Sunteți pe pagina 1din 3

Marul

Mrul este o specie de plante din familia Rosaceae. Aceast specie cuprinde ntre 44 i 55 de
soiuri, care se prezint ca pomi sau arbuti. Varietile de mr cresc n zona temperat nordic
din Europa, Asia i America de Nord, printre acestea existnd un numr mare de hibrizi.
Cea mai rspndit form a mrului este mrul de cultur.

Cuprins

1 Utilizri medicinale
2 Productori principali
3 Referine i note
4 Legturi externe
Utilizri medicinale
Chiar dac este un aliment, calitile sale terapeutice sunt cunoscute nc din timpuri
strvechi. Plinius cel Btrn l recomand n bolile de stomac, iar ceva mai trziu,
clugria Hildegard von Bingen recomand mrul contra migrenelor, a durerilor de ficat i de splin.
Mrul are aciune tonic, diuretic, uricolitic, depurativ, antiseptic, intestinal, laxativ. Este
indicat n astenie, surmenaj, convalescen, graviditate, anemie, reumatism, gut, litiaz uric,
hepatit, colibaciloz, stri febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet i altele.
Partea comestibil a mrului este receptaculul (o prelungire a codiei), iar fructul n sine este ceea ce
se numete n termeni populari cotor, parte care n cele mai multe cazuri nu este comestibil.
Cercetrile sugereaz c merele pot reduce riscul de cancer la colon, cancerul de prostat i
cancerul pulmonar.

Cojile de mere conin acid ursolic, care, pe baza experimentelor pe obolani,
crete masa muchilor scheletici i a esutul adipos brun, de asemenea scade grsimea de culoare
alb, reduce obezitate, intolerana la glucoz i steatoza hepatic.




Productori principali
Cei mai importani 10 productori (tone)
Locul ara 2010 2011 2012
1 China 33.263.000 35.985.000 37.000.000
2 Statele Unite 4.214.599 4.275.108 4.110.046
3 Turcia 2.600.000 2.680.075 2.889.000
4 Polonia 1.877.906 2.493.078 2.877.000
5 India 1.777.200 2.891.000 2.203.000
6 Italia 2.204.972 2.411.201 1.991.312
7 Iran 1.662.430 1.842.972 1.700.000
8 Chile 1.624.242 1.588.347 1.625.000
9 Rusia 992.000 1.200.000 1.403.000
10 Frana 1.778.433 1.857.349 1.382.901
Lumea 60.271.191 65.800.145 63.454.495
Cei mai importani 10 productori (tone)
Locul ara 2010 2011 2012
Surs:FAO

S-ar putea să vă placă și