al -colii 'e9nice
Superioare. In6enia es#e pre5en#a#3 pu8licului <n decursul aceluia%i an %i es#e perfeciona#3
con#inuu p4n3 <n 1/3&.
$re#eniile de priori#a#e ale lui (ein9old (iiden8er7 nu cons#i#uie un o8iec#i6 al pre5en#ei
lucr3riH ele ur0ea53 a fi confir0a#e sau infir0a#e de foruri %#iinifice special <0pu#ernici#e.
"

+a & 0ai 1/34 .ar#on din Iru2elles pre5in#3 Acade0iei de -#iine din aces# ora% pri0ele
i0a7ini ale unui o8iec# 8iolo7ic lua#e cu un 0icroscop elec#ronic. Era 6or8a de seciuni de
Drosera in#er0edia fi2a#e <n os0iu0. +a da#a de 4 au7us# a aceluia%i an <i reu%ea #o# lui .ar#on
s3 o8in3 i0a7ini ale unor seciuni #rans6ersale ale r3d3cinii de or9idee eo##ia nidus a6is 03ri#e
de 3CCC V.
Din anii 1/35U1/36 . (us?a <ncepe s3 s#udie5e lu0ea 8ac#eriilor %i a 6irusurilor iar
Lalpers @1/36U3"A se preocup3 de fi8rele %i esu#urile 8iolo7ice.
$ri0ele 0icroscoape elec#ronice au fos# pro#o#ipuri ce odi9nesc as#35i <n 0u5ee.
2C6
.icroscopul elec#ronic, serie co0ercial3, a fos# cons#rui# <n anii 1/35U1/36 de c3#re fir0a
.e#ropoli#an -Vic?ers Elec#rical Co0panB confor0 concep#elor lui Iurc9 %i L9elp#on.
Mn anii 1/3"U1/3& fir0a Si0ens din Ierlin cons#ruie%#e, la r4ndul s3u, 0icroscopul de
cerce#are 8iolo7ic3 %i 0edical3 per0i4nd 7rosis0en#e 0ul# 0ai 0ari dec4# 0icroscoapele op#ice.
Din 1/3/ apara#ul 6a fi produs <n serie %i co0erciali5a#.
&

Ali noi au#ori %i fir0e au con#inua# s3-%i a#ri8uie #i#luri de 7lorie din perfecion3rile
succesi6e ale di6erselor perfor0ane ale 0icroscopului %i 0icroscoapelor elec#ronice. Es#e
e6iden# c3 <n aces# do0eniu de ac#i6i#a#e <nc3 nu a fos# spus ul#i0ul cu64n#.


NOTE:

1. !cromatic, acromatism, care las3 s3 #reac3 lu0ina al83 f3r3 a o desco0pune, f3r3 a
produce efec#e iri5an#eH
2. *n nou procedeu de ilu0inare pen#ru scopuri 0icrofo#o7rafice @n. #r. 7er0.A
3. ,I()D, CC9.: Die Suc#e nac# einem vergrosserndem 2nstrument,
Sternstunden der 1eizin, Andreas, Sal58ur7, 1/&4, S. 324-334H
4. 1icron @cA - 0ilioni0e de 0e#ruH
5. aA Nn7s#ro0 ^ uni#a#e de 03sur3 a lun7i0ii de und3 de di0ensiuni a#o0ice, 6alor4nd o
5eci0e de 0iliard de 0e#ru @1C
1C
0A Si08ol NH 8A Nn7s#ro0, fi5ician suede5 @1&14-1&"4AH
6. ,I()D, CC9. 2bidem, S. 42"-434H
". ,I()D, CC9. 2bidem, S. 434-435H
&. ,I()D, CC#Die /le"tronenmi"ros"opie, i0 7esc#ic#te der 1edizin,
Andreas, Sal58ur7, 1/&2, S. 1/21-1/2&.



A+'E AS$EC'E A+E A$+ICAPII+)( 'E>ICE M
.EDICID


Vo0 nu0i ins#ru0en#alis0 #endina fiec3rei speciali#3i 0edicale sau c9irur7icale de a se
do#a %i a-%i perfeciona con#inuu dispo5i#i6ele de e2plorare %i de #ra#a0en#. $aralelis0ul cu
re6oluia indus#rial3 repre5in#3 doar un 0o0en# de 64rf <n aceas#3 e6oluie nor0al3, de8u#4nd cu
#repanul o0ului ar9aic %i con#inu4nd p4n3 <n 5ilele noas#re, 0arca#e de infor0a#ic3 %i 7ene#ic3,
discipline 7alopan#e c3rora le 6o0 dedica dou3 din#re ur03#oarele capi#ole.
2C"
-colile de 0edicin3 ale An#ic9i#3ii %i ale E6ului .ediu a8und3 <n ins#ru0en#ar specific ca
li#o#ri#oare pen#ru urolo7ie, diferi#e specule, forcepsuri pen#ru o8s#re#ic3 %i 7inecolo7ie e#c.
De56ol#area 0edicinii clinice, <n special a pneu0olo7iei %i cardiolo7iei, declan%ea53 un nou
a64n# in6en#i6 asupra c3ruia ne 6o0 opri o clip3.
(ene '9eop9ile >Bacin#9e +aennec @1"&1-1&26A se na%#e la Tui0per. +a 64rs#a de nu0ai
%ase ani, do8or4#3 de #u8erculo53, 0a0a sa 0oare. Dup3 re0arca8ile s#udii %i o susinu#3 %i plin3
de succese ac#i6i#a#e prac#ic3, de6ine <n 1&15 0edic %ef al spi#alului ec?er.
1
-
2

+a scur# #i0p dup3 nu0ire, <n ur0a unui fap# 8anal, noul 0edic %ef in6en#ea53 s#e#oscopul.
Au#orul <nsu%i ne po6es#e%#e <n#40plarea: &n 3K3L am fost consultat de o tnr care prezenta
simptome generale ale unei boli de inim la care e$amenul clinic, palparea i percuia ddeau,
din pcate, puine rezultate, pacienta prezentnd i o obezitate considerabil 1i-am amintit
atunci de bine cunoscutul fenomen acustic: aplicnd urec#ea la e$tremitatea unei brne @a%a
cu0 fac copiii <n !ocurile lor - co0ple#area noas#r3A poi auzi zgomotul provocat de o lovitur
uoar aplicat la captul opus al brnei
M
!tunci am luat un caiet din care am rulat un tub a
crui e$tremitate am aplicat-o pe regiunea precordial a pacientei- la captul opus al tubului
am pus urec#ea Spre marea mea surpriz, am putut auzi zgomotele cardiace de o manier mult
mai distinct dect dac a fi practicat auscultaia direct ;
4

Mn #ra#a#ul pe care-1 pu8lic3 ul#erior, De l5auscultation medicale
I
+aennec
6
<0p3r#3%ea
confrailor e2periena do84ndi#3 <n do0eniul dia7nos#icului 8olilor cardiace %i pul0onare
do6edindu-se un de0n con#inua#or al cele8rilor Cor6isar#, $inel %i Iic9a#.
Sis#e0ul cardio-6ascular pare a a#ra7e de la da#a respec#i63 a#enia deose8i#3 a corpului
0edical. S3 fi fos# aces#a 0o#i6ul pen#ru care ins#ru0en#alis0ul 6a prile!ui aces#ui do0eniu al
ac#i6i#3ii noas#re apariia a nu0eroase descoperiri %i dispo5i#i6e1
$ri0ele <ncerc3ri de a cons#rui pe 8a5e 0ecanice ins#ru0en#arul necesar de#er0in3rilor
presiunilor ar#eriale @:#ensiunilor;A aparin lui +udEi7 @1&4"A %i lui Vierord @1&55AH .areB o8ine
cu dispo5i#i6ul s3u cu #a08ur pri0ele cardio7ra0e apicale @1&65AH ul#erior apar #ensio0e#rele lui
$o#ain @1&&/U/CA, cel al lui (i6a-(occi @1&/CA %i oscilo7raful lui $ac9on @1/C/A, #oa#e <nc3 %i
as#35i u#ili5a#e ici-colo, <ns3 sor#i#e dispariiei da#ori#3 asal#ului #e9nicii elec#ronice.
=onocardio7rafia de8u#ea53 cu lucr3rile lui Ein#9o6en %i ,elii? @1&/4A, <%i con#inu3 dru0ul
cu cele ale lui Leiss @1/C/A %i in#r3 <n prac#ica u5ual3 dup3 con#ri8uiile lui Lillia0s @1/2CA.
.icrofonul pie5oelec#ric @1/34A, ecranul lu0iniscen#, dispo5i#i6e pen#ru anali5a spec#ral3 %i
endo7en3 ca %i cele de <nre7is#rare @1/61A fac din fonocardio7rafie o 0e#od3 susinu#3 de o
#e9nic3 rafina#3 foar#e fia8il3.
A0in#i0 doar <n #reac3# lucr3rile lui L. Ein#9o6en care din 1/C3 desc9id dru0ul
elec#rocardio7ra0ei, ca %i #e0eri#a#ea lui =orss0ann care reali5ea53, in#roduc4ndu-%i o sond3
ure#ral3 p4n3 <n c4rdul drep#, reali5are pe care o docu0en#ea53 radio7rafie @1/2/A %i care <i 6a
2C&
aduce 0ai #4r5iu pre0iul o8el.
"

Ecocardio7rafia %i dopplersono7rafia 8a5a#e pe principiul sonarului, ca %i scin#i7rafia 6or
co0ple#a <n 0od ferici# percepiile noas#re sen5oriale #in54nd a crea <n fiecare do0eniu al
speciali53rii 0edicale un :e2ploraionis0 funcional; f3r3 de care ac#i6i#a#ea <n#r-o clinic3 de
anu0i#3 repu#aie nu es#e posi8il3.
E2ploraionis0ul ins#ru0en#alis# s-a e2#ins la #oa#e do0eniile ac#i6i#3ii 0edicaleH <n
7as#roen#eroscopie, 7as#roscopul coloscopul %i laparoscopul, <n pneu0olo7ie, 8rancoscopul, <n
urolo7ie, cis#escopul, <n or#opedie, ar#roscopul %.a.0.d.
Es#e u#opic s3 crede0 c3 se 0ai poa#e prac#ica as#35i o 0edicin3 ca pe 6re0ea lui
>ippo?ra#es, a lui ,alenus sau c9iar a -colii din Ale2andria. .edicina ac#ual3 cere 8ani %i
oa0eni ins#ruii, 0edici %i a!u#oare 0edicale. C3 se 6a au#ofinana sau 6a fi finana#3 de la
8u7e#ul s#a#ului, lucrul es#e de i0por#an3 secundar3. *n sis#e0 de s3n3#a#e perfor0an#-
7enerali5a# <%i cere drep#urile. u pu#e0 %i nu a6e0 drep#ul s3 op#30 pen#ru soluii de
co0pro0is. <n aces# do0eniu de ac#i6i#a#e o0eneasc3 <n folosul )0ului do0ne%#e o sin7ur3
le7e: :#o# sau ni0ic;.


NOTE:

1. +AC>FA(E==, %Rene Laennec, =rance Di0anc9e0 +ille, 2CC2H
2. .EJE(, '(IAD)*: Legons d5#istoire de la pensee medicale, p. &&. Au#orii
dau drep# da#3 a nu0irii lui +, la ec?er 5iua de 6 sep#e08rie 1&16.
3. +AC>FA(E==, $.: Rene Laennec, =rance Dina0c9e, +ille, 2CC2H
4. 'e2#ual :coup dRepin7le; ^ o lo6i#ur3 u%oar3H
5. Despre auscul#aia 0edical3 @#rad. din fr., n. #AH
6. (*I+IE(E, (o7er: 7esc#ic#te der Bardiologie im )2) u )) Ja#r#undert, 2
i0 2llustrierte gesc#ic#te der 1edizin, I. 4., Andreas, Sal58ur7 1/&1, S. 1253-1264H
". =)(S.A, Lerner: Selbstversuc# /rinnerungen eines C#irurgen
Dros#e, Diisseldorf, 1/"2.



LI+>E+. C)(AD (d',E -I (ADI)+),IA


Is#oria radiolo7iei <ncepe cu Lil9el0 Conrad (on#7en. In luna noie08rie a anului 1&/5,
2C/
fi5icianul lucra <n la8ora#orul unei 0ici uni6ersi#3i c3u#4nd s3 s#a8ileasc3 efec#ele #recerii
curen#ului elec#ric prin di6erse #u8uri 6ida#e de orice coninu# sau conin4nd 7a5e rare. =ap#ul
care 1-a condus spre descoperirea sa a fos# ur03#orul: prin#r-o desc3rcare elec#ric3 <n#r-un #u8
>i##orf, a%e5a# <n apropierea unui ecran fluorescen# de care <l separa o foaie de 94r#ie, L. C.
(on#7en o8inea ilu0inarea ecranului.
1
Con6ins de i0por#ana feno0enului <i spune soiei
Ier#9a, care <l <nsoea: :A0 descoperi# ce6a care <i 6a face pe oa0eni s3 spun3: (on#7en a
<nne8uni#.;. Cu oca5ia acelei de0ons#raii din la8ora#or, cerce#3#orul efec#uea53 %i radio7rafia
04inii soiei sale. Al#e e2peri0en#e <i per0i# s3-%i co0ple#e5e o8ser6aiile, as#fel c3 au#orul es#e
<n 03sur3 s3 pre5in#e, la Socie#a#ea =i5ico-.edical3 din Liir58ur7, <n 2& dece08rie 1&/5, pri0a
co0unicare asupra descoperirii ra5elor V. S#ruc#ura#3 pe 1" capi#ole scur#e, lucrarea in#i#ula#3 (n
nou tip de radiaii es#e pu8lica#3 direc#, f3r3 a 0ai #re8ui s3 fie ci#i#3 <n plenul %edinei. +a 1
ianuarie 1&/6 (on#7en #ri0i#e e2#rase ale co0unic3rii celor 0ai cunoscui fi5icieni ai #i0pului,
precu0 %i principalelor co#idiane din lu0e: eue =reie $resse @Aus#riaA, E6enin7 S#aandard
@.area Iri#anieA, =ran?fur#er Gei#un7 @,er0aniaA, eE Jor? 'i0es @*.S.A.A %i +e .a#in
@=ranaA.
+a 13 ianuarie 1&/6 es#e in6i#a# s3 fac3 o de0ons#raie <n pre5ena Faiserului Lil9el0 al
II-lea, ur0a#3 de o a doua <n 23 ianuarie la *ni6ersi#a#ea din Liir58ur7. Cu oca5ia celei de a
doua de0ons#raii efec#uea53 %i radio7rafia 04inii ana#o0is#ului FSlli?er care declar3 c3 %edina
la care a par#icipa# a fos# cea 0ai i0por#an#3 din#re cele la care a lua# par#e #i0p de 4& de ani.
$ropunea ca noului #ip de radiaii s3 li se a#ri8uie nu0ele descoperi#orului.
I0por#ana aces#ora nu scap3 ni03nui %i u#ili5area lor se 7enerali5ea53 rapid deoarece
proprie#a#ea de a #ra6ersa di6erse 0edii le d3dea posi8ili#a#ea e2plor3rii :in 6i6o; a corpului
o0enesc, reali54nd o 9ar#3 6eridic3 a#4# a ana#o0iei nor0ale c4# %i a proceselor 0or8ide.
Mnc3rca# de onoruri, (on#7en o8ine drep# <ncoronare supre03 <n anul 1/C1 pre0iul o8el
pen#ru 0edicin3.
Sun# 0uli ce ur0ea53 f37a%ul noii descoperiri pe care o de56ol#3 <n 3rile respec#i6e.
Din#re cei 0ai renu0ii <i a0in#i0 pe: An#oine IeclRere @1&56-1/3/A, ,as#on =arssel @1&"6-
1/5CA, Al8an Fo9ler @1&"4-1/4"A, =rancis Lillia0s @Ios#onA %i alii.
2

u0eroase <08un3#3iri #e9nice, 8uc?B, po##er, descoperirea su8s#anelor de con#ras#,
punerea la punc# a dispo5i#i6elor 6i54nd scur#area #i0pului de e2punere, #o0o7rafia,
co0pu#er#o0o7rafia %.a. 6or face din radiolo7ie o 0e#od3 de e2plorare uni6ersal accep#a#3 ce
desc9ide noi ori5on#uri i0a7is#ice unor speciali#3i ca or#opedia - #rau0a#olo7ia. Cons#rui#e <n
confor0i#a#e cu noile cerine, apara#ele de e2plorare radiolo7ic3, %i fir0ele produc3#oare,
onorea53 din plin #e9nolo7ia unui secol de pro7res.


21C

RADIA)II. MEDICINA NUCLEAR*. (ar descoperire din do0eniul 0edical care s3 se
8ucure de un a#4# de 0are succes. P3rile dispun4nd de un <nal# ni6el #e9nolo7ic se do#ea53 <n
c4#e6a luni cu ins#alaiile necesare ap#e s3 reali5e5e rapid %i f3r3 dureri, pe 6iu, :au#opsiile;
dori#e.
3
=rana es#e <n frun#ea aces#ei :curse de ur03rire; condus3 de o e2cepional3
personali#a#e, An#oine Ieclere. A#4# radio7rafiile c4# %i radioscopiile, nu0eroase %i ne<nsoi#e de
0i!loacele de pro#ecie cele 0ai ele0en#are, do6edesc <n scur# #i0p c3 po# fi noci6e. <n aprilie
1&/6, .arcuse, Daniel %i Delor0e pu8lic3 lucrarea Dermatose et alopecie <n care a#r37eau
a#enia asupra po#enialului pa#o7enic al iradierii necon#rola#e. $resa se sesi5ea53 %i K. Ielo# scria
<n 1/C4: :E0piris0ul es#e 9a5ard, nu e2is#3 do53ri %i, pen#ru aces# 0o#i6, ron#7en#erapia nu es#e
o %#iin3.;. <n ciuda a6er#is0en#elor, noua 0e#od3 #erapeu#ic3 se e2#inde, deoarece <%i do6ede%#e
eficiena <n 6aria#e afeciuni ca #u0orile 9ipofi5ei %i ale #es#iculelor, scia#icile re8ele de cau53
6er#e8ral3, di6erse afeciuni 7inecolo7ice %.a.
Mn paralel, se preci5ea53 indicaiile %i se fac efor#uri #e9nic-cons#rucri6e din par#ea
fi5icienilor %i in7inerilor ce proiec#ea53 dispo5i#i6ele %i ins#alaiile e0i3#oare de ra5e V., <n
scopul a0elior3rii perfor0anelor aces#oraH descoperirea radioac#i6i#3ii na#urale c4# %i pro#ecia
0ai 8un3 a ins#alaiilor respec#i6e @8linda!e, ca0ere i5ola#e e#c.A 6or li0i#a c40pul de aciune
pa#o7enic3 a ren#7en#erapiei.


Radioactivitatea natural es#e descoperirea lui >enrB IecOuerel @1&52-1/C2A
Mn iarna anului 1&/6 cerce#3#orul <%i pre73#e%#e 0a#erialul necesar unui e2peri0en#, <n#re
al#ele %i o plac3 acoperi#3 cu cris#ale de sulfa# de uraniu. Soarele, de care are ne6oie pen#ru
efec#uarea <ncerc3rilor sale, lipse%#e de la <n#4lnire %i o0ul de %#iin3, 7ri!uliu %i econo0, depune
cele pre73#i#e, <n#re al#ele placa cu cris#ale de uraniu %i fil0ele fo#o7rafice de care a6ea ne6oie,
<n#r-un ser#ar, propun4ndu-%i reluarea e2perienei de <nda#3 ce 6a dispune de condiii de
lu0ino5i#a#e op#i03. <n#r-una din 5ilele ur03#oare soarele reapare %i IecOuerel <ncearc3 reluarea
e2peri0en#uului. Spre 0area sa surpri53, cons#a#3 c3 fil0ele fo#ofrafice care <nsoeau placa
acoperi#3 cu cris#ale de sulfa# de uraniu, e#an% <nc9ise <n#r-un dulap al la8ora#orului, erau e2puse
@8elic9#e#A. Al#e e2peri0en#e confir03 o8ser6aia iniial3. -ase co0unic3ri pre5en#a#e <n#re 24
fe8ruarie %i 12 0ai 1&/6 fac din IecOuerel p3rin#ele :radioac#i6i#3ii;, a%a cu0 6or nu0i soii
$ierre %i .3rie Curie cali#a#ea unor corpuri de a e0i#e radiaii <n 0od na#ural. De al#fel, lucr3rile
<n paralel a ec9ipei Curie confir03 o8ser6aiile lui IecOuerel. Ele duc %i la descoperirea
poloniului %i radiu0ului <n anul 1&/&.
Mn con#inuare cerce#3#orii reu%esc s3 s#a8ileasc3 #ipurile de radiaii e0ise de ele0en#ul
radiu0 %i anu0e:
211
o ra5e alfa @f A cons#i#ui#e din nuclei de 9eliu posed4nd doar o redus3 for3 de
pene#raieH
o ra5e 8e#a @gA alc3#ui#e din elec#roni 0ai pene#raniH
o ra5e 7a0a @hA de #ipul ra5elor V dar cu o lun7i0e de und3 0ul# 0ai scur#3.
(adiu0#erapia 6a u#ili5a ul#i0ele dou3 #ipuri de radiaii %i se 6a de56ol#a la <ncepu# <n
=rana unde Danlos, Lic?9a0 %i De7rois fac oper3 de pioniera#. Do5i0e#ria face pro7rese
i0por#an#e iar uni#a#ea de radiaii pri0e%#e nu0ele de :(; de la (en#7en. .uli fi5icieni %i
c9i0i%#i se 6or preocupa de pro8le0a :0ar?erilor;, adic3 de ur03rirea des#inului fi5iolo7ic al
unei 0olecule de su8s#an3 na#ural-radioac#i63 <n corpul o0enesc.



Radioactivitatea artificial a fos# descoperi#3 de =rederic %i Irene Kolio#-Curie <n 1/33. Ei
8o08ardea53 o in#3 din alu0iniu cu ra5e alfa de poloniu o8in4nd fosfor radioac#i6. (eine0
fap#ul c3 %i (u#9erford @1/1/A <nre7is#rase efec#e ase03n3#oare folosind al#e ele0en#e.
Aces#e lucr3ri au repre5en#a# punc#e de plecare pen#ru noi cerce#3ri ce 6or duce la
descoperirea unor noi su8s#ane radioac#i6e <0plinind unul din#re 6isele 0ul#iseculare ale
o0enirii %#iinifice, #rans0u#area ele0en#elor.
oii i5o#opi 6or 73si 0ai frec6en# <n#re8uinare <n:
- dia7nos#ic deoarece 0oleculele <nc3rca#e cu 0a#erial radioac#i6, a64nd o 6ia3 0ul# 0ai
scur#3, 6or fi prefera#e, fiind 0ai puin noci6e dec4# sursele pre635u#e cu radioac#i6i#a#e na#ural3H
- de ase0enea %i <n #erapie, c3ci i5o#opii do6edesc o anu0i#3 afini#a#e pen#ru un anu0i# #ip
de esu#, ca de e2e0plu fosforul radioac#i6 pen#ru 8olile s4n7elui %i iodul radioac#i6 pen#ru
afeciunile #iroidei.
Iradieri cu i5o#opi de co8al# %i cesiu radioac#i6 6or co0ple#a pale#a de posi8ile proceduri
#erapeu#ice pe 8a53 de radioac#i6i#a#e ar#ificial3.
u pu#e0 <nc9eia aces# capi#ol f3r3 a su8linia uria%ele pro7rese ale radioac#i6i#3iiUcare
recur74nd la 8e#a#roane %i ciclo#roane, accelera#oare de par#icule, au a0eliora# %i 6or a0eliora <n
con#inuare perfor0anele #erapiei radian#e, <n special <n do0eniul oncolo7iei.


NOTE:

1. +A+AE, CI., CA*SSE.E', Alain: 7escjic#te der Radiodiagnosti", i0
2llustrierte 7esc#ic#te der 1edizin, I. VI., Andreas, Sal58ur7, 1/&2, S. 21/5-2221H
2. +A+AE, CI., CA*SSE.E', Alain: Rontgen - der 0lic" in den
212
1ensc#en, i0 Sternstunden der 1edizin, Andreas, Sal58ur7, 1/&4, S. 445-4"1H
3. $()*V, C9arles: 7esc#ic#te der Radiot#erapie In 2llustrierte 7esc#ic#te der
1edizin, I. 6., S. 2223-2243.
213

DE +A EV$E(I.E' +A DE'E(.IIS..
=(Ai)IS .A,EDIE, C+A*DE IE(A(D -I
:CEI $A'(*;



A0 <n#4lni# e2peri0en#ul <n 0edicin3 <nc3 din 6re0ea -colii din Ale2andria, a lui ,alenus
%i s-a prac#ica# c4nd %i c4nd de-a lun7ul anilor ce au ur0a#.
M<n secolul al V+V-lea re6ine <n for3 o da#3 cu .a7endie, Claude Iernard %i :Cei $a#ru;
ca o consecin3 a #eore#icienilor %#iinelor cu care a0 f3cu# cuno%#in3 <n pa7inile preceden#e.

=(Ai)IS .A,EDIE @1"&3-1&55A

.a7endie d3 do6ad3 de-a lun7ul <n#re7ii sale cariere de un deose8i# dar al o8ser6aiei
spon#ane dar %i de capaci#a#ea de a <nre7is#ra cu rapidi#a#e feno0enele sur6eni#e <n cursul e2peri-
0en#elor ela8ora#e de el <nsu%i. Es#e un ino6a#or care de56ol#3 0edicina pe 8a5ele unei fi5iolo7ii
e2peri0en#ale pe care o duce p4n3 la ni6el celular. Va folosi <n aces# scop, foar#e adesea,
su8s#ane far0acolo7ice ce %i-au 73si# u#ili5area curen#3 p4n3 c3#re a doua !u03#a#e a secolului
VV, $aracelsus fiind cel ce f3cuse pri0ii pa%i <n direcia :c9i0i53rii; 0edicinii.
E2peri0en#ele lui desc9id dru0uri in#eresan#e 6ii#orului prin deose8i#a a#enie pe care o
acord3 fi5iolo7iei ali0en#are %i feno0enelor de anafila2ieH se 6a spri!ini <n funda0en#area
aces#ora pe da#e de fi5ic3 %i c9i0ie deoarece <i repu7n3 concep#ele f3r3 solide 8a5e fap#ice. $oa#e
pen#ru aces# 0o#i6 se declara, ori de c4#e ori a6ea oca5ia, con#ra 6i#alis0ului lui Iic9a#.
1
El si0#e
c3 0edicina es#e <n sc9i08are de paradi703 %i acionea53 <n aces# sens.
+ic9#en#9aeler, un o0 de %#iin3 con#e0poran, o8i%nuia s3 spun3: :Cu .a7endie, 0edicina
se despar#e de #recu#ul ei.;
2
.
S#r3luci#ul s3u ele6 %i ur0a%, Claude Iernard, cu care nu s-a <neles dec4# foar#e rar, <i 6a
con#inua %i des364r%i opera.

C+A*DE IE(A(D @1&13-1&"&A

Se na%#e la 12 iulie 1&13 <n#r-un s3#uc din depar#a0en#ul (9one, la Sain# Kulien-en-
Ieau!olois, ca fiu al unui 6i#icul#or.
$erfor0anele sale %colare sun# 0ai de7ra83 0odes#e %i nu anun3 cu ni0ic 6ii#orul o0 de
214
%#iin3. +a 64rs#a de op# ani p3rin#ele Iou7aud <i d3 c4#e6a lecii de li08a la#in3 dup3 care de6ine
ele6 al Cole7iului Kesuiilor din Villefranc9e,
3
#i0p de op# ani. Dup3 o #recere prin '9oisseB
@AinA, nese0nifica#i63 de al#fel, ia#3-1 ins#ala# ca :ucenic; <n far0acia lui +. ,. =. .ille# din
Vaise, o su8ur8ie a +Bonului. Aici se fa0iliari5ea53 #i0p de un an %i !u03#a#e cu far0acolo7ia
#i0pului, o8ser63 na#ura, ca %i par#iculari#3ile :ciuda#e; ale unora din#re pacieni, dar <%i
d3ruie%#e par#e din #i0pul li8er unei pasiuni do0inan#e. '4n3rul se crede scrii#or. .ai e2ac#,
au#or dra0a#ic. A scris un 6ode6il,
4
:'randafirii (94nului; %i 7rifonea53 ul#i0ele pa7ini ale unei
dra0e ce 6a 57udui p304n#ul, :Ar#9ur din Ire#ania;, c3reia <i pune punc# final <n 1&33.
Dup3 un 8ine 0eri#a# concediu pe#recu# <n sa#ul na#al, Sain# Kulien, ia#3-1 pe #4n3rul au#or %i
ucenic-far0acis# porni# <n 1&34 la cucerirea unei spera#e 7lorii li#erare spre $arisul #u#uror
ilu5iilor. Aici reu%e%#e, cu0 6a fi f3cu# nu %#i0, s3-%i #reac3 dra0a pe su8 oc9ii profesorului de
li#era#ur3 de la Sor8ona, Sain#-.arc ,irardin, al c3rui 6erdic# lapidar %i con6in73#or suna: :Ai
p3r3si# far0acia, ocupai-63 cu 0edicina %i p3s#rai li#era#ura pen#ru ceasurile de odi9n3.;.
5

=3r3 cea 0ai 0ic3 e5i#are Claude se <nscrie prin#re s#udenii -colii de .edicin3 din $aris,
unde un an 0ai #4r5iu @1&35A efec#ua pri0a disecie. E2#ern @1&3"A %i apoi in#ern @1&3&A f3r3
deose8i#3 s#r3lucire, <l <n#4lni0 din 1&41 ca prepara#or al lui .a7endie la Colle7e de =rance. <n
1&43 o8ine #i#lul de doc#or <n 0edicin3 cu lucrarea Despre sucul gastric i rolul su n digestie
Anul 1&44 es#e 0arca# de e%ecul #en#a#i6ei de a o8ine locul %i #i#lul de profesor a7re7a# la
=acul#a#ea de 0edicin3 @ca#edra de ana#o0ie %i fi5iolo7ieA, fiindu-i prefera# Cons#an# SappeB.
Mn sc9i08, dup3 #rei ani es#e nu0i# ad!unc# al lui .a7endie la Colle7e de =rance.
.a7endie 6a !uca un rol deose8i# <n orien#area iniial3 a #e0elor %i 0e#odei de lucru a lui
Claude Iernard, care d3 do6ad3 de 0ul#3 s#3ruin3 %i i0a7inaie <n #o# ceea ce <n#reprinde,
reu%ind s3-%i dep3%easc3 0aes#rul deoarece es#e du8la# %i de un ascui# spiri# filosofic. Va c3u#a s3
r3spund3 nu nu0ai <n#re83rii :ce se <n#40pl31;, dar %i :cu0 se <n#40pl31;. $rin aces# 0od de a
pri6i lucrurile, el confer3 e2peri0en#alis0ului di0ensiunile unui raionalis0 de#er0inis#.
6
R
"

'i0p de dou35eci %i doi de ani a8ordea53 <n la8ora#or cele 0ai 6aria#e #e0e de fi5iolo7ie:
Cerce#3ri asupra aciunii curareiH
Cerce#3ri asupra funciei 7lico7ene#ice a fica#uluiH
Do6e5i asupra cen#rului 6aso0o#or 8ul8o-ra9idianH
Vasodila#aia dup3 seciunea si0pa#iculuiH 9iper6ascu-lari5aia %i <nc3l5irea or7anelorH
Vasodila#aia dup3 s#i0ularea ner6ului lin7ual. :Secreia pos#-parali#ic3; a 7landelor
sali6are su80a2ilare dup3 seciunea coardei #i0panului.
Mn anul 1&65, 8a5a#3 pe re5ul#a#ele aces#ei lun7i perioade de ac#i6i#a#e, pu8lic3 2ntroduction
l5etude de la mediane e$perimentale
K

C4#e6a principii de ordin filosofic 6or conduce <n#rea7a 6ia3 profesional3 a cele8rului
fi5iolo7. :u sun# 0a#erialis# %i nici 6i#alis# - Vi#ali%#ii afir03, 0a#eriali%#ii afir03 %i ei <n sens
215
con#rar... <n cerce#3rile 0ele <ncerc s3 s#a8ilesc o <nele7ere <n#re ani0is0 %i 0a#erialis0. 'o#ul
#re8uie do0ina# de un 6i#alis0 ade63ra#, adic3 de #eoria e6oluiilor.... *nde conduce
0a#erialis0ul1 +a a8surd... u afir0 ni0ic, nu %#iu ni0icH ade63rul %i ne%#iina <0i per0i# s3 fac
ipo#e5e, s3 poe#i5e5 %i s3 8rode5 confor0 sen#i0en#elor %i na#urii 0ele.;
/

Aces#e principii e#ice %i filosofice se #ranspun <n :In#roducere; precu0 ur0ea53:
o $unc#ul de plecare pen#ru o cerce#are e2peri0en#al3 poa#e fi o8ser6aia,
in#uiia sau #eoria.
1C

o Se0nul ce carac#eri5ea53 0e#oda e2peri0en#al3 es#e independena,
de#a%area ei de orice concep# s#r3in de %#iin3.
11

o E2peri0en#a#orul #re8uie s3 se <ndoiasc3, s3 fu73 de ideile fi2e,
preconcepu#e %i s3-%i p3s#re5e <n per0anen3 o li8er#a#e spiri#ual3
#o#al3.
12

o $en#ru a accep#a un de#er0inis0 defini#i6 #re8uie s3 ne spri!ini0 pe
pro8e dar %i pe con#ra-pro8e.
13

Cri#ica unui procedeu %i re5ul#a# e2peri0en#al #re8uie s3 se spri!ine pe fap#e %i nu pe 6or8e.
Aces#ea nu sun# adesea dec4# 7reu defini8ile @e2.: 6i#al, 6ia3, idiosincra5ie e#c.A.
14

o .edicina e2peri0en#al3 es#e a doua e#ap3 a 0edicinii %#iinifice, pri0a
es#e cea a o8ser6aiei.
15

o .edicina e2peri0en#al3 nu se orien#ea53 <n funcie de doc#rine 0edicale
sau sis#e0 filosofic.
16

-i #o#u%i Claude Iernard <%i creea53 %i el concep#ul s3u filosofic de care ine sea0a de-a
lun7ul <n#re7ii 6iei %i care condiionea53 <n#rea7a sa oper3. Ci#30: :'re8uie s3 ine0 0in#e:
le7ea de neclin#i# <n 0edicin3 ca %i <n celelal#e %#iine e2peri0en#ale es#e de#er0inis0ul.
De#er0inis0ul es#e ceea ce precede sau ceea ce ur0ea53 unui feno0en. oi nu acion30 asupra
esenei unui feno0en din na#ur3, ci nu0ai asupra condiiilor sale de apariie. $rin aceas#3
carac#eris#ic3 se deose8e%#e de#er0inis0ul 8iolo7ic de fa#alis0 asupra c3ruia nu e2is#3
posi8ili#a#ea de a in#er6eni.
1"
.ai e2ac# Claude Iernard su8su0a de#er0inis0ului 8iolo7ic
condiiile 0a#eriale, fi5ice %i c9i0ice care de#er0in3 cons#an# %i uni6oc un anu0i# feno0en
dese0na# ca efec#, pe care <l pu#e0 repe#a dup3 6oie f3r3 a #re8ui s3 recur7e0 la prac#ici 0is#ice,
#eolo7ice sau concep#e 0e#afi5ice. 'oa#e aces#ea confer3 unei profesiuni sau preocup3ri
carac#erul de ne%#iin#ifici#a#e. Erau cri#erii se6ere ce 6or duce la un anu0i# reduc#ionis0 li0i#4nd
0asa feno0enelor :%#iinifice;, <ns3 a6eau a6an#a!ul c3 e2cludeau anu0i#e prac#ici du8ioase ca
ad0inis#rarea de eli2ire, licori e#c, care f3ceau 7loria %arla#anilor, s#recurai f3r3 6reo !us#ificare
<n r4ndurile de6o#ailor ur0a%i ai lui Esculap.
Mnc3rca# de onoruri %i #i#luri, Claude Iernard se re#r37ea la 1C fe8ruarie 1&"& <n :lu0ea
u08relor;, la nu0ai 65 de ani.
216
Viaa sa1 *n des#in <n ser6iciul 0uncii. (eu%i#a lui1 *n 0are pas <n pro7resul 0edicinii.
A fos# Claude Iernard un soli#ar1 C4#u%i de puin. Ele6ii s3i l-au con#inua# <nain#e de #oa#e
<n =rana. Dincolo de (9in, <n ,er0ania, ap3rea o 7eneraie de de6o#ai oa0eni de %#iin3
repre5en#4nd, <n 0are, aceea%i 0edicin3 e2peri0en#al3, :Cei pa#ru; sau :,rupul 1&4";. <i
nu0i0: Cari +udEi7, Du Iois-(eB0ond, >el09ol5 %i Iruc?e. De%i ul#i0ii #rei, ele6i ai lui
.#iller, credincio%i 6i#alis0ului, au susinu# 0ul# #i0p aceas#3 doc#rin3, au reu%i# cu #oii, <n
ul#i03 ins#an3, s3 duc3 la 8un sf4r%i# ceea ce reu%iser3 <n =rana .a7endie %i Claude Iernard.


