100%(1)100% au considerat acest document util (1 vot)
123 vizualizări7 pagini
Eram într-o zi într-un sat din ţinutul Orheiului cu nişte prieteni şi stăteam agale de vorbă cu un ţăran bătrîn. Din vorbă în vorbă, moş Vasile, om de 78 de ani, de о impunătoare deşteptăciune naturală, ne întrebă:
- Da ce se mai aude? Mai este nădejde să vie un Împărat bun, ori rămîni tot aista di pisti Prut?
Cercăm să-l liniştim pe moş Vasile ca de-amu cu Împăratu s-o mîntuit! De asemenea şi cu Rusia! De-amu sîntem uniţi cu Romanii (În Basarabia pînă în ziua de azi noi sîntem numiţi Romani).
- Da Romanii, cu care ne-am unit — zic eu — cum îs, moş Vasile?
- Da cum să hie, răspunde moşul. Îs mai răi decît turcii.
Încerc să-l imbunez:
- Dar bine, moş Vasile, cum poţi zice că-s mai răi decît turcii? Ei sînt doar fraţi cu noi!
- Ei, fraţi! Pînă au ce-ţi lua! Iau şi chielea de pe om!
- Dar, zic eu, nu vorbesc şi ei tot ca noi, moldoveneşte?
Moş Vasile îmi taie vorba:
- Ba, domnule, vorbesc chiar ţigăneşte...
Titlu original
Notiţele unui transilvănean aflat în Moldova, 1923
Eram într-o zi într-un sat din ţinutul Orheiului cu nişte prieteni şi stăteam agale de vorbă cu un ţăran bătrîn. Din vorbă în vorbă, moş Vasile, om de 78 de ani, de о impunătoare deşteptăciune naturală, ne întrebă:
- Da ce se mai aude? Mai este nădejde să vie un Împărat bun, ori rămîni tot aista di pisti Prut?
Cercăm să-l liniştim pe moş Vasile ca de-amu cu Împăratu s-o mîntuit! De asemenea şi cu Rusia! De-amu sîntem uniţi cu Romanii (În Basarabia pînă în ziua de azi noi sîntem numiţi Romani).
- Da Romanii, cu care ne-am unit — zic eu — cum îs, moş Vasile?
- Da cum să hie, răspunde moşul. Îs mai răi decît turcii.
Încerc să-l imbunez:
- Dar bine, moş Vasile, cum poţi zice că-s mai răi decît turcii? Ei sînt doar fraţi cu noi!
- Ei, fraţi! Pînă au ce-ţi lua! Iau şi chielea de pe om!
- Dar, zic eu, nu vorbesc şi ei tot ca noi, moldoveneşte?
Moş Vasile îmi taie vorba:
- Ba, domnule, vorbesc chiar ţigăneşte...
Eram într-o zi într-un sat din ţinutul Orheiului cu nişte prieteni şi stăteam agale de vorbă cu un ţăran bătrîn. Din vorbă în vorbă, moş Vasile, om de 78 de ani, de о impunătoare deşteptăciune naturală, ne întrebă:
- Da ce se mai aude? Mai este nădejde să vie un Împărat bun, ori rămîni tot aista di pisti Prut?
Cercăm să-l liniştim pe moş Vasile ca de-amu cu Împăratu s-o mîntuit! De asemenea şi cu Rusia! De-amu sîntem uniţi cu Romanii (În Basarabia pînă în ziua de azi noi sîntem numiţi Romani).
- Da Romanii, cu care ne-am unit — zic eu — cum îs, moş Vasile?
- Da cum să hie, răspunde moşul. Îs mai răi decît turcii.
Încerc să-l imbunez:
- Dar bine, moş Vasile, cum poţi zice că-s mai răi decît turcii? Ei sînt doar fraţi cu noi!
- Ei, fraţi! Pînă au ce-ţi lua! Iau şi chielea de pe om!
- Dar, zic eu, nu vorbesc şi ei tot ca noi, moldoveneşte?
Moş Vasile îmi taie vorba:
- Ba, domnule, vorbesc chiar ţigăneşte...