Sunteți pe pagina 1din 5

1Importanta si obiectivele standardizarii internationale

n contextul economic actual, importanta standardizarii internationale a crescut din urmatoarele considerente:
-progresul nregistrat n liberalizarea comertului: n prezent, economiile de piata favorizeaza diversificarea
surselor de aprovizionare, extinderea pietelor de desfacere. n aceste conditii, standardele internationale pot servi la
asigurarea unui limbaj comun ntre partenerii comerciali din diferite tari.
-interconectarea sectoarelor: activitatile desfasurate ntr-un anumit domeniu depind tot mai mult de alte sectoare.
La realizarea si comercializarea multor produse participa un numar important de ntreprinderi. n conditiile cresterii
exigentelor societatii, produsele nepoluante devin preocupari comune.
-dezvoltarea sistemelor globale de comunicatii: industria computerelor ofera un bun exemplu de tehnologie care
necesita o standardizare rapida si progresiva la nivel mondial.
-necesitatea unor standarde globale pentru noile tehnologii: in multe domenii apar tehnologii noi,ca de
exemplu: protectia mediului, constructii, materiale complexe, domenii n care standardizarea este necesara pentru
definirea terminologiei si acumularea de cunostinte de baza corespunzatoare.
-facilitarea programelor de restructurare a tarilor n curs de dezvoltare: standardizarea este considerata ca
reprezentnd o conditie fundamentala pentru asigurarea succesului politicilor economice din tarile respective,
pentru cresterea capacitatii lor de export, a competitivitatii produselor si serviciilor pe pietele externe.
Standardele internationale au drept scop facilitarea comertului prin:
favorizarea obtinerii unor produse de calitate superioara, n conditiile unor preturi acceptabile;
asigurarea unui cadru corespunzator pentru protectia vietii, sanatatii si protectia mediului, diminuarea
produselor cu impact ecosanogenetic negativ;
compatibilitatea sporita si interschimbabilitatea produselor si serviciilor;
simplificarea produselor, n scopul asigurarii unei mai bune utilizari a acestora;
asigurarea unei game optime de sortotipodimensiuni, reducndu-se astfel costurile;
cresterea eficientei distributiei si facilitarea desfasurarii activitatilor de mentenanta n utilizarea
produselor.Consumatorii au mai multa ncredere n produsele si serviciile care sunt conforme cu standardele
internationale. Aceasta conformitate poate fi demonstrata de producator prin documente emise de acesta, sau pe
baza documentelor emise de organisme neutre, autorizate n acest scop.

9Organizatia Internationala de Standardizare (ISO)-semnificatie,domeniu de activitate,structura
organizatorica.
Organizaia Internaional de Standardizare, iar forma prescurtat este ISO are ca obiect facilitarea
coordonrii internaionale i unificrii standardelor industriale. Colaboreaz, de asemenea, cu organisme regionale
de standardizare. n general, este acceptat principiul ca standardele ISO s serveasc drept baz pentru toate
standardele elaborate n scopul satisfacerii cerinelor specifice ale unor anumite regiuni geografice.
Obiectivele ISO potrivit statutului su, este de a favoriza dezvoltarea standardizrii pe plan mondial, n scopul
facilitii schimburilor de produse i servicii ntre ri i pentru dezvoltarea cooperrii n domeniul activitilor
intelectuale, tiinifice, tehnice i economice.
Iniial, ISO a urmrit raionalizarea unui numr mare de standarde contradictorii n domeniile industrial i
comercial, elaborate de-a lungul anilor n diferite ri. n prezent, activitatea sa este mult mai complex,
concretizndu-se n:
organizarea coordonrii i unificarea standardelor naionale;
elaborarea de standarde internaionale, coninnd prescripii comune, susceptibile de a fi
utilizate la nivel naional i internaional;organizarea
schimbului de informaii ntre ri, privind activitatea de standardizare;
cooperarea cu alte organizaii internaionale n domeniul elaborrii standardelor.
Pn n prezent, ISO a elaborat 11000 de standarde internaionale
ISO este administrat de un Consiliu, care decide structura tehnic a acesteia i accept, n vederea publicrii,
standardele internaionale elaborate de comitetele tehnice.




10Elaborarea unui standard ISO.:
Un standard international este rezultatul acordului intervenit ntre comitetele membre ISO. Presupune parcurgerea
etapelor:
formularea propunerii si aprobarea ei de comitetul tehnologic corespunzator, nscriindu-se n programul de lucru
al acestuia;
elaborarea unui proiect al comitetului (Committee Draft - CD), document distribuit pentru analiza membrilor
comitetului; - daca membrii comitetului sunt de acord cu proiectul, acesta este remis secretariatului central, pentru
a fi nregistrat ca proiect de standard international (Draft International Standard - DIS);
aprobarea standardului prin vot (daca 75% dintre comitetele membre ale Consiliului au votat n acest sens);
redactarea finala a standardului (lund n considerare observatiile formulate de comitetele tehnice);
aprobarea publicarii standardului, de catre Consiliul ISO;
publicarea standardelor n catalogul ISO.
Un standard international poate fi utilizat ca atare sau poate fi aplicat dupa preluarea lui ca standard national.
Preluarea standardelor internationale n colectiile nationale de standarde este voluntara.