NOTE:

1. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: Lecons d5#istoire de la pensie medicale, p. 123H
2. I)*VE)', ,illes, DE+I)J CC9.: Die e$perimentalle %#ijsiologie, in 2llustrierte
7esc#ic#te der 1edizin, #. VIII, S. 2/C1-2/C6H
3. SI,E(, C9., *DE(L))D, A.E.: ! S#ort 4istor: of 1edicine, Clarendon, $aris,
1/62, p. 2/4-2//H
4. Specie de co0edie u%oar3 sau fars3, de o8icei <n#r-un ac#, in#ercala#3 cu 0elodii %i
0o0en#e core7raficeH
5. IE(A(D, Claude: /infil#rung in das Studium der e$perimentallen 1edizin, $aris,
1&65, S. 322H
6. Concep# preconi5a# <nc3 din An#ic9i#a#e de c3#re A?0aion su8 nu0ele de isonomie %i
dup3 Claude Iernard de Cannon ca 9o0eos#a5ieH
". IE(A(D, Claude: /infu#rung in das Studium der e$periomentallen 1edizin, S. 16-1"H
&. IE(A(D, Claude: 'raducere din 7er0an3 %i france53, @punc# " %i &A: In#roducere la
s#udiul 0edicinii e2peri0en#aleH
/. IE(A(D, Claude: Le Ca#ier rouge @1&5C-1&6CA, 2ntroduction par +eon Del9ou0e,
,alli0ard, $aris, 1/42, S. 16CH
1C. IE(A(D, Claude: 2ntroduction l5etude de la medicine e$perimentale, Ed. 7er0an3,
S. 216-23CHH
11. IE(A(D Claude: 2bidem, S. 66H
12. IE(A(D Claude: 2bidem, S. 5/
13. IE(A(D Claude: 2bidem, S. 245H
14. IE(A(D, Claude: 2bidem, S. 25&
15. IE(A(D Claude: 2bidem, S. 2""
16. IE(A(D Claude: 2bidem, S. 3C4
1". IE(A(DH Claude: 2bidem, S 3C5
21"

+)*IS $AS'E*(, +IS'E(, A'ISE$SIE, ASE$SIE



Mnain#e de apariia lui $as#eur se cuno%#ea doar un 7er0ene, cel descoperi# de Da6aine,
6ino6a# de declan%area epide0iilor de an#ra2.
Sediilor, c9irur7 france5, 6a u#ili5a din 1&"& #er0enul de :0icro8iolo7ie; care a6ea s3
dese0ne5e o 8un3 par#e din re5ul#a#ele cerce#3rilor %i descoperirilor ce 6or a8orda un nou
do0eniu de ac#i6i#a#e al 8iolo7iei %i 0edicinii.
+ouis $as#eur se n3%#ea <n 5iua de 2" dece08rie a anului 1&22 <n 0ica locali#a#e Dale din
depar#a0en#ul Kura. 'a#3l s3u, #383car, fos# su8ofier, se s#a8ile%#e cu <n#rea7a fa0ilie cinci ani
0ai #4r5iu la Ar8ois, unde +ouis <%i 6a pe#rece copil3ria %i adolescena.
Din 1&3/ 6ii#orul c9i0is#, 7lorie a =ranei, pu#ea fi <n#4lni# la Iesan7on unde <%i #recea
8acalaurea#ul cu un califica#i6 0ediocru.
Mn sc9i08 <n anul 1&43, <n ur0a unui e2a0en de selecie la care o8inea un 0eri#uos loc al
cincilea era ad0is ca s#uden# al -colii or0ale din $aris. =a0ilia dispune de 0i!loace 0a#eriale
reduseH #4n3rul a o8inu# o 8urs3 de s#udii pe care #re8uie s3 o co0ple#e5e cu 0odes#ul 6eni# adus
de :!o88ul; de a!u#or de la8oran# pen#ru fi5ic3.
Dup3 ce la sf4r%i#ul anilor de s#udii <%i susine diser#aia <n fi5ic3 %i c9i0ie %i o8ine #i#lul de
doc#or la 25 de ani, <%i dedic3 <n#rea7a ener7ie s#udiului cris#alelor, o8iec#i6 %#iinific la ordinea
5ilei. 'enaci#a#ea %i cuno%#inele #4n3rului cerce#3#or 6or fi r3spl3#i#e prin descoperirea
feno0enului de asi0e#rie 0olecular3, con#ri8uie i0por#an#3 <n do0eniul s#ereoc9i0iei.
1

Aces#e lucr3ri %i cele din al#e do0enii ale fi5ico-c9i0iei <i aduc <n 1&4/ nu0irea ca
profesor suplini#or de c9i0ie la =acul#a#ea de -#iine din S#ras8ur7. <n acela%i an se c3s3#ore%#e cu
.arie-+auren#, fiica rec#orului uni6ersi#3ii din acel ora%, o fe0eie in#eli7en#3, ce 6a <nele7e s3
susin3 de-a lun7ul <n#re7ii sale Biei efor#urile %i iniia#i6ele unui so sor#i# cele8ri#3ii.
Mn 1&54 +ouis $as#eur de6ine decan al =acul#3ii de -#iine din +illeH ora%ul se 73sea pe un
loc de frun#e <n ceea ce pri6e%#e indus#ria ali0en#ar3 france53. Aici, la cererea produc3#orilor
locali, noul profesor-decan iniia53 o nou3 serie de cerce#3ri asupra fer0en#aiei lac#ice.
Dup3 #rei ani de ac#i6i#a#e, un pri0 0e0oriu conse0na i5olarea %i iden#ificarea unei le6uri
care re7i5a for0area acidului lac#ic plec4nd de la 5a9aruriH de ase0enea, c3 acidi#a#ea %i c3ldura
o0oar3 le6ura, c3 a#4# #eoria lui Kus#us 6an +ie8i7 @1&C3-1&"3A c4# %i cea a lui Ier5elius @1""/-
1&&4A nu se pu#eau susine prin fap#e. (e5ul#a#ele lucr3rilor <ncep s3-i pun3 <n#re8area dac3 nu
cu06a %i procesele pa#olo7ice au drep# cau5e in#er6enia anu0i#or 0icroor7anis0e specifice.
2

21&
efiind 0edic, $as#eur e5i#3 0ul# #i0p <n a se an7a!a pe dru0ul spinos al r3spunsului p4n3
ce, <n 1&65, profesorul %i sf3#ui#orul s3u K.I. Du0as <l con6in7e s3 a8orde5e s#udiul :epide0iei
bolii viermilor de mtase' de la Arles. Era o #e03 ce seR6a solda cu re5ul#a#e surprin53#oare care
<i 6or aduce <n dar, o da#3 <n plus, :in6idia 0edicaru0;.
3

Din aceas#3 perioad3 de indeci5iuni da#ea53 e2peri0en#ele care <l duc la de0ons#raia
ine2is#enei :7eneraiei spon#anee;. 0oala viermilor de mtase <l o8sedea53 %i, din nou, cele8ra
sa #enaci#a#e <l face s3 descopere pe #oa#3 seria de for0e in#er0ediar 0e#a0orfo5ice - o0i5i,
pupe, flu#uri %i ou3 - c3 8oala %i #rans0i#erea ei se da#oresc para5i#3rii cu :corpusculi;, <n fond
0icroor7anis0e, do#a#e cu proprie#3i pa#o7enice.
Anul 1&6& es#e un an 7reuH o 9e0iple7ie s#4n73 <l o8li73 s3 renune la #oa#e ac#i6i#3ile. <n
0od surprin53#or se recuperea53 %i reu%e%#e s3-%i reia cerce#3rile <n#r-un la8ora#or pus la
dispo5iie de 7u6ern.
Ml p3r3si0 o clip3 pe $as#eur pen#ru a do6edi cu fap#e <n ce 03sur3 a6eau drep#a#e +ei8ni5
%i Au7us#e Co0#e c4nd fi2au drep# cri#erii de recunoa%#ere a :ade63ra#elor %#iine; cali#a#ea de a
pu#ea :#raduce <n prac#ic3; re5ul#a#ele cerce#3rilor <n#reprinse.
+u0ea c9irur7ical3 a secolului al VlV-lea es#e ad4nc <n7ri!ora#3 de se6era 0or#ali#a#e,
pes#e 4&", ce 7re6ea53 ac#ul opera#or. Cau5a1 ,ra6ele infecii locale sau sep#ice0ii
pos#opera#orii. C9irur7ii, de e2celen#3 cali#a#e, a8und3. =rana <i are pe .al7ai7ne, ela#on,
(ic9a#, 'illau2, $ean %i C9assai7nac. .area Iri#anie, pe +aEson 'ai#, Fei#9, Spencer Lells %i
IroEn. ,er0ania, pe +an7en8ec?, Die##en8ac9, Iruns, uss8au0, Vol?0ann %i Si0on. S*A,
pe Ia##eBH I#alia, pe Io##ini. 'oi cred c3 <08un3#3irea re5ul#a#elor ar s#a <n perfecionarea
#e9nicilor opera#orii %i a punerii la punc# a unui ins#ru0en#ar c4# 0ai rafina#.
Efor#urile lor se soldea53 cu e%ecuri la0en#a8ile %i cu a#4# 0ai repro8a8ile cu c4# nu
8ine6oiesc s3 ia <n considerare a6er#is0en#ele unora ca >ol0es @Ios#on, 1&43A %i Se00elEeis
@Viena, 1&4"A care, s#udiind fe8rele puerperale, puseser3 pri0ele !aloane ale i0plicaiilor sep#ice
<n o8s#re#ic3 %i 7inecolo7ie.
+is#er, care ur03re%#e ac#i6i#a#ea lui $as#eur, precu0 %i re5ul#a#ele o8inu#e de aces#a, d3
do6ad3 de o in#uiie 7enial3 #ranspun4nd %i adap#4nd ac#ul c9irur7ical la principiile s#a8ili#e de
$as#eur. In#roduce o8li7a#i6i#a#ea unei i7iene draconice a s3lii de operaie, a ins#ru0en#arului, a
c40pului opera#or %i a 04inilor c9irur7ului, iar operaia se desf3%oar3 su8 un spraB an#isep#ic de
car8ol @soluii 1: 4C %i 1: 2CA.
De%i 0or#ali#a#ea pos#opera#orie descre%#e si0i#or a#in74nd cifra de 1CY, ni0eni nu se
7r38e%#e s3-%i <nsu%easc3 noua 0e#od3. Se pare c3 6ira!ul se 6a produce doar dup3 6i5i#a pe care
+ucas-C9a0pionniara %i ,ueneau de .ussB i-o f3ceau lui +is#er <n Scoia, <n 1&6/. An#isepsia
in#ra <n panoplia 0e#odelor ce a6eau s3 <nsoeasc3 p4n3 <n 5ilele noas#re ac#ul c9irur7ical.
Mn 1&"4 Kosep9 +is#er adresa lui $as#eur o scrisoare prin care <l felici#a pen#ru succesele
21/
o8inu#e <n ac#i6i#a#ea %#iinific3 %i <i <0p3r#3%ea opiniile sale <n ceea ce pri6e%#e posi8ili#3ile
aplic3rii an#isepsiei la o0, folosind su8s#ane c9i0ice <nc3 din 1&6". Scrisoarea confir0a 8un3
par#e din lucr3rile lui $as#eur %i 6a con#ri8ui <n lar73 03sur3 la luarea deci5iei aces#uia de a se
dedica in#ensi6 s#udiului pa#olo7iei 6e#erinare %i u0ane.
$e linia aces#or noi preocup3ri +ouis $as#eur descoper3 dup3 1&"" 6i8rionul 9oleric la
p3s3ri, reia s#udiul an#ra2ului %i al 0odului de #rans0i#ere al 8olii precu0 %i posi8ili#3ile de
profila2ie a con#a7iunii prin 6acinare.
$ornind de la lucr3rile predecesorilor %i <n special de la cele ale lui Kenner @1"4/-1&23A,
$as#eur reu%e%#e s3 pun3 la punc# di6erse 6accinuri con#ra 9olerei 73inilor, an#ra2ului %i a
eri5ipelului porcin, u#ili54nd cul#uri de 8acili cu 6irulen#3 a#enua#3. De0ons#raia pu8lic3 din 5iua
de 5 0ai 1&&1 <n care 6accinea53 cu succes 6C de ani0ale - 4& de oi, 1C 6aci %i 2 capre la o
fer03 din $ouillB-le-=or# -confir03 eficiena procedeului con#ra an#ra2ului.
Mn cadrul unui con7res inu# la +ondra, $as#eur rele6a 0eri#ele lui Kenner %i susinea
adop#area #er0enilor :6accin; %i :6accinare; pen#ru procedeul pe care cerce#3#orul en7le5 <l
u#ili5ase pen#ru pri0a da#3.
4
-
5
.
Accep#area 6accin3rii an#ira8ice a #recu# prin ape 0ai fur#unoase. (ou2, 0e08ru al ec9ipei
$as#eur, pusese la punc# procedeul. El u#ili5a in!ecii de 03du63 a spin3rii con#a0ina#3 cu 6irus
ra8ic, <n ordine de 6irulen3 crescu#3. $ri0ul candida# la 6accinare se pre5in#3 la <ncepu#ul lunii
iulie 1&&5H es#e Kosep9 .eis#er <n 64rs#3 de nou3 ani. $ro7nos#icul 0u%c3#urilor es#e re5er6a#.
(o2 refu53 s3 fac3 <ncercareaH riscurile sun# prea 0ari. $as#eur, <n ciuda unor #e0eri 0a!ore, u%or
de <neles, procedea53 la 6accinare. A%#ep#area ce ur0ea53 es#e #eri8il3. Cerce#3#orul %i ec9ipa lui
#r3iesc nopi al8e. 'er0enele de si7uran3 se scur7 cu 7reu#a#e, <ns3 copilul es#e sal6a#.
6

C4#e6a r4nduri din#r-o scrisoare adresa#3, unui prie#en 6or s#a drep# :cap %i <ncepu#; al
asepsiei. Ci#30: :Dac3 a% a6ea onoarea de a fi c9irur7, nu nu0ai c3 a% folosi ins#ru0en#e de o
cur3enie a8solu#3, dar 0i-a% sp3la 04inile cu cea 0ai 0are 7ri!3, a% <n#re8uina doar fese
<nc3l5i#e la 13C-15C 7rade C %i ap3 fiar#3 la 12C-13C 7rade C;. Aceas#3 fra53 si0pl3 a fos#ului fiu
de #383car, acu0 <n cul0ea 7loriei, 6a inspira pe alii ca Ier70ann %i 'errier s3 #ransfor0e ideea
<n fap#3, <n s#erili5a#oare %i ins#alaii au#ocla6e f3r3 de care nici un ac# c9irur7ical, c4# de 0inor,
nu 0ai es#e posi8il.
S#rep#ococul, s#afilococul %i pneu0ococul sun# %i ei descoperii %i aciunea lor pa#o7en3
pus3 <n e6iden3 de o ec9ip3 inspira#3 de o ofensi63 condus3 f3r3 e5i#3ri de un 0aes#ru f3r3 e7al
@1&&CA.
Mn 1&&& lansarea unei su8scripii pu8lice pen#ru finanarea cons#ruciei 2nstitutului %asteur
din $aris se soldea53 cu un surprin53#or succes financiar. Va fi ins#i#uia care 6a aduce =ranei
op# pre0ii o8el.
+a 2" dece08rie 1&/2 cupola Sor8onei es#e 0ar#ora unui deose8i# ac# fes#i6. +ouis $as#eur
22C
era s3r83#ori# cu oca5ia <0plinirii 64rs#ei de "C de ani. $rin#re cei de fa#3 se afla +is#er. +a
felici#3ri, $as#eur <l cuprinde s#r4ns <n 8rae <n faa unei s3li cu respiraia #3ia#3. Doi 5ei ai
)li0pului co8or4ser3 prin#re 0uri#ori.
+a 13 iunie 1&/5, :0arele 8inef3c3#or al o0enirii; #recea <n e#erni#a#e. u, nu a suferi#. Cu
o 5i <nc3 <nain#e de c3derea cor#inei, se 8ucura <nc3 de darul unei #inerei %i 6ioiciuni spiri#uale.


NOTE:

1. F)E+II,, >ul8r?9: liber bedeutende 9rzte der 7esc#ic#te - Louis
%asteur, I.I+, (e8u7en ,.I>, Esslin7en, 1/&2, S. 31-46H
2. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: Lecons d5#istoire de ia pensee medicale, )dile
Kaco8, $aris, 1//6, S. 165-1&CH
3. $AS'E*(, +ouis: Oeuvres completes (eunies par $as#eur, ValerB-
(ado#, " 6olu0es, $aris, 1/22-1/3/H
l. .EJE(, $>., '(IAD)*, $.: Legons d5#istoire de la pensee medicale, )dile Kaco8,
$aris, 1//6, p. 16/-1"/H
5. +)C>AFA(E==, $.: Louis %asteur, France Dimanc#e, Lille, GFFG-
6. +)C>AFA(E==, $.: 2bidem
221
VI'A+IS.



Vi#alis0ul es#e un curen# de 74ndire 8iofilosofic ai c3rui repre5en#ani principali, 0ro8n,
Rosc#laub, Sc#elling %i 0roussais, ocup3 scena ideilor cu i0plicaii 0edicale #i0p de
apro2i0a#i6 o su#3 de ani, de la !u03#a#ea secolului al VVIII-lea p4n3 c3#re sf4r%i#ul pri0ei
!u03#3i a secolului al VlV-lea.
u0i#orul co0un ce-i reunea pe cei pa#ru au#ori a0in#ii era fap#ul, s#a8ili# e2peri0en#al,
c3 un or7anis0 considera# <n #o#ali#a#e sau <n p3rile sale co0ponen#e pu#ea r3spunde la s#i0ulii
la care es#e supus prin#r-o reacie 0o#orie, sen5i#i63 sau secre#orie <n funcie de un anu0i#
specific fi5iolo7ic. Vi#alis0ul, as#fel defini# de c3#re p3rinii lui, era sinoni0 cu ce nu0i0 as#35i
e2ci#a8ili#a#e. =iecare din#re cei pa#ru repre5en#ani 0a!ori ai aces#ui curen# de 74ndire <ncearc3
s3-%i asi7ure o anu0i#3 ori7inali#a#e, co0ple-#4ndu-%i concep#ul de 8a53 cu o serie de no#e pe
care le su8su0ea53 ideii principale pe care %i-o f3ceau despre aceas#3 i0por#an#3 cali#a#e a
or7anis0ului, f3r3 de care 6iaa, dup3 ei, nu era posi8il3.
IroEn 0ai in#roducea dou3 concep#e, cel de stenie %i cel de astenie $ri0ul define%#e o
s#are de reacie defensi63 e2a7era#3 %i noci63 din par#ea or7anis0ului, si#uaie ce poa#e duce la
ins#i#uirea unei s#3ri de :as#enie indirec#3;. <n#r-un as#fel de ca5 ce poa#e a!un7e :in e2#re0is; la
dispariia co0ple#3 a capaci#3ii de reacie a pacien#ului %i la 0oar#e, 0edicul #re8uie s3 in#er6in3
pen#ru a 0odera reac#i6i#a#ea celui suferind. As#enia direc#3, ce poa#e sur6eni <n si#uaii cu0 sun#
cele de :s#ar6a#ion;, lips3 de apor# ali0en#ar spre e2e0plu, poa#e duce %i ea la epui5area
e2ci#a8ili#3iiU re5ul#a#ul fiind #o# e2irusul. <n aces#e ca5uri #erapia 6a 6i5a res#a8ilirea pro7resi63
a unei reac#i6i#3i nor0ale a s#eniei.
(osc9lau8 es#e de p3rere c3 a#4# infla0aiile c4# %i afeciunile #u0orale 0ali7ne nu sun#
al#ce6a dec4# 0anifes#3ri 7enerali5a#e a#ipice ale proceselor 6i#ale de or7ani5are %i reproducere
ale or7anis0ului.
1
$rin ralierea la aces#e po5iii el se plasa pe acela%i punc# de 6edere cu
con#e0poranul s3u, filosoful Schelling, un foar#e in#eresan# #eore#ician al na#urii. +ucrarea
aces#uia Caturp#ilosop#ie
G
a8und3 <n idei e2#re0 de in#eresan#e ce po# fi considera#e funda0en#e
a#4# ale 6i#alis0ului dar %i ale 6irc9oEis0ului pe care <l 6o0 a8orda <n con#inuare.
Ia#3 o scur#3 cronolo7ie a 6ieii %i ac#i6i#3ii sale.
3

1""5 =riedric9 Lil9el0 6on Sc9ellin7 se na%#e <n locali#a#ea +eon8er7 @Li##en8er7AH

1"/C-1"/5 =rec6en#ea53 cursurile fundaiei din 'u8in7en unde, la 64rs#a de %ap#espre5ece
ani, pu8lic3 o diser#aie asupra %catului originar Dup3 un an <i apare o
222
8ro%ur3 asupra 1iturilor-

1"/" Mn lucrarea 2dei asupra unei filosofii a naturii sc9iea53 liniile 0ari ale
Filosofiei Caturii, opera sa capi#al3 de 0ai #4r5iuH

1&C3-1&C6 $rofesor la *ni6ersi#a#ea din Lur58ur7H

1&C6-1&2C .e08ru al Acade0iei de -#iine din .iinc9en %i secre#ar 7eneral al Acade0iei
de Ar#e =ru0oase.

1&2"-1&41 $rofesor la nou <nfiina#a uni6ersi#a#e din ora%ul de pe Isar %i pre%edin#e al
Acade0iei de -#iine, <n#re #i0p pu8lic3 dou3 scrieri pole0ice: %rezentare a
adevratelor aspecte ale filosofiei naturii viznd mbuntirea concepiei lui
Fic#te @1&C6A %i 1onument al scrierii d-lui facobi @1&12A.

1&41 Es#e #ransfera# de c3#re =riedric9 Lil9el0 al IV-lea la Acade0ia din Ierlin
pen#ru a ec9ili8ra influena cresc4nd3 a lui >e7el. +a uni6ersi#a#ea 8erline53
susine <n#re al#ele %i cursuri de 0i#olo7ie %i re6elaie.

1&54 .oare <n locali#a#ea Iade (37a5 din El6eia

)pera co0ple#3 <n 14 6olu0e a fos# pu8lica#3 <n#re 1&56 %i 1&61 de fiul s3u F.E. A.
Sc9ellin7.
Mn con#inuare 6o0 <ncerca s3 desprinde0 ideile sale principale prin care <%i susine #eoria
6i#alis#3, i56or de inspiraie, cel puin parial3, pen#ru cei ce i-au ur0a#.
Sc9ellin7 recunoa%#e drep# unic principiu 6i#alis# e2ci#a8ili#a#ea. Viaa se <nscrie <n#re o
ac#i6i#a#e a8solu#3 care poa#e epui5a ac#i6i#a#ea or7anis0ului supus unor s#i0uli cons#ani %i
ener7ici %i lipsa de s#i0uli. <nsu%i procesul de reproducere es#e de#er0ina# de capaci#a#ea de
e2ci#a8ili#a#e a unui or7anis0. Su8 aces# aspec# Sc9ellin7 era <n#ru #o#ul de acord cu concep#ul lui
Ilu0en8ac9 care 6edea <n e2ci#a8ili#a#e o for3 do#a#3 cu 63di#e cali#3i plas#ic-0odela#oare.
$e de al#3 par#e na#ura e2#erioar3 or7anis0ului dispune de o for3 ni6ela#oare care <ncearc3
s3 di5ol6e indi6idul <n#r-o 0as3 nediferenia#3, lipsi#3 de reac#i6i#a#e-e2ci#a8ili#a#e. .a#eria
pre635u#3 cu capaci#a#e 6i#al3 se opune aces#ui proces ni6ela#or prin dispo5i#i6e care <i per0i# s3
se nu#reasc3, s3 se re7enere5e %i s3 se reproduc3. Dispo5i#i6ele prin in#er0ediul c3rora se
reali5ea53 aces#e funcii sun# de na#ur3 c9i0ic3.
S#i0ulii pro6in din dou3 surse: din 0ediul a08ian# %i din 0ediul in#erior. (olul lor es#e de
223
a supune cons#an# or7anis0ul unui anu0i# 7rad de e2ci#a8ili#a#e re7la#, %#i0 as#35i, prin
0ecanis0e de feed-8ac? la care par#icip3 sis#e0e corela#i6e cu0 e cel cel 9idroelec#roli#ic,
endocrin %.a.
Mn ceea ce pri6e%#e cea 0ai po#ri6i#3 0e#od3 %#iinific3 de e2plorare a i0plicaiilor
6i#alis0ului, Sc9ellin7 op#ea53 pen#ru e2peri0en#alis0. Es#e 0e#oda pe care Claude Iernard %i
ali e2peri0en#ali%#i dup3 el o 6or duce la perfeciune o8in4nd un deose8i# succes. $4n3 a#unci
<ns3 ne 6o0 ocupa <n c4#e6a cu6in#e de ac#i6i#a#ea lui Broussais.
=raneois Kosep9-Vic#or Iroussais @1""2-1&3&A, 0edic 0ili#ar par#icipan# la ca0paniile
napoleoniene, es#e c4%#i7a# de concep#ele 8roEniene la a c3ror r3sp4ndire <n =rana 6a par#icipa
cu deose8i#3 ener7ie. A!uns profesor la spi#alul 0ili#ar Val-de-,r4ce, ine aprecia#e lecii pu8lice
%i #ip3re%#e <n 1&16 o lucrare in#i#ula#3 /$amen de la doctrine generalement adopie
>
, <n care
cri#ica concep#ul 0edicinii ana#o0oclinice precu0 %i 0ul#e din#re 0e#odele #radiionale dep3%i#e
la care r303sese profesiunea 0edical3, aliniindu-se de par#ea :0edicinii re6oluionare;,
fi5iolo7ice %i fi5iopa#olo7ice <n care e2ci#aia %i e2ci#a8ili#a#ea !ucau rolul principal.
5
In#r-o al#3
lucrare, Catic#isme de la medicine p#isiologi;ue
L
repune <n 6aloare fle8o#o0ia, lipi#orile %i
0i!loacele re6ulsi6e. <n sc9i08 Iroussais accep#3 <n#oc0ai cele dou3 aspec#e ale concepiei
8roEniene, doar c3 le #recea pe nu0ele s3u: e2ci#a8ili#a#ea drep# condiie a e2is#enei %i
persis#enei 6ieii, precu0 %i a ac#i6i#3ii or7anis0ului orien#a#3 con#ra #endinei ni6ela#oare a
na#urii.
A!u#a# de cole7ii c9irur7i, Iroussais reu%e%#e s3 i0pun3 %i s3 7enerali5e5e <n =rana aces#
64n# de re<nnoire care se 6a 8ucura la un 0o0en# da# de. 0uli adereni <n #oa#e colurile Europei.


NOTE:


1. 'S)*J)$*+)S, ellB: La p#ilosop#ie et la medicine romanti;ues, <n
7R1/B, 1ar", 4istoire de la pensie medicale en Occident, #o0e III, p. "-2CH
2. Filosofia naturii, @n. #. 7er0.AH
3. =A+FEIE(,, (ic9ard: 7esc#ic#te der neueren %#ilosop#ie, =iinf#e
Aufla7e, Verla7 6an Vei#, +eip5i7, 1/C5, Sc#elling, S. 3&6-3/4H
4. E2a0enul doc#rinei 0edicale adop#a#3 <n 0od 7eneral, @n.#.A In 7rme",
4istoire de la pensie midicale en Occident, 6oi. III., p. 2C-23H
5. 'S)*J)$)*+)S, ellB: 2bidem, 6. pc#. 1, p. 2C-23H
6. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: Legons d5#istoire de la pensie medicale, p. &&H
224
'E)(IA CE+*+A(A. VI(C>)L -I VI(C>)LIS.


Mn#re sf4r%i#ul vitalismului, concep# priori#ar fi5iolo7ic %i #riu0ful virc#o8ismului,
cerce#area %#iinific3 0edical3 se dedic3 <n principal efor#urilor a64nd drep# scop iden#ificarea
par#iculei or7anice, pur#3#oare de 6ia3, s#ruc#ur3 co0un3 a re7nului ani0al %i 6e7e#al. Inu#il s3
su8linie0 fap#ul c3 f3r3 ins#ru0en#arul po#ri6i# de56ol#a# <n#re #i0p, 0icroscopul, ducerea la 8un
sf4r%i# a descoperirii aces#ui 0icrocos0os u0an ar fi fos# sor#i#3 e%ecului.
Vo0 reine c4#e6a din#re nu0ele celor ce s-au afir0a# pe aces# dru0 la cap3#ul c3ruia a
pu#u# fi <nscris3 una din 0arile reu%i#e a 6eacului al VlV-lea: descoperirea celulei ca ele0en#
co0ponen# co0un al re7nului ani0al %i 6e7e#al.
S3 acord30 un 0o0en# de recunoa%#ere operei lui .3rie =rancais Va6ier Iic9a# @1""1-
1&C2A care, la 64rs#a de 31 de ani, fonda 9is#olo7ia 0odern3, descoperind pes#e dou35eci de
6aria#e esu#uri, f3r3 a recur7e <nc3 la #e9nica 0icroscopic3.
'rece0 la Ko9ann =riedric9 Ilu0en8ac9 pen#ru a rea0in#i principiul s3u :Iildun7s#rie8;,
o anu0i#3 #endin3 cons#ruc#i63 ana#o0ofuncional3, cali#a#e co0un3 pe care o iden#ific3 la #oa#e
or7anis0ele 6ii.
Ko9annes .iiller aduce unele co0ple#3ri ideilor lui Ilu0en8ac9 %i creea53 #er0enul
:#eleo0ecanis0; care dese0na acea #endin3 pe care o 63deau di6erse 0ecanis0e fi5iico-
c9i0ice <n scopul cons#ruirii, 0eninerii %i funcion3rii or7anis0ului 6iu;.
1
Cerce#3rile ale lui
.iiller asupra #u0orilor canceroase, cele ale lui .a##9ias Ka?o8 Sc9leiden precu0 %i cele ale
na#urali%#ilor france5i >enri Du#roc9e# %i =rancois Vincen# (aspail <l pun pe Sc9Eann pe ur0ele
uni#3ii ele0en#are de s#ruc#ur3 8iolo7ic3, celula, ade63ra#ul ar9e#ip al or7anis0ului, pre635u#3
cu cali#3i fi5iolo7ice %i 0orfolo7ice. $e parcursul cerce#3rilor se do6ede%#e c3 0a#uri5area unei
celule depinde de or7anis0ul <n#re7, dar %i c3 <n#re7 or7anis0ul depinde de su0a cali#3ilor
celulelor din care es#e co0pus.
2

.orfo7ene5a celular3 r304ne un #i0p da#oare unei #eorii a8eran#e confor0 c3reia <n cadrul
unei su8s#ane 7ranulare -ci#o8las#e0ul - ar ap3rea ni%#e 0ici 5one de condensare, nucleoliiH
ul#erior nuclei 0ai 0ari - ci#o8las#ele - includ nucleoliH ci#o8las#ele cresc la r4ndul lor %i <%i
de56ol#3 0e08rane ce le i5olea53 de 0ediul in#eriorH aces#e celule pri0i#i6e cresc %i ele prin
asi0ilare in#ern3 sau in#ususcepie, un fel de in#erfa7ie celular3. $en#ru reproducere procesul 6a
fi relua# <n#oc0ai pornindu-se de la ci#o8las#e0ul ori7inar.
(e0a? %i Virc9oE <%i 6or asu0a 0isiunea de a corec#a erorile aces#ei #eorii :ci#o7ene#ice;
@1&55A, for0ul4nd lapidarul :)0nis cellula e cellula;
3

(o8er# (e0ar? @1&15-1&65A <%i face s#udiile de 0edicin3 la Ierlin unde o8ine
pro0oiunea <n 1&3& cu o diser#aie asupra s#ruc#urii 0icroscopice a sis#e0ului ner6os.
4

225
Mn#re 1&43 %i 1&4", ca asis#en# al lui Sc9f#nlein, se dedic3 s#udiului e08riolo7iei %i
pa#olo7iei.
5
*l#erior a8ili#a# %i pri6a# docen#, de6ine profesor la *ni6ersi#a#ea din Ierlin unde
0u#3 accen#ul spre al# do0eniu de ac#i6i#a#eH elec#ro#erapia afeciunilor S..C, cu care, dup3 ce
reu%e%#e s3-%i con6in73 oponenii, 6a o8ine re0arca8ile succese.


VIRC!O% @1&21-1/C2A
1&21 (udolf Cari Virc9oE se na%#e <n 0icul sa# Sc9i6el8ein din $o0erania.

1&3/-1&43 =ace s#udii de 0edicin3 la Ierlin, dup3 care <n 1&44 es#e nu0i# prosec#or la
C9ari#e. <n#re #i0p <n#reprinde pri0ele sale cerce#3ri asupra procesului
infla0a#or.

1&46 Es#e nu0i# %ef al prosec#urii la C9ari#e Ierlin.

1&4" Es#e a8ili#a# ca pri6a# docen# uni6ersi#ar.
<n acela%i an de6ine cofonda#or al re6is#ei :Arc9i6 fur pa#olo7isc9e Ana#o0ie
und ?linisc9e .edi5in; pe care o 6a conduce p4n3 la sf4r%i#ul 6ieii. (e6is#a
6a lua pe parcurs nu0ele de :Virc9oEs Arc9i6;.

