Cultura organizationala ortodoxa

http://www.hartfordinstitute.org/research/orthodoxarticle1.html
E interesant de constatat influenta - semnificativa spre coplesitoare - pe care modul de
organizare a bisericii ortodoxe il are asupra culturii institutionale a romanilor.
Nu discut aici teologia ortodoxa ci organizarea in termeni practici a religiei. !rtodoxia se
putea organiza in mii de feluri posibile. "storiceste insa biserica ortodoxa s-a organizat
dupa urmatoarele repere principale:
1. Centrarea pe limba. #isericile ortodoxe sunt biserici ale vorbitorilor unei limbi
specifice. #iserica sirba e a vorbitorilor de sirba cea rusa a vorbitorilor de rusa etc.
$rincipiul autocefaliei e principiul identitatii lingvistice %si prin extensie al identitatii
etnice&. $astrarea identitatii de grup devine astfel o preocupare centrala fiindca daca
grupul se dezintegreaza %bunaoara prin casatorii mixte& biserica dispare.
'. Centralitatea liturghiei - integrarea pe verticala. (ostul preponderent - si adesea
singular - al unei biserici ortodoxe e conectarea comunitatii etnico-lingvistice cu
dumnezeul supranatural prin intermediul liturghiei. "ntegrarea pe orizontala - intr-
a)utorarea communit* building atentia la organizarea sociala etc. - e cvasi-absenta.
+. (elatia personala dintre preot si comunitatea de credinciosi - adica interactiunea pe
baza de decizii personale ale preotului nu pe baza de reguli.
,a nivelul unei parohii mentinerea identitatii etnico-lingvistice e inlocuita cu mentinerea
identitatii grupului local %prin combaterea -dezertarilor- si prin ostilitatea fata de
-straini-&.
"n imensa ma)oritate a organizatiilor romanesti - partide !N.-uri firme institutii
publice - constatam exact acelasi model organizational. ,iderul organizatiei este
-preotul- care mentine atent identitatea de grup. ,aicizarea modelului face ca liderul sa
nu fie acceptat neconditionat ca -preot- astfel ca are nevoie ga grupul parohial sa fie
compus din persoane care ii recunosc autoritatea - deci preeminenta. /embrii care critica
liderul sunt rapid exclusi din grup la fel ca si cei care aspira la pozitia de lider. -0trainii-
sunt priviti cu suspiciune si sunt acceptati doar daca manifesta loialitate fata de lider. 1sta
inseamna ca selectia se face intotdeauna %sau cel putin preponderent& pe baza relatiilor
personale dintre potentialul nou membru si liderul grupului %sau dintre potentialul nou
membru si un alt membru al grupului care poate garanta loialitatea fata de lider a noului
venit.&
"n modelul laicizat integrarea pe verticala inseamna ca liderul este mi)locitorul exclusiv
intre membrii grupului si resursele aflate in exteriorul organizatiei asigurarea accesului la
respectivele resurse constituind principala ratiune de a fi a organizatiei. "ntegrarea pe
orizontala - dezvoltarea autonomiei membrilor grupului - este cvasi-absenta.
"n fine organizatia nu e structurata dupa reguli impersonale ci dupa deciziile liderului
care relationeaza personal cu membrii organizatiei.
2oate astea fac ca la disparitia liderului organizatia fie sa dispara fie sa continue sa
existe nominal dar in realitate sa se transforme intr-o organizatie noua cu un nou lider si
un nou grup de sustinatori. Continuitatea organizationala si memoria institutionala sunt
practic imposibile.
Cultura organizationala tipica parohiei ortodoxe %sa-i zicem -parohialism ortodox-&
explica printre altele de ce in (omania nu a existat disidenta organizata. $e de o parte
unui disident ii era foarte greu sa gaseasca -supusi- - alti disidenti care sa il recunoasca
drept -preot-. "ar daca gasea si creea astfel o organizatie aceasta era rapid desfiintata prin
simpla arestare sau exilare a liderului.
E posibil sa fi existat disidenti care sa fi incercat sa construiasca organizatii dupa un
model diferit de cel al parohiei ortodoxe. 0ansele de a construi o astfel de organizatie
erau insa minime in cel mai bun caz - fiindca noua cultura organizationala ar fi fost
complet neinteligibila pentru eventualii membri ai organizatiei.
Cultura organizationala de tipul parohialismului ortodox e atit de influenta incit si azi
autorii de petitii au probleme cu stringerea de semnaturi de exemplu. -1 semnat
"onescu343 $ai daca a semnat "onescu io nu semnez chiar daca sunt de acord cu petitia.-
,a fel transformarea modelului organizational al corporatiilor care intra pe piata
romaneasca intr-unul de tip parohialist ortodox %ceea ce numim de obicei -romanizarea-
firmei& e un fenomen destul de bine documentat.
$e de alta parte daca in foste state comuniste cu religie preponderent ortodoxa constatam
existenta disidentei organizate %si mai ales daca constatam existenta de organizatii
disidente care isi pastreaza functia si profilul dupa disparitia liderilor initiali& trebuie sa
conchidem ca in astfel de tari - bunaoara in (usia - existau modele organizationale
diferite de parohialismul ortodox deci ca se dezvoltasera culturi organizationale
alternative suficient de puternice pentru a genera organizatii viabile.