11Comisia Electrotehnica Internationala (CEI)-domeniul de activitate si desfasurarea lucrarilor
CEI are drept obiectiv favorizarea cooperarii internationale n toate problemele de standardizare si activitatile
conexe n domeniile electricitatii si electronicii, si promovarea ntelegerii internationale.acest obiectiv reprezinta
elaborarea de standarde internationale,care contin prevederi referitoare la terminologia specifica,metode de
incercare,cerinte pentru asigurarea aptitudinii de utilizare a produselor elecrotehnice,standarde aplicabile la nivel
national sau regional.CEI asigura schimbul de informatii intre tari privind standardizarea in domeniul
electrotehnicii si dezvolta cooperarea cu alte organizatii internationale ,interesate in elaborarea standardelor in
domeniul respectiv.
In activitatae de standardizare internationala, pot fi puse in evidenta urmatoarele tendinte principale:
-dezvoltarea colaborarii cu intreprinderi,institute de cercetare si cu universitati pentru asigurarea cunoasterii din
timp a noilor tehnologii si a progreselor in domeniul materialelor si realizarii produselor,astfel incit acestea sa poata
fi reflectate in standarde,inailntea lansarii in productie
-promovarea unor relatii de parteneriat cu utilizatorii produselor elecrotehnice,pentru a putea evalua rapid cerintele
privind elaborarea de noi standarde
-abordarea unor noi domenii, in care devine necesara elaborarea de standarde internationale
-identificarea de noi procedee,care sa permita imbunatatirea activitatii de standardizare
-dezvoltarea in continuarae a colaborarii cu alte organizatii care desfasoara activitati de standardizare,astfel incit sa
asigure progresul standardizarii internatioanle in ansamblu

2Organizatii internationale de standardizare-UIT,FAO/OMS
Uniunea internationala a telecomunicatiilor UIT are drept scop principal sa fciliteze armonizarea standardelor din
domeniul telecomunicatiilor, domeniu care a capatat o important deosebita pentru asigurarae competitivitatii
intreprinderilor.UIT elaboreaza standarde internationale aplicabile in domeniul tehnologie informatiei si a
comunicarii si sunt de 2 feluri:standarde de baza si functionale,dar face deosebire dintre standardele generale si cele
de aplicatii.
Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si agricultura (FAO) si organizatia mondiala a sanatatii(OMS) are
ca scop coordonarea activitatii de elaborare a unor norme alimentare, activitate desfasurata de organisme
guvernamentale si neguvernamentale din diferite tari,asigurind punerea in accord a normelor si publicarea lor intr-
un Codex Alimentarius,impreuna cu noremele alimentare adoptate de alte organisme.Obiectivul principal este
apararea sanatatii consumatorilor si armonizarea cerintelor referitoare la produsele alimentare,facilitind comertul
international cu astfel de produse






4Organizatii EUROPENE de standardizare-CEN,CENELEC
Comitetul European de Standardizare (CEN) este organizaia multisectorial i activeaz n toate domeniile mai
puin electrotehnic i telecomunicaii. CENELEC Comitetul European pentru Standardizare electrotehnic este
organizaia responsabil pentru standardizare n domeniul electrotehnic.
Principalele obiective urmarite de aceste organizatii sunt:
-programarea,fiintarea si organizarea activitatii de standardizarea in domeniile lor specifice
-furnizarae de proiecte de standarde europene organismelor nationale de standardizare pentru ancheta publica si vot,
conform regulilor sistemului
-promovarea standardizarii europene in domeniile lor specifice
Aceste organisme elaboreaza standarde propriu-zise si alte documente de standardizare cum ar fi documenetle de
armonizare si prestandardele europene


1Originea si obiectul metrologiei
Metrologia este o stiinta despre masuri . Este o ramura a stiintelor fizice si sa impus ca disciplina de
sinestatatoare datorita rolului important pe care il are in dezvoltarea stiintelor fundamentale . ex fizica ,
chimia, matem .Metrologia este domeniul de cunoastere cu privire la masuri si cuprinde bazele teoretice si
metodologiece , reglementarile juridice si tehnico normative , mijloace tehnico material si masurile
organizatorice pu asigurarea uniformitatii masurilor.Pe plan international metodologia este definite ca
domeniul de cunoastere referitor la masuri cuprinzind toate aspectele teoretice si practice ale masurilor
oricare ar fi nivelul de precizie , marimea masurarii , modalitatea si scopul efectuarii , domeniul stiintei si
tehnicii in care intervine .Domeniul de activitate : marimile si unitatile de masura,, etaloanele , metodele si
mijloacele de masurare , erorile , conditiile de masurare, etalonarea, relatia om aparat.Obiectul de cercetare
al metrologiei cuprinde :*principalele documente si acte tehnico normative care reglementeaza activitatea
de metrologie,*masurile si metodele de masurare care reprezinta modalitatea de a efectua correct masurarea
si apoi de evaluare a acestor masurari *unitatile de masuri si etalonarea lor*instrumentele si aparatele de
masurat