1&4& Mn#reprinde o c3l3#orie-anc9e#3 <n Sile5ia Superioar3 unde i58ucnise o
epide0ie de #ifos. Conclu5iile sale sun# 5dro8i#oare <n ceea ce pri6e%#e
r3spunderea 7u6ernului. $u8lic3 un ade63ra# ac# de acu5are <n aces# sens %i
propune ener7ice . 03suri social-econo0ice <n 6ederea re0edierii si#uaiei.
Din aces# 0o0en# si0pa#iile lui se orien#ea53 spre social-li8erali %i <%i 6a face
cunoscu#e p3rerile <n !urnalul 0edico-poli#ic :Die 0edi5inisc9e (efor0;.
De5acordul desc9is fa3 de poli#ica noului 7u6ern conser6a#or prusac es#e pe
punc#ul de a-1 face s3-%i piard3 pos#ul din uni6ersi#a#e. Es#e sal6a# doar de
in#er6enia unor personali#3i influen#e, <ns3 di6orul s3u afec#i6 fa3 de Ierlin
es#e un fap# consu0a#. De <nda#3 ce i se i6e%#e prile!ul de a p3r3si capi#ala se
ins#alea53 la Liir58ur7 unde i se ofer3 ca#edra de ana#o0opa#olo7ie.

1&54-1&65 $ar#icip3 la pu8licarea 0anualului :>and8uc9R der spe5iellen $a#9olo7ie und
'9erapie;,

226
1&56 (e6ine la Ierlin unde preia ca#edra de ana#o0ie pa#olo7ic3, pa#olo7ie
7eneral3 %i #erapie, precu0 %i conducerea noului Ins#i#u# de $a#olo7ie
.
1&5" Di6erse <ns3rcin3ri profesionale <l fac s3 cunoasc3 0ul#e din#re landurile
7er0ane. Cu aces#e oca5ii <n#reprinde o serie de cerce#3ri <n do0eniul
an#ropolo7iei fi5ice proced4nd la e2a0ene de cranio0e#rie a di6erselor
populaii 7er0ane.

1&5& Susine dou35eci de prele7eri <n care face cunoscu# corpului 0edical noile
ac9i5iii ale pa#olo7iei pe care le pu8lic3 <n acela%i an su8 #i#lul %atologie
celular-(3sune#ul es#e i0ens. $aul $icard <n cu64n#ul in#roduc#i6 la ediia
france53 o consider3 de 6aloare e7al3 cu De sedibus morborum a lui
.or7a7ni.
6

1&61 De6ine 0e08ru al 7u6ernului din Ierlin

1&62 Ia par#e la <n#e0eierea par#idului pro7resului %i de6ine 0e08ru al
$arla0en#ului 7er0an.
)r7ani5ea53 sis#e0ul sani#ar prusac %i con#ri8uie la cons#rucia 0ai 0ul#or
spi#ale 8erline5e.

1&"C Ia par#e la <n#e0eierea Socie#3ii 7er0ane de An#ropolo7ie, E#nolo7ie %i
$aleon#olo7ie, <n#reprinde c3l3#orii de s#udii %i pu8lic3 o serie de s#udii pe
#e0ele de 0ai sus.

1&/3 Cu prile!ul unei 6i5i#e <n An7lia, i se recunosc 0eri#ele %#iinifice conferindu-
i-se #i#lul de :Dr. 9onoris causa; %.a.

Con#inu4ndu-%i s#udiile de an#ropolo7ie consider3 craniul de eander#9al o eroare
8iolo7ic3. E0i#e o serie de #eorii asupra ori7inii 7er0anilor.

$e l4n73 ac#i6i#3ile didac#ice, sociale %i poli#ice, (udolf Cari Virc9oE desf3%oar3 o
susinu#3 ac#i6i#a#e de cerce#are %#iinific3 <n di6erse do0enii 0edicale ca1 leuce0iile,
#ro08o5ele, e08oliile, infeciile acu#e %i cronice @ca sep#ice0ia %i sifilisulA, de7enerescen#a
car#ila7inoas3, rolul 7an7lionilor li0fa#ici %i al splinei <n leuce0ii %i procese canceroase,
procesele #u0orale %i carac#erul lor 0e#as#a5ian#-e08olic, ic#erele, #u8erculo5a, ra9i#is0ul,
22"
ne6ral7ia %i su8s#ana cenu%ie <n S..C., 9e0a#oa0ele durei 0a#er, cre#inis0ul, para5i#o5ele @ca
de e2. #ric9ino5aA, fle2ia u#erin3, pune la punc# o 0e#od3 de depis#are a pe#elor de s4n7e %.a.
o#a 8ene: Virc9oE u#ili5a o 0icroscopie <n care #e9nica de preparare a esu#urilor supuse
e2a0in3rii era <nc3 rudi0en#ar3.
"

Dup3 ce, a%a cu0 a0 635u#, <0preun3 cu (e0a?, corec#ea53 #eoria ci#o7ene5ei, infir04nd
falsul pos#ula# al ci#o8las#e0ului, Virc9oE se ocup3 priori#ar cu s#udiul pa#o7ene5ei, apariia %i
de56ol#area procesului 0or8id <n 6aria#e afeciuni. Conclu5iile nu0eroaselor sale lucr3ri se po#
re5u0a <n puine cu6in#e.
o &Omnis cellula e cellula' refor0ula#3 de +udEi7 6on Iu9l, con#inua#or
al lui Virc9oE ca &Omni cellula e cellula ejusdem naturae'
K

o Celula es#e uni#a#ea ana#o0o-funcional3, sediul unor aciuni fi5ico-
c9i0ice, 8a53 a desf3%ur3rii proceselor 0e#a8olice de asi0ilare,
de5asi0ilare %i reproducere celular3.
o $rocesele pa#olo7ice de8u#ea53 la ni6el celular %i sun# de ordin
0acro0olecular. )ri7inea oric3rei 8oli es#e in#eriorul spaiului celular.
o $rin :celul3; #re8uie s3 <nele7e0 %i spaiul pericelular, un ade63ra#
:#eri#oriu celular; ce deli0i#ea53 5ona de in#er6enie 0e#a8olic3 a
celulei asupra fluidelor or7anice %i a su8s#anelor in#ers#iiale pe care
celulele le-au secre#a#.
/
.
Concep#ele 6irc9oEiene au dou3 consecine de 0are i0por#an3. $e de o par#e
re6oluionea53 pa#o7ene5a dependen#3 <nc3 de 6ec9ile concep#e 9ipocra#ico-7alenice, iar pe de
al#3 par#e desc9id noi dru0uri 7ene#icii, #e03 c3reia <i 6o0 dedica unul din#re capi#olele ce 6or
ur0a.
1C

)ricu0, <n ur0a ac#i6i#3ii a nu0eroase 7eneraii de 0edici, ana#o0ia pa#olo7ic3 %i-a
deli0i#a# sfera de preocup3ri %i acionea53, a#4# 0icroscopic c4# %i 0acroscopic, cu 0e#ode
proprii. Ea es#e pri0i#3 cu 8raele desc9ise <n ,er0ania %i S#a#ele *ni#e ale A0ericii unde se
for0ea53 pe l4n73 spi#alele 0ai i0por#an#e ade63ra#e :%coli de pa#olo7ie;, dar se de56ol#3 %i <n
=rana %i .area Iri#anie, 0ai len#, es#e drep#, deoarece es#e prac#ica#3, pen#ru 0o0en#, de c3#re
clinicieni ce nu dispun de :full-#i0e;-ul de care de56ol#area unei as#fel de speciali#3i a6ea
ne6oie.


NOTE:

1. 'S)*J)$)*+)S, ellB: La p#ilosop#ie et la medicine romanti;ues, <n
7R1/B, 1ar", 4istoire de la pensie medicale en Occident, #o0e >I, p. 3CH
22&
2. 'S)*J)$)*+)S, ellB: 2bidem, p. 33H
3. :)rice celul3 @se na%#eA din celul3; @n. #r. la#.AH 308
4. I(EI'EECFE(, .aria-'9eresia: Robert Rema"- <n lllustrierte
gesc#ic#te der 1edizin, I. IV, S. 342CH
5. I(EI'EECFE(, .aria-'9eresia: Sc#onlein, Jo#ann Lu"as @1"/3-1&64A
cele8ru clinician %i ana#o0o-pa#olo7 7er0anH
6. D*S'I, $ierre: In Sternstunde der 1edizin, Andreas, S. 1C1H
". I(EI'EECFE(, .aria-'9eresia: lllustrierte 7esc#ic#te der 1edizin, I.
IV., S. 34&/-34/CH
&. )rice celul3 se na%#e din#r-o celul3 de aceea%i na#ur3, @n.#. la#.AH
/. D*(C>EEA*, =rancois: La structure normale et pat#ologi;ue du vivant,
<n ,r0e?, 6oi. III, p. 35H
1C. +EIII(AD, Lerner: Rudlof Cari *irc#o8, in liber bedeutende 9rzte
der 7esc#ic#te, I. II., (o8u7en, Esslin7en U ec?ar, 1//3, S. 13-2/.
22/
SA.*E+ >A>E.A -< >).E)$A'IA



Mn confor0i#a#e cu definiia lui =or#ier-Ierno6ille 9e0eopa#ia u#ili5ea53 su8s#ane #o2ice
sau fi5iolo7ice <n do5e 0ini0eU care sun# <n 03sur3 s3 produc3 la un indi6id aparen# s3n3#os o
anu0i#3 si0p#o0a#olo7ieH acelea%i su8s#ane prescrise <n do5e 9ipofi5i-olo7ice unor pri0i#ori
8olna6i sau sensi8ili5ai po# a6ea ca re5ul#a# dispariia respec#i6ei s#3ri 0or8ide.
Definiia ne pune pe ur0a a #rei principii pen#ru a c3ror accep#are >a9ne0ann a lup#a# cu
neclin#i#3 s#3ruin3 o 6ia3 <n#rea73 %i anu0e:
1. Si0ilia si0ili8us curan#.
2. *#ili5area de do5e infini#e5i0ale.
3. ecesi#a#ea e2peri0en#3rii pe o0 <n 6ederea 73sirii celor 0ai eficien#e soluii.
Dar poa#e c3 es#e in#eresan# s3 6ede0 cine era aces# Sa0uel >a9ne0ann care a6ea
<ndr35neala s3 propun3 confrailor :o nou3 0edicin3;.
o Se na%#e <n anul 1"55 <n locali#a#ea .eissen de pe El8a, <n care #a#3l s3u lucrea53
ca pic#or al 0anufac#urii de porelan.
o Es#e accep#a# ca ele6 al -colii princiare Sf. Afra pe care o a8sol63 cu 0ul# succes.
Cu aceas#3 oca5ie scrie o diser#aie <n li08a la#in3 cu #i#lul :Despre 04na o0ului;.
o S#udii de 0edicin3 la +eip5i7 %i Viena.
o .edic de cas3 al 7u6erna#orului 'ransil6aniei, de6ine 0e08ru al lo!ei
franc0asonice :Cei #rei lo#u%i;. S3#ul de acel :dolce far nien#e;, se re#ra7e %i din
lo!3 %i din funcia de 0edic personal al 7u6erna#orului pen#ru a se <nscrie la
doc#ora#ul pe care <l 6a o8ine la *ni6ersi#a#ea din Erlan7en cu o lucrare despre
e2ci#a8ili#a#ea %i sensi8ili#a#ea or7anis0ului.
o Se c3s3#ore%#e cu fiica 6i#re73 a unui far0acis# din Dessau %i <%i <ncepe ac#i6i#a#ea
de 0edic de ar3 <n locali#a#ea ,o00ern.
o +a Dresda es#e profund i0presiona# de personali#a#ea lui +a6oisier, 6eni# s3
susin3 o conferin3 despre :$9lo7is#on;.
o M0preun3 cu soia %i cei #rei copii se 0u#3 la +eip5i7 unde 6a pu8lica s#udii pe
di6erse #e0e 0edicale do84ndind o anu0i#3 suprafa3 %#iinific3.
o Mn 1"/1 e ales 0e08ru al Socie#3ii Econo0ice din +eip5i7 %i al Acade0iei de
-#iine din .ain5.
o Dup3 %ap#e ani de %edere la Dresda, <nsoi# de o oarecare fai03 de o0 de %#iin3,
re6ine la +eip5i7 unde #r3ie%#e o 7rea cri53 de con%#iin3. =elul <n care <%i prac#ic3
23C
profesia <i pune <n#re8area dac3 nu cu06a :fur3 8anii pacienilor;, f3r3 a le oferi
ce6a <n sc9i08. Aceas#3 scrupulo5i#a#e <l face s3 renune, la ca8ine# %i re6ine la
cea de copis# %i #raduc3#or. S#area 0a#erial3 a fa0iliei se de7radea53, are
unspre5ece copii de 9r3ni# %i de <08r3ca#, dar el <%i 6ede ne#ul8ura# de s#udii, <n
special de c9i0ie, care <l a8sor8 aproape <n <n#re7i0e.
o Mn 1"/2 pu8lic3 la =ran?fur# pri0ul caie# al lucr3rii ce poar#3 #i#lul %rietenul
sntii, iar <n anul ur03#or, pri0a par#e a unui Le$icon al farmacitilor Copiii i
se <08oln36esc %i ne<ncrederea lui <n 0i!loacele de #ra#a0en# ale 0edicinii clasice
cre%#e. Dup3 0ul#e e5i#3ri se 9o#3r3%#e s3 e2peri0en#e5e pe propriul s3u corp
eficiena unor 0edica0en#e. Va <ncepe cu scoar3 de c9inc9ina @Cor#e2 C9inaeA.
Va con#inua cu 0ercurul, 03#r37una @a#ropa 8elladonnaA, de7eelul @di7i#alis
purpureaA.
Mn aces# 0od, e2peri0en#al, reu%e%#e >a9ne0ann s3 s#a8ileasc3 pri0ul principiu al #erapiei
sale, si0ilia si0ili8us.
Mn conflic# cu confraii, cu far0aci%#ii %i c9iar cu propria fa0ilie, Sa0uel op#ea53 pen#ru
soar#a de 0edic a08ulan# de ar3, :speciali#a#e; pe care o prac#ic3 p4n3 <n 1&11.
o Mn#re 1&11-1&2C <l re73si0 la +eip5i7 unde are pos8ili#a#ea <n#r-o a#0osfer3 0ai
#oleran#3 s3-%i prac#ice profesia %i s3-%i pre5in#e ideile. <n#re #i0p pu8lic3 <n
:)r7anon der >eil?uns#; %i :(eine Ar5nei0i##elle9re;
1
. S3#ul <ns3 de in#ri7ile
cole7ilor ce <ncep s3-1 con#es#e, accep#3 din 1&2C pro#ecia principelui =erdinand
care <l 735duie%#e la An9al#-Fo#9en.
o Mn 1&3C >enrie##e >a9ne0ann 0oare. <n#re #i0p si#uaia 0a#erial3 a fa0iliei s-a
s#a8ili5a#. Succesele :fan#as#ului;, :poseda#ului #erapeu#;, al :%arla#anului;
Sa0uel >a9ne0ann sun# recunoscu#e %i aprecia#e. Ialsa0 pe r3nile pricinui#e de
prea 0ul#ele nedrep#3i1 Desi7ur, dar nu <ndea!uns.
o +a 1& ianuarie 1&35 la 64rs#a de "/ de ani se c3s3#ore%#e cu o franu5oaic3,
.elanie dR>er6illB %i c4#e6a luni 0ai #4r5iu se 0u#3 la $aris unde, <n scur#3
6re0e, de6ine un 0edic la 0od3.
Va con#inua o ac#i6i#a#e susinu#3 <n deplin3#a#ea unei ro8us#e s3n3#3i care <ncepe s3-1
p3r3seasc3 din iarna anului 1&43.
+a da#a de 2 iulie 1&43 Sa0uel >a9e0ann se 0u#3 :<n e#erni#a#e;.
+i#era#ura consul#a#3 nu ne per0i#e s3 presupune0 c3 9o0eopa#ia, a%a cu0 a fos#
concepu#3 de >a9ne0ann, ar fi a6u# predecesori. $aracelsus, cel 0ul#, s-a apropia# de principiile
#erapeu#ice ale 0a7ului de la .eissen. *r0a%i <ns3 a a6u# %i are <n #oa#e 3rile lu0ii, de%i 6or 0ai
#re8ui s3 #reac3 ani p4n3 ce #oa#e :0is#erele; aces#ei 0edicini 6or fi elucida#e.
=ap#e 6or8esc %i do6edesc e2#ensia 9o0eopa#iei pe #oa#3 faa p304n#ului. Socie#3i
231
naionale 7rupa#e <n#r-o li73 <%i in cu re7ulari#a#e con7resele <n cadrul c3rora speciali%#ii
respec#i6i <%i co0unic3 re5ul#a#ele o8inu#e. Apar ca#edre de 9o0eopa#ie <n #oa#e cen#rele
0edicale i0por#an#e. Apar clinici de profil. +i#era#ura de, speciali#a#e se <n0ule%#e cu con#ri8uii
de o deose8i#3 6aloare. Mn aces# sens #re8uie s3-1 a0in#i0 pe doc#orul >erin7 din S#a#ele *ni#e
care ne-a l3sa# 0o%#enire o nou3 1ateria medica, oper3 <n unspre5ece 6olu0e, <n care do6ede%#e
cali#3ile sale de e2peri0en#a#or %i prac#ician.
2

As#35i 9o0eopa#ia es#e confrun#a#3 cu dou3 #endine: susin3#orii #radiionalis0ului, care
nu accep#3 nici o sc9i08are <n afara unor diluii 0ai 0ari. (epre5en#an#ul #ipic al aces#ei
concepii es#e a0ericanul Fen#. A doua #endin3, cea a eclec#icilor sau a cri#icilor, cau#3 s3
73seasc3 un co0pro0is <n#re 9o0eopa#ie %i 0e#odele 0edicinii oficiale, 8a c9iar 0ai 0ul#, s3
supun3 0e#odele lui >a9ne0ann unor 6erific3ri pe 8a5a unor rafina#e cerce#3ri recur74nd la
0e#ode con#e0porane.
3


NOTE:

1. )r7anul ar#ei 'erapeu#ica %i 'eoria far0acolo7iei @5is3 %i 1ateria
1edica, n.#AH
2. .A('IJ, .arcel: 7esc#ic#te ier 4omopat#ie, in 2llustrierte 7esc#ic#te
der1edizin, I. VI, S. 2312H
3. .A('IJ, .arcel: 2bidem, S. 2312-2313.
232
VI(*S*(I -I VI(*S)+),IA



$(I)II

Virusurile %i 6irusolo7ia in#r3 <n a#enia cerce#3#orilor la sf4r%i#ul secolului al VlV-lea. <n
1&&1 Ier?efeld <n ,er0ania %i 0ai #4r5iu C9a08erland <n =rana @1&/2A o8ser63 c3 :o 0ic3
8ac#erie; era capa8il3 s3 #ra6erse5e anu0i#e fil#re care <n sc9i08 reineau 8ac#eriile de #alie
nor0al3.
1
Ei descoper3 <n fond :6irusurile fil#ran#e;. +ucr3rile lor sun# confir0a#e de o8ser6aiile
lui D.I6ano6s?i <n (usia @1&/2A
De aici %i pri0a definiie a 6irusurilorH ele erau considera#e a7eni pa#o7eni infracelulari
capa8ili s3 #ra6erse5e fil#re ce rein 8ac#eriile.
Mncepu#ul secolului al VV-lea 0arc9ea53 apariia a noi personali#3i ce se pasionea53
pen#ru cerce#area noului do0eniu: (. >arrison @1/C"A, A. Carrel, Loodruff %i ,oodpas#ure, K.
Enders %i +ansin7 @1/4/A, ,. ,aB, K. Sc9anon, L. Earle %i >. Lal#s, .ascona %i cola8ora#orii, (.
Dul8acco e#c. e#c.
2

Efor#urile se soldea53 cu un succes deose8i#. <n anul 1/53 K. Sal? pune la punc# un pri0
6accin an#ipolio0ieli#ic. Ac9i5iiile ul#i0ilor pes#e "C de ani <i per0i#eau lui A. +Eolf <n 1/5" o
nou3 for0ulare a unei definiii a 6irusurilor. :Ele;, 5icea au#orul pe care <l ci#30, :se pre5in#3 ca
uni#3i nucleo-pro#einice a64nd un sin7ur #ip de acid nucleic care se reproduce plec4nd de la
0a#erialul lor 7ene#ic. Incapa8ile, con#rariul 8ac#eriilor, de a se di6ide, ele sun#, <n ciuda aces#ei
carene, a7eni infecio%i po#eniali pa#o7eni.;
3
A#unci c4nd <ns3 sun# pa#o7eni, afeciunile
respec#i6e sun# adesea le#ale, ca de e2e0plu 6iro5ele >IV, sau onco7ene, ca 6irusul 9epa#i#ei I,
fie 7re6a#e de se6ere sec9ele. Aces#ea sun# 0o#i6ele pen#ru care #oa#e 0i!loacele de e2plorare,
#e9nolo7ia 7ene#ic3, 0icroscopia elec#ronic3, 9is#oc9i0ia, prac#ica cul#urilor de celule %i-au
concen#ra# posi8ili#3ile %i 0i!loacele <n 6ederea descoperirii de#aliilor co0po5iiei, s#ruc#urilor
fi5ico-c9i0ice %i 0orfofuncionale ale di6er%ilor 6irusuri.
Mn ciuda 0arilor dificul#3i sa#isfacia unor re0arca8ile succese nu s-a l3sa# #i0p <ndelun7
a%#ep#a#3.
Din punc# de 6edere 0orfolo7ic 6irusurile sau 6irionii au diferi#e di0ensiuni %i aspec#e.
S#ruc#ural sun# cons#i#uii din#r-un acid nucleic, DS sau (S, <n6eli# <n#r-o capsul3 nu0i#3
nucleocapsid3.
4
Capsida es#e o <08inare de 0ici su8uni#3i c3rora li s-a da# nu0ele de
capso0ere.
.ul#e 6irusuri posed3 pe l4n73 capside %i o a doua <n6eli#oare e2#erioar3 aces#eia, un fel de
9us3, cons#i#ui#3 din pro#eine specifice, lipide %i 9idrocar8ona#e ce <%i au ori7inea <n 0e08ranele
233
celulelor 7a5d3. <n unele ca5uri, <n#re <n6eli#oarea e2#ern3 %i cea in#ern3 se in#erpune la unele
specii o 0a#rice pro#eic3 ce de#er0in3 pe faa e2#erioar3 a ceea ce a0 nu0i# 9us3 nu0eroase
proe0inene, unele su8 for03 de epi, care con#rolea53 ca ni%#e su6erani locali sc9i08urile din
di6ersele arii 9idrofo8e 6ecine. 'oa#e aces#e :<n6eli%uri; ale 6ironilor au o s#ruc#ur3 do0inan#
pro#eic3, fap# ce confir03 in#ensa ac#i6i#a#e en5i0a#ic3 ce se desf3%oar3 <n pri0ele fa5e ale
replic3rii.
(eplicarea es#e un proces e2#re0 de co0ple2 <n ur0a c3ruia 6iru%ii, dup3 ce au infec#a#
celulele 7a5d3, produc <n in#eriorul aces#ora 0ul#iplicarea ele0en#elor cons#i#u#i6e ale 7eno0ului
%i ale pro#einelor dup3 care, prin <n0u7urire, iau na%#ere noi descendeni 6irali. $en#ru a face 0ai
u%or de <neles #ransfor03rile pe care le sufer3 cei doi par#eneri, 6irusul %i celula recep#oare
@7a5d3A, 6o0 sc9e0a#i5a <n#r-o oarecare 03sur3 sec6ena e6eni0en#elor.
Mn pri0a fa53, cea de adsor8ie, 0a#erialul 6iro#ic 6ine <n con#ac# discon#inuu @coli5iuneA cu
celula in#3, 6ii#oarea 7a5d3.
Dup3 un nu03r 6aria8il de coli5iuni, <n#re una %i 5ece 0ii, <n#re 0a#erialul 6iral %i
po#eniala celul3-7a5d3 se s#a8ile%#e o le73#ur3 s#a8il3. Aces# a#a%a0en# se reali5ea53 prin#r-un
0are nu03r de punc#e de le73#ur3, <n#re 1C4-1C6, pen#ru fiecare celul3.
Mn fa5a ur03#oare, #ranslaia %i #ranscripia, 0a#erialul 6iral #rece prin 0e08rana celular3 <n
ci#oplas03 celulei-in#3 unde (S-ul 6iral se #ransfor03 <n pro#eine. Asupra aces#ui 0a#erial
7ene#ic acionea53 #ransla#ori en5i0ali %i #ranscrip#a5ele, des364r%indu-i s#ruc#ura %i pre73#indu-1
pen#ru replicare prin dou3 0odali#3i: pe de o par#e <nce#ea53 producia de pro#eine nes#ruc#ura#e,
pe de al#3 par#e <ncepe sin#e5a unor pro#eine-#4r5ii @la#e-pro#einsA 8ine s#ruc#ura#e care in#r3 <n
co0po5iia 6ii#oarelor 6irusuri.
Mn sf4r%i#, ul#i0ul ac# al aces#ui proces de replicare cons#3 din p3r3sirea celulei-7a5d3 a
aces#ui 0i2#u0 co0posi#u0 prin <n0u7urire, fap# ce duce <n 0od o8i%nui# la 0oar#ea celulei.
$a#o7ene5a 6iro5elor nu presupune as#35i nici o for3 0e#afi5ic3. Inocularea se face pe cale
#ranscu#an3, respira#orie sau en#eral3 %i se poa#e reali5a prin#r-un e6eni0en# 0inor al 6ieii
5ilnice: <nep3#ura unei insec#e, 0u%c3#ura unui ani0al, o 8anal3 in!ecie. 'i0pul de incu8aie
es#e 6aria8il, de la c4#e6a 5ile la ani @sloE-6iru%iA. Viru%ii po# fi e2o7eni sau endo7eni, ace%#ia din
ur03 pro6enind <n ur0a unor reac#i63ri ale unui 0a#erial 6iro#ic la#en#-persis#en#, a%a cu0 se
<n#40pl3 cu unele infecii 9erpe#ice 7eni#ale.
$en#ru declan%area unei 6iro5e es#e o8li7a#oriu ca a7resiunea 6iral3 s3 fie <n 03sur3 s3
dep3%easc3 0i!loacele de ap3rare ale or7anis0ului @i0uni#a#eaA.
Efor#urile <n 6ederea 73sirii unor 0i!loace eficien#e de #ra#a0en# nu lipsesc @aciclo6ir,
in#erferon %.a.A. Cel 0ai 8un din#re #oa#e aces#ea r304ne 6accinarea. *#ili5a#3 sis#e0a#ic, aceas#a
a reu%i# s3 reali5e5e prac#ic eradicarea unor 8oli ca 6ariola %i polio0ieli#a care produceau
ade63ra#e ra6a7ii <n 0ul#e re7iuni ale plane#ei noas#re. Dar es#e oare posi8il s3 ne 6accin30
234
<0po#ri6a #u#uror a7resiunilor 6irale1
Virusolo7ia, sau 6irolo7ia, r304ne <n con#inuare un su8iec# preocupan# a#4# pen#ru 0edicul
prac#ician c4# %i pen#ru 8iolo7 deoarece ocup3 un loc cen#ral <n#re pa#olo7ie, i0unolo7ie,
7ene#ic3, oncolo7ie %i poa#e %i <n al#e do0enii de ac#i6i#3i 8io0edicale %i ne 6or oferi 0ul#e
surpri5e referi#oare la feno0enele defini#orii ale 6ieii.
5




I)+I+E C* $(I)I


$ar a 6eni <n lu0ina ra0pei pen#ru a ne confir0a, cel puin <n par#e, aseriunile de 0ai sus,
desc9i54nd un nou do0eniu de cerce#are %i frisoanele unor noi #e0eri <n lu0ea pacienilor
po#eniali.
-#i0 as#35i c3 8olile cu prioni au drep# cau53 o serie de a7eni infecio%i, a64nd o s#ruc#ur3
pro#eic3 iniial nor0al3. u cunoa%#e0 <ns3 fac#orii care confer3 pa#o7eni#a#e aces#ei :pro#eine
de s#ar#; %i nici fa5ele in#er0ediare care o #ransfor03 <n#r-un a7resor al or7anis0ului. Au fos#
descrise p4n3 <n pre5en# 12 8oli prionice: %ase la o0 din#re care 8ine cunoscu#3 es#e 8oala lui
Creu5feld-Ka?o8H al#e %ase 8oli ale ani0alelor, prin#re care scrapia, co0ple#ea53 panoplia noii
pa#olo7ii. Al#e afeciuni ca 8oala lui $ar?inson, sclero5a la#eral3 a0io#rofic3, dia8e#ul 5a9ara#,
ar#ri#a reu0a#oid3 sun# suspec#a#e de o e#iolo7ie prionic3, care ar infes#a or7anis0ul fie su8
for0a unei infecii len#e, a unei infecii sporadice, i#era#i6e sau <n ur0a unei al#er3ri a
su8s#ra#ului pro#eico-7ene#ic replica #i6.
're8uie s3 03r#urisi0 c3 nu dispune0 <nc3 de o 0e#od3 eficien#3 de depis#are a 8olilor cu
prioni %i nici de #ra#a0en#e care s3 ne ofere cer#i#udinea unei 6indec3ri.
6



NOTE:

1. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: Lecons d5#istoire de la pensee medicale, p. 24&H
2. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: 2bidem, p. 24/-25/H
3. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: 2bidem, p. 24/H
4. SC>.AI+G+, Fur# u.a.: 4orisons 2nnere 1edizin, .c,roE->ill, +i8ri
I#al. .ilano u.a., I.I., 1//5, S./1/-/2&H
5. >A>, =al?e, F+EI @>s7.A: 1edizinisc#es 1i"rcbiologie, Sprin7er
Verla7, Ierlin - >eidel8er7 u.a., 1//1, S. 613-&5CH
235
6. IS(AI+, Anca-.ic9aela: 0iologie molecular, >u0ani#as, Iucure%#i,
2CCC, p. 41&-442.
236

I.*)+),IE -I I.*)$A'II



As#35i se accep#3 c3 i0unolo7ia es#e una din#re speciali#3ile 0edicale ce per0i#e s3
deose8i0 0odul de reacie al unui or7anis0 supus a7resiunii unor su8s#ane fa3 de care poa#e
0anifes#a di6erse #ipuri de feno0ene 0or8ide, a%a-nu0i#ele i0unopa#ii.
1

I0unolo7ia s-a de56ol#a# 0ai ales <n a doua par#e a secolului al VV-lea.
Aces# sis#e0 de ap3rare i0unolo7ic3 in#r3 ca fac#or pa#o7ene#ic <n nu0eroase procese
0or8ide e2pri04ndu-se 0ai ales <n 8oli aler7ice, 8oli au#oi0une %i 8oli prin defec#e
i0unolo7ice. =3r3 un sis#e0 i0uni#ar o0ul nu es#e 6ia8il. Sis#e0ul es#e u8icui#ar, scopul lui
6i5ea53 ap3rarea de su8s#ane s#r3ine.
Aces#e su8s#ane po# fi: ,
o na#urale @polen, prafA,
o ar#ificiale @9ap#eneA,
o sis#e0e 0acro0oleculare @6irusuriA,
o uni#3i celulare @8ac#erii, celule canceroase, celule #ransplan#a#eA.

Sis#e0ul i0uni#ar al o0ului es#e co0pus din ur03#oarele or7ane:
o 5onele 9e0a#olo7ice ale 03du6ei osoaseH
o #9B0usul,
o li0fo8las#ul,
o li0faci#ul ' %i I,
o 0acrofa7ele,
o 7an7lionii li0fa#ici,
o splina, pl3cile lui $eBer,
o an#icorpii ca I7 ., I7,., I7A., I7D., I7E.

=iecare din#re noile do0enii a8orda#e de 0edicin3, respec#i6 i0unolo7ia, <%i creea53 un
nou li08a!. <n ca5ul de fa3 noiunile de an#i7en, an#icorp %i co0ple0en# do0in3 scena aces#ei
speciali#3i %i, pen#ru aces# 0o#i6, sun#e0 o8li7ai s3 le l30uri0 sensul.

Antigenii sun# su8s#ane s#r3ine de corpul o0ului, fa3 de care aces#a r3spunde cu reacii
i0uni#are 0er74nd p4n3 la in#oleran#3 a8solu#3.
Din punc# de 6edere c9i0ic po# fi poli5a9aride, 7lico-pro#eine, pro#eine pep#ide, aci5i
nucleici, 7r3si0i. An#i7eni#a#ea lor scade <n ordinea de 0ai sus, dinspre poli5a9aride spre aci5i
nucleici.
An#i7enii ar#ificiali sun# denu0ii 9ap#ene. An#i7eni#a#ea lor de6ine deplin3 doar dup3 ce s-
23"
au :le7a#; cu pro#einele corpului pri0i#orului.

Anticorpii. +a a7resiunea an#i7enilor or7anis0ul r3spunde cu for0area de an#icorpi.
Ace%#ia sun# cons#i#uii din pa#ru lanuri de pro#eine, din#re care dou3 sun# 7rele @>A %i dou3
u%oare @+A, reuni#e prin puni disulfidice. Sec6ena a0ino-acid3 #er0inal3 a lanurilor confer3
nu0ele clasei de an#icorpi respec#i6i @I7., I7,, I7A,I7D%iI7E.A
I7.-ul care es#e pen#a6alen# are o 7reu#a#e 0olecular3 de /CC.CCCH I7C, I7A., I7D %i I7E
sun# an#icorpi 8i6aleni cu 7reu#3i 0oleculare <n#re 15C.CCC %i 1/C.CCC. *nele din#re aces#e
i0uno7lo8uline @e2. I7. cu I7,A au le73#uri feed-8ac?.

Complementul. Sis#e0ul co0ple0en#ar es#e cons#i#ui# din nou3 fac#ori nu0ero#ai de la
CRl p4n3 la C/, a64nd o s#ruc#ur3 pro#eino0olecular3. Aces#ora li se adau73 un nu03r de
0ini0u0 cinci :in9i8i#ori;.
S3 lu30 drep# e2e0plu o reacie an#i7en-ar#icorp la care par#icip3 a#icorpii I7. %i I7, la
care es#e le7a# %i CRla. 'o# aces# co0ple2 re5ul#a# d3 na%#ere unei reacii <n lan, la care par#icip3
ceilali fac#ori ai co0ple0en#ului p4n3 la C/. AceRs# fac#or CR/, de6eni# a7resi6, perforea53 celula
le7a#3 la I7. %i I7, pro6oc4nd ci#oli5a %i 0oar#ea celulei a7resa#e. (e5ul#3 o serie de reacii
8ioc9i0ice co0plica#e care duc la lic9idarea co0ple#3 a res#urilor celulare.
1
R
2


Tolerana imunologic a fos# s#udia#3 <ncep4nd de prin anii 1/5C de c3#re Iillin79a0,
Iren#, .edaEar %i =el #on. 'olerana poa#e fi spon#an3 @7e0eni, 7rupe san76ineA, dar %i indus3
prin di0inuarea reac#i6i#3ii la an#i7eni prin u#ili5area de 0e#ode i0unosupresi6e.
3

Es#e de la sine <neles c3, 8o08arda# 5ilnic cu 6ariai aler7eni, or7anis0ul o0enesc
r3spunde cu 6aria#e reacii i0unolo7ice care po# de6eni fac#ori e#iopa#o7eni a di6erse afeciuni.
S-au <ncerca# di6erse clasific3riH o red30 pe cea care a0 a6u# i0presia c3 ar pu#ea fi pen#ru
0o0en# c4# 0ai cuprin53#oare.
4


Tipul I: (eacii anafilac#ice.
- (ini#a aler7ic3,
- As#0ul 8ron%ic,
- Aler7ii ali0en#are,
- *r#icaria,
- Aler7ii 0edica0en#oase.

Tipul +I: Ioli prin reacii ci#o#o2ice.
- Ane0ii i0uno9e0oli#ice,
- +eucoci#a %i #ro08openii i0uni#are,
- 'ro08oci#openia idiopa#ic3 a lui Lerl9of,
23&
- Ioala 9e0oli#ic3 pos##ransfu5ional3,
- $urpura #ro08oci#openic3 neona#al3,
- (eacii cronice de :re!ec#; a #ransplan#elor,
- $e0fi7us 6ul7aris.

Tipul III: Ioli prin reacii de #ip Ar#9us.
- (eacii prin e2ces de an#icorpi.
Al6eoli#a aler7ic3, e2. $l304nul fer0ierului.
- (eacii prin e2ces de an#i7en:
Ioala serului,
,lo0erulonefri#a,
+upus eri#e0a#odes sis#e0a#ic,
$anar#eri#e,
$oliar#ri#a crionic3,
Vasculi#is aler7ica,
Eri#e0ul nodos.
- (eacii @8oliA cu 7er0eni cunoscui:
+epra,
E2an#e0ul lue#ic,
Den7ue,
Endocardi#a len#3.

Tipul IV: Ioli prin #o2ici#a#e, ' - celular3:
- Ec5e03 de con#ac#,
- (eacii acu#e de :re!ec#; de #ransplan#e,
- 'iroidi#a >asc9i0o#o,
- Encefalo0ieli#a aler7ic-e2peri0en#al3,
- 'iroidi#a e2peri0en#al3 cu 7er0eni cunoscui,
- +epra #u8erculoid3,
- E2an#e0e ale di6erselor infecii 6iro#icoende0ice @ru!eol3,
63rsa# de 64n#A,

TIPUL V: Ioli cau5a#e de an#icorpi recep#ori:
- Ioala lui IasedoE,
- .ias#enia 7ra6is pernicioas3,
- Ane0ia pernicioas3 @1A
- I0unocoa7ulopa#ii.

Tipul VI: Ioli f3r3 e6idena unei #o2ici#3i celulare '.
- >epa#i#a cronic3,
- Ioli #u0orale.

De acord cu pri0ele cinci #ipuri de reacii %i 8oli, nu 6ede0 pen#ru ce 0o#i6 au#orul,
Deic9er, propune %i aces# al Vl-lea #ip. In ca5 c3 un al Vl-lea #ip e2is#3, nu ar #re8ui s3 0ai
enu0ere %i al#e 8oli la care o ci#o#o2ici#a#e ' nu a fos# do6edi#31 <n a doua par#e a ar#icolului
se0na# de cel de 0ai sus, au#orul se ocup3 de relaia <n#re di6erse i0unopa#ii %i apara#ul 7ene#ic.
Vo0 re6eni asupra aces#ui i0por#an# aspec#.
23/


Transplantul i respingerea -Reject%. <nc3 din 1/14 +i##le pos#ula ideea c3 pen#ru
succesul unui #ransplan# #re8uie s3 e2is#e o 9is#oco0pa#i8ili#a#e <n#re dona#or %i pri0i#or.
E2periene ul#erioare au ar3#a# c3 7refa cu#ana#3 prinde cu a#4# 0ai 8ine cu c4# su8s#ra#ul 7ene#ic
al ani0alelor de e2perien3 es#e 0ai ase03n3#or. E2peri0en#al s-a de0ons#ra# c3 rolul cel 0ai
i0por#an# <n feno0enul de respin7ere es#e !uca# fie de ac#i6i#a#ea ci#o#o2ic3 a celulelor ' sau de
c3#re ac#i6area <n sens des#ruc#i6 a 0oleculelor %i @sauA a 0acrofa7elor.
(espin7erea #ransplan#ului es#e cu a#4# 0ai de #e0u# cu c4# celule cu carac#er an#i7enic sun#
0ai adesea pre5en#e <n esu#urile dona#orului. Cele 0ai ac#i6e <n aces# sens sun# celulele
dendri#ice @cu prelun7iriA, s#i0ulan#e ale reaciilor li0foci#are. Ele se 73sesc <n #oa#e esu#urile,
cu e2cepia parenc9i0ului cere8ral %i acionea53 pu#ernic asupra pri0i#orului. $en#ru a e6i#a
efec#ele lor ne7a#i6e rinic9ii recol#ai <n 6ederea unui #ransplan# se perfu5ea53 as#35i cu
0edica0en#e ci#o#o2ice iar #ransplan#urile de piele erau de o8icei iradia#e.
u #oa#e or7anele do6edesc aceea%i #endin3 de respin7ere, cau5a es#e diferena de
an#i7eni#a#e.
5



Suprimarea reaciilor imunitare. Succesul unui #ransplan# alo7en depinde adesea de
03sura <n care reu%i0 s3 reduce0 reaciile i0uni#are. <n fa5a i0edia# ur03#oare i0plan#3rii
#re8uie s3 <0piedic30 sensi8ili5area celulelor '-na#i6e, ce recunosc #ransplan#ul. Dac3 reu%i0
aces# lucru, se s#a8ile%#e o #oleran3 pro7resi63 a pri0i#orului la .>C-ul dona#orului. ) as#fel de
s#a8ili5are presupune pre5ena unei populaii de celule 'S -pre635u#e cu proprie#3i an#i7enice
specifice. .3surile %i 0i!loacele i0unosupresi6e po# fi de dou3 feluri: antigen-nespecifice %i
antigen-specifice
a% Supri0area reaciei i0uni#are prin 0i!loace antigenice nespecifice
6

Scopul u#ili53rii aces#or 0i!loace %i 0edica0en#e es#e di0inuarea funciei celulelor '. Din
#o# ceea ce s-a e2peri0en#a# p4n3 as#35i, ciclosporina A %i-a do6edi# eficiena. +a ne6oie ea
#re8uie asocia#3 cu 7lo8ulina an#i#i0oci#ar3 sau an#i<i0foci#ar3, plus do5e 0ari de su8s#ane
s#eroide.
'ra#a0en#ul es#e scu0p, 0arca# de infecia #ransplan#ului %i nefro#o2ici#a#ea 7a5dei, lucru
ce face necesar uneori <nlocuirea rinic9ilor le5ai.
b% Supri0area reaciei i0uni#are prin 0i!loace an#i7enice specifice.
"

Aceas#3 #e03 es#e <nc3 <n 8un3 03sur3 <n fa53 e2peri0en#al3 %i se pare c3 6a fi re5ol6a#3 <n
scur# #i0p <n ciuda 0ul#iplelor dificul#3i i6i#e pe parcurs. Ea es#e condiia sine ;ua non care 6a
decide dac3 #ransplan#ul de or7ane 6a de6eni o in#er6enie de ru#in3 sau doar de e2#re03
24C
e2cepie.


NOTE:

1. =ASAT*E++E, (., DE+A*AJ, A.: Die 2mmunologie, in Sternstunden
der 1edizin, Andreas, Sal58ur7, 1/&4, S. 5/"-6C"H
2. ,(N*+, E. >.: 2mmunopato#ien, in IV .edicenale, Iserlo9n, 1/"/, S.
/-21H
3. =ASAT*E++E, (., DE+A*AJ, A.: 2bidem, S. 6C5H
4. DEIC>E(, >.: %at#ogenetisc#e und 7enetisc#e 7rundlagen der
2mmunopat#ien In IV .edicenale, Iserlo9n, 1/"/, S. 41-64H
5. .>C ^ major #istocompatibilit: comple$- la o0 e2is#3 cel puin #rei
clase de co0ple2e 7ene#ice, no#a#e cu cifrele I, II %i IIIH
6. ()I'', I6an, I()S')==, K., .A+E, DBurzes Le#rbuc# der
2mmunologie C. '9ie0e Verla7, S#u##7ar# - . Jor? 1//1, S. 326-32"H
". ()I'', I6an, I()S')==, K. .A+E, D.: 2bidem, S. 32".
241
)(IE(' LIEE(



CIIE(E'ICA -I I=)(.A'ICA


or8er# do6ede%#e, <nc3 din pri0a decad3 a 6ieii, a fi un suprado#a#. Se na%#e la 26.11.
1&/4 <n Colu08ia @S*AA ca fiu al lui +eo Liener, profesor de filolo7ie, li08i %i cul#uri sla6e la
>ar6ard, personali#a#e de o e2i7en3 %i disciplin3 e2#re03, i0pus3 a#4# sie%i c4# %i fiului pe care <l
o8li73 s3 se dedice s#udiului 0a#e0a#icilor %i al li08ilor s#r3ine. '4n3rul se an7a!ea53 pe linia
i0pus3 de #a#3l s3u <ns3, <n paralel, face reu%i#e s#udii care <i aduc, la nu0ai 1& ani, #i#lul de
doc#or <n filosofie la cele8ra *ni6ersi#a#e >ar6ard. )8ine si0ul#an %i o r46ni#3 8urs3 de s#udii
care <i 6a pur#a pa%ii la Ca08rid7e <n An7lia %i apoi la, ,o##in7en <n ,er0ania. Eli8era# de
o8li7aiile unui s#udiu o8li7a#oriu, #4n3rul or8er## Liener a!un7e su8 aripa ocro#i#oare a lui
Ier#rand (ussel, 0arele pon#if al filosofiei %#iinelor %i 0a#e0a#icilor. (ussel <l iniia53 <n
secre#ele lo7icii 0a#e0a#ice, <l con6in7e de necesi#a#ea s#udiului fi5icii, %i c3 #re8uie s3-%i
ad4nceasc3 8a7a!ul de cuno%#ine <n 0a#erie de 0a#e0a#ici superioare, <n care scop <l
<ncredinea53 lui ,.>. >ardB, profesor la )2ford %i Ca08rid7e. >ardB 6a #rans0i#e #4n3rului
doc#or pasiunea sa pen#ru s#udiul in#e7ralei +a8es7ue.
*r0ea53 o serie de con#ac#e, dic#a#e aparen# de un dru0 anar9ic. Doar aparen#, pen#ru c3
or8er# Liener adop#3 6ec9ea 0e#od3 a an#icilor care <%i co0ple#au s#udiile 6i5i#4ndu-i pe 0arii
0ae%#ri ai lu0ii cunoscu#e de a#unci. <n aces# 0od <i cunoa%#e pe K.E. +i##leEood, pe +andau %i
Da6id >il8er# %i lucrea53 <n do0eniul #opolo7iei, s#udiu la 0od3, <n cadrul *ni6ersi#3ii
Colu08ia <n anii 1/14 %i 1/15. Su8 conducerea lui A.E. In79a0 de la *ni6ersi#a#ea +eeds
con#ri8uie la re5ol6area unor aspec#e par#iculare ale #e0ei anali5ei ar0onice. +a Copen9a7a,
unde <i cunoa%#e pe fraii Io9r, <0preun3 cu >erald con#inu3 s#udiile pe #e0a anali5ei ar0onice
%i <%i e2#inde lucr3rile <n do0eniul #eoriei nu0erelor.
Mn anul uni6ersi#ar 1/15U1/16 funcionea53 ca docen# %i asis#en# la >ar6ard. <n aceas#3
cali#a#e susine o serie de prele7eri ce puneau <n 6aloare lucr3rile lui Alfred or#9 L9i#e9ead.
Dup3 un scur# :!o8; la *ni6ersi#a#ea din .4ine %i in#rarea a0ericanilor <n r358oi, a!un7e ca
0o8ili5a#, neco08a#an# din cau5a 6ederii, pe poli7onul e2peri0en#al din A8erdeen @.arBlandA
unde lucrea53 la alc3#uirea #a8elelor de #ra7ere pen#ru ar#ilerie. <n#re #i0p face %i ce6a 5iaris#ic3
:de cor6oad3;, e2presia aparine lui or8er# <nsu%i, %i redac#ea53 dou3 ar#icole %#iinifice, f3r3
0are i0por#an3, <n do0eniul al7e8rei a!u#a# profesional de L.=. )s7ood, prie#en al fa0iliei,
242
care <i 73se%#e un pos# de ins#ruc#or
1
la secia de 0a#e0a#ici a Ins#i#u#ului #e9nic din
.assac9use##s @..I.'.A
Dup3 o scur#3 perioad3 de adap#are a8ordea53 o serie de lucr3ri pe #e0a 0i%c3rii
8roEnieneH :+ucr3rile 6or de6eni dup3 6reo dou35eci de ani un ins#ru0en# deose8i# de u#il pen#ru
in7inerii elec#ricieni;.
2
Din p3ca#e, cele dou3 personali#3i ce do0in3 lu0ea 0a#e0a#icilor
a0ericane nu-i acord3 o a#enie deose8i#3. Va fi aprecia# <n sc9i08 de cole7i europeni ca $aul
+e6i %i .aurice =rec9e#. Ca par#icipan# la Con7resul In#ernaional de .a#e0a#ici de la S#ras8ur7
din 1/2C, 6a cunoa%#e #oa#e so0i#3ile %#iinelor 0a#e0a#ice <n afara celor nein6i#a#e din
,er0ania. Cu =rec9e# 6a cola8ora un #i0p cu oca5ia unei in6i#aii pe care aces# renu0i#
0a#e0a#ician france5 i-o adresea53.
u ne7li!ea53 #eoria cuan#elor, #eoria rela#i6i#3ii %i al#e preocup3ri %i #e0e de fi5ic3 %i
0a#e0a#ic3 ce #re8uiau s3 cons#i#uie <n 6ii#or 8a5ele #eore#ice ale %#iinei conducerii, ar0oni53rii
%i #rans0i#erii infor0aiei.
3
<n aces# scop <l cunoa%#e pe 'urin7 %i apoi pe S9annon ale c3ror
lucr3ri sun# orien#a#e #o# <n sensul cerce#3rilor sale. <%i co0ple#ea53 cuno%#inele <n do0eniul
neurolo7iei, neurofi5iolo7iei, neuropa#olo7iei %i elec#roencefalo7rafiei, cola8or4nd cu di6er%i
speciali%#i din aces#e do0enii
4
., <0preun3 cu Ar#uro (osen8lue# pune la punc# un dispo5i#i6
0a#e0a#ic care per0i#ea o8ser6a#orului s3 s#udie5e cu 0are preci5ie po#enialul de aciune
elec#ric3 al undelor cere8rale. orocul a!u#3 de as#3 da#3. <n#r-una din#re c3l3#oriile sale la $aris,
or8er# Liener <l cunoa%#e pe un anu0e =reB0ann, edi#or %i conduc3#or al edi#urii :>er0ann
and Cie;. $roec#ul de a pu8lica o car#e <n care 0a#e0a#icianul s3-%i pre5in#e ideile pri6i#oare la
co0unicaii, au#o0a#i5are %i sis#e0ul ner6os ia repede con#ururi %i ia#3-1 pe au#or <ncerc4nd s3
pun3 pe 94r#ie idei la ela8orarea c3rora lucrase pes#e dou35eci de ani.
5
Ci#30:
:+ucra0 din 7reu la aceas#3 car#e, dar pri0ul lucru care 0-a <ncurca# a fos# fap#ul c3 nu
%#ia0 ce #i#lu s3 ale7 %i cu0 s3 denu0esc 0a#eria. .. .A0 c3u#a# un cu64n# con6ena8il din
do0eniul co0en5ii. Sin7urul la care 0-a0 pu#u# 74ndi era cu64n#ul 7recesc ":bernetes care
<nsea0n3 c4r0aci. A0 9o#3r4# c3, <n#ruc4# cu64n#ul pe care-1 c3u#a0 ur0a s3 fie u#ili5a# <n
en7le53, #re8uie s3 in sea0a de pronunarea en7le53 a cu64n#ului 7recesc %i a%a a0 a!uns la
denu0irea de c:bernetics - ci8erne#ic3. .ai #4r5iu a0 afla# c3, <n =rana, <nc3 la <ncepu#ul
secolului al VlV-lea fi5icianul A0pere folosise acela%i cu64n# <n sens, sociolo7icH dar pe a#unci
nu %#ia0 aceas#a.
Ceea ce pleda pen#ru #er0enul de cibernetic era fap#ul c3 era cel 0ai 8un cu64n# prin care
era0 <n s#are s3 e2pri0 ar#a %i %#iina co0en5ii <n #oa#e do0eniile <n care aceas#3 noiune es#e
aplica#3. Cu 0uli ani <nain#e, Vanne6ar Ius9 <0i spusese c3 #re8uie 73si#e noi ins#ru0en#e
%#iinifice pen#ru a8ordarea noilor #eorii cu pri6ire la conducere %i or7ani5are. $4n3 la ur03 a0
<ncepu# s3 cau# ase0enea ins#ru0en#e <n do0eniul co0unicaiilor. +ucr3rile 0ele an#erioare de
#eorie a pro8a8ili#3ilor, a%a cu0 sun# e2plica#e <n cerce#3rile 0ele asupra 0i%c3rii 8roEniene, 0-
243
au con6ins c3 o idee se0nifica#i63 cu pri6ire la or7ani5are nu se poa#e o8ine <n#r-o lu0e <n care
#o#ul es#e necesar %i ni0ic nu es#e <n#40pl3#or.
A0 fos# ne6oi# s3 recur7 la lucr3rile lui Lillard ,i88s %i la concepia c3 lu0ea nu es#e un
feno0en i5ola#, ci unul din#re nu0eroasele feno0ene posi8ile a64nd o anu0i#3 dis#ri8uie a
pro8a8ili#3ilor. A0 fos# o8li7a# s3 consider cau5ali#a#ea ce6a care poa#e s3 fie 0ai 0are sau 0ai
0ic, iar nu ce6a care ori es#e, ori nu es#e.
Ia5a ideilor 0ele <n ci8erne#ic3 se afl3 <n <n#re7i0e <n pro8le0ele de care 0-a0 ocupa# <n
lucr3rile an#erioare. Deoarece 03 in#eresa0 de #eoria co0unicaiilor, a fos# necesar s3 e2a0ine5
#eoria infor0aiei %i 0ai ales acea infor0aie parial3 cu a!u#orul c3reia cunoa%#erea unei p3ri a
sis#e0ului ne ofer3 da#e despre res#ul sis#e0ului...
De fap#, un pod sau o cl3dire po# s3 fac3 fa3 sarcinilor fiindc3 nu sun# #o#al ri7ide. 'o#
as#fel o or7ani5aie poa#e e2is#a nu0ai dac3 p3rile ei po# s3 reacione5e <n#r-o 03sur3 0ai 0are
sau 0ai 0ic3 la sis#e0ele de #ensiuni in#erne. 're8uie s3 consider30 or7ani5aia ce6a care
posed3 o in#erdependen3 <n#re diferi#ele poriuni or7ani5a#e, dar o in#erdependen3 de diferi#e
7rade. Anu0i#e in#erdependene in#erne #re8uie s3 fie 0ai i0por#an#e dec4# al#ele, ceea ce re6ine
la a spune c3 in#erdependena in#ern3 nu es#e #o#al3 %i c3 de#er0inarea anu0i#or can#i#3i ale
sis#e0ului las3 al#ora posi8ili#a#ea de a 6aria. Aceas#3 6ariaie de la ca5 la ca5 es#e s#a#is#ic3 %i
nu0ai o #eorie s#a#is#ic3 are suficien#3 li8er#a#e pen#ru a da noiunii de or7ani5are o se0nificaie
raional3...
Deoarece lucrase0 <n cea 0ai s#r4ns3 le73#ur3 posi8il3 cu fi5icieni %i in7ineri, %#ia0 c3
da#ele noas#re nu po# fi nicioda#3 precise. A6usese0 un anu0i# con#ac# cu 0ecanis0ul co0plica#
al sis#e0ului ner6os %i %#ia0 c3 infor0aia cu pri6ire la lu0ea <ncon!ur3#oare es#e li0i#a#3 de
ceea ce poa#e #rans0i#e sis#e0ul ner6os...
$en#ru 0ine, lo7ica, %i <n63area %i <n#rea7a ac#i6i#a#e 0en#al3 au fos# <n#o#deauna
inco0pre9ensi8ile ca #a8lou co0ple# %i <nc9is %i le pu#ea0 <nele7e nu0ai ca un proces prin care
o0ul se rapor#ea53 la 0ediul s3u. Se0nifica#i63 es#e 83#3lia pen#ru a <n63a, nicidecu0 6ic#oria.
)rice 6ic#orie care es#e a8solu#3 es#e ur0a#3 de <nda#3 de un a0ur7 al 5eilor, <n care <ns3%i
noiunea de 6ic#orie se di5ol63 <n 0o0en#ul <n care es#e a#ins3.
oi <no#30 <n a0on#e <0po#ri6a unui 0are #oren# de. de5or7ani5are care #inde s3 reduc3
#oa#e la ec9ili8ru %i unifor0i#a#e, la 0oar#ea #er0ic3 descris3 de le7ea a doua a #er0odina0icii.
Ceea ce .a2Eell, Iol#50ann %i ,i88s <nele7 prin 0oar#e #er0ic3 <n fi5ic3 <%i are un
coresponden# <n e#ica lui Fir?e7aard, care a ar3#a# c3 noi #r3i0 <n#r-un uni6ers 0oral 9ao#ic. <n
aces# uni6ers, o8li7aia noas#r3 principal3 es#e de a in#roduce encla6e ar8i#rare de ordineR%i
sis#e0. Aces#e encla6e nu 6or persis#a aici la nesf4r%i#... oi nu lup#30 pen#ru o 6ic#orie
defini#i63 <n#r-un 6ii#or nedefini#. Cea 0ai 0are 6ic#orie posi8il3 cons#3 <n a fi, a con#inua s3 fii %i
a fi fos#. ici o <nfr4n7ere nu ne poa#e pri6a de succesul de a fi e2is#a# <n#r-un anu0i# 0o0en# de
244
#i0p <n#r-un uni6ers c3ruia <i sun#e0 indifereni.
Aceas#3 a#i#udine nu <nsea0n3 defe#is0, ci 0ai cur4nd si0ul #ra7ediei care do0ne%#e <n
lu0e, o lu0e <n care necesi#a#ea es#e repre5en#a#3 prin dispariia ine6i#a8il3 a diferenierii.
Declararea propriei noas#re na#uri %i <ncercarea de a cons#rui o encla63 de or7ani5are <n faa
#endinei de de5ordine care do0in3 na#ura es#e o insolen3 <0po#ri6a 5eilor %i a necesi#3ii de fier
pe care o i0pun ei. Aici es#e #ra7edia, dar #o# aici re5id3 %i 7loria.
Aces#ea erau ideile pe care 6oia0 s3 le sin#e#i5e5 <n car#ea 0ea despre ci8erne#ic3. $ri0ele
0ele scopuri erau foar#e concre#e %i li0i#a#e. Voia0 s3 ela8ore5 o e2punere despre noua #eorie a
infor0aiei, pe care o de56ol#ase0 <0preun3 cu S9annon, despre noua #eorie a prediciei, care-%i
a6ea r3d3cinile <n lucrarea an#e8elic3 a lui Fol0o7oro6 %i <n cerce#3rile 0ele asupra predic#orilor
pen#ru ar#ileria an#iaerian3. Dorea0 s3 a#ra7 a#enia unui pu8lic 0ai lar7... asupra le73#urilor
din#re aces#e idei %i s3-i indic o nou3 a8ordare a #e9nicii co0unicaiilor care s3 fie <n pri0ul r4nd
s#a#is#ic3. Dorea0 de ase0enea s3 a6er#i5e5 aces# pu8lic asupra lun7ului %ir de analo7ii din#re
sis#e0ul ner6os u0an %i 0a%ina de calcul %i co0and3 care ne-a inspira# lui (osen8lue#9 %i 0ie
lucrarea noas#r3 co0un3. 'o#u%i nu pu#ea0 porni la reali5area aces#ei sarcini 0ul#iple f3r3 un
in6en#ar in#elec#ual al resurselor 0ele. Aproape de la 8un <ncepu# 0i-a de6eni# clar c3 aces#e noi
concepii asupra co0unicaiilor %i co0en5ii i0plic3 o nou3 in#erpre#are a o0ului, a cunoa%#erii
de c3#re o0 a uni6ersului %i a socie#3ii...
A co0unica cu lu0ea din afar3 <nsea0n3 a pri0i 0esa!e de la ea %i a-i e2pedia 0esa!e. $e
de o par#e, aceas#a <nsea0n3 a o8ser6a, a e2peri0en#a %i a <n63a, iar pe de al#3 par#e, a ne
e2erci#a influena asupra lu0ii din afar3, as#fel <nc4# aciunile noas#re s3 de6in3 su8ordona#e unui
scop %i eficien#e. De fap#, e2peri0en#area es#e o for03 de con6ersaie 8ila#eral3 cu lu0ea
e2#erioar3 <n cadrul c3reia folosi0 co0en5i de pornire pen#ru a de#er0ina condiiile apariiei
o8ser6aiilor %i, <n acela%i #i0p, u#ili530 apariia o8ser6aiilor pen#ru a spori eficiena co0en5ilor
noas#re.
Co0unicaia es#e ci0en#ul socie#3ii. Socie#a#ea nu cons#3 nu0ai din#r-un nu03r de
indi6i5i care se <n#4lnesc pen#ru a se cer#a sau de dra7ul procre3rii, ci es#e o in#eraciune in#ern3 a
aces#or indi6i5i <n l3un#rul unui or7anis0 0ai 0are. <n acele socie#3i care au a6u# suficien# noroc
pen#ru a poseda o 8un3 scriere, o 0are par#e a aces#ei #radiii co0une es#e p3s#ra#3 <n scris, dar
e2is#3 socie#3i care f3r3 scriere au p3s#ra# o <n#rea73 #radiie su8 for0a unei #e9nici de
0e0ori5are ri#ual3 <n c4n#ecele %i po6es#irile #ri8urilor.
Sociolo7ia %i an#ropolo7ia sun# <n pri0ul r4nd %#iine ale co0unic3rii %i, prin ur0are, in#r3
<n c40pul 7eneral al ci8erne#icii. (a0ura special3 a sociolo7iei cunoscu#3 su8 nu0ele de
econo0ie %i care se dis#in7e prin folosirea unor 03sur3#ori nu0erice 0ai 8une a 6alorilor sale
dec4# res#ul sociolo7iei es#e o ra0ur3 a ci8erne#icii <n 6ir#u#ea carac#erului ci8erne#ic al
sociolo7iei <nse%i.
245
Mn afar3 de funcia sa <n aces#e %#iine de!a e2is#en#e, ci8erne#ica nu poa#e s3 nu influene5e
filosofia %#iinei <n special <n do0eniul 0e#odei %#iinifice %i al epis#e0olo7iei, adic3 al #eoriei
cunoa%#erii. <n pri0ul r4nd, punc#ul de 6edere s#a#is#ic a#4# de 0anifes#a# <n ci8erne#ic3 %i <n
cerce#3rile 0ele an#erioare ne sile%#e s3 adop#30 o nou3 a#i#udine fa3 de ordine sau re7ulari#a#e...
As#fel, din punc#ul de 6edere al ci8erne#icii, lu0ea es#e un or7anis0 care nici nu es#e a#4#
de ri7id <nc9e7a#, <nc4# s3 nu poa#3 fi sc9i08a# <n unele aspec#e f3r3 ar%i pierde iden#i#a#ea <n
#oa#e aspec#ele, nici nu es#e a#4# de sla8 <nc9e7a#, <nc4# orice s3 se poa#3 <n#40pla oric4nd. Es#e o
lu0e lipsi#3 a#4# de ri7idi#a#ea 0odelului neE#onian al fi5icii, c4# %i de fle2i8ili#a#ea a0orf3 a unei
s#3ri de en#ropie 0a2i03 sau 0oar#e #er0ic3 <n care nu se poa#e <n#40pla nicioda#3 ni0ic
real0en#e nou. Es#e o lu0e a proceselor %i nu una a unui ec9ili8ru final 0or# spre care duc
procesele, dup3 cu0 nu es#e nici de#er0ina#3 de la 8un <ncepu# <n #oa#e e6eni0en#ele sale prin#r-o
ar0onie pres#a8ili#3 ca aceea a lui +ei8ni5.
Mn#r-o ase0enea lu0e, cunoa%#erea es#e <n esen3 procesul cunoa%#erii. u are sens s3
c3u#30 o cunoa%#ere final3 a s#3rii asi0p#o#ice a uni6ersului la sf4r%i#ul #i0pului, c3ci aceas#3
s#are asi0p#o#ic3 @dac3 e2is#3A es#e, dup3 #oa#e pro8a8ili#3ile, lipsi#3 de #i0p, de cunoa%#ere %i de
sens. Cunoa%#erea es#e un aspec# al 6ieii pe care #re8uie s-o in#erpre#30 c4# #i0p #r3i0, dac3 <n
7eneral ea poa#e fi in#erpre#a#3. Viaa es#e o in#eraciune con#inu3 <n#re indi6id %i 0ediul s3u %i
nicidecu0 un 0od de a e2is#a su8 for0a e#erni#3ii.
'oa#e aces#ea repre5in#3 0odali#a#ea <n care cred c3 a0 fos# capa8il s3 adau7 ce6a po5i#i6
pesi0is0ului lui Fir?e7aard %i al acelor scrii#ori care s-au inspira# din el. $rin#re ace%#ia, cei 0ai
i0por#ani sun# e2is#eniali%#ii. u a0 <nlocui# 0aras0ul e2is#enei prin#r-o filosofie op#i0is#3 ca
a $olBannei, dar cel puin 0-a0 con6ins pe 0ine c3 pre0isele 0ele, care nu sun# prea
<ndep3r#a#e de cele ale e2is#enialis0ului, sun# co0pa#i8ile cu o a#i#udine po5i#i63 fa3 de uni6ers
%i fa3 de 6iaa noas#r3 <n el.
Aces#ea sun# ideile principale la care reflec#a0 pe c4nd <0i scria0 car#ea despre
ci8erne#ic3;, <nc9eia Liener aces# capi#ol de reflecii. .ai depar#e el adau73: :=reB0ann nu
d3dea o prea 0are <nse0n3#a#e co0ercial3 lucr3rii Cibernetica %i, de fap#, ni0eni de a08ele p3ri
ale )ceanului nu-i acorda o deose8i#3 a#enie. C4nd ea a de6eni# un 8es#-seller %#iinific, a0 fos#
ui0ii cu #oii, %i eu cel 0ai 0ul#.
Aceas#3 car#e 0-a #ransfor0a# din#r-o da#3...
Conferinele, in6i#aiile, in#er6iurile se ineau lan.
+a <ncepu#ul anului 1/5C, or8er# Liener o8ine o 8urs3 =ull8ri79#. <n aceas#3 cali#a#e
conferenia53 la Colle7e de =rance %i par#icip3 la Con7resul pen#ru 0a%ini de calcul rapid %i
au#o0a#i5a# care <%i desf3%ura lucr3rile la $aris <n luna ianuarie a anului 1/51.
Sur0ena!ul pricinui# de aceas#3 ac#i6i#a#e susinu#3 <l o8li73 s3 se in#erne5e <n spi#alul
can#onal din ,ene6a.
246
(es#a8ili#, <%i reia ac#i6i#3ile - Ci8erne#ica se n3scuse.
Ea es#e o %#iin3 in#erdisciplinar3 care s#a8ile%#e re7uli %i le7i <n #e9nic3, 0edicin3, 8iolo7ie,
sociolo7ie %.a. Aces#e re7uli %i le7i se refer3 la 0odul de co0unicare, infor0are, depo5i#are,
6alorificare %i feed-8ac?H es#e <n fond o #eorie a cunoa%#erii, cu o influen3 deose8i#3 <n
#e9nolo7ia 0a%inilor elec#ronice de calcul, a dispo5i#i6elor de re7la! au#o0a# %i 03ririi capaci#3ii
de 0e0ori5are.
6

+a de56ol#area concep#elor ci8erne#ice au par#icipa# #e9nicieni, psi9olo7i, 8iolo7i %i, a%a
cu0 a0 635u#, <n pri0ul r4nd 0a#e0a#icieni. 'oi 6or8esc %i susin <n scris c3 noua descoperire
6a duce <n#r-un 6ii#or i0pre6i5i8il la noi s#ruc#uri u0ane pre635u#e cu :in#eli7en3 ar#ificial3;
care 6or pricinui res#ruc#urarea claselor <n socie#3ile 6ii#orului.
"

Infor0a#ica es#e una din#re ra0urile ci8erne#iciiH es#e %#iina prelucr3rii infor0aiei dar nu
nu0ai deoarece ea <%i asu03 %i o8li7aia de a cule7e au#o0a# infor0aiile pro6enind din orice
surs3, de a le #rans0i#e, de a le 0e0ori5a %i <n final de a le u#ili5a.
&

Dup3 cu0 6ede0, diferenele sun# foar#e su8iri. Es#e posi8il ca <n cur4nd s3 au5i0
6or8indu-se e2clusi6 despre infor0a#ic3, e2#ensia sferei aces#ei noiuni suprapun4ndu-se co0ple#
celei de ci8erne#ic3 re5er6a#3 p4n3 as#35i 0ai ales concep#elor #eore#ice de56ol#a#e de Liener %i
S9annon <n pri0a !u03#a#e a secolului al VV-lea.
)ricare din#re cele dou3 soluii 6or fi adop#a#e de con7resele 6ii#oare, infor0a#ica, fiic3 a
ci8erne#icii sau infor0a#ica drep# copil, f3r3 p3rini le7i#i0i, fap#ele sun# acelea%i. Ia#3-ne fa3 <n
fa3 cu re6oluionarul secolului ul#i0 <nc9eia#: co0pu#erul sau ordina#orul, cu care 6a #re8ui s3
duce0 o c3snicie ar0onic3 <n anii ce 6or 6eni.
Mn cele ce ur0ea53 sun#e0 o8li7ai, pen#ru 0o#i6e u%or de <neles, s3 presupune0 drep#
cunoscu#e p3ri care se refer3 la is#oria 0a%inilor de calcul, #eoria cons#ruc#i63 %i a funciei
cu0pu#erelor %.a. pen#ru a ne li0i#a la ceea ce 6o0 nu0i pres#aiile co0pu#erelor <n 0edicin3. +a
sf4r%i#ul aces#ui capi#ol 6o0 <ncerca s3 sc9i30 o definiie a infor0a#icii 0edicale 0ai confor03
cu recen#ele de56ol#3ri ale aces#ei noi %#iine.