2 Notiuni si cunostinte generale despre metrologie
Metrologia ca disciplina are limbajul sau tehnic propriu exprimat prin intermediul termenilor important:
Verificarea instrumentelor si aparatelor de masurat . potrivit acestui termen tehnic mijloacele de masurat
trebuie sa fie construite in stricta concordant cu un prototip sau model de instrument respective , aparat de
mare precizie care se numeste model sau etalon . Verificarea instrumentelor si a aparatelor de masurat se
efectuiaza in conditii de laborator tehnologice de catre pers bine pregatite in acest domeniu de activitate iar
aceasta verificare se efectuiaza atit la fabricarea aparatelor si instrumentelor cit si in timpul utilizarii
acestora.
Marcarea instrumentelor si aparatelor de masurari - aceasta atesta faptul ca instrumentele sau aparatele de
masurare au fost verificare si se poate utilize in operatiile de masurare.
Buletinul sau actul de verificare- un document prin care se certifica starea de buna functionare a aparatului
sau instrumentului de masurat prin termenii ; admis , respins .
Masurarea unei marimi fizice se realizeaza prin compararea unei marimi fizice de masurat cu alta marime
fizica denumita unitatea de masura a marimii fizice respective.
Valoarea unei marimi fizice masurate un termen ethnic si se refera la faptul ca rezultatul unei operatii de
masurare se exprima prin prototipul dintre un nr si o unitate de masura .
Unitati de masura este un termen definit ca o marime fizica etalon stabilita pe plan
international , ex kg , metro . secunda pu timp. Pe plan international unitatile de masura sunt
clasificare in conformitate cu sistemul international a unitati de masura SI in 3 categorii;
fundamentale, derivate, suplimintare
-Unitati SI fundamentale si simboluri.
SI are apte uniti fundamentale independente: m pentru lungime, kg pentru mas, s pentru timp, A pentru
intensitatea curentului electric, gradul Kelvin (K) pentru temperatur, candela (cd) pentru intensitate luminoas i molul
(mol) pentru cantitatea de substan;Cele apte uniti ale SI menionate mai nainte se numesc uniti fundamentale
pentru c sunt stabilite independent una de alta, iar celelalte uniti deduse din primele pe baza unor relaii cunoscute,
se numesc uniti derivate.







-Unitati SI derivate si simboluri.
Unitatile derivate sunt exprimate algebric utiliznd unitatile fundamentale sau alte unitati derivate (inclusiv radianul si
steradianul cele doua unitati SI suplimentare). Simbolurile pentru unitatile derivate s-au obtinut prin operatii
matematice de nmultire si mpartire.
Aria Metru patrat Simbolul m2
Volumul Metru cub M3
Viteza Metru pe sec m/s
Acceleratia Metru pe secunda la patrat m/s2
Densitatea KG/METRU CUB Kg /m3
Temperature Grade celsius C
Frecventa hertz hz
Forta niuton N
-Unitati SI suplimentare si simboluri:
In aceast clas sunt incluse dou uniti geometrice: radianul i steradianul.
Radianul (rad) este unghiul plan cuprins ntre dou raze care intercepteaz pe circumferina unui cerc un arc de lungime
egal cu cea a razei.
Steradianul (sr) este unghiul solid care, avnd vrful n centrul unei sfere, delimiteaz pe suprafaa acestei sfere o arie
egal cu cea a unui ptrat a crui latur este egal cu raza sferei.
3.Organizatii internationale de metrologie:
Primii care au introdus un system coherent de unitati de masura au fost francezii. In sec 18 ei au ajuns la concluzia ca
etaloanele trebuie sa fie de aceleasi marimi sis a fie reproductibile oricind pe baza unor marimi existente in natura.
Astfel francezii au defint cu exactitate metrul si kg ca unitati de masura fundamentale pu lungime si masa . Metrul a
fost definit ca fractie de 1-40000000 din lungimea meridianului care trece prin Paris . Ca etalon sa stability un model
din platina care sa depus la sediul Comisiei de la Sevres. Kilogramul repr etalonul pu determinarea masei si reprezinta
un decimetru cub de apa la t volumului minim de 4 grade C si deasemenea sa realizat un etalon de platina pu aceasta
marime. Aceste 2 prototipuri m si kg au constituit Conventia sistemului metric zecimal care a devenit obligatoriu in
franta si din 1840 sau interzis vechile unitati de masura. Sistemul metric zecimal a intrat in vigoare si in alte tari din
Italia 1861, Gertmania 1868 iar in RM 1866. In 1875 sa hotarit crearea Biroului international de Marimi si greutati in
Franta , care sa convoace o data la 6 ani a unor Conferinte Generale de masuri si greutati. Scopul acestui organ
reprezinta crearea unui limbaj ethnic-stiintific unitary si universal in domeniul metrologiei . Pe plan international in
afara de sistemul metric zecimal si Sistemul International al unitatilor de masura mai exista si alte sisteme importante.