I=)(.A'ICA .EDICA+D


.ai <n#4i ia#3 principalele indicaii ale infor0a#icii <n do0eniul 0edical:
/

o Mnre7is#rarea de para0e#ri iden#ifica#ori %i se0iolo7ici carac#eris#ici ca5ului <n
s#udiu @cule7erea au#o0a#i5a#3A.
o Asis#area raiona0en#ului %i a deci5iei 0edicale @ipo#e5e de dia7nos#ic
24"
diferenialA.
o S#andardi5are a li08a!ului 0edical %i unificare a sis#e0elor de clasificare.
o Si0plificarea %i sis#e0a#i5area 0odului de docu0en#are, 83ncile de infor0aii.
o Spi#alul. )p#i0i5area ac#i6i#3ii spi#alului ca %i cen#ru infor0aional 0e#odolo7ic
@clinic, didac#ic, %#iinific, econo0icA.
o )p#i0i5area #ra#a0en#ului a08ula#oriu %i clinic %i sc3derea c9el#uielilor de
s3n3#a#e.
o Infor0area pacien#ului.
o S#a8ilirea profilului 7ene#ic al pacien#ului @ane23 la da#ele de ana0ne53A.
o .oni#ori5area se0nalelor fi5iolo7ice %i ela8orarea unor pro7no5e.
o Sis#e0e de <nre7is#rare %i prelucrare ale i0a7is#icei 0edicale @iden#ificarea
cro0oso0ilor, s#a8ilirea 7radului de s#eno53 6ascular3A.
o )p#i0i5area ac#i6i#3ii didac#ice.
o Con#rolul eficienei ac#i6i#3ii de spi#al %i al uni#3ilor a08ula#orii @ca8ine#, clinic3
de 5i e#cA.
-i acu0 definiia pro0is3.
Infor0a#ica 0edical3 es#e disciplina %#iinific3 ce are drep# o8iec# cule7erea, p3s#rarea %i
prelucrarea infor0aiei din do0eniul 0edical <n scopul o8inerii unui dia7nos#ic c4# 0ai e2ac# %i
rapid, al op#i0i53rii #ra#a0en#ului %i al procesului didac#ic. <n 6ederea a#in7erii aces#or o8iec#i6e
ea cola8orea53 cu 0a#e0a#ica, s#a#is#ica, lin76is#ica, #eoria cunoa%#erii, %#iinele e2peri0en#ale %i
8iolo7ia 0olecular3.
Infor0a#ica 0edical3 l3r7e%#e la infini# capaci#a#ea de 0e0ori5are, facili#ea53 con#ac#ele cu
pacien#ul %i a8ordarea si0ul#an3 a unor #e0e %#iinifice de c3#re ec9ipe de di6er%i speciali%#i
in#erconec#ai.
Mn sensul aces#ei definiii infor0aia 0edical3 %i 8iolo7ic3, ad3u730, es#e o %#iin3
au#ono03 ale c3rei le73#uri cu ci8erne#ica sun# 0ai 0ul# de ordin principial-#eore#ic.
1C



NOTE:

1. Corespunde po5iiei de asis#en# <n uni6ersi#3ile europene: . Liener: Sunt
matematician, Ed. $oli#ic3, Iucure%#i, 1/"2, p. 2/H
2. %IENER, Norbert: Sunt matamatician, Ed. $oli#ic3, Iucure%#i, 1/"2, p. 3/H
3. %IENER, Norbert: 2bidem, p. 3C6-3C"H
4. %IENER, Norbert: 2bidem, p. 3C3-3C5H
5. %IENER, Norbert: 2bidem, p. 3C6-32CH
24&
6.***, Bertelsmann Le+icon, B. 6, &Biberneti"', S. 64, Verla7s7ruppe Ier#els0ann,
,ii#erlo9, 1/""H
7. "URZ%EIL, Ramond: Das @eitalter der Bunstlic#en 2nteligenz, Cari
>anser 6erla7, .iinc9en-Lien, 1//3H
8. \\\, Bertelsmann Le+icon, I. 5, &2nformati", S. -4&, Verla7s7ruppe
Ier#els0ann, ,ii#erlo9, 1/""H
9. DEGOULET, P. FIESC!I, M.: 2nformatica medical, .asson III, Ed.
0edical3, Iucure%#i 1///H
10. %IENER, Norbert: B:berneti" Regelung und Cac#ric#tenubertragung im
Lebe8esen und in der 1ac#ine, Dusseldorf, Lien 1/62H
11. +is#a celor 0ai cunoscu#e fir0e cons#ruc#oare de co0pu#ere: !ple Computer 2nc,
0orland 2nternational 2nc, 7rupul 0ull, Commodare 0usiness 1ac#ines 2nc, <C!1=, Control
Data Corporation, Car: Researc# 2nc, Fujitsu Ltd, 201, 1otorola 2nc, Ci$dorf Computer
!7, 2ng C Olivetti and C, Spa, Remington Rond Cmp, Siemens 0ereic# Datenverarbeitung-
Dup3 Vol#5, >anspe#er, .ensc9en und Co0pu#er, .ar?# und 'ec9ni? Iuc9 - und Sof#Eare
- Verla7, =rei8ur7, 1//3.
24/
.EDICA.E'*+



DE +A $+A'E .EDICIA+E +A A'III)'E(A$IE


Mn #ra#a0en#ul 0edica0en#os, a#4# ar9aicul c4# %i An#ic9i#a#ea au folosi# doar ceea ce na#ura
pu#ea oferi. +a <ncepu#, #rans0ise prin #radiie oral3, ul#erior conse0na#e <n scrierea #i0pului -
cuneifor03 %i 9iero7lif3 -, ree#ele cele 0ai 6ec9i, care s-au per0anen#i5a# p4n3 c3#re :#i0purile
noi;, au recurs la #rei #ipuri de su8s#ane:
- su8s#ane 0edica0en#oase de ori7ine 6e7e#al3H
- su8s#ane 0edica0en#oase de ori7ine 0ineral3H
- su8s#ane 0edica0en#oase de ori7ine ani0al3.
A8ord4nd <n lucrarea de fa3 di6ersele 0o0en#e ale epis#e0olo7iei 0edicale, a0 lua#
adesea <n considerareR %i #ra#a0en#ul 0edica0en#os al e#apei respec#i6e asupra c3ruia nu 6o0
re6eniH nici nu es#e locul s3 e6oc30 aciunile fiec3rui 0edica0en# <n fiecare din#re afeciunile
considera#e. (e6ine far0acolo7ului %i far0acodina0iei aceas#3 dificil3 o8li7aie.
1
<n ceea ce ne
pri6e%#e, ne 6o0 li0i#a s3 pri6i0 din un79iul nos#ru de 6edere 0odul cu0 a e6olua# #ra#a0en#ul
0edica0en#os <n decursul #i0purilor.
+ea73nul celor #rei #ipuri de su8s#ane 0edica0en#oase a fos# )rien#ul .i!lociu
@su0erienii, asiro-c9aldeenii, per%ii e#cA. 'oa#e acu0ul3rile aces#ora se s#r4n7 <n 0arele :colec#or
e7ip#ean;, a%a precu0 do6edesc papirusurile descoperi#e dup3 1&"5 @E8ers, >ears#, Fa9u0 %.a.A.
Credi8il3 <n acela%i sens es#e %i 03r#uria lui Dios?urides $edanios din Ana5ar8a @CiliciaA,
con#e0poran cu <0p3ra#ul ero, care, <n 0onu0en#ala sa lucrare 1ateria medica, aduna #oa#e
cuno%#inele de far0acolo7ie ale #i0pului s3u. El acorda pen#ru pri0a da#3 o deose8i#3 a#enie %i
0edica0en#elor dj ori7ine 0ineral3 ca apa de 6ar, sulfa#ul de cupru %i acce#a#ul di plu08.
,recii, la#inii, ara8ii, 0uli au#ori ai E6ului .ediu % (ena%#erii l-au ci#a#, copia# %i co0en#a#.
Mnain#e de Dios?urides s3 ni-i a0in#i0 pe 0edicii di for0aie ?nidian3 care puneau 0are
pre pe #erapia 0edica 0en#oas3 folosind cu 04n3 lar73 pur7a#i6e, e0e#i5an#e
2
, 8a c9iar %
ins#ilaii na5ale des#ina#e, sperau ei, s3 curee, s3 spele creierul.
Dup3 plecarea lui Aris#o#eles din A#ena conducerea %coli fonda#3 de el re6ine lui
'9eop9ras#us din Eresos @3"C-2&5 a.C9.A, ui erudi# 8o#anis#, au#or al 2storiei plantelor, care nu
era al#ce6a dec4 un co0pendiu al cuno%#inelor 8o#anice din spaiul 0esopo#a0o e7ip#ean.
Serapion, %ef de %coal3 al e0piricilor, curen# de 74ndin afir0a# <n !urul anului 2&C a.C9.,
25C
es#e au#orul a%a-5isulu &mii#ridaticum', un an#ido# eficien# <0po#ri6a 0ul#or su8s#anj
o#r36i#oare, ela8ora# la su7es#ia cele8rului .i#9rida#e din $on#.
'9eriacul 6a fi un depura#i6
3
7eneric ce 6a do0ina scenj #erapeu#ic3 0edica0en#oas3
6re0e <ndelun7a#3. Conine pes#e "@ de su8s#ane. Au#orul lui1 .edicul lui ero, Androc9os.
Mn 0a#erie de #ra#a0en# 0edica0en#os, ,alenus @13&-2C1 es#e un eclec#ic, a%a dup3 cu0 o
do6ede%#e <n lucrarea sa D simplicium medicamentarum temperamentis et facultatibus
>
<n care,
pj l4n73 descripia cali#3ilor unor 0edica0en#e de ori7ine ani0al3 % 0ineral3, s#udia53
far0acopeea a 4"3 de cereale %i plan#e ca or5ul fasolea, #rifoiul, 545ania de 6ar3 %.a.
'oa#e aces#e :0edica0en#e; nu a6eau al# rol, <n opinia Iu ,alenus, dec4# s3 s#i0ule5e
:forele 6indec3#oare ale or7a nis0ului;
5

'ra#a0en#ul 0edica0en#os r304ne #ri8u#ar plan#elor p4nH <n secolul al VlV-lea. <n #o# aces#
#i0p, produc3#ori sun# c3lu73ri care, <n 7r3diniele lor de pe l4n73 :8olniele; 03n3s#ire%#i, <%i iai
r37a5ul de a <n7ri!i, dup3 orar %i ano#i0p, plan#ele %i ier8urile d care suferin5ii lor a6eau ne6oie.
$ri0ele far0acii apar la Veneia, <n secolul al V>I-lea. Ele se <n0ulesc considera8il <n
secolele ur03#oare f3c4nd necesare anu0i#e re7le0en#3ri. As#fel Code2-ul de la Au7s8ur7
@153&A pre6ede ca pre73#irea 0edica0en#elor, care la <ncepu# era una din#re o8li7aiile
0edicului, s3 ai83 loc <n pre5ena aces#uia <n 6ederea e6i#3rii posi8ilelor fraude.
Mn63304n#ul 6i54nd calificarea de far0aci%#i <ncepe s3 fie pus pe 8a5e %i re7le0en#3ri cel
puin #o# a#4# de e2i7en#e ca %i celelal#e profesiuni 0edicale. icolas >one# <n 15&C se0na
<ncepu#ul <n63304n#ului 8o#anicii din cadrul 6ii#oarei facul#3i de far0acie din $aris prin
<nfiinarea unei 7r3dini re5er6a#3 s#udiului, ur0a#3 de ,r3dina re7al3 de plan#e 0edicinale a lui
+udo6ic al VlII-lea, inau7ura#3 <n 1635.
$opulaia se <n0ule%#e %i se ur8ani5ea53, 0or8idi#a#ea cre%#e, far0acopeea pe 8a53
6e7e#al3 nu 0ai r3spunde sa#isf3c3#or unei piee <n cerere cresc4nd3.
$e de al#3 par#e, c9i0ia es#e redescoperi#3 %i <nre7is#rea53 0ari pro7rese. Era ine6i#a8il ca
o0ul de %#iin3 s3 6rea s3 %#ie ce su8s#an3 ac#i63 se ascunde <n frun5a de #rifoi sau <n coa!a de
salcie. C9i0ia anali#ic3 a unor e0ineni cerce#3#ori <n frun#e cu +a6oisier 6a r3spunde 0ul#ora
din#re <n#re83rile ce se pun.
) da#3 l30uri#e <n#re83rile asupra su8s#anelor ac#i6e din plan#e, se na%#e a doua serie de
<n#re83ri: <n ce 03sur3 es#e posi8il3 sin#e5a c9i0ic3 a aces#or :principii ac#i6e;1 =ar0aco7no5ia
es#e <nlocui#3 de far0acoc9i0ie
6

.arcelin Ier#9elo# %i o falan73 de in6en#i6i c9i0i%#i se 6or afir0a <n aces# do0eniu al
sin#e5ei 0edica0en#ului de pe ur0a c3reia #erapeu#ica se <08o73e%#e cu clorofor0ul, cloralul,
8ro0uralul, e#erul, ni#ra#ul de a0Bl, fenace#ina, sulfonalul %i deri6aii de 0orfin3.
Mn 1&/3 c9i0is#ul =eli2 >off0ann reu%e%#e sin#e5a aspirineiH <n 1/C& $aul E9rlic9 o8ine
pre0iul o8el pen#ru descoperirea sal6arsanului, eficien# an#ilue#ic.
"

251
'o# lui E9rlic9, c3ruia prin#r-o con6er7en3 de idei %i lucr3ri conco0i#en#e i se asocia53
Ko9n eEpor# +an7leB, <i da#or30 #eoria recep#orilor.
&
Aces# concep# unifica#or e2plic3 efec#ul
unei su8s#ane e2o7ene @e2. c9i0iceA sau endo7ene @e2. 9or0on-fi5iolo7icA asupra unui sis#e0
8iolo7ic, 8a5a# pe e2is#ena unor c9e0orecep#ori specifici. (e5ul#3 o selec#i6i#a#e a su8s#anei
respec#i6e pe care Al8er# <n 1/"/ o definea drep# cali#a#ea unui 0edica0en# de a influena un
anu0i# #ip de celule <n 6ia3, f3r3 a le afec#a pe celelal#e, c9iar dac3 aces#ea <i sun# 6ecine.
Cu sf4r%i#ul secolului al VlV-lea %i <ncepu#ul celui de-al VV-lea producia de 0edica0en#e
se indus#riali5ea53. Cele 0ai i0por#an#e cen#re de6in 6alea (9inului, re7iunea Iasel %i di6erse
locali#3i din S*A, =rana, I#aliaH c9iar %i (o04nia dispunea <n ul#i0a par#e a secolului al VV-lea
de o aprecia8il3 indus#rie far0aceu#ic3.
Descoperirea unui 0edica0en# sau :dru7;
/
, a%a cu0 <l nu0esc a0ericanii, poa#e fi
ur0area unei <n#40pl3ri sau a unei ac#i6i#3i deli8era#-pro7ra0a#e. E2e0plul descoperirii
penicilinei %i a celorlal#e an#i8io#ice es#e 7r3i#or.
A0 dori s3 se %#ie, 0ai <nain#e de orice, c3, <nc3 din An#ic9i#a#e, e7ip#enii %i c9ine5i
foloseau p4inea 0uce73i#3 %i #erciul de poru08 la <n7ri!irea pl37ilor de 6aria#e pro6eniene. A8ia
0ul# 0ai #4r5iu 'Bndall @1&"6A, IarB @1&"/A %i +is#er @1&&1A se0nalau an#a7onis0e <n#re
ciuperci, pe de o par#e, 8ac#erii %i al7e de par#ea cealal#3. $as#eur <nsu%i credea <n aceas#3 le7e
na#ural3 a opo5iiei <n#re di6erse 0icroor7anis0e, opinie pe care o <0p3r#3%e%#e apropia#ului s3u
cola8ora#or (ou2. Ideea 73sirii unui :7lon de ar7in#; <0po#ri6a 0icro8ilor, 6e9icula#3 de $aul
E9ric9, 6a 73si o #ranspunere <n fap# o da#3 cu apariia lui Ale2ander =le0in7.


A+EVADE( =+E.I, @1&&1-1/55A


Se na%#e <n#r-o perioad3 do0ina#3 <n far0acolo7ie de dou3 personali#3i ce se i0pun %i
r304n <n is#oria descoperirii c9i0io#erapiei: $aul E9rlic9 %i ,er9ard Do0a7?.
Ale2ander =le0in7 se na%#e la 6 au7us# 1&&1 <n locali#a#ea +oc9field din Scoia, din#r-o
fa0ilie ap3sa#3 de 7ri!i %i ne6oi 0a#eriale.
1C
Scoienii do6edesc <ns3 0ul#3 #enaci#a#e %i #4n3rul
reu%e%#e s3-%i <nc9eie la +ondra s#udiile de 0edicin3 <ncepu#e la Fil0anroc?. Ali ani de
speciali5are pasiona#3 <n 8ac#eriolo7ie <i aduc #i#lul de profesor %ef de ca#edr3 la .edical Sc9ool
de pe l4n73 Spi#alul S#. .arB din +ondra.
Sun#e0 <n 6ara anului 1/2&. $rofesorul are; 4& de ani %i se pre73#e%#e pen#ru o 8ine
0eri#a#3 6acan3 de c4#e6a s3p#304niH <%i r4nduie%#e c3rile, pro#ocoalele anali5elor %i 0a#erialul
de la8ora#or de care 6a a6ea ne6oie. <n#r-un col, ca ui#a#e din <n#40plare, r304n c4#e6a pl3ci
%etri cu 7ela#in3 pe care a <ns304na# s#afilococi. +a re6enire din concediu cons#a#3 c3 par#e din
252
coloniile de s#afilococi sun# al#era#e. oi cerce#3ri, noi e2peri0en#e, :penicilina; es#e
descoperi#3. Cau5a aces#ui efec# es#e o ciuperc3, :penicillinu0 no#a#u0;.
=le0in7 <%i redac#ea53 <n #3cere pro#ocolul descoperirii care <i es#e recunoscu#3 un an 0ai
#4r5iu, dar... C3ci e2is#3 un dar.
Direc#orul depar#a0en#ului @secieiA de Inocul3ri al la8ora#orului %i %ef al lui =le0in7 es#e
Sir Al0ro#9 Lri79#, i0unolo7. El crede cu #3rie c3 un #ra#a0en# an#i8ac#erian poa#e fi <ncununa#
de succes doar pe 8a5e i0unolo7ice, adic3 prin su8s#ane ce lea73 a7resorii 8ac#erieni, 0odali#a#e
prin care se reu%e%#e anularea pa#o7eni#3ii. =le0in7 e6i#3 lup#a cu repre5en#an#ul unei idei
preconcepu#e %i a%#eap#3 cu r38dare 5ece ani.
(358oiul se apropie %i oa0enii ce in#uiesc carna7iul ce 6a 6eni cau#3 furi8und
0edica0en#ul-0inune, <n s#are s3 !u7ule5e infecia. +ucr3rile lui Ale2ander =le0in7 sun#
redescoperi#e %i re6alorifica#e de doi cerce#3#ori %#iinifici de la )2ford: Erns# C9ain %i >oEard
=loreB. C9ain descoper3 principiul ac#i6 pre5en# <n cul#urile de penicillinu0 no#a#u0, a%a c3 <n
1/41 pri0ii pacieni r3nii %i infec#ai pe #ea#rul de lup#3 6or 8eneficia de ad0inis#rarea noului
0edica0en#.
=loreB #rece )ceanul A#lan#ic <n acela%i an %i, a!u#a# de-capi#alul a0erican, pune 8a5ele
produciei indus#rialeRa penicilinei.
Mn#re #i0p %i ul#erior, pale#a an#i8io#icelor se co0ple#ea53 cu noi prepara#e eficien#e asupra
al#or #ipuri de 7er0eni 7ra0-po5i#i6i %i 7ra0 ne7a#i6i.
Mn 1/45 efor#urile lui Ale2ander =le0in7, Erns# C9ain %i >oEard =loreB sun# r3spl3#i#e cu
pre0iul o8el pen#ru .edicin3 %i =i5iolo7ie.
$en#ru descoperirea s#rep#o0icinii, ac#i63 asupra 8ac#eriilor 7ra0-ne7a#i6e %i <n special a
8acilului Foc9, Sel0an La?s0an o8ine <n 1/52 pre0iul o8el pen#ru .edicin3.
Despre re5is#ena 8ac#eriilor la an#i8io#ice 6e5i <n par#ea a VlII-a de conclu5ii prospec#i6e.


NOTE:

1. E>(>A(D', ,us#a6, (*'SC>I,, >einric9: !rzneimittel, I.I., Verla7
C9e0ie, Lein9ei0, 1/"2. +ucrarea es#e un e2e0plu care ne ara#3 0odul de aciune al
di6erselor su8s#ane 0edica0en#oase asupra S @is#e0uluiA @er6osA C@en#ralAH
2. E0e#i5an#, care pro6oac3 63rs3#uriH
3. Depura#i6 ^ care cur33 or7anis0ul de su8s#ane #o2iceH
4. Despre cali#3ile 0edica0en#elor si0ple @n.#.AH
5. &Catura medicatri$' @for0ulare 7alenic3A, in lllustrierte 7esc#ic#te der
1edizin, I. II. S. 516-51"H
253
6. .EJE(, '(IAD)*: Legons d5#istoire de la pensee medicale, p. 2/5-3CCH
". An#ilue#ic ^ an#isifili#ic, lues ^ sifilis, denu0ire con6enional-0edical3H
&. S.I'> and A++A (eBnard: ,e$tboo" of %#armacolog:, Sounders
Co0panB, $9iladelp9ia - 'o?Bo, 1//2, p. 3-& @(ecep#arsAH
/. <n sensul li08ii en7le5e 6or8i#3 <n S*A, :dru7; nu se0nific3 ceea ce
en7le5a european3 <nele7e prin :dro7;, ci orice 0edica0en# ad0inis#ra# unui 8olna6, <n
6ederea a0elior3rii s#3rii lui de s3n3#a#eH
1C. LIEIC>, $e#er @>s7.A: tiber bedeutende 9rzte der 7esc#ic#te,
Ale2ander =le0in7, E8ner, *l0, 1//3, S. 21"-233.
254
,EE'ICA .EDICA+D



,ene#ica es#e %#iina ce se ocup3 cu #rans0i#erea carac#erelor %i 6aria8ili#a#ea or7anis0elor
6ii.
1

,ene#ica 0edical3, direc# i0plica#3, se ocup3 cu pre6enirea %i #ra#a0en#ul ineficien#elor %i
a8eraiilor de #rans0i#ere a su8s#ra#ului eredi#ar, cu al#e cu6in#e de pa#o7ene5a 8olilor %i
0alfor0aiilor de cau53 7ene#ic3, precu0 %i de #ra#a0en#ul aces#ora.
(eiese din definiie c3 #erapia cu adres3 7ene#ic3 6a #ranscede in#eniile doar cons#a#a#oare
ale 7ene#icienilor de p4n3 la !u03#a#ea secolului al VV-lea %i <%i propune o8iec#i6e 0ai
a08iioase, %i anu0e, de a #ra#a un su8s#ra# de #ip :nolli 0e #an7ere;.
2

$ro7resele in7ineriei 7ene#ice %i ale clona!ului sun# pline de pro0isiuni <n anu0i#e condiii.
Sun# dou3 aspec#e de 0are ac#uali#a#e asupra c3rora 6o0 insis#a <n cele ce ur0ea53.
Cel ce de5l3nuie pri0ul a#ac <0po#ri6a ce#3ii, aparen# ine2pu7na8ile, a eredi#3ii es#e
,re7or .endel care, e2peri0en#4nd pe plan#e din 1&65, a!un7e s3 decrip#e5e le7ile #rans0i#erii
unor carac#eris#ici ale 7eni#orilor c3#re descendeni.
+u0ea %#iinific3 nu 6a <nele7e ideile lui .endel dec4# 4C de ani 0ai #4r5iu c4nd ..
Ia#eson, dup3 o nou3 serie de lucr3ri, 6a <0p304n#eni noiunea de 7ene#ic3, %#iin3 ce <%i
deli0i#ea53 sfera o da#3 cu con#ri8uiile lui D. Vries, Cari Carrens %i E. 'sc9er0ac?.
Mn 1/C/ Ko9ansen <ncearc3 s3 defineasc3 :7ena; pe care o consider3 su8s#ra#ul fac#orilor
eredi#ari despre care 6or8ea .endel, iar <n 1/41 Ieadle punea se0nul e7ali#3ii <n#re 7en3 %i
en5i03. +a scur#3 6re0e se de0ons#rea53 c3 aci5ii nucleici sun# supor#ul pro7ra0ului eredi#ar al
#u#uror 6ieui#oarelor %i c3 7enele celulelor eucario#e
3
sun# co0puse din 0olecule de AD
@A6erB .cCar#B %i .c+eod -1/44A
$asul ur03#or e f3cu# <n 1/53 de K.La#son %i =. Cric? care descriu s#ruc#ura 0olecular3
spaial3 a AD-ului
4
for0a#3 din dou3 %iruri de nucleo#ide 8ica#enare dispuse elicoidal.
Descoperirea lor es#e onora#3 <n 1/62 de pre0iul o8el. Acela%i pre0iu r3spl3#e%#e efor#urile
fos#ului nos#ru co0pa#rio# ,. $alade pen#ru descoperirea unor or7ani#e celulare %i rolul lor <n
sin#e5a pro#einelor.
5

'!io %i +e6an <n 1/56 iden#ific3 nu03rul %i 0orfolo7ia cro0o5o0ilor u0ani, iar +e!eune <n
1/6C es#e <n 03sur3 s3 confir0e o idee 0ai 6ec9e ce susinea c3 0ul#e din#re afeciunile o0ului,
%i nu din#re cele 0ai puin 7ra6e, a6eau drep# cau53 a8eraii ale su8s#ra#ului 7ene#icH <n cea de a
doua par#e a secolului VV s-au iden#ifica# cea pa#ru 0ii de 8oli 7ene#ice. S#a#is#ici serioase au
s#a8ili# c3 3CY din 8olile nou-n3scu#ului se da#oresc <n 0ai 0are sau 0ai 0ic3 03sur3 al#er3rii
0a#erialului eredi#ar.
6

255
Mn ideea c3 a0 pu#ea con#ri8ui <n#r-o oarecare 03sur3 la sc3derea 0or8idi#3ii %i 0or#ali#3ii
infan#ile %i, prin aces# fap#, la a0eliorarea indicilor de s3n3#a#e 7eneral3, ne consider30 o8li7ai
s3 solici#e #oa#3 a#enia confrailor %i a celor i0plicai <n a8ordarea #e0elor de 7ene#ic3.

$4n3 la a8ordarea cele dou3 aspec#e 0a!ore ce fr304n#3 7ene#ica pe plan in#ernaional -
in7ineria 7ene#ic3 %i clona!ul -, s3 ne rea0in#i0 c4#e6a cuno%#ine aproape ele0en#are:
o fiecare din#re noi dispune de un se# de apro2i0a#i6 1CC.CCC de 7ene dispuse <n 23
de perec9i de cro0o5o0iH
o prin :7eno0 u0an; <nele7e0 #o#ali#a#ea infor0aiilor s#oca#e <n cro0o5o0iH
o diferenele din#re di6er%i indi6i5i re5ul#3 de pe ur0a for0elor diferi#e su8 care se
poa#e pre5en#a o aceea%i 7en3H
o aces#or for0e diferi#e de 7ene li s-a da# nu0ele de alele

Mnain#e de a proceda la un ac# 7ene#ic-0edical sau 0edical cu adres3 7ene#ic3, sun#e0
sf3#uii s3 proced30 la <n#oc0irea :7eno7ra0ei;, adic3 a profilului 7ene#ic, ane23 o8li7a#orie a
#radiionalei foi de o8ser6aie ce-1 <nsoe%#e pe pacien# <n #i0pul spi#ali53rii. 'oa#e da#ele culese
%i insera#e <n aceas#3 7eno7ra03 ne 6or per0i#e s3 s#a8ili0 un :dia7nos#ic 7ene#ic; ce 6a
co0por#a, pe l4n73 para0e#rii fi5ici %i funcionali o8i%nuii, %i ur03#oarele aspec#e par#iculare:
o da#e asupra personali#3ii %i ale e6en#ualelor carac#eris#ici psi9ice <nn3scu#e,
preferine, o8iceiuri, co0unica#i6i#a#e, la8ili#a#e e#cH
o <n ce 03sur3 pacien#ul a suferi# sau sufer3 de afeciuni 7ene#ice se6ere @A,SA
precu0 %i #ra#a0en#ele ur0a#eH
o predispo5iii fa3 de 8oli sis#e0ice sau infecioase @$ISIA.

,ene#ica 0edical3 co0por#3:
o s#udii funda0en#ale 6i54nd s#ruc#ura, or7ani5area %i fi5iolo7ia su8s#ra#ului
7ene#icH
o s#udii clinice ce conduc la dia7nos#ic %i #ra#a0en# precu0 %i
o la op#i0i5area aces#oraH
o s#udii 0edico-sociale 6i54nd de#er0inan#a pa#o7enic3 <n 0asa populaiei,
recidi6e, in6es#iii #erapeu#ice e#c.

Din#re s#udiile 6i54nd o8iec#i6e #erapeu#ice se i0pun din ce <n ce 0ai 0ul#, <n ul#i0a
6re0e, 0anipul3rile 7ene#ice, 0ai 8ine 5is in7ineria 7ene#ic3.
$rin in7inerie 7ene#ic3 <nele7e0 su0a de in#er6enii efec#ua#e in 6i#no pe 7ene,
cro0o5o0i sau celule, <n 6ederea o8inerii unor noi s#ruc#uri 7ene#ice pre635u#e cu cali#3i
256
eredi#are 0odifica#e. $u#e0 spune c3, p4n3 la un punc#, in7ineria 7ene#ic3 reali5ea53, 6oi#, ceea
ce na#ura o8ine <n 0od spon#an prin 0u#aiile sale.
,ene#ica 0olecular3, 8ioc9i0ia, 0icro8iolo7ia, 6irusolo7ia e#c. au s#a# la 8a5a in7ineriei
7ene#ice <ncep4nd cu anii 5EF ai recen# <nc9eia#ului secol. $rin in7inerie 7ene#ic3 <nele7e0
:procesul prin care sa6anii 0odific3 sau adau73 anu0i#e 7ene 0a#erialului 7ene#ic pre5en# <n
e08rion, as#fel c3 un indi6id s-ar pu#ea na%#e cu carac#eris#ici pe care nu le-ar fi a6u# al#fel.;
"

$ri0ul #ransfer de 7en3 la o0 s-a reali5a# <n 1//C <n#r-un ca5 de deficien#3 en5i0a#ic3
ADA.
Mn acela%i an s-a efec#ua# cu succes #ransplan# de or7ane la cinci pacieni suferind de o
8oal3 repu#a#3 ca incura8il3, 0elono0ul pielii.
&

'o# un #ra#a0en# 7ene#ic s-a solda# cu succes <n#r-un ca5 de fi8ro53 c9is#ic3, iar <n
i0por#an#e ca5uri de 0iodis#rofie #ip Duc9anne %.a.
/
<nre7is#ra# a0elior3ri i0por#an#e.
Es#e cer# c3 perfecionarea 0e#odei %i acu0ularea de e2perien3 <n ur0a <n0ulirii ca5urilor
#ra#a#e 6or repre5en#a <n 6ii#or unica %ans3 a unei pa#olo7ii de cau53 7ene#ic3 <nc3rca#3 p4n3 0ai
deun35i de o ridica#3 0or#ali#a#e.

C4#e6a cu6in#e despre clonare. Clonarea i5ola#3 nu se su8su0ea53 in7ineriei 7ene#ice, nici
#eore#ic %i nici prac#ic.
) clon3 es#e cons#i#ui#3 din#r-o 0uli0e de celule 8ac#eriene care, #oa#e, pro6in din#r-o
unic3 celul3 8ac#erian3.
.ai deslu%i#, a clona <nsea0n3 a o8ine o cul#ur3 de celule descenden#e din#r-o celul3
unic3. Consecina aces#ui fap# es#e c3 fiecare din#re celulele fiice, de a doua, a #reia e#c. 7eneraie
dispun de un apara# 7ene#ic iden#ic cu cel al celulei cap de serie, cu celula 0a03. 'er0enul clon3
es#e folosi# <nc3 de la <ncepu#ul secolului al VV-lea de c3#re 8o#ani%#i pen#ru a dese0na 7rupuri
de 6e7e#ale care se <n0ulesc prin :i0plan#are; <n p304n# a oric3reia din#re p3rile lor.
+a 0odul 7eneral clonarea se reali5ea53 prin includerea unui se70en# de AD s#r3in <n#r-
un pur#3#or care ul#erior es#e in#rodus <n#r-o :celul3 7a5d3;.
Concre#, operaia de donare co0por#3 pa#ru #i0pi opera#ori:
o secionarea %i e2#ra7erea unui fra70en# de AD, de o8icei de Esc9eric9ia coli, cu
a!u#orul unei en5i0e #ip s#ic?B
1C
H
o fra70en#ul de AD se in#roduce <n#r-un pur#3#orH
o pur#3#orul W fra70en#ul de AD sun# <ns304na#e pe un 0ediu de cul#ur3 cu
a0picilina. Coloniile 8ac#eriene ce se 6or na%#e repre5in#3, fiecare din#re ele, o
clon3H
o se selec#ea53 <n 6ederea e2peri0en#elor pre635u#e <n pro#ocolul-pro7ra0 acele
celule care conin 0a#erialul specifica# la punc#ul preceden# @pur#3#or W fra70en#
25"
AD.
11

*l#erior, celulele selec#a#e se in#roduc <n or7anis0ul pacien#ului, <n funcie de o8iec#i6ele
#erapeu#ice.
Vec#orii sau pur#3#orii, de o8icei 6iru%i, #re8uie s3 ai83 un 7eno0 scur# %i s3 fie lipsii de
pa#o7eni#a#e pen#ru o0.
$e scur# spus, ace%#ia erau #i0pii unei 0e#ode, pus3 la punc# de oa0enii de %#iin3 <n a doua
par#e a secolului al VV-lea, c3rora le reu%ea s3 o8in3 prin clona!, la da#a de 5 iulie 1//6, un
0iel, DollB, care 6a supra6ieui aproape %ase ani, p4n3 <n 2CC3.
De reinu# c3 la or7anis0ele unicelulare ca 8ac#eriile, donarea es#e un 0ecanis0 frec6en# %i
c4# se poa#e de na#ural.
S3 ur03ri0 acu0 0ai <n de#aliu e#apele ce au f3cu# posi8il3 u#ili5area clona!ului <n lu0ea
0a0iferelor, fap# ce desc9ide o poar#3 spre posi8ila donare a o0ului, reali5are de di0ensiuni
re6oluionare ce risc3 s3 r3s#oarne un ec9ili8ru econo0ico-social des#ul de ins#a8il <n lu0ea
con#e0poran3.
Anul 1/5C <nre7is#rea53 <ncerc3rile, e%ua#e de al#fel, ale lui (o8er# Iri77s %i '9o0as Fin7
de la Ins#i#u#e for Cancer (esearc9 @S*AA de a clona 8roa%#e din celule adul#e.
Gece ani 0ai #4r5iu, <n 1/6C, Ko9n ,ordon reia #en#a#i6a %i reu%e%#e s3 o8in3 0or0oloci-
clonu%i de 8roasc3.
Mn 1/&3 Da6or So##er %i Ki0 .c,ra#9 de la Lis#or Ins#i#u#e din $9iladelp9ia reu%esc s3
pun3 la punc# #e9nolo7ia #ransferului nuclear la 0a0ifere.
Dup3 #rei ani S#eed Lilladsen de la N(EC Ins#i#u#e of Ani0al $9Bsiolo7B din Ca08rid7e
@An7liaA o8ine 0iei s3n3#o%i donai din e08rioni cu op# celule.
Mn 1//3 KarrB >ali %i (o8er# S#ill0an de la ,eor7e, Las9in7#on *ni6ersi#B reu%esc s3
done5e e08rioni u0ani. Aces# succes %#iinific de5l3nuie 0asi6e pro#es#e <n frun#e cu 9a8o#nicii
presei %i ai Va#icanului care in6oc3 <nc3lcarea :principiilor e#ice; %i a drep#urilor :persoanei
nen3scu#e;.
Dup3 nu0ai un an, eil =irs# de la *ni6ersi#B of Lisconsin, d3 din nou oca5ie
se0idocilor s3 se afir0e. Vina lui1 )8inuse prin clona! pa#ru 6iei folosind celulele unei 6aci-
dona#oare recol#a#e <n#r-un s#adiu e08rionar.
+a da#a de 5 iulie 1//6, <n ur0a unor repe#a#e <ncerc3ri ale lui Fei#9 Ca0p8ell %i Ian
Lil0u# de la (oslin Ins#i#u#e din Edin8ur7 se na%#e 0ielul-oaie DollBH ea re5ul#a din fu5ionarea
unui o6ul, enuclea# %i nefer#ili5a#, cu o celul3 pro6enind din 7landa 0a0ar3 a unei oi dona#oare
<n 64rs#3 de %ase ani.
(eu%i#a aces#ui e2peri0en# ne confir0a ipo#e5a posi8ili#3ii procre3rii unui 0a0ifer prin
clona!ul unei celule adul#e.
*n succes si0ilar a fos# co0unica# o s3p#304n3 0ai #4r5iu de )re7on $ri0a#e (esearc9
25&
cen#er din Iea6er#on <n ur0a unui pro7ra0 e2peri0en#al dus la 8un sf4r%i# pe 0ai0ua (9esus.
.area 0a!ori#a#e a oa0enilor de %#iin3 7ene#icieni <nclin3 s3 cread3 c3 #e9nolo7ia
a0eliora#3 a clona!ului 6a pu#ea fi aplica#3 cu succes %i <n ca5ul o0ului.
u cu06a a#ura s-a 9o#3r4# s3 ne de563luie #rep#a#-#rep#a# 0is#erul 6ieii de da#a aceas#a
prin 7ene#ic31 Ea ne face se0ne <nspre un ce6a c3u#a# din#o#deauna de c3#re <nelepi, oa0eni ai
%#iinelor %i cape#e <ncorona#e. Es#e 6or8a de ne0urire sau cel puin despre eli2irul de 6ia3-
lun73.
Vo0 %#i oare s3 folosi0 aces#e re6elaii a%a dup3 cu0 )0ul cu s#r3daniile lui de 0ilioane
de ani le 0eri#31


NOTE:

1. 0ertelsman Le$i"on, I. 4. ,ii#erslo9, 1/"4, &geneti"', S. 31-32H
2. De nea#insH #e2#ul la#in: nu te atinge de mine, n.#H
3. /ucariot N care %i-a or7ani5a# @sau areA 0e08ran3 celular3H
4. AD ^ acid de5o2iri8onucleicH da#e de li#era#ur3 noi, ca de e2. 0iologia
molecular de Israil, A.-.. @6e5i Ii8i. 7eneral3A susin c3 AD-ul es#e 0a#erialul 7ene#ic
a#4# al celulei procario#e c4# %i al celulei eucario#e %i al unor 6irusuri denu0i#e ADH
5. $A+ADE, E. ,eor7e: 2ntracelular aspects oft#e proces of%rotein Secretion,
o8el +ec#ure, Dece08er 12,1/"4H
6. '*D)SE, )li0pia: 7enetic medical, +I'), *...'.=., 1/C6, p. 1-"H
". +EE, .. Sil6er: donarea uman, un oc al viitorului, Ed. +ider,
Iucure%#i, 1//", p. 1&&
&. 1elanom N cancer al pieliiH
/. '*D)SE, )li0pia: 7enetic medical, p. 2//H
S-au prelua# li0foci#e de la 8olna6H dup3 donare %i cul#i6are, 0a#erialul re5ul#a# a fos#
in!ec#a# in#ra#u0oral o8in4ndu-se re0isiuni #e0porare.
1C. /nzim stic": N fer0en# ce separ3 #3ind 5drenui# cele dou3 lanuri
ale 9eli2ului 7ene#icH
11. IS(AI+, Arica-.ic9aela: 0iologie molecular, >u0ani#as, Iucure%#i
2CCC, p. 3C/-31CH
Celor in#eresai le reco0and30 lec#ura in#e7ral3 a lucr3rii.
25/
$A('EA A VIII-A



CONCLUZII PROSPECTIVE


DEGV)+'A(E
Concepte filosofice -epistemologie%
Medicin holistic sau medicin specializat
26C
CONCLUZII PROSPECTIVE



Mn cele ce ur0ea53 <ncerc30 s3 #ra7e0 conclu5iile asupra celor spuse p4n3 <n pre5en#. De
ase0enea <ncerc30 s3 scru#30 un 6ii#or - ca #o#deauna - incer#, in4ndu-ne s#r4ns de fap#ele <nre-
7is#ra#e de-a lun7ul celor cinci 0ii de ani de is#orie a 0edicinii la care ne-a0 referi#.


DEZVOLTAREA


.edicina pe care o prac#ic30 as#35i aproape pre#u#indeni <n lu0e, l3s4nd la o par#e C9ina
%i anu0i#e encla6e de 0edicin3 #radiional3 din Africa %i A0erica de Sud, s-a n3scu# <n )rien#ul
.i!lociu, s-a e2#ins spre 8a5inul .edi#eranei es#ice, a cuprins sudul =ranei, de unde a e2ploda#
<n 3rile Europei 6es#ice, #rec4nd <n cele din ur03 )ceanul A#lan#ic o da#3 cu spaniolii %i ceilali
coloni%#i ce 6or popula cele dou3 sau #rei A0erici.
De56ol#area %i e2#inderea dinspre es# spre 6es# es#e e6iden#3 pen#ru oc9iul oric3rui
o8ser6a#or %i 6or fi <nsoi#e de un proces de laici5are con#inu3.

CONCEPTE FILOSOFICE -EPISTEMOLOGIE%


$ro#a7oni%#ii 0edicinii 6or aciona <n aceas#3 cur7ere de 6eacuri - a%a dup3 cu0 a0 635u# -
<n 8a5a unor idei, punc#e de plecare pe care le rea0in#i0:
- %a0anis0ul, 0a7ia, 6r3!i#oriaH
- #eis0ul, #eolo7iaH
- e0piris0ul spon#an, e0piris0ul sis#e0a#ic cu 6arian#ele 9olis#ice %i
localicis#e @>ippo?ra#es, ,alenusAH
- 9u0oralis0 @cu 6arian#eAH
- neopla#onis0H
- sis#e0a#is0: ana#o0ic, ana#o0o-clinic @se0iolo7ieA, ana-#o0o-pa#olo7ic
@9is#olo7ie, 9is#o-c9i0ieA e#cH
- fi5ico-c9i0ia @ana#o0ie funcional3, c9i0ie 8io0olecular3AH
- ins#ru0en#alis0 @0icroscop, e2plor3ri radiolo7ice, endoscopie,
261
- laparascopie e#cAH
- e2peri0en#alis0, de#er0inis0H
- celularis0 @nor0al %i pa#olo7icAH
- 8ac#eriolo7is0 @$as#eur, Foc9 - %i 6irusolo7ieAH
- i0unolo7ieH
- a#o0is0H
- infor0a#ic3H
- 7ene#ic3 %i 8ioinfor0a#ic3H
- an#i8io#erapieH
- c9irur7ia plas#ic3, repara#orie %i de <nlocuire.

<n 0od in#eniona# a0 o0is din aceas#3 enu0erare 9e#erocli#3 %colile, curen#ele 03run#e
@e2. pneu0a#ici, 0e#odici %.a.A pen#ru a per0i#e ci#i#orului 6ederea de ansa08lu necesar3.


.EDICIA >)+IS'ICD SA* .EDICID S$ECIA+IGA'D1

<nain#e de a r3spunde aces#ei <n#re83ri s3 <ncerc30 s3 sc9i30 0odul %i perioada apariiilor
speciali#3ilor <n 0edicin3.
.area separare ce sur6ine <n#re 0edicina in#ern3 %i c9irur7ie se produce <n 0ai 0ul#e ac#e.
$ri0ul ac# poar#3 se0n3#ura lui A08roise $are. Al doilea es#e scris de ana#o0is#ul Vesal.
I-a0 e6oca# pe a04ndoi, a%a c3 nu re6eni0.
Al #reilea ac# aparine scoianului Ko9n >un#er @1"2&-1"/3A. <nc3 de la 64rs#a de 2C de ani
se <0p304n#ene%#e la +ondra unde 6a 8eneficia de cursurile %i <ndru0area cele8rilor Sir $erci6al
$o## %i Lillia0 C9eselden. .ai <n#4i prosec#or %i apoi c9irur7 al spi#alelor londone5e, Ko9n
>un#er a8ordea53 s#udii de ana#o0ie, fi5iolo7ie, pa#olo7ie, 5oolo7ie, e08riolo7ie, 7eolo7ie,
8o#anic3. .e08ru al cele8rei (oBal Socie#B din 1"6" c3reia <i 6a l3sa ca 0o%#enire cele 14.CCC
de prepara#e ana#o0ice <n 0are par#e oper3 a propriilor 04ini. A con#ri8ui# ca ni0eni al#ul la
scoa#erea c9irur7iei de su8 do0inaia 83r8ierilor cu care era asocia#3 <n 0od #radiional. =ranois
de la $eBronnie, c9irur7 con#e0poran cu preceden#ul, 6a aciona %i el <n acela%i sens.
$e de al#3 par#e pro7resele 0edicinii in#erne <n secolul al VlV-lea fac s3 creasc3 dis#anele
concep#uale <n#re aces#e dou3 speciali#3i de ,8a53, nu f3r3 ca fiecare din#re ele s3 recunoasc3
celeilal#e cali#3ile funda0en#a#e din ce <n ce 0ai %#iinifice.
262

$(IVI(E M $(EGE' -I VII')(
$(),(ESE k $E(IC)+E



A#4# 0edicina in#ern3 c4# %i c9irur7ia e2plodea53 cu #i0pul <n al#e su8speciali#3i 0ai
03run#e. ) infor0are c4# 0ai co0ple#3 %i o #e9nici5are e2#re03 <%i cer drep#urile. -i #o#u%i nu
#re8uie s3 ui#30. u #re8uie s3 ui#30 c3 pacien#ul ce ni se <ncredinea53 nu es#e un pie#roi din
care, cu dal#3 %i ciocan, pu#e0 sculp#a la nesf4r%i# orice o8iec# dori#, c3 nu-1 pu#e0 supune unor
in#er0ina8ile e2plor3ri %i prin aces#ea unor riscuri nedori#e. .edicinii s#ric# speciali5a#e #re8uie
s3-i ad3u730 un 0ini0u0 de 0edicin3 in#ern3 sau 7eneral3, capa8ile s3 fac3 un 8ilan al s#3rii
de s3n3#a#e <n 6ederea cerce#3rii unor s#3ri pa#olo7ice la#en#-pree2is#en#e @dia8e# 5a9ara#,
coa7ulopa#ii, i0unopa#ii, afeciuni de#er0ina#e 7ene#ic e#cA.
Vo0fi a!u#ai <n aces# scop de ins#ru0en#ali5area 0edicinii con#e0porane. <n faa !us#iiei,
ar7u0en#e ca :nu a0 a6u#;, :nu a0 pu#u#;, :nu a0 %#iu#; nu au 6aloare disculpa#i63. E2a0enele
de la8ora#or @8ioc9i0ic, funcional e#c.A sun# %i ele o8li7a#orii. Dar ca5urile de ur7en3 0a2i03
ne e2onerea53 de aceas#3 o8li7aie. <n res#ul si#uaiilor sun#e0 %i r304ne0 o8li7ai la e2i7ena de
a prac#ica o 0edicin3 9olis#ic3.
'o# 0edicina ac#ual3 #r3ie%#e la ora an#i8io#erapiei. =ie profilac#ic sau cura#i6,
an#i8io#erapia #re8uie ad0inis#ra#3 cu discern304n#, in#i# %i eficien#H de#er0in3rile 7er0enilor,
sensi8ili#a#ea la un anu0i# 7er0ene, dura#a ad0inis#r3rii unui an#i8io#ic #re8uie #recu#e prin fil#rul
e2perienei #erapeu#ului %i al e2a0enelor de la8ora#or care <i 6or !us#ifica %i funda0en#a deci5iile.
(e5is#ena la an#i8io#ice ne a0enin3. Ea poa#e fi de na#ur3 8ioc9i0ic3, 7ene#ic3 sau din
al#e cau5e. <n 1/6C su%ele de s#afilococ erau <n proporie de 6CY penicilino-re5is#en#e. ,r3fe
rela#ea53 c3 <n Kaponia anilor 1/5C infeciile in#es#inale #ra#a#e cu clora0fenicol a#in7eau
procen#a!e de aceea%i se6eri#a#e. ,er0enii do6edind o 0ai frec6en#3 #endin3 la an#i8iore5is#en3
sun#: serra#ia 0arcescens, pseudo0onas aeru7inosa, s#afilococul auriu, s#rep#ococus fecalis,
esc9eric9ia colii, ?le8siella pneu0oniae.
(e5is#ena poa#e fi unic3, 0ul#ipl3 %i <ncruci%a#3. <n ul#i0ul ca5, un 7er0ene poa#e fi
re5is#en# la neo0icina pe care i-o ad0inis#r30, dar es#e si0ul#an-re5is#en# la 6io0icina cu care
nu a a6u# nici 03car un con#ac# 6i5ual.
E2is#3 op# cau5e 8ioc9i0ice de re5is#en3 la an#i8io#ice.
Se0nal4nd aces# fap# cu consecine i0pre6i5i8ile <n do0eniul #erapeu#ic - posi8ila
re5is#en3 la an#i8io#ice -, consider30 c3 la8ora#oarele de 8ioc9i0ie cu rafina#a lor do#are <n
263
personal %i 0a#eriale ar #re8ui s3-%i orien#e5e efor#urile %i asupra aces#ui aspec#, o8iec#i6 de
pondere pen#ru cerce#area %#iinific3 a 8io0edicinii secolului al VVI-lea.
I0unolo7ia %i 6irusolo7ia de56ol#a#e <n ul#i0ele dou3 secole %i in#ra#e <n 6iaa clinic3 %i
prac#ica 5ilnic3 a fiec3ruia din#re noi au f3cu# 0ari pro7rese, dar <nc3 nu %#i0 e2ac# cu0 pu#e0
#ra#a infecia 6iral3 >IV %i nu %#i0 cu0 pu#e0 s#36ili #endina la 0ali7ni5are a celulei 9epa#ice
infec#a#3 de 6irusul I.
Ia#3 do0enii <n care secolul ce cur7e ne poa#e re5er6a surpri5e pl3cu#e.
-i fiindc3 a 6eni# 6or8a de 0ali7ni5are, oncolo7ie, neopla5ie %i noiuni su8 care <%i ascunde
cri0inala e2is#en3 Cancerul, #re8uie s3 su8linie0 c3 aceas#3 e#ern la ordinea 5ilei pro8le03 <%i
a%#eap#3 <nc3 %i as#35i re5ol6area. Cole7i %i ec9ipe de cerce#3#ori <%i dau #oa#3 silina. $un <n !oc
#o# ceea ce au a6u# la dispo5iie p4n3 as#35iH iradiere, c9irur7ie de e2ere53, c9e0o#erapie.
(e5ul#a#ele r304n <nc3 de5a037i#oare, <n ciuda unor pro7rese.
)ricu0, soluia nu s#3 <n a8ili#a#ea 8is#uriului %i a foarfecelor ci <n 0odul de a a8orda
pro8le0a. u cu06a :c9eia; es#e 7ene#ica1 Es#e i0posi8il ca aceas#3 idee s3 nu fi <ncoli# <n
0inile lu0ina#e ale unor confrai @clinicieni, c9i0i%#i, fi5iolo7i e#cA. Crede0 c3 6a 6eni
0o0en#ul, a%a cu0 s-a <n#40pla# cu #u8erculo5a, sifilisul, an#ra2ul %i al#ele, c4nd <n#r-un 6ii#or nu
prea <ndep3r#a#, ad0inis#rarea a c4#or6a serii de su8s#ane cu aciune re6ersi8il-specific3 6a duce
la !u7ularea procesului onco7en.
+a aceas#3 or3 a 8ilanului-prospec#i6, c9irur7ia nu poa#e lipsi.
Mn ul#i0a 6re0e, din ce <n ce 0ai des, 0icroc9irur7ia <%i afir03 e2is#ena. +a <ncepu# <n
of#al0olo7ie %i o#ofinolarin7olo7ie, 0ai #4r5iu <n #rau0a#olo7ie, ea a <nre7is#ra# %i 6a 0ai
<nre7is#ra succese spec#aculoase. (ei0plan#area de 0e08re %i neuroc9irur7ia periferic3 es#e o
pro8le03 de do#are %i de an#rena0en# ce poa#e fi efec#ua# pe ani0alul de la8ora#or.
+a 3 dece08rie 1/6" ele6ul lui Sc9u0EaB, C9ris#ian Iarnard de la Spi#alul ,roo#e Sc9uur
@Caps#ad#A, reu%e%#e s3 duc3 la 8un sf4r%i# pri0ul #ransplan# de cord. Inco0pa#i8ili#3i de #ip
i0uni#ar %i reacii de #ip re!ec#, <nc3 inco0ple# cunoscu#e %i con#rola#e, duc la pierderea pri0ilor
doi operai. *l#erior si#uaia se 6a sc9i08a <n sens fa6ora8il supra6ieuirii pacienilor. =ap#ul es#e
<ncura!a#or. C9irur7ia de <nlocuire se de56ol#3. Se a!un7e la si#uaia c3 #ransplan#ul de rinic9i
de6ine aproape o operaie de ru#in3, fica#ul es#e #ransplan#a# din ce <n ce 0ai des, c9irur7i 0ai
<ndr35nei a8ordea53 c9iar #ransplan#ul apara#ului cord-pul0on <n #o#ali#a#e.
u #re8uie s3-i ui#30 pe cole7ii or#ope5i, plas#icieni %i repara#ori 6ersai <n #erapia
apara#ului loco0o#or %i a <n6eli%ului cu#ana# cu 0ul# #i0p <nain#e de :era; Iarnard.
As#35i si#uaia se precipi#3. 'ransplan#ul es#e o 0e#od3 cunoscu#3, a a!uns un concep#
pu8lic, 7eneral, 0ai 0ul# sau 0ai puin cunoscu#. Cererea dep3%e%#e ofer#a pe care ne-o po# pune
la dispo5iie ca5urile de acciden#e le#ale. <n <n#40pinarea aces#ei si#uaii 6in recen#e descoperiri
pe care presa de speciali#a#e ni le aduc la cuno%#in3.
264
) ec9ip3 de cerce#3#ori a *ni6ersi#3ii din Ia#9 @.area Iri#anieA condus3 de Dr. .ar?o
>or8 a reu%i# s3 #ransfor0e celule 9epa#ice <n celule pancrea#ice, proces nu0i# de e08riolo7iR
#ransdifereniere @Curren# Iiol. 13, 2CC3,1C5A. Se pare c3 cerce#3#orii au indus 0e#apla5ia
folosind 7ena $d2l. E2peri0en#ele care sun# <n curs au ar3#a# c3 celulele pancrea#ice re5ul#a#e <n
ur0a #ransdiferenierii la 8roasca Venopus sun# s#a8ile %i produc insulina %i 7luca7on.
1

) al#3 ec9ip3 condus3 de prof. Jair (eisner de la Ins#i#u#ul Lei50arun din (e9o6a#
@IsraelA a o8inu# rinic9i funcionali din celule pri0i#i6e care se pare c3 6or pu#ea s3 <nlocuiasc3
or7anele necesare #ransplan#ului. E2peri0en#ele efec#ua#e u#ili54nd celule fe#ale prele6a#e de la
porc %i o0, <n serii co0para#i6e, au da# cerce#3#orilor sa#isfacie co0ple#3. Vo0 pu#ea oare
dispune <n 6ii#or de fa8rici de or7ane1
2

,ene#ica %i #e9nolo7ia 7ene#ic3, in7ineria 7ene#ic3 %i poa#e %i clona!ul ne re5er63 0ul#e
surpri5e. Surpri5ele po# fi <ns3 %i de se0n ne7a#i6. ) se0nal30 doar pe cea 0ai de #e0u#. Va
0odifica ea -7ene#ica - <0preun3 cu infor0a#ica s#ruc#ura socie#3ii cre4nd o clas3 de superdo#ai,
do0inani, arunc4nd la co% 6isurile unui e7ali#aris0 u%or de <neles1 Vo0 re6eni la dualis0ul
social, pa#rician-scla61 <n#re8area se pune deoarece doar o 0ic3 fraciune din co0ponenii
ac#ualei socie#3i :7lo8ali5a#e;, s3 5ice0, <%i poa#e per0i#e ac9i#area unor su0e prac#ic
pro9i8i#i6e pen#ru un indi6id pres#4nd o ac#i6i#a#e nor0al3, o8i%nui#3.
Mn ciuda aces#ei <n#re83ri %i poa#e %i a al#ora care se <nscriu pe ori5on#ul social al 7ene#icii,
sun#e0 si7uri c3 #e9nolo7ia 7ene#ic3, d4nd 04na cu infor0a#ica, ne 6or prile!ui 0ul#e sa#isfacii.
.edicina a in#ra# o da#3 cu 8io-infor0a#ica <n#r-o nou3 epoc3 de de56ol#are.
3
e per0i#e0
s3 su8linie0 aces# fap#.
Mn 0od 6oi# a0 renuna#, doar <n 0od pro6i5oriu, la a a8orda ceea ce 0uli din#re au#orii
an7lo-sa2oni nu0esc :.ind $oEer;
4
. Aceas#3 for3 poa#e 0odifica para0e#rii 8iofi5iolo7ici la
care ne-a0 referi#. 'e0a co0por#3 o de56ol#are deose8i#3 %i un spaiu considera8il.


NOTE:

1. Forsc#er ver8andelten @ellen der Leber in %an"reaszellen @'rad,:
Cerce#3#orii au #ransfor0a# celule 9epa#ice <n celule pancrea#iceA. !rzte @eitung, nr. 2C,
3.C2. 2CC3, S. 5H
2. Cieren aus Stammzellen sc#eiden (rin aus @'rad.: (inic9i din celule
ori7inare e2cre#3 urin3A, !rzte @eitung, nr. 31,1&. C2. 2CC3, S. 15H
3. Cadrul #e9nic al lucr3rii de fa3 ne-a o8li7a# s3 renun30 la o serie de
capi#ole @e2.: 9or0oni cere8rali, 0arile sis#e0eA. <n ca5 c3 o nou3 ediie o 6a cere, 6o0
re6i5ui <n#re7ul #e2# <ncerc4nd s3 co0ple#30 carenele %i s3 #rece0 accen#ul pe pre5en#-6ii#or %i
265
0ai puin pe #recu#-pre5en#, a%a cu0 a0 proceda# p4n3 acu0H
$e de al#3 par#e sun#e0 <ncredinai c3 a0 reu%i# s3 de0ons#r30 c3 filosof ia %i 0edicina %i-
au <0ple#i# des#inele %i uneori %i le-au confunda#.
(304ne 6ii#orului s3 decid3 dac3 aces# dru0 in#erdisciplinar 6a fi con#inua#, deci dac3, dar
%i cu0 %i <n ce 03sur3H
4. 1in po8er N pu#ere, :for3 0en#al3; @en7l. n.#A.
266
(EG*.A'



+ucrarea %i-a propus s3 iden#ifice %i s3 6alorifice i56oarele ar#ei %i %#iinei noas#re,
:0edicina;. .ai pre#enios spus, es#e o car#e despre epis#e0olo7ia 0ediciniiH <n li08a!
infor0a#ic, crede0, con6in%i c3 nu 7re%i0, 6rea s3 de563luie ci#i#orului a#4# sof#ul c4# %i 9ardul
unei ac#i6i#3i o0ene%#i spre 8inele o0ului.

'o#ul <ncepe <n 6re0urile de foar#e de 0ul# #i0p apuse, 6re0uri despre care ne 6or8esc
res#uri ar9aiceH un craniu ce p3s#rea53 ur0ele unei #repanaii do6edind a8ili#3i #e9nice 7reu de
e7ala# c9iar %i <n 5ilele noas#reH un fe0ur pur#4nd sec9elele unor 8oli cronice ca luesul %i
#u8erculo5a %i un corp 6er#e8ral defor0a# <n#r-un anu0i# fel, care con#ra5ic idei %i i0a7ini false
pe care ni le-a0 f3cu# despre 6iaa s#r3-s#r30o%ilor no%#ri, aspec#e surprin53#oare ce pun la
<ncercare 0inile celor 0ai iscusii an#ropolo7i, paleolo7i %i ar9eolo7i.


$A('EA I

E6oc30 pe scur# %a0anis0ul %i 0a7ia, perioade <n care :sf4n#ul; #ri8ului cu0ula funcia de
preo#, 6indec3#or %i 0a7ician. $re635u# cu o #o83, ros#ind for0ule doar de el <nelese %i dans4ndu-
%i dansurile ri#uale, #rans0i#ea s#area sa de #rans3 celui c9inui# de 8oli, sau de dia6ol, f3c4nd
le73#ura, prin ar8orele 6ieii, cu o #ranscenden3 care, uneori, <%i 0anifes#a 7raia sa fa3 de
6aria#e suferine. D30 as#35i un nu0e aces#ui 0od de #ra#a0en#: psi9o#erapie1 e2orcis01


$A('EA A II-A

$ar#ea a Ii-a se ocup3 de 0edicina %i filosofia cul#urilor an#ice p4n3 la apariia 7recilor. Se
#rec <n re6is#3 ac9i5iiile Vec9iului E7ip#, ale .esopo#a0iei, Vec9iului Iran, Indiei precu0 %i ale
0edicinii #radiionale a C9inei.
Vec9ea 0edicin3 e7ip#ean3, epura#3 <n 8un3 03sur3 de ri#uri, cunoa%#e o lar73 r3sp4ndire %i
i0plan#are <n 8a5inul .edi#eranei es#ice, <nain#e de #oa#e Ia 6ecinii e8raici de la nord %i apoi, pe
<nce#ul, <n cen#rele de <n63304n# 0edical pre9ipocra#ic din (9odos, Fos, Fnidos, Sa0os %i
Fro#ona. Ea, 6ec9ea 0edicin3 e7ip#ean3, a8ordea53 o lar73 pale#3 de preocup3ri din do0eniul
26"
pa#olo7iei 8olilor in#erne %i preconi5ea53 soluii in7enioase 8a5a#e pe fac#ori cura#i6i, <n special
na#urali. E0piric-spon#an3, #radiiona-lis#-0a7ic3 %i #ranscenden#3, ea 6a ser6i drep# 0odel
#e0porar 6ecinilor si#uai la nord de s#a#ul faraonic.
Mn .esopo#arnia 0edicina pre5en#a ur03#oarele carac#eris#ici:
- 8oala era pedeapsa %i consecina ine6i#a8il3 a unui p3ca# co0is fa3 de
5ei#a#eH
- 8oala se e2pri0a prin si0p#o0e ce se iden#ific3 prin e0r.rie
- %i ana0ne53 nesis#e0a#ic3H
- #erapia so0a#ic3 recur7e 0ai ales la fi#o#erapieH
- #erapia so0a#ic3 es#e du8la#3 de #erapia 0a7ico-e2orcis#3 6i54nd
reconcilierea cu 5ei#a#ea prin ru73ciuni, ofrande %i sacrificii.

.edicina #radiional3 iranian3 %i cea a su8con#inen#ului indian, 8ine de56ol#a#e %i eficien#e,
pun <nc3 %i as#35i se0ne de <n#re8are lu0ii noas#re %#iinifice care face, <n con#inuare, efor#uri
deose8i#e pen#ru descifrarea <n a03nun# a secre#elor ei, spri!ini#3 <n 7enere pe fi#o#erapie,
c9irur7ie %i 0a7ie.
Maceas#3 par#e a Ii-a a lucr3rii noas#re cu c4#e6a referiri la 0edicina #radiional3 c9ine53 din
dou3 0o#i6e. $ri0ul, din cau5a unor e6iden#e si0ili#udini concep#uale <n ceea ce pri6e%#e
a#o#pu#ernicia a#urii %i a o8li7aiilor de a o respec#a <n ac#ele noas#re #erapeu#ice. Al doilea
0o#i6, deoarece, #o# 0ai 0ul# <n ul#i0a 6re0e, idei de sor7i#e e2#re0-orien#al3 p3#rund <n lu0ea
0edical3 a raionalis0ului 6es#ic.
$en#ru a do6edi c3 respec#3 a#ura, c9ine5ul 6a u#ili5a <n #erapia sa 0i!loace ce 6or
con#ra5ice c4# 0ai puin le7ile na#urale care oscilea53 <n#re cei doi poli Jan7 %i Jin @acupunc#ura,
0o2i8us#iunea, fi5io#erapiaA.
.edicina c9ine53 es#e :ar#3; %i <%i su8ordonea53 efor#urile res#a8ilirii ni6elului de ener7ie a
or7anis0ului, dar recunoa%#e %i o anu0i#3 #ranscenden3 pe care o #rece pe sea0a
#radiionalis0ului s3u 0ilenar.
Concep#ual %i or7ani5a#oric, 6ec9ea 0edicin3 c9ine53 deine unele priori#3i fa3 de res#ul
lu0ii, ele 6or fi co0pensa#e rapid prin in#rarea <n scen3 a ,reciei an#ice. u e2is#3, p4n3 as#35i
cel puin, do6e5i de influenare reciproc3 <n#re :cen#rul 0edical c9ine5; %i cel :0edi#eranean-
6es#-asia#ic; repre5en#a# de :,recia presocra#ic3; sau, prefera8il 5is, pre9ipocra#ic3.


$A('EA A III-A

$ar#ea a I>-a #ra#ea53 pro8le0ele 0edicinii %i filosofiei <n ,recia An#ic3, la (o0a %i <n
26&
I0periul Ii5an#in.
.edicina ,reciei An#ice se <0par#e <n #rei su8-perioade: pre9ipocra#ic3, 9ipocra#ic3, %i
pos#9ipocra#ic3.
Au#orii pre5in#3 pe 8a5a unei 8o7a#e docu0en#3ri carac#eris#icile %i personali#3ile care au
ilus#ra#-o pe fiecare din#re eleS e sun# rea0in#i#e nu0ele 0i#icilor )rfeu, CB8ele, .ela0pus,
.usaios %i C9iron %i apor#ul lor <n ar#a #303duirii. u sun# dai ui#3rii As?lepios, >era?les,
>o0er, +B?ur7os, >esiodos, $B#9a7oras %i Al?0aion.
C3#re sf4r%i#ul aces#ei perioade pre9ipocra#ice, <n secolul al Vll-lea a.C9., is#oria
<nre7is#rea53 ascensiunea econo0ic3 %i cul#ural3 a .ile#ului ilus#ra#3, <n#re alii, de :filosofii
na#urii; ca: '9ales din .ile#, Ana2i0andros, Ana2i0enes, precu0 %i >era?lei#os, eleaii cu
Venop9anes, $ar0enides %i Genon, .elisos, E0pedo?les %i Ana2a7oras, eclec#icii %i sofi%#ii, #oi
a64nd o preioas3 con#ri8uie la <08o73irea #e5aurului de 74ndire presocra#ic3.
Cu e6ocarea ac#i6i#3ii %colilor de 0edicin3, <n special a celor din A8dera unde +eu?ippos
%i De0o?ri# pun 8a5ele a#o0is0ului %i a celor din Fos %i Fnidos, <n care se na%#e 9ipocra#is0ul,
ia sf4r%i# pri0a su8e#ap3 a 0edicinii ,reciei An#ice.
Su8e#apa 0arca#3 de apariia lui >ippo?ra#es, $3rin#ele .edicinii se carac#eri5ea53 prin#r-
un eclec#is0 ce reunea filosofia presocra#ic3, 0edicina do0inan# 7eneralis#3 %i ici-colo insule de
0edicin3 or7anicis#-localis#3. Is#oricul 8olii pre5en#e, ana0ne53 6in s3 co0ple#e5e da#ele de
se0iolo7ie clinic3 culese prin#r-un e2a0en e0piric-sis#e0a#ic conse0na#e <n#r-un docu0en#
scris ce 6a ine :la 5i; e6oluia 8olna6ului. S#area pre5en#3 %i e6oluia sun# ele0en#e de
pro7nos#ic %i, e6iden#, de orien#are a #ra#a0en#ului care la >ippo?ra#es cons#3, <n special, <n die#a
care cau#3 s3 corec#e5e s#area u0oral3 a celui suferind. Aceas#3 s#are u0oral3 7eneral3 co0pus3
din cele pa#ru u0ori - ro%ie, al83, 7al8en3 %i nea7r3 -de#er0in3 un anu0i# ec9ili8ru sau
de5ec9ili8re care decid, respec#i6, s#area de s3n3#a#e sau cea de 8oal3.
'o# <n scop #erapeu#ic >ippo?ra#es folosea fi#o#erapia %i fi5io#erapiaH la #ra#a0en#ul
0edica0en#os, ca %i la cel c9irur7ical apela foar#e rar.
>erodi?os din Seli08ra a fos# acela care, <n cadrul #erapiei co0ple2e preconi5a#3 de
9ipocra#ici, a in#rodus ?ine#o#erapia - <n special <n ca5urile necesi#4nd rea8ili#area sec9elelor
funcionale ale fo%#ilor suferin5i.
$e scur#, 9ipocra#is0ul poa#e fi defini# ca e0piric, sis#e0a#ic, 9olis#ic, u0oris#ic @se refer3
la u0ori, nu la u0orA, na#uris#ic %i 0odera# #ranscenden#al.
Din#re pos#9ipocra#ici sun# e6ocai cei doi 0ari, $la#on %i Aris#o#eles. -coala din
Ale2andria 6a con#ri8ui considera8il la de56ol#area %i difu5area noilor idei funda0en#ale ale
%#iinelor 0edicale %i 0ai ales ale speciali#3ilor cu carac#er c9irur7ical. $ersonali#3i de pri0
ordin ca >erop9ilos %i Erasis#ra#os 6or ilusl ac#i6i#a#ea Ale2andriei 0ai ales <n pri0a su#3 de ani
scur%i de <n#e0eierea ei.
26/
+a (o0a pri0ii 0edici par a fi fos# e#ruscii. Dup3 asi0ilar aces#ora, ar#a #erapeu#ic3 es#e
e2erci#a#3 de c3#re scla6i sau :pal fa0ilias;. Aces#e e2peri0en#e-e2pedien#e se soldea53 cu
ca#as#ro De ne6oie, <n ciuda ad6ersi#3ii lor fa3 de e0ulii lui As?lepij ro0anii se 63d o8li7ai s3
recur73 la cuno%#inele 0edicilor 7rj care reu%esc s3 se i0plan#e5e <n Ce#a#ea E#ern3. $ri0ul,
conse0r de docu0en#e, pare a fi fos# Arc9e7a#os-Vulnerarius, ur0a# cele8rul As?lepiades din
$rusa @n. 124 a.C9.A %i ul#erior de c3i seriile de 0e#odici, pneu0a#ici %i eclec#ici cu cele8rul
,alenus.
,alenus @13C-1//U2C1U21CA reu%e%#e o sin#e53 ar0oni <08in4nd 9ipocra#is0ul %i #eleolo7ia
aris#o#elician3 c* i e2peri0en#alis0 sis#e0a#ic %i un localicis0 clinic la care adau73 i 7alenis0
#erapeu#ic #enace ce se 6or e2#inde p4n3 <n plin3 (ena%#e @sec. VVI-VVIIA. Do70a#is0ul de #ip
nou spre care <n 0od ne6j aluneci sis#e0ul s3u 0edical nu a s#a# c4#u%i de puin <n in#eni sale.
I0periul Ii5an#in es#e carac#eri5a# de pre5ena un personali#3i e2celen# ins#rui#e <n %coli de
pres#i7iu cu0 e cea d Ale2andriaH ele do6edesc o lar73 e2perien3 prac#ic3 do84ndi#3 pa#ul
8olna6ului, <n ur0a unor c3l3#orii de infor0are %#iinifi precu0 %i asidue lec#uri <n 8i8lio#ecile
#i0pului. $a#ru personali#i pun 8a5ele de56ol#3rii <n con#inuare ale 0edicinii:
o Ale2ander din 'ralles <n pa#olo7ieH
o )rei8asios %i $aulus din D7ina <n #rau0a#olo7ie %i c9irur7i
o i?olaus .Brepsos <n far0acolo7ie.
$rin $aulus din N7ina %i Ale2andru din 'ralles aproape #oe e2periena %colilor e#apei
preceden#e 9ipocra#ico-7alenice ia dru0 0icilor co0uni#3i e6reie%#i %i al 0arilor ins#i#uii
0edicale ara care 6or ilus#ra e#apa ur03#oare a de56ol#3rii 0edicinii.


$A('EA A IV-A

$ar#ea a IV-a se ocup3 de #ran5iia de la An#ic9i#a#e la E6ul .ediu.
Se scoa#e <n e6iden3 rolul cre%#inis0ului <n re6oluionarea ar#ei #erapeu#ice, pe 8a5a
0u#aiilor psi9olo7ice induse de :noua <n633#ur3; de pe ur0a c3reia As?lepios-Es?ulapus %i
Iisus >ris#os de6in ri6ali. :.ila; %i :cari#a#ea;, noi ca#e7orii e#ice %i sociale, duc la apariia
pri0elor spi#ale ca Spi#alul din Ce5area-Capadoc9ia, :Iasiliasul; cons#rui# %i or7ani5a# de Vasile
cel .are @32/-3"/A, Spi#alul din Edessa cons#rui# %i condus de Efrai0 Sirianul @3C6-3"5A %.a.
Mn perioada <n care Europa are de suferi# 7ra6e re6ersuri din cau5a n363lirilor 8ar8are %i a
res#ruc#ur3rilor econo0ice %i sociale, re6ine diasporei iudaice precu0 %i i0periului ara8 0isiunea
de a prelua %i a duce 0ai depar#e des#inele 0edicinii. ) 6or face prin %coli %i ins#i#uii ce 6or
perpe#ua 0ai ales #radiia 9ipocra#o-7alenic3 c3reia <i 6or ad3u7a no#e ale specificului propriu
susinu# de au#ori cele8ri 0edici %i filosofi din#re cari a0in#i0 pe .ai0onides, A6erroes %i
2"C
A6icena.


$A('EA A V-A

$ar#ea a V-a #ra#ea53 despre 0edicina E6ului .ediu.
Depar#e de a <nse0na un 0ileniu de o8scuran#is0 pen#ru 0edicin3, dac3 p3s#r30 03car un
dra0 de o8iec#i6i#a#e, #re8uie s3 recunoa%#e0 c3 E6ul .ediu ne-a l3sa# #rei 0o%#eniri de pe ur0a
c3rora prac#ica dar %i #eoria ar#ei %i %#iinei noas#re nu au a6u# dec4# de profi#a#. Spi#alul -
<ncep4nd cu 0odes#a 8olni3 a 03n3s#irii, a#elier de aplicaii %i poa#e de e2peri0en#are a unor
0e#ode 0ai <ndr35nee de #ra#a0en#H cen#rele de <n63304n# 0edical @Salerno, Iolo7na, $ado6a,
.on#pellier, $aris %.a.AH %i <n sf4r%i# o 0e#odolo7ie a <n63304n#ului 0edical, es#e drep#,
defor0a#3 la <ncepu# de o scolas#ic3 e2cesi63, eli8era#3 ul#erior, <n (ena%#ere, de ser6i#u#i inu#ile.


$A('EA A VI-A:

Dup3 ce a8ordea53 pro8le0a de8u#ului (ena%#erii - I#alia sau =rana - se pre5in#3
ar7u0en#ele p3rii pro-i#aliene: personali#3i i0por#an#e - Dan#e, $e#rarca, Ioccaccio -
u0anis0ul, e6eni0en#ele i0por#an#e ca de e2e0plu Conciliul pen#ru *nificarea Iisericilor
cre%#ine din (3s3ri#ul %i Apusul Europei @=errara -=lorena - 143&-143/A, cucerirea
Cons#an#inopolelui de c3#re o#o0ani, precu0 %i al#ele, 6es#i7iile #recu#ului, con%#iina
apar#enenei la un #recu# 7lorios, e2ilul %i au#oe2ilul di6erselor personali#3i, %colile populare <n
li08a la#in3, redescoperirea na#urii, rolul papali#3ii, (efor0a %i consecinele ei, noua econo0ie.
Se anali5ea53 rolul !uca# de :noua filosofie; precu0 %i ac#i6i#a#ea Acade0iei pla#oniciene
%i a corifeilor s3i, .arsilio =icino %i ,io6anni $ico della .irandola.
Se cons#a#3 c3 #oi ace%#i fac#ori, cau5e %i ac#i6i#3i de#er0in3 o serie de 0u#aii psi9olo7ice,
apariia unui :o0 al (ena%#erii; al c3rui e2e0plar de e2cepie, op#i0i5a# - a0 spune as#35i -, es#e
repre5en#a# de +eonardo da Binci. +eonardo es#e, pe l4n73 un ne<n#recu# ar#is# plas#ic, %i cel ce
sc9iea53 8a5ele 0e#odolo7iei de cerce#are <n %#iinele 0oderne.
Al#e personali#3i reli7ioase, %#iinifice %i filosofice 6or prelua %#afe#a refor0elor %i
ino6aiilor: +u#9er, ,alileo ,alilei, =rancis Iacon, (ene Descar#es, eE#on.
.edicina es#e %i ea pre5en#3 cu #rei 0ari in#erprei ai noului care 83#ea la poar#a celorlal#e
%#iine: Vesal, cel ce des364r%e%#e cunoa%#erea ana#o0iei corpului o0enesc, A08roise $are
:$3rin#ele C9irur7iei; %i nelini%#i#ul $aracelsus, care desc9idea noi dru0uri 0edicinii in#erne de
0ai #4r5iu precu0 %i #erapiei.
2"1
A7onia %i s#in7erea (ena%#erii se desf3%oar3 <n#r-o perioad3 de #i0p ce <ncepe c3#re
sf4r%i#ul secolului al VVI-lea, dup3 (efor03, %i durea53 p4n3 la i58ucnirea r358oiului de #rei5eci
de ani @161&A. =ru0osul %i 8inele se re#ra7 de pe scena is#oriei. *r4#ul %i r3ul le-au f3cu# s3 se
ascund3. -i #o#u%i <n ur0a lor r304ne ce6a. .ai <nain#e de orice r304ne li8er#a#ea de a 74ndi, de
a concepe %i reali5a planuri 03ree, nee7ala#e p4n3 as#35i. <n al doilea r4nd r304n 0e#odele puse
<n !oc pen#ru a fora a#ura s3-%i de563luie secre#ele. oua 0e#odolo7ie de cerce#are 6a da
recol#e 8o7a#e <n ur03#oarele dou3 secole @VVIII %i VIVA.


$A('EA A VII-A

$ar#ea a V>-a de8u#ea53 cu 6iaa %i ac#i6i#a#ea a doi repu#ai filosofi, +ei8ni5 %i Au7us#e
Co0#e, personali#3i ce 6or e2erci#a o deose8i#3 influen3 asupra de56ol#3rii cerce#3rii %#iinifice.
Aceas#a 8eneficia53 din ce <n ce 0ai 0ul# de a6an#a!ele unei re6oluii indus#riale care pune la
dispo5iia o0ului de la8ora#or un ins#ru0en#ar %i 0e#ode din ce <n ce 0ai rafina#e @0icroscopul,
ra5ele rdn#7en, anali5a 9is#oc9i0ic3, ul#ra0icroscopia e#cA.
(e5ul#a#ele aces#ei de56ol#3ri poar#3 #rei nu0e pres#i7ioase: Claude Iernard, +ouis $as#eur
%i (o8er# Virc9oE, pro0o#ori ai e2peri0en#alis0ului, ai 0icro8iolo7ici %i ai ana#o0opa#olo7iei
celulare. <n ur0a lor i0unolo7ia, 0edicina nuclear3, infor0a#ica, 7ene#ica %i an#i8io#erapia 6or
se0na <n secolul recen# <nc9eia# pa7ini nepieri#oare de pro7res <n %#iinele 8iolo7ice %i 0edicale.


$A('EA A VIII-A

Mn conclu5iile lor prospec#i6e au#orii sc9iea53 posi8ilele de56ol#3ri ale prac#icii %i
cerce#3rii %#iinifice <n 0edicin3, ca %i e6en#ualele lor i0plicaii sociale.
2"2


S*..A(J
A $9ilosop9ical Iac?round of .edicine


'9e ai0 of #9e presen# Eor? is #o iden#ifB and de6elop #9e resources of our ar# and science-
0edicine. In a so0eE9a# 0ore pre#en#ious EaB of spea?in7, i# is a 8oo? on #9e epis#e0olo7B of
0edicine. If Ee Eere #o use co0pu#er lan7ua7e Ee s#ron7lB 8elie6e #9a# i# ai0s a# re6ealin7 #o
#9e reader 8o#9 #9e sof# and #9e 9ard of 9u0an ac#i6i#B #o #9e 8enefi# of #9e people.
I# all 8e7ins as far 8ac? as #9e ancien# #i0e, #9ose s#orB is #old 8B arc9aic re0nan#s: a s?ull
8earin7 #9e 0ar?s of #rep9ina#ion s9oEin7 #ec9nical capaci#ies E9ic9 are difficul# #o a##ain e6en
noEadaBsH a #9i798one and a 6er#e8ral colu0n dis#or#ed in a par#icular EaB. All #9ese con#radic#
our 0isconcep#ions and 0isin#erpre#e#ions re7ardin7 #9e life of our forefa#9ers. '9eB are
surprisin7 fac#s E9ic9 pu# #o #es# #9e s?ills of #9e 8es# an#9ropolo7is#s, paleon#olo7is#s and
arc9aeolo7is#s.


$A(' )E

Le #a?e a 8rief loo? a# s9a0anis0 and Ei#c9raf# in a #i0e E9en #9e :sain#; of #9e #ri8e
Eould 8e a# once a pries#, a 9ealer and a 0a7ician. $laBin7 a dru0, c9an#in7 incan#a#ions E9ic9
onlB 9e could unders#and and dancin7 9is ri#ual dances, 9e Eould pass 9is #rance o6er #o #9e
person sufferin7 fro0 cer#ain disease or possessed 8B #9e de6ii, #9us es#a8lis9in7 #9ou79 #9e #ree
of life a lin? Ei#9 a #ranscenden# force E9ic9 so0e#i0es 0anifes#ed i#s 7race #oEards 6arious
ali0en#s. 'odaB Ee #rB #o na0e #9e ?ind of 9ealin7 0e#9od: is i# psBc9o#9erapB1 Is i# e2orcis01


$A(' 'L)

$ar# #Eo deals Ei#9 #9e 0edicine and p9ilosop9B of ancien# cul#ures pre6ious #o #9e ,ree?
one. Le re6ieE #9e ac9ie6e0en#s of Ancien# E7Bp#, .esopo#a0ia, Ancien# Iran, and India as
Eell as of #9e #radiional C9inese 0edicine.
)ld E7Bp#ian 0edicine, for #9e 0os# of i#s par# cleansed of ri#uals, Eas EidelB spread and
spreadin7round #9eeas#erncoas# of #9e .edi#erranean, firs# of all #o #9e nor#9ern >e8reE
2"3
popula#ion and #9en li##le 8B li##le, #o #9e cen#res of 0edical s#udB e2is#in7 8efore >ippocra#es in
(9odes, Fos, Fnidos, Sa0os and Fro#ona. I# approac9ed a Eide ran7e of aspec#s of in#ernai
disease pa#9olo7B and su77es#s in7enious solu#ions 8ased on 0os#lB na#ural 9ealin7 0eans.
Iein7 e0piricallB spon#aneous, #radi#ionallB 0a7ic and #ranscenden#, i# Eould ser6e as
#e0porarB 0odel #o #9e nor#9ern nei798ours of #9e p9araonsR s#a#e.
In .esopo#a0ia 0edicine Eould 9a6e #9e folloEin7 c9arac#eris#ics:
- Disease Eas #9e punis90en# and ine6i#a8le conseOuence of a
- sin co0i##ed a7ains# #9e dei#BH
- Disease 8eca0e o6er# #9rou79 sB0p#o0s iden#ifia8le #9rou79 e0pirical
0e#9ods and unsBs#e0a#ic ana0nesisH
- So0a#ic #9erapB uses 0ainlB p9B#o#9erapBH
- So0a#ic #9erapB 7oes 9and Ei#9 0a7ic-e2orcis# #9erapB ai0in7 a#
reconcilia#ion Ei#9 #9e dei#B #9rou79 praBers, offerin7s and i00ola#ions.
'9e 9i79lB de6eloped and efficien# Iranian #radiional 0edicine and #9a# of #9e Indian
su8con#inen# s#ill raise Oues#ions #o our scien#ific Eorld #odaB E9ic9 con#inues #o 0a?e special
effor#s in order #o decode in de#ail #9e secre#s of #9is #radiional 0edicine 7enerallB 8ased on
#9B#o#9erapB, sur7erB and 0a7ic.
Le close par# #Eo of our Eor? Ei#9 a feE references #o #9e #radiional C9inese 0edicine
for #Eo reasons. '9e firs# one re7ards so0e e6iden# concep#ual si0ilari#ies as #o #9e al0i79#iness
of a#ure and o8li7a#ion #o respec# i# in our #9erapeu#ic procedures.
SecondlB, 8ecause la#elB, 0ore and 0ore ideas of far-eas#ern ori7in 9a6e co0e in#o #9e
0edical Eorld of #9e Ees#ern raionalis0.
In order #o pro6e #9a# 9e respec#s a#ure #9e C9inese use in #9eir #9erapB 0e#9ods E9ic9
Eill run coun#er #9e na#ural laEs 8e#Eeen Jan7 and Jin as li##le as possi8le @acupunc#ure,
p9Bsio#9erapBA.
'radiional C9inese 0edicine is an :ar#; E9ic9 ai0s i#s effor#s a# rees#a8lis9in7 #9e le6el of
ener7B of #9e 8odB 8u# E9ic9 also ac?noEled7es a cer#ain #ranscendence E9ic9 co0es fro0 i#s
0illenarB #radiionalis0.
=ro0 a concep#ual and or7ani5a#ional poin# of 6ieE, old C9inese 0edicine 9ad cer#ain
ad6an#a7es o6er #9e res# of #9e Eorld E9ic9 Eould 8e Ouic?lB eOualed 8B #9e 0edicine of #9e
Ancien# ,reec. '9ere is no proof, a# leas# no# up #o #9e presen# da#e, of 0u#ual influence 8e#Eeen
#9e :C9ienese 0edical cen#re; and #9e :.edi#erranean and Les#ern-Asian; one represen#ed 8B
:pre-Socra#e%; or, 8e##er said, :pre->ippocra#es ,reece;.


$A(' '>(EE
2"4

$ar# #9ree deals Ei#9 0edicine and p9ilosop9B in Ancien# ,reec, (o0e and #9e IB5an#ine
E0pire.
'9e 0edicine of #9e Ancien# ,reec is c9ronolo7icallB su8di6ided in#o #9e pre->ippocra#es,
>ippocra#es and pos#->ippocra#es periods.
'9e au#9ors of #9e presen# Eor? descri8e on #9e 8asis of #9rou79 docu0en#a#ion #9e
c9arac#eris#ics and personali#ies of eac9 of #9ese periods. Le read a8ou# 0B#9ical )rp9eus,
CB8il, .illia0ps, .usaeus and C9iron and #9eir con#ri8u#ion #o #9e ar# of 9ealin7. '9e
na0es of Asclepiad, >eracles, >o0er, +Bcur7us, >esiod, $B#9a7oras and Alc0aeon are
also 0en#ioned.
'oEards #9e end of #9e pre->ippocra#es period in #9e se6en#9 cen#urB I.C. Ee Ei#ness #9e
econo0ic and cul#ural e0er7ence of .ile#us illus#ra#ed a0on7 o#9ers 8B #9e :p9ilosop9ers of
na#ure; suc9 as 'ales of .ile#us, Ana2i0ander, Ana2i0enes and >eracli#es, #9e Elea#ic
Venop9anes, $ar0enides and Geno, and #9e eclec#ic and sop9is# .elisos, E0pedocles and
Ana2a7oras E9o all 8rin7 #9eir 6alua8le con#ri8u#ion #o #9e pre->ippocra#es ?noEled7e
#9esaurus.
Li#9 #9e descrip#ion of #9e ac#i6i#B in #9e 0edical sc9ools, especiallB #9ose in A8dera
E9ere +eucippus and De0ocri#us laB #9e founda#ion of #9e a#o0ic p9ilosop9B, and #9ose in Fos
and Fnidos, E9ere #9e >ippocra#is0 is 8orn Ee close #9e firs# period of #9e ancien# ,ree?
0edicine.
'9e period 0ar?ed 8B #9e fi7ure of >ippocra#es, #9e =a#9er of .edicine 9as a cer#ain
eclec#ic c9arac#er E9ic9 pools #o7e#9er #9e pre-Socra#es p9ilosop9B, #9e 0ainlB 7eneralis#
0edicine and so0e dispersed islands of local or7anic 0edicine. '9e 9is#orB of #9e 0anifes#
disease and #9e ana0nesis add #o #9e clinic se0iolo7B da#a 7a#9ered #9ou79 e0piric sBs#e0a#ic
#es#in7 and no#ed doEn in a Eri##en docu0en# E9ic9 ?eeps #9e e6olu#ion of #9e pa#ien# :up-#o-
da#e;. '9e curren# s#a#e and #9e e6olu#ion of #9e disease are ele0en#s of pro7nosis and, of course,
of orien#a#ion as #o #9e #rea#0en# E9ic9 for >ippocra#es 0eans 0ainlB die# see?in7 #o correc# #9e
pa#ien#Rs 9u0ors. '9e four 9u0ors - red, E9i#e, BelloE and 8lac? - de#er0ine a cer#ain 8alance
or, on #9e con#rarB, lac? of 8alance E9ic9 de#er0ines #9e 7ood or poor s#a#e of 9eal#9 of a person.
=or #9erapeu#ic purposes, >ippocra#es uses p9B#o#9erapB and psBsio#9erapBH 9e seldo0
resor#s #o 0edica#ion or sur7erB.
>erodicus of Seli08ra Eas #9e one #o in#roduce ?inesi#9erapB Ei#9in #9e co0ple2 #9erapB
su77es#ed 8B #9e >ippocra#ic prac#i#ioners, especiallB in #9e cases of re9a8ili#a#ion of #9e
0alfunc#ions of #9e for0er pa#ien#s.
IrieflB >ippocra#ic 0edicine can 8e descri8ed as e0pirical, sBs#e0a#ic, 9olis#ic,
2"5
9u0oris#ic, na#uris# and 0odera#elB #ranscenden#al.
A0on7 #9e pos#->ippocra#ic personali#ies Ee 0en#ion #9e #Eo 7rea# nea0es of $la#on and
Aris#o#el as Eell as #9e con#ri8u#ion of #9e Sc9ool of Ale2andria #o #9e de6elop0en# and
disse0ina#ion of #9e neE funda0en#al ideas of 0edicine and especiallB of #9e sur7ical
procedures. $ersonali#ies suc9 as >erop9iles and Erasis#ra#es illus#ra#e #9e ac#i6i#B in Ale2andria
especiallB in #9e firs# 9undred Bears since i#s founda#ion.
In (o0e #9e E#ruscans see0 #o 9a6e 8een #9e firs#. Af#er #9eir assi0ila#ion #9e 9ealin7 ar#
is prac#iced 8B #9e sla6es or 8B :pa#er fa0ilias;. '9ese e2pedien# e2peri0en#s end up in
ca#as#rop9es. =orced 8B #9e circu0s#ances, despi#e #9eir ani0osi#B #oEards AsclepiadsR
e0ula#ors, #9e (o0ans 9a6e #o resor# #o #9e ?noEled7e of #9e ,ree? doc#ors E9o #9us pene#ra#e
#9e E#ernal Ci#B. '9e firs# one 0en#ioned 8B #9e docu0en#s see0s #o 9a6e 8een Arc9e7a#es-
Vulerarius, folloEed 8B #9e fa0ous Asclepiads of $rusa @8orn in 124 A.D.A and su8seOuen#lB 8B
#9e .e#9odis#s, $neu0a#ics and Eclec#ics Ei#9 #9e fa0ous a0on7 #9e las# ones, ,alenus.
,alenus @13C-1//U2C1U21CA succeeds in 0a?in7 a 9ar0onious sBn#9esis co08inin7
>ippocra#is0 and Aris#o#elian #eleolo7B Ei#9 sBs#e0a#ic e2peri0en#alis0 and clinic localis0
#o7e#9er Ei#9 a #enacious #9erapeu#ic ,alenis0 E9ic9 Eill e2#end up #o #9e (enaissance @16\ -
1"\ cA. '9e neE do70a#is0 E9ic9 c9arac#eri5es 9is 0edical sBs#e0 Eas no# in #9e leas# a0on7
9is in#en#ions.
'9e IB5an#ine E0pire 9as 7i6en for#9 so0e e2cellen#lB #rained personali#ies in pres#i7ious
sc9ools suc9 as #9e one in Ale2andria. '9eB s9oE a 6as# prac#icai e2perience 7a#9ered 8B #9e
8edside of #9e pa#ien#s, as a resul# of 6arious !ourneBs for scien#ific purposes and in#ensi6e
readin7 in #9e li8raries of #9a# ri0e. =our of #9e0 laB #9e founda#ions of #9e fur#9er de6elop0en#
of 0edicine:
- Ale2anders of 'ralles in pa#9olo7BH
- )rei8asios and $aul of Ae7ina in #rau0a and sur7erBH
- icolas .Brepsus in p9ar0acolo7B.
'9rou79 $aul of Ae7ina and Ale2ander of 'ralles al0os# all #9e e2perience of #9e
preceden# >ippocra#es-,alenus period 0a?es i#s EaB #oEards #9e s0all >e8reE co00uni#ies
and #9e 7rea# Ara8
0edical ins#i#u#ions E9ic9 Eill illus#ra#e #9e ne2# s#a7e of de6elop0en# in 0edicine.


$A(' =)*(

$ar# four deals Ei#9 #9e #ransi#ion fro0 #9e ancien# #i0es #o #9e .iddle A7es.
Le 9i79li79# #9e role of C9ris#iani#B in re6olu#ioni5in7 #9e 9ealin7 ar#, s#ar#in7 fro0 #9e
2"6
psBc9olo7ical s9if#s induced 8B :#9e neE preac9in7; E9ic9 si#ua#ed Aesculapius and Kesus
C9ris# on opposin7 posi#ions. :.ercB; and :c9ari#B; are neE e#9ic and social ca#e7ories E9ic9
lead #o #9e crea#ion of #9e firs# 9ospi#als suc9 as #9e >ospi#al in Caesarea in Cappadocia, #9e
:Iasilian; 8uil# and or7ani5ed 8B S#. Iasil #9e ,rea# @32/-3"/A, #9e >ospi#al of Edessa, 8uil# and
run 8B S#. Ep9rai0 #9e SBrian @3C6-3"5A.
In a ri0e E9en Europe under7oes se6ere re6erses 8ecause of 8ar8arian in6asions and
social and econo0ic res#ruc#urin7, i# is for #9e >e8reEs Eorld Eide and #9e Ara8 E0pire #o #a?e
o6er and fur#9er #9e des#inB of 0edicine. '9eB do #9a# #9rou79 sc9ools and ins#i#u#ions E9ic9
perpe#ua#e especiallB #9e #radi#ion of >ippocra#es and ,alenus #o E9ic9 #9eB add #9eir oEn
specifici#B sus#ained 8B fa0ous doc#ors and p9ilosop9ers a0on7 E9o0 Ee 0en#ion
.ai0onides, A6erroes and A6icenna.


$A(' =IVE

$ar# fi6e approac9es #9e 0edicine of #9e .iddle A7es.
=ar fro0 8ein7 a 0illenniu0 of o8scuran#is0 for 0edicine, if Ee are #o preser6e a
0ini0u0 of o8!ec#i6i#B Ee 0us# ad0i# #9a# .iddle A7es 9a6e lef# us #9ree le7acies fro0 E9ic9
#9e prac#ice and #9eorB of our ar# and science could no# 8u# profi#. =irs# of all #9e 9ospi#alH
s#ar#in7 Ei#9 #9e 0odes#, infir0arB of #9e 0onas#erB, E9ic9 Eas a# once a roo0 for applica#ions
and per9aps e2peri0en#in7 neE 0ore darin7 0e#9ods of #rea#0en#, #9e cen#res of 0edical s#udB
@in#er alia Salerno, Iolo7na, $adua, .on#pelier, $arisAH and finallB a 0e#9odolo7B of #9e 0edical
s#udB E9ic9 Eas indeed influenced 8B e2cessi6e sc9olas#ic a# firs# 8u# E9ic9 Eas la#er on freed
fro0 i# durin7 #9e (enaissance.


$A(' SIV

Af#er in#roducin7 #9e issue of #9e 8e7innin7 of #9e (enaissance - Eas i# in I#alB or in =rance
- Ee presen# #9e pro-I#alB ar7u0en#s: ou#s#andin7 personali#ies @Dan#e, $e#rarc9a IoccaccioA,
9u0anis0, i0por#an# e6en#s suc9 as #9e Council for #9e *nifica#ion of Les#ern and Eas#ern
Europen C9ris#ian C9urc9es @=errara-=lorence, 143&-143/A, #9e conOues# of Cons#an#inople 8B
#9e )##o0ans, as Eell. as #9e re0ains of #9e pas#, #9e conscience of per#ainin7 #o a 7lorious pas#,
#9e e2ile and self-e2ile of 6arious personali#ies, #9e popular sc9ools in +a#in, redisco6erB of
na#ure, #9e role of $apacB, #9e (eforrn and i#s afer0a#9s and #9e neE econo0B.
Le analB5e #9e role of #9e :neE p9ilosop9B; as Eell as #9e ac#i6i#B of #9e $la#onic
2""
Acade0B and i#s leaders: .arsilio =icino, ,io6anni $ico della .irandola,
All #9ese fac#ors, causes and ac#i6i#ies #ri77er so0e psBc9olo7ical s9if#s, #9e crea #in7 of
#9e :(enaissance 0an;, E9ose - Ee Eould i# #odaB i0pro6ed - e08odi0en# is repre5en#ed DO:
+eonardo da Vinci. Iesides 8ein7 an unri6alled ar#is# 9e is #9e one E9o ou#lined #9e 8ases of
0odern researc9 0e#9odolo7B.
)#9er reli7ious, scien#ific and p9ilosop9ical personali#ies Eil carrB on refor0 0a?in7 and
inno6a#in7: +u#9er, ,alileo ,alilee =rancis Iacon and (ene Descar#es.
.edicine is also presen# Ei#9 #9ree 7rea# na0es of #9j pro7ress E9ic9 #9e o#9er sciences
Een# #9rou79: Vesal, E9c co0ple#es #9e ?noEled7e of #9e ana#o0B of #9e 9u0an 8odB A08roise
$are, #9e :=a#9er of Sur7erB; and #9e res#less $aracelsus E9o opened up neE pa#9s for E9a# Eas
la#er #o 8eco0e in#ernai 0edicine as Eell as for #9erapB.
'9e a7onB and #9e end of #9e (enaissance unfold o6er a period of #i0e E9ic9 8e7ins
#oEards #9e end of #9e 16\ cen#urB, af#er #9e (efor0, and las#s up #o #9e '9ir#B JearsR Lar, in
161&. Ieau#B and ,ood Ei#9draE fro0 9is#orB. *7liness and E6il #a?e #9eir place. Iu# #9eB lea6e
so0e#9in7 8e9ind: firs# of all #9e freedo0 of concei6in7 and reali5in7 7rea# pl4ns un0a#c9ed #o
#9e presen# daBH secondlB Ee s#ill 9a6e #9e 0e#9ods of forcin7 na#ure #o relea6e i#s secre#s. '9e
neE researc9 0e#9odolo7B Bields ric9 resul#s durin7 #9e ne2# #Eo cen#uries @#9e 1&\ and 1/\A.


$A(' SEVE

'9e se6en#9 par# s#ar#s Ei#9 #9e life and ac#i6i#B of #Eo re0ar?a8le p9ilosop9ers: +ei8ni5
and Au7us# Co0p#e, E98 Eill 9a6e a special influence o6er #9e de6elop0en# of scien#ific
researc9. '9is 8enefi#s 0ore and 0ore fro0 #9e ad6an#a7es of #9e indus#rial re6olu#ion E9ic9
0a?es a6aila8le #o #9e researc9er a nu08er of e6er 0ore refined #ools and 0e#9ods: #9e
0icroscope, roen#7en raBs, 9is#olo7ical c9e0ical analBsis, ul#ra 0icroscopB e#c.
'9e resul#s of #9is de6elop0en# 8elon7 #o #9ree pres#i7ious na0es: Claude Iernard, +ouis
$as#eur and (o8er# Virc9oE, founders of respec#i6elB e2peri0en#alis0, 0icro8iolo7B and cell
ana#o0ic pa#9olo7B. =olloEin7 #9e0, i00unolo7B, nuclear 0edicine, co0pu#er science, 7ene#ics
and an#i8io#ic #9erapB Eill 0a?e re0ar?a8le pro7ress in #9e fields of 8iolo7B and 0edicine.


$A(' EI,>'
In #9eir conclusions #9e au#9ors s?e#c9 possi8le de6elope0en#s in #9e fu#ure of #9e
prac#icice, and scien#ific researc9 in 0edicine, and #9eir social i0plica#ions.
2"&
C*VN' DE MC>EIE(E



A 6eni# 0o0en#ul s3 ne pled30 cau5a.
$ro7resul funda0en#al <n %#iine poa#e duce la re5ul#a#e a08i6alene. De o par#e 73si0
cununa de lauri a #riu0f3#orilor, f3c3#orilor de 8ineH de par#ea cealal#3 sade r4n!indu-%i colii
cri0a %i cri0inalul. )0enirea nu poa#e, nu are drep#ul s3 renune la un e2celen# 0i!loc de
#ra#a0en# plec4nd de la ideea unei presupuse e6oluii <n sens des#ruc#i6 a unui nou fac#or
#erapeu#ic. ,ene#ica nu poa#e fi in#er5is3 pen#ru c3 ni%#e :repre5en#ani ai poporului; posed3 doar
ni%#e cuno%#ine ele0en#are sau pe care nu le po# asi0ila. ici oa0enii Iisericii nu dau do6ad3
de 0ai 0ul#3 co0pre9ensiune %i cau5a es#e i7norana lor. Au 0ai f3cu#-o <n #recu# %i a #re8ui#, pe
parcurs, sR3-%i recunoasc3 7re%elile.
(epe#30 7re%elile #recu#ului1 Cine <i 6a rea8ili#a pe cei asasinai 0oral de da#a aceas#a1
'erapia 7ene#ic3 %i pro7resul %#iinelor 0edicale nu po# fi in#er5ise de uca5uri 6o#a#e cu
unani0i#3i. ici sinodurile, nici conciliile %i nici parla0en#ele nu au 6reun cu64n# de spus <n
aceas#3 pri6in3.
Deci5ia aparine <n e2clusi6i#a#e )0ului de %#iin3 %i Suferindului care 63d - crede0 - <n
e6oluia %i de56ol#area #erapiei sin7urul lor 7r3un#e de speran3 - Sperana <n 6indecarea sau, cel
puin, alinarea unor suferine c3rora sun#e0 o8li7ai uneori s3 le pl3#i0 un 7reu #ri8u#.
2"/
III+I),(A=IE
ALTERMATT, Urs: Bat#olicismus und 1oderne, Ien5in7er Verla7, Giiric9, 1/&/H
ARISTOTE: /t#i;ue de Cicoma;ue, Ed. =la00arion, $aris, 1/65H
*RTZTEZEITUNG: Forsc#er ver8andeln @ellen der Leber in %an"reaszellen, r. 2C, 3
=e8ruar, 2CC3, S. 5H
*RTZTEZEITUNG: Cieren aus Stammzellen sc#eiden (rin aus, r. 31, 1& =e8ruar, 2CC3, S.
5H
AUGUSTINUS, Aurelius: Der 7ottesstaat Das ers#e I4nd in deu#sc9er Sprac9e 6on C.K. $erl,
Verla7 =. Sc9onin79, $ader8orn-.iinc9en, 1/"/H
AUGUSTINUS, A.: Der 7ottesstaat, GEei#er I4nd, I8id., 1/"/H
BAISSETE, G.: Die1edizin bei den 7riec#en, in llustrierte 7esc#ic#te der 1edizin, I.l,
Andreas, Sal58ur7, 1/&C, S. 1"C-35CH
BAUT!IER, Robert-!enri: Le$icon des 1ittelalters, Ar#e0is u. Lin?ler Verla7, .unc9en-
Giiric9, 1//1H
BERNARD, Claude: /infu#rung inPas Studium der e$perimentallen 1edizin, $aris, 1&65
BERNARD, Claude: Le Ca#ier rouge @1&5C-1&6CA, 2ntroduction par +eon Del8au0e,
,alli0ard, $aris, 1/42H
BERTELSMANN Verlag: +e2i?on 7esc#ic#te, Ier#els0ann +e2i?on- Verla7, ,ii#erslo9,
1/""H
BIBLIA: Su8 <ndru0area lui Kus#inian, Ed. Ins#i#u#ului Ii8lic, Iucure%#i, 1/"5 @,ala ,alac#ion,
Vasile (aduAH
BOUVENOT, Gilles, DELBO, CCh.: Die e$perimentalle %#:siologie, in llustrierte
7esc#ic#te der 1edizin, #. VIII, S. 2/C1-2/C&H
BO%RA, CM.: 7riec#en"nd von 4omer bis >F> v CC#, Findlers Ful#ur7esc9ic9#e Verla7,
Giiric9, 1/6CH
BRANDENBURG, D.: %risterrzte und 4eil"unst im alten %ersien, =in? Verla7, Sru##7ar#,
1/6/H
BRANDT, "arl: Reformation und 7egenreformation, =ran?fur# a. .., 1/"/H
BRE!IER, Emile: 4istoire de la p#ilosop#ie, 6oi. +, !ntiauite et 1o:en !ge, $ress
*ni6ersi#aires, $aris, 1/&1, Renaissance-
BRE!IER, Emile: 4istoire de la p#ilosop#ie, 6oi. II., Tuadrei7e, $aris, 1/&&H
BRE!IER, Emile: !uguste Comte, %ositivisme, <n 6oi. III al 4istoire de la p#ilosop#ie, $resses
*ni6ersi#aires, $aris, 1/&3H
BREITENEC"ER, Mria Theresia: 2llustrierte 7esc#ic#te der 1edizin, I. IV., Andreas, Sal58ur7,
1/&4H I()E(, (alp9: *on 3KLJ bis 3JIM: dem 7e#eimnis des Lebens auf der Spur,Dr5#e5ei#un7; r. "",
24U25 April, 2CC3, S. 16-1"H
2&C
BURC"!ARDT, Gert: Das %apsttum, Seraldus Verla7, iirn8er7, 1/3C.
BURC"!ARDT, $a!ob: Die Bultur der Renaissance in 2talien, $9aidon Aus7a8e, Inns8ruc?H
CALVIN, $.: 2nstitution de la Religion c#retienne, Vrin, $aris, 1/53H
CANTEREAU, G.: La medecine en !ss:rie et en 0ab:lone, $aris, 1/3&H CA(+I, En5o: Storia delle
!rte, 6oi. II, L5arte gotica a ii primo Renascimento, Is#i#u#oi#. dRAr#i 7rafic9e, Ier7a0o, 1/56H
CART*RI, V.: 2magini delii Dei degl5!ntic#i, A?ade0isc9e Druc?, ,ra5 - Aus#ria, 1/63H
C!EN, C.,.: 4istor: of C#inese medical science, $resses de C9an7ai, >on7-Fon7, 1/6&H
C!EVALIER, $ac&ues: 4istoire de la %ensie, 6oi. II, =la00arion, $aris, 1/56H
CLAUS, $. CCh.: 1edizingesc#ic#te, .edical 'ri8une, Lies8aden, 1/&5H
COMTE, Auguste: Cours de p#ilosop#ie positive, #. I-II., +i8r. K.I. Iailliere e# =il5, $aris, 1/""H
CO!EN, A.: Le ,almud, $aBo#9eOue, $aris, 1/""H
CORNE,, $oan: ,#e Diaspora Stor:, S#ein0a#5?BRs A7encB +#d. Kerusale0, 'el A6i6, >aifa, 1/&1.H
CRUZ !ERNANDES, Miguel: 4istoria del pensamiento en el mundo islamico, 6oi. I., !vicena,
Filosofia : %ensamiento, Alian5a Edi#orial, p. 221-2"4H DA(.E(S'E'E(, l.: Le @end - !vesta
'raduc#ion .aisonneu6e, A., $aris, 1/6CH
DASTUGUE, $ean: Die %alopat#ologie, in 2llustrierte 7esc#ic#te der 1edizin, I. I. Andreas,
Sal58ur7, 1/&C, S. 1/-4&H
DEGOULET, P. FIESC!I, M.: 2nformatica medical, .asson III, Ed. 0edical3, Iucure%#i 1///H
DEIC!ER, !.: %at#ogenetisc#e und 7enetisc#e 7rundlagen der 2mmunopat#ien In IV .edicenale,
Iserlo9n, 1/"/H
DELECLOS, Fabien: Jean %aul 2er, L5/sperance *ovaer, Iel7iOue, 1/"&H
DIELE, !ermann, "RANZ, %.: Bleine Sc#nitten zur 7esc#ic#te der !nti"en %#ilosop#ie, ,. )l0s
Varla7s8uc99andlun7, >ildes9ei0, 1/6/H
DIELE, !ermann: Die Fragmente der *orso"rati"er, I.l, 2, 3, Leil0ann, Guric9, 1//2H
DIOGENES, Laertius: Leben und 1einungen berii#mter %#ilosop#en, =. .einer Verla7, >a08ur7,
1/6"H
DOREN, Charles van: 7esc#ic#te des +issens, Iir?93user, Iasel-Ios#on- Ierlin, 1//1H
DUC!ENEAU, Francois: La structure normale et pat#ologi;ue du vivant, <n ,ri0e?, #. IIIH
DUMITRESCU, I. FI.: Omul i mediul electric, Ed. -#iinific3 %i Enciclopedic3, Iucure%#i, 1/"6H
DURANT, %ill.: +eltreic#e des 7laubens, Ful#ur7esc9ic9#e der .ensc99ei#, I. V. *lls#ein, =ran?fur#
a0 .ain, 1/35H
DURANT, %ill.: Das @eitalter der Reformation, =ran?e Verla7, Iern -.unc9en, 1/62H
DURANT, %ill.: Die Renaissance, Eine Ful#ur7esc9ic9#e I#aliens, =ran?e Verla7, Iern - .unc9en,
1/61H
EBER!ARD, Gustav, RUTSC!IG, >.: !rzneimittel, I.+, Verla7 C9e0ie, Lein9ei0, 1/"2H D
ELIADE, Mircea: !spects du m:t#e, ,alli0ard, $aris, 1/63H
ELIADE, Mircea: Contribuii la filosofia Renaterii, <n Revista de istorie i teorie literar, Supli0en#
anual nr. 1, Capricorn, Iucure%#i, 1/&4H
ELIADE, Mircea: Le c#amanisme et 2es tec#ni;ues arc#ai;ues de l5e$tase, $aBo#9eOue, $aris, 1/"4H
2&1
ELIADE, Mircea: Le sacre et le profane, ,alli0ard, $aris, 1/56H
ELIADE, Mircea: * nde vingt ans, p. 5&-5/, dans :Ca9iers de +R>erne;,
#ircea Eliade, par Cons#an#in 'acou e# coli., $aris, 1/"&. /nc:clopedia 0ritanica, '9e eE -15\
Edi#ion, C9ica7o a.o. 1/"4-1/&&H /nc:clopedie de la %leiade, 4istoire de la %#ilosop#ie, 6oi. II.,
,ali00ard, $aris, 1/&1H /nc:clopedia (niversalis, $aris, 1/&&H
FAL"ENBERG, R.: 7esc#ic#te der neueren %#ilosop#ie, Verla7 6on Vel# e# Co0p., +eip5i7, 1/C5H
FASA.UELLE, R., DELAUNA,, A.: Die 2mmunologie, in S#erns#unden der .edi5in, Andreas,
Sal58ur7, 1/&4H 3"S
FICINO, Marsilio: ,#eologia %latonica, a cura di .ic9ele Sc9ia6oni Ganic9elli, Iolo7na, 1/65H
FICINO, Marsilio: tiber die Liebe, oder %latons 7astma#l, =. .eines Verla7, >a08ur7, 1/&4H
FINSTER, Reinhard, !EUVEL, Gerd von: 7ottfried +il#elm Leibniz, (oEo9l#, >arn8ur7, 1//CH
=ISC>E(, Kos: Das gultige 7ottesstaat, >eidel8er7-Lai8s#aa#, 1/4&H FONA!N, A.: @ur Auellen"unde
der persisc#en 1edizin, +eip5i7, 1/1CH FORGUE, Emile, BOUC!ET, Alain: %aracelsus, in 2llustrierte
7esc#ic#te der 1edizin, #. III, p. /&3H !
FORSMANN, %emer: Selbstversuc# /rinnerungen eines C#irurgen Dros#e, Dusseldorf, 1/"2H
FRANZEN, A., B*UMER, R.: %apstgesc#ic#te, >erder, =rei8ur7 i. Ir., 1/"4H
FRIEDELL, Egon: Bulturgesc#ic#te der Ceuzeit, C >. Iec?Rsc9e Verla7s8uc99andlun7, .iinc9en,
1/2"-1/2&
FUC!S, Roberfc 4ippo"rates Samtlic#e +er"e, Verla7 6an Dr. >. +iine8ur7, .unc9en, 1&/5H
GADAMER, !.-G.: Die anti"e %#ilosop#ie in i#rer 0edeutung fur die 7egen8art, Farl Lin#er
*ni6ersi#3#s6erla7, >eidel8er7, 1/&1H
GEORGESCU, Florin, - redac#or -: Filosofie i 1edicin, Iucure%#i, Edi#ura .edical3, 1/&/H
GIBEL Marian: Das 7e#eimnis der 1:sterien, Ar#e0is Verla7, Giiric9 -.iinc9en, 1//CH
G+BEL, Marian: Das Ora"el von Delp#i, $9. recla0 !un., S#u##7ar#, 2CC1H ,I,), )lof: Die !nti"e
%#ilosop#ie als 1asstab und Realitt, Ar#e0is Verla7, Giiric9 und .unc9en, 1/""H
GIGON, Olof: 7rundproblemme der !nti"en %#ilosop#ie, =ran?a Verla7, Iern - .unc9en, 1/5/H
GIROD, CCh.: Die Suc#e nac# einem vergrosserndem 2nstrument, i0 Sternstunden der 1edizin,
Andreas, Sal58ur7, 1/&4H
GOMPERZ, Th.: 7ric#isc#e Den"er, I. 1, 2, 3., Eic98orn, =ran?fur# a0 .ain, 1///H
GRUL, E. FL: 2mmunopato#ien, in IV .edicenale, Iserlo9n, 1/"/H
GR*TZ, Gratzel von: Bleine Ribonu"leinsuere-1ole"ule "ontrollieren den 2nformationsflufl vom 7en
zum /iiveift, :Dr5#e5ei#un7;, nr. EE, 24U25 April, 2CC3, S. 2H 3&C
GRME", Mir!o, Redactor: 4istoire de la pensee medicale en Occident $aris.
Seuil, 6oi. I - 1//5, 6oi. II - 1//", 6oi. III - 1//". 'i#lul ori7inal: Storia del pensiero medicooccidentale
+a#er5a, 1//3H
!A!N, Fal!e, "LEIN @>s7.A: 1edizinisc#es 1i"robiologie, Sprin7er Verla7, Ierlin - >eidel8er7 u.a.,
1//1H
!ALLER, $ohannes: Das %apstum 2dee und +ir"lic#"eit, (o9Eol# 'asc9en8uc9 Verla7, 1/65H
!ATTSTEIN, Mar!us: +eltreligionen, Verla7s7esellsc9af# .ar?us, Foln, 1//"H
2&2
!ERR, Friedrich: 7ottfried +il#elm Leibniz, =isc9er Iuc9erei, >a08ur7, 1/5/H
!ILDEBRANDT, !.: 0rennpun"te der Reformation, Vanden9oec? u. (upprec9#, 1/6"H
!IPPEL, Ernst von: Binder der 4umanitt, Verla7 ,o#5 Sc9Eipper#, Ionn, 1/46H
!IPPO"RATES: Samtlic#e +er"e, #8erse#5un7 (. =uc9s, Verla7 Dr. +iine8ur7, .unc9en, I. I, II, III,
1&/6H
HI*T-RI*CHE* LE,I.-N: Juden, Se8as#ian +u2 Verla7, .urnau-.i0c9en, u.a., 1/5/H
!OFFMANN, Th. Paul: Der 1ittelalterlic#e 1ensc#, Verla7 =riedric9 Andreas $er#9es, ,o#9a, 1/22H
!OLZER, !ans: La Sorcellerie renaissante, .ara8ou#, Ver6iers, 1/"6H
!UBER, "urt: Leibniz, $iper, .unc9en - Giiric9, 1/&/H
!UGEDE, Norbert: Savonarola et 2es Florentins, Ed. =rance E0pir, $aris, 1/&4H
ISRAIL, Anca-Mihaela: 0iologie 1olecular, >u0ani#as, Iucure%#i, 2CCCH
ILIESCU, Vasile: Statul %apal, Dacia, Clu!-apoca, 1//6H
$A.UART, Danielle: La scolasti;ue medicale In 4istoire de la pensee medicale en Occident, 6oi. I.
,r0e? .ir?o, Seuil $aris, 1//5H
$ASPERS, "arl: Drei 7runder des %#ilosop#ierens, %lato, !ugustin, Bant, (. $iper and Co. Verla7,
.unc9en, 1/5"H
$ASTRO%, M.: ,#e 1edicine of t#e 0ab:lonians and !ss:rians, $roc, (oB. Soc..edicine, Sec#ion >is#.
0ed., 1/14H
$*GER, Michael: Die ,#eorie des Sc#onen in der italienisc#en Renaissance, Du.ond Iuc96erla7,
Foln, 1//CH
$OL,, Robert: 4ippo"rate, ,alli0ard, $aris, 1/64H
$ORG, CCh., Claus: Die 7riec#isc#e 1edizin nac# 4ippo"rates, Verla7 .edical 'ri8une,
Lies8aden, 1/&5H
$ORG, Christian, Claus: 1edizingesc#ic#te, Verla7 .edical 'ri8une, Lies8aden, 1/&5H
$UNS, Fritz: 7riec#isc#e !tomisten, Das Europ3isc9e Iuc9, Les#-Ierlin, 1/&4H
"ELL,, $.N.D.: Reclams Le$i"on der %pste, $9. (ecla0 !un., S#u##7ar#, 1/&&H
"ERNER, Dieter: 1edizin und 1agie im 0ab:lonisc#en ,almud, :.iinc9ener .edi5inisc9e
Loc9ensc9rif#; 1C5,1/63, S. 464-46/H
"EVLES, D.$., !OOD, L.: Der Supercode - Die 7enetisc#e Barte des 1ensc#en, Ar#e0is und
Lin?ler, .unc9en, 1//3H
"LINGNER, Fr.: Romisc#es 7eistes +elt, Verla7 >einric9 Eller#nan, .iinc9en, 1/65H
"LUXEN, "urt: 7esc#ic#te /nglands, Alfred Froner Verla7, S#u##7ar#, 1//1H
"OELBING, !ulbrich: liber bedeutende 9rzte der 7esc#ic#te Louis %asteur, I.I+, (o8u7en,
Esslin7en, 1/&2H F)(A, Der, Lil9el0 >eBne Verla7, .iinc9en, 1//2H "ROMER, "arl: Die
ersten /uropern, $ris0a Verla7, ,ii#erslp9, 1/&"H
"OSSO", Manfred: 3>JG Die +elt an der Sc#8elle zur Ceuzeit, Ed!#ion
+eip5i7, 1//2H
2&3
"RANZ, %alter: Die griec#isc#e %#ilosop#ie, Deu#sc9e 'asc9en8uc9 Verla7, .unc9en, 1/62H
"RANZ, %alter: 7riec#entum, Diana Verla7, Iaden-Iaden u. S#u##7ar#H
"URZ%EIL, (aB0ond: Das @eitalter der Bunstlic#en 2ntelligenz, Cari >4nser Verla7,
.unc9en - Lien, 1//3H
"UNST, !ermann: 1artin Lut#er, ein >aus8uc9, Freu5 6erla7, S#u##7ar#, 1/&2H
LAC!"AREFF, R: Louis %asteur, France Dimanc#e, +ille, 2CC2H
LAC!"AREFF, P.: Rene Laennec, =rance Dina0c9e, +ille, 2CC2H
LALANE, CI., CAUSSEMENT, Alain: 7esc#ic#te der Radiodiagnosti", i0 2llustrierte
7esc#ic#te der 1edizin, I. VI., Andreas, Sal58ur7, 1/&2H
LALANE, CI., CAUSSEMENT, Alain: Rontgen - der 0lic" in den 1ensc#en, i0 Sternstunden
der 1edizin, Andreas, Sal58ur7, 1/&4H
LAMBERTINI, Gastone: Die Sc#ule von Salerno und die (niversit5ten von 0ologna und
%adua In Illus#rier#e ,esc9ic9#e der .edi5in, I. II,
Andreas, Sal58ur7, 1/&CH
LECA, Ange-Pierre: Die 1edizin im !lten 9g:pten, in 2llustrierte 7esc#icl der 1edizin, I.I.
6on Sour0ia-$oule#-.ar#inB, AndreasH Sal58u 1/&C, S. 1C/-143H
LEE, M. Siler: Clonarea uman, un oc al viitorului, Ed. +ider, IucureZ 1//"H
LEIBRAND, %emer: Rudolp# Cari *irc#o8 in liber bedeutende 9rzte c 7esc#ic#te, I.I+,
(o8u7en - Esslin7en U ec?ar, 1//3H
LEV,-BRU!L: La p#ilosop#ie d5!uguste Comte, 1/CCH
LE%IN, Benjamin: 7ene, - +e9r#8uc9 der 0ole?ularen ,ene#i?, CC. I Lein9ei0, 1//1H
LIS"E, Michael-Thomas: 7ottfried +il#elm Leibniz, Verla7 C. >. Iec .unc9en, 2CCCH
LORZ, $oseph: 7esc#ic#te der Birc#e !ltertum und 1ittelalter, I. Asc9endorf, .iins#er,
1/"6H
LUX Verlag: 4istorisc#e Le$i"on, Se8as#ian +u2 Verla7, .urnau - .unc9enH
MAC!IAVELLI, Niccolo: Opere de C1, I#alien, 1&13, 6oi. II. Stoi Florentine, 6oi. IV, 2
%rincipe, 6oi. VIII, +e##eraH
MARTIN,, Marcel: 7esc#ic#te der 4omopat#ie, in 2llustrierte 7esc#ic#te d 1edizin, I. VIH
MANN, Golo: Das @eitalter des Dreissigj#ruigen Brigi $ropBleenEel#7esc9ic9#e, Ierlin,
1/64H
MAZARS, Gu: Die altiranisc#e 1edizin, i0 2llustrierte 7esc#ic#te d 1edizin, I.I, Andreas,
Sal58ur7, 1/&C, S.165-1"&H
MAZARS, Gu: Die 1edizin in den +eden, in 2llustrierte 7esc#ic#te d 1edizin, I. I. 6on
Sournia - $oule# - .ar#inB, Andreas, 1/&C, 145-164H
MEDIONI, Gilbert: Die griec#isc#e 1edizin nac# 4ippo"rates, in 2llustrier 7esc#ic#te der
1edizin I. 1. Andreas, 1/&C, S. 351-3/2H
2&4
MERCIER, $ac&ues: *ingt siecles d54istoire du *atican, Ed. +a6an5elle $aris-+i0o7es, 1/"6H
MIC!ELET, $ules: 4istoire de la Revolution Francaise, Kean Ionno#, $ari 1/"4, @6oi. I-VIIIAH
ME,ER, Ph. et TRIADOU, Patri!: Legons d5#istoire de la pensee medical Edi#ions )dile
Ka?o8, 1//6H
MING %ONG: Die altc#inesisc#e 1edizin, in 2llustrierte 7esc#ic#te d 1edizin,
I.I., Andreas, Sal58ur7, 1/&C, S. 4/-/CH
MIRANDOLA, della, Pico Giovanni: fber die +iirde des 1ensc#en, / .eines Verla7, >a08ur7 1//CH
MITC!ELL, R.$., LEVIS, M.D.R.: 4istori oft#e /nglis# %eople, $an Ioo?s, +ondon, 1/6"H
MORUS, Thomas: 0riefe der Freundsc#aft mit /rasmus, Bdsel *erlag, 1unc#en, 1/&4H
MORUS, Thomas: (topia, Iec?.C.>. Verla7, .unc9en, 1/&/H
MOSER, Bruno: Das %apstum, Sud6es# Verla7, .unc9en, 1/&3H
MOLLER, A. Reiner: 7esc#ic#te der (niversitt, CallEeB, .unc9en, 1//CH
MOLLER-!ALVE, %olfgang: Dialog z8isc#en 1edizin und %#ilosop#ie gefordert, :Deu#sc9e
Dr5#e8la##;, >ef# 26,3C Kuni 2CCC, S. 1&13-1314H
NEGULESCU, P.P.: Filosofia Renaterii, Edi#ura Erninescu, Iucure%#i, 1/&6H
NESTLE, %.: 7riec#isc#e 7eistesgesc#ic#te, ! Froner Verla7, S#u##7ar#, 1/44H
NESTLE, %.: *om 1:t#os zum Logos, A. Froner 6erla7, S#u##7ar#, 1/"5H
NILSSON, Martin: 7riec#isc#er 7laube, +eo +e9nen 6erla7, .unc9en, 1/5CH
ORTEGA, ,., GASSET, $ose: Das%rinzipienbegriff bei Leibniz, ,o##9ard .iiller Verla7, .unc9en,
1/66H
OSTROGORS"I, Georges: 4istoire de l5etat 0:zantin, $aBo#, $aris, 1/""H
OTTO, %alten ,#eop#ania, (oEol#, >arn8ur7, 1/56H
OTTO, %alten Die 7btter 7riec#enlands, Verla7 ,. Sc9ul#5 - Iul0?e, =ran?fur# a0 .ain, 1/4"H
PALADE, E. George: 2ntracelular aspects of t#e proces of %rotein Secretion, o8el +ecrure, Dece08er
12,1/"4H
PASTEUR, Louis: Oeuvres completes (eunies par $as#eur, ValerB-(ado#, " 6olu0es, $aris, 1/22H
PA VEL, Sf. Apostol: /pistola l-a ctre Corintieni, ": &. <n Ii8lia lui Kus#inian, ed. a Ii-a. Ed. Ins#.
Ii8lic, Iucure%#i, 1/"5H
PE,REFITTE, Alain: Le malfrancais, $ion, $aris, 1/"6H
PLATON: Der Staat, Alf. Froner Verla7, S#u##7ar#, 1/"3H
PLATON: 4aupt8er"e, ! Froner Ver?la7, S#u##7ar#, 1/"3H
PLATON: Opere, 6oi. I, II, V., Ed. -#iinific3 %i Enciclopedic3, Iucure%#i, 1/"4,1/"6,1/&6H
PO!LENZ, Max: Die Stoa, Vanden9occ? u. (uprec9#, ,o##in7en, 1/&4H
POLLA", "urt: Die 4eit"unde der !nti"e, (. +oEi#, Lies8aden, 1/"/H
PROUX, Charles: 7esc#ic#te der Radiot#erapie In 2llustrierte 7esc#ic#te de 1edizin, I. 6., Andreas,
Sal58ur7, 1/&2H
RAN"E, Leopold von: Die deutsc#e 7esc#ic#te in @eitalter der Reformation Ierlin, 1/3&-43, 3 Ide.H
RAN"E, L. von: Die romisc#en %pste in den letzten vier ja#r#underten Ierlin, 1&51-1&5",3 IdeH
2&5
RENDINA, Claudio: 3 papi, Storia e segreti, 7randi tascabili /conomici eE#on, (o0a 1/&3, p. 362-
36&H
RIE!L, !ans: Die *ol"er8anderung, L. +udEi7 Verla7, ,er0anB 1/&&H
ROITT, Ivan, BROSTOFF, ]., MALE, D.: Burzes Le#rbuc# der 2mmunologie C. '9ie0e Verla7,
S#u##7ar# - eE Jor?, 1//1H
RO!C!E+M, %aldemar, IMMEL, !ans.%EIMANN, >ans @(eda?#eurA Leibniz !usstelung im
Leibniz 4aus >anno6er Druc?erei F, )9le >anno6er, 1/&3H
ROSENBERG, Veit: 7riec#isc#e Ora"el, Lissensc9af#*c9e Iuc97esellsc9af# Dar0s#ad#, 2CC1H
RUBIN, M.: 1anuel d5acupuncture fondamentale, .ercure de =rance, 1/"4H
RULLIERE, Roger: 7esc#ic#te der Bardiologie im )2) u )) Ja#r#undert, in 2llustrierte 7esc#ic#te
der 1edizin, I. 4., Andreas, Sal58ur7, 1/&1H
RUSSELL, Bertrand: %#ilosop#ie de !bendlandes, Europa6erla7, .iinc9eri Lien, 2CC2H
SAVONAROLA, Girolamo: %redigten und Sc#riften, Sal58ur7, 1/6"H
SC!ADE%ALDT, %.-!g.: Die !nfnge der 7esc#ic#tssc#reibung bei de 7riec#en, Sur?a0p,
'asc9en8uc9, =ran?fur# a. .., 1/&2H
SC!ADE%ALDT, %.-!g.: Die !nfnge der %#ilosop#ie bei den 7riec#er Sur?a0p 'asc9en8uc9,
=ran?fur# a0 .ain, 1/"&H
SC!MAILZL, "urt u.a.: 4orisons 2nnere 1edizin, .c,roE->ill, +i8ri I#a .ilano u.a., I.I., 1//6H
SC!NELL, Bruno: Leben und 1einungen der sieben +eisen, E. >ei0era: Verla7, .unc9en, 1/3&H
SC!NORER, Gustav: Birc#e und Bultur im 1ittelalter, =erd. Sc9onin Verla7, $ader8orn, 1/2"H
SINGER, Ch., UNDER%OOD, A.E.: ! S#ort 4istor: of 1ediem C9arendon, $aris, 1/62H
SMIT! and ALLAN Renard: ,e$tboo" of %#armacolog:, Soundei Co0panB, $9iladelp9ia - 'o?Bo,
1//2, p. 3-& @(ecep#arsA 1//5, /1/-/2&H
SOURNIA, $ean-Charles: Die arabisc#e 1edizin, in 2llustrierte 7esc#ic#te der 1edizin, I. II.,
Andreas, Sal58ur7, 1/&C, S. 5&/-63CH
SP+RCU, Tiberiu: 2nformatic 1edical, $ar#ea I, Edi#ura *ni6ersi#ar3 Carol Da 6ila, Iucure%#i, 1//"H
SP+RCU, Tiberiu: 2nformatic 1edical, $ar#ea a Ii-a, Edi#ura *ni6ersi#ar3
Carol Da 6ila, Iucure%#i, 1//&
STOTERDI$", Peten Leibniz, Diederic9s. .iinc9en, 1//6H
STOTERDI$", Peter: Regeln fur den 1ensc#enpar",5 Die Gei#;, nr. 3&,
16./.1///, S. 1/-21H
STRO!MAIER, Gotthard: Reception et tradition: la medicine dans le monde b:zantin et arabe In
4istoire de la pensie medicale en Occident, 1.1. Seuil, $aris, 1//5, p. 146-14/H
TRAVELIAN, G. #./ /nglis# Social 4istor:, $elican Ioo?s, +ondon, 1/6"H
TRECSEN,-%aldapfel Imre: Die ,oc#ter der /rinnerung, (ii##en u. +oenin7, Ierlin, 1/&/H
TSOU,OPOULOS, Nell: La p#ilosop#ie et la medicine romanti;ues, <n
GRME", Mar!, 4istoire de la pensee medicale en Occident, '. IIIH
TUDOSE, Olimpia: 7enetic medical, +I'), *...'.=., 1/C6H
TUGEND!AT, E.: /s gibt "eine 7ene fur die 1oral, Die Gei#, 23./.1///, nr. 3/, S. 31-32H
2&6
TURC!INI, $ean: 2llustrierte 7esc#ic#te der 1edizin, I.I+, Andreas, Sal58ur7, 1/&CH
VANDERBERG, Ph.: Das versun"ene 4ellas, Ier#els0an, .iinc9en, 1/&4H VASA(I, ,ior7io: *ieile
pictorilor, sculptorilor i ar#itecilor, .eridiane, 6oi. I %i II, Iucure%#i, 1/62H
VEDETTI, Mrio: /ntre le savoir et la prati;ue- en medicine #ellenisti;ue Dans ,r0e?: 6oi. IH
VILLAR+, Pas&uale: 7esc#ic#te 7irolamo Savonarola und seiner @eit, +eip5i7, 1&6&H
VTLLARI, Pas&uale, Casano6a: Savonarola 7irolamo, Scelte di %redic#e e scritti di /ra 7irolamo
Savonarola con nuovi documenti intorno alia sua morte, =iren5e, 1&/&H
VINTIL*, !oria: La septieme lettre, Le roman de %laton, +e (oc9er, $aris, 1/3"H
VITEBS"I, Pierre: Sc#amanismus, 7laube und Rituale, Duncan Iaird $u8lis9ers, Sin7apore, 1//5H
:

VORL*NDER, "arl: %#ilosop#ie der Renaissance, (oEo9l#, .iinc9en, 1/63
VOL"ER, Gerhard-Paul: Der !rzt und das 4eil8esen im 1ittelalter, Verla# A. =rii90or7en,
.uenc9en, 1/6"H
%EBER, Max: Die protestantisc#e /t#i" und der 7eist des Bapitalismus, K.C.I. .o9r, 'ii8in7en, 1/34H
%EISC!ENDEL, %ilhelm: (ber %#iosop#en, Deu#sc9er 'asc9en8uc9 Verla7, .iinc9en 1/"1H
%IENER, Norbert: Sunt matamatician, Ed. $oli#ic3, Iucure%#i, 1/"2H
%IENER, Norbert: B:berneti" Regelung und Cac#ric#tenubertragung im Lebe8esen und in der
1ac#ine, Diisseldorf, Lien 1/62H
%IENIC!, Peter -!sg.%: (ber bedeutende 9rzte der 7esc#ic#te, Ale2andei =le0in7, E8ner, *l0, 1//3H
%ITEBS"I, Pierre: Sc#amanismus, Duncan Iaird $u8lis9ers, Sin7apore,1///H
ZARAGOZA, $uan: Die 1edizin in 1esopotamien, <n 2llustrierte7esc#ic#teder 1edizin, I. I, Andreas.
Sal58ur7, 1/&C, S. /2-/5H
ZELLER, Ed.: 7est#ic#te der griec#isc#en %#ilosop#ie, .a7nus, S#u##7ar#,1/&&H
ZIPPELIUS, Reinhold: 7esc#ic#te der Staatsideen, C.>. Iec?, .iinc9en,1/"1H

2&"
Cuprins

$refa3 .............................................................................................................................................6
Cu6<n# <nain#e .................................................................................................................................."

$A('EA I .......................................................................................................................................&
In#roducere ....................................................................................................................................../
$aleopa#olo7ie %i paleoan#ropolo7ie .............................................................................................12
-a0anis0 %i 0a7ie .......................................................................................................................15

$A('EA A IIa ..............................................................................................................................1&
Vec9iul E7ip# ................................................................................................................................1/
.esopo#a0ia .................................................................................................................................23
Vec9iul Iran ..................................................................................................................................2"
India, de la Vede la A!ur6eda .......................................................................................................2/
.edicina #rediional3 c9ine53 .......................................................................................................32

$A('EA A IIIa ............................................................................................................................3"
,recia pre9ipocra#ic3 ....................................................................................................................3&
Cul#uri, 0is#ere, As?lepios, >o0er, Al?a0aion ..............................................................3&
=ilosofia na#urii .................................................................................................................44
Eleaii ................................................................................................................................4"
Eclec#icii ...........................................................................................................................4/
Sofi%#ii ...............................................................................................................................5C
-colile de 0edicin3 ...........................................................................................................5C
A8dera, a#o0is0ul lui +eu?ippos %i De0o?ri# .................................................................5C
Cul#ura fi5ic3 %i 7i0nas#ica ...............................................................................................55
,recia 9ipocra#ic3 .............................................................................................................56
Corpus 9ippocra#icu0 .......................................................................................................5/
>ipocra#is0ul ....................................................................................................................5/
,recia pos#9ipocra#ic3 ......................................................................................................61
$os#9ipocra#icii .................................................................................................................61
Ale2andria, Elenis0ul %i noile %coli 0edicale ..................................................................64
(o0a .............................................................................................................................................6/
$re0er73#orii e#rusci k 0edicina scla6ilor k pri0ii 0edici 7reci k %coli %i curen#e .........6/
E#ruscii ..............................................................................................................................6/
.edicina scla6ilor ............................................................................................................."C
$ri0ii 0edici 7reci la (o0a ............................................................................................."1
.e#odicii ..........................................................................................................................."2
$neu0a#icii ......................................................................................................................."3
Eclec#icii ..........................................................................................................................."4
,alenus ............................................................................................................................."4
I0periul Ii5an#in ..............................................................................................................""

$A('EA A IVa ............................................................................................................................&"
Cre%#inis0ul, ar#3 #erapeu#ic3 k ri6ali#a#ea i#re As?lepios %o Iisus >ris#os k 0u#aii se0an#ice %i
psi9olo7ie k pri0ele spi#ale ..........................................................................................................&&
$ri0ele spi#ale ............................................................................................................................../1
Diaspora iudaic3 %i 0edicina ......................................................................................................../4
Isla0 %i 0edicina ........................................................................................................................../6

$A('EA A Va ...........................................................................................................................1CC
.edicina <n E6ul .ediu .............................................................................................................1C1
2&&
,enerali#3i ......................................................................................................................1C1
.3n3s#iri %i 0ona9is0 0edical ......................................................................................1C2

Cen#re de in6330<n# 0edical .....................................................................................................1C6
-coala de 0edicin3 de la Salerno ...................................................................................1C6
*ni6ersi#a#ea din Iolo7na ..............................................................................................11C
*ni6ersi#a#ea din $adua sau $ado6a ...............................................................................111
*ni6ersi#a#ea din .on#pellier .........................................................................................112
*ni6ersi#a#ea din $aris ....................................................................................................115

+up#a pen#ru <n6es#i#ur3 ..............................................................................................................11&

*ni6ersi#a#ea %i scolas#ica ...........................................................................................................122
Mncercare de sis#e0a#i5are ...............................................................................................122

$A('EA A VIa ..........................................................................................................................13C
I. $re0ise %i cau5e ......................................................................................................................131
,enerali#ai .....................................................................................................................131
$ersonali#ai ....................................................................................................................134
*0anis0ul .....................................................................................................................134
E6eni0en#e i0por#an#e ...................................................................................................136
Ves#i7iile #recu#ului .........................................................................................................13"
Con%#iina apar#enenei la un #recu# 7lorios ....................................................................13&
E2ilul %i au#oe2ilul ..........................................................................................................13/
(edescoperirea na#urii ....................................................................................................13/
-colile populare <n li08a la#in3 ......................................................................................14C
$apii (ena%#erii @144"-1534A ..........................................................................................141
(efor0a %i consecinele ei ..............................................................................................152
II. oua filosofie ........................................................................................................................161
Acade0ia pla#oniciana k .arsilio =icino .......................................................................161
,io6anni $ico Della .irandola ......................................................................................163
III. .u#aii psi9olo7ice ...............................................................................................................16&
IV. +eonardo da Vinci %i <n6epu#urile %#iinei 0oderne .............................................................1"C

V. (epre5en#anii de sea03 ai (ena%#erii %#iinifice ...................................................................1"4
,alileo ,alilei, =rancisc Iacon, Descar#es, eE#on ......................................................1"4
$aracelsius, un re8el inco0od <n lup#a cu do70a#is0ul %i scolas#ica ............................1&2
VI. A7onia %i 0oar#ea (ena%#erii ................................................................................................1/1

$A('EA A VIIa .........................................................................................................................1/3

Doi pro0o#ori ai %#iinelor: ,o##fried Lil9el0 +ei8ni5 %i Au7us#e Co0#e ................................1/4
,o##fried Lil9el0 +ei8ni5 ..............................................................................................1/4
Au7us#e Co0#e %i po5i#i6is0ul .......................................................................................1//

(e6oluia #e9nic3 %i rolul ei <n 0edicin3 ....................................................................................2C2
.icroscopul ....................................................................................................................2C2
.icroscopul elec#ronic ...................................................................................................2C5
Al#e aspec#e ale aplica%iilor #e9nice <n 0edicin3 ............................................................2C6
Lil9el0 Coran (oen#7en %i radiolo7ia ..........................................................................2C&

De la e2peri0en# la de#er0inis0. =rancois .e7endie, Clau8e Iernard %i :cei pa#rum ..............213
=rancois .a7endie @1"&3-1&55A .....................................................................................213
2&/
Claude Iernard @1&13-1&"&A ..........................................................................................213

+ous $as#eur, +is#er, an#isep#ice, aspsie .....................................................................................21"
Vi#alis0 ......................................................................................................................................221
'eoria celular3. Virc9oE %i 6irc9oEis0 .....................................................................................224
Sa0uel >a9ne0ann %i 9o0eopa#ia .............................................................................................22/
Virusiri %i 6irusolo7ia .................................................................................................................232
$rionii ..............................................................................................................................232
Iolile cu prioni ...............................................................................................................234

I0unolo7ie %i i0unopa#ii ............................................................................................................236
or8er# Liener ...........................................................................................................................241
Ci8erne#ica %i infor0a#ica ...............................................................................................241
Infor0a#ica 0edicala ......................................................................................................246

.edica0en#ul .............................................................................................................................24/
De la plan#e 0edicinale la an#i8io#erapie ........................................................................24/
Ale2nader =le0in7 @1&&1-1/55A ...................................................................................251
,ene#ica 0edical3 .......................................................................................................................254

$A('EA A VIIIa .......................................................................................................................25/
Conclu5ii prospec#i6e .................................................................................................................26C
De56ol#area .................................................................................................................................26C
Concep#e filosofice @epis#e0olo7ieA ...............................................................................26C
.edicina 9olis#ic3 sau 0edicina speciali5a#31 ...............................................................261

$ri6ire <n pre5en# %i 6ii#or. $ro7rese k pericole ..........................................................................262

(e5u0a# ......................................................................................................................................266

Su00arB: A $9ilosofical Iac?7round of .edicine ..................................................................2"2

Cu64n# de <nc9eiere ....................................................................................................................2"&

Ii8lio7rafie .................................................................................................................................2"/