1

EXEMPLUL 1

STRUCTUR DUAL CU CADRE CONTRAVANTUITE CENTRIC

1. Introducere

Se prezint etapele de calcul al unei structurii metalice etajate cu regim de inaltime
S+P+7E amplasata in Municipiul Braov
Exemplul de calcul cuprinde numai suprastructura in ideea simplificrii prezentrii si
concentrrii ateniei asupra elementelor de calcul specifice construciilor cu structura
metalica.
Calculul structural a fost efectuat cu programul spaial ETABS.

2. Descrierea structurii analizate

Construcia analizata are destinaia de birouri avnd dimensiunile in plan de:
- 2 deschideri de 7.5m + 2 deschideri de 6.0m.
- 6 travei de 9.0m
Regimul de inaltime considerat in calcule este P+7E avnd H
parter
=4.8m; H
E1
=4.5m;
H
etaj curent
=3.6m, inaltimea totala fiind de 30.9m.
Intre axele H-K construcia are regimul de inaltime P+7E, iar intre axele K-L, P+1E.

Construcia, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual format din cadre
contravantuite centric si cadre necontravantuite. Pe direcia transversala sunt prevzute 5
cadre contravantuite + 2 cadre necontravantuite. Pe direcia longitudinala exista 2 cadre
contravantuite + 3 cadre necontravantuite.

Otelul folosit in grinzi si stlpi este S355JO, iar in contravntuiri este S355JOH conform
SR EN 10025+A1.

Contravntuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de X pe doua
nivele , realizate din evi rotunde avnd clasa de seciune 1.
Zvelteea diagonalelor este =102 care se ncadreaz in valorile prevzute in normativul
P100-1/2006.

Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu seciune dublu T din
profile laminate HEA cu clasele de seciune 1 si 2. Pe direcie transversala s-a efectuat o
variaie de seciune, tinand seama de mrimea eforturilor, rezultnd grinzi cu clase de
seciune 2 pentru ultimele 3 nivele.

Stlpii sunt proiectai cu seciune in Cruce de Malta, seciune convenabila att din punct
de vedere al prelurii eforturilor cat si din punct de vedere al realizrii prinderilor
grind-stlp. Seciunea stlpilor este realizata din profile laminate HEB (la primele 2 nivele)
si HEA (pentru urmtoarele nivele) rezultnd clas de seciune 1.

Conlucrarea spaiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de planeele din beton
armat cu grosimea de 15cm.

Structura se ncadreaz in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile transversale de la
ultimele nivele au clasa de seciune 2, factorul de comportare avnd valoarea q=4.0.
1
EXEMPLUL 1

STRUCTUR DUAL CU CADRE CONTRAVANTUITE CENTRIC

1. Introducere

Se prezint etapele de calcul al unei structurii metalice etajate cu regim de inaltime
S+P+7E amplasata in Municipiul Braov
Exemplul de calcul cuprinde numai suprastructura in ideea simplificrii prezentrii si
concentrrii ateniei asupra elementelor de calcul specifice construciilor cu structura
metalica.
Calculul structural a fost efectuat cu programul spaial ETABS.

2. Descrierea structurii analizate

Construcia analizata are destinaia de birouri avnd dimensiunile in plan de:
- 2 deschideri de 7.5m + 2 deschideri de 6.0m.
- 6 travei de 9.0m
Regimul de inaltime considerat in calcule este P+7E avnd H
parter
=4.8m; H
E1
=4.5m;
H
etaj curent
=3.6m, inaltimea totala fiind de 30.9m.
Intre axele H-K construcia are regimul de inaltime P+7E, iar intre axele K-L, P+1E.

Construcia, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual format din cadre
contravantuite centric si cadre necontravantuite. Pe direcia transversala sunt prevzute 5
cadre contravantuite + 2 cadre necontravantuite. Pe direcia longitudinala exista 2 cadre
contravantuite + 3 cadre necontravantuite.

Otelul folosit in grinzi si stlpi este S355JO, iar in contravntuiri este S355JOH conform
SR EN 10025+A1.

Contravntuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de X pe doua
nivele , realizate din evi rotunde avnd clasa de seciune 1.
Zvelteea diagonalelor este =102 care se ncadreaz in valorile prevzute in normativul
P100-1/2006.

Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu seciune dublu T din
profile laminate HEA cu clasele de seciune 1 si 2. Pe direcie transversala s-a efectuat o
variaie de seciune, tinand seama de mrimea eforturilor, rezultnd grinzi cu clase de
seciune 2 pentru ultimele 3 nivele.

Stlpii sunt proiectai cu seciune in Cruce de Malta, seciune convenabila att din punct
de vedere al prelurii eforturilor cat si din punct de vedere al realizrii prinderilor
grind-stlp. Seciunea stlpilor este realizata din profile laminate HEB (la primele 2 nivele)
si HEA (pentru urmtoarele nivele) rezultnd clas de seciune 1.

Conlucrarea spaiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de planeele din beton
armat cu grosimea de 15cm.

Structura se ncadreaz in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile transversale de la
ultimele nivele au clasa de seciune 2, factorul de comportare avnd valoarea q=4.0.
2





Fig.1-Vederi 3D



3

Fig.2 Elevatie ax 1


Fig.3 Elevatie ax 2

Fig.4 Elevatie ax 3


Fig.5 Elevatie ax 4


Fig.6 Elevatie ax 5


Fig.7 Elevatie ax 6

4



Fig.8 Elevatie ax 7







Fig.9 Elevatie ax H








Fig.10 Elevatie ax I


Fig.11 Elevatie ax J


Fig.12 Elevatie ax K


Fig.13 Elevatie ax L


In figurile 1 13 este data configurarea geometrica a structurii.
5

3. Evaluarea aciunilor
3.1 Evaluarea aciunilor permanente
Pentru evaluarea aciunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 1.

TABEL 1
Tipul aciunilor Relaia de calcul
Valoarea caracteristica
[kN/m
2
]
Norme
1. Aciuni permanente
1.1 greutatea proprie a structurii ---

determinata automat cu ajutorul programului
de calcul utilizat
---
1.2 greutate grinzi secundare estimat 0.10 ---
1.2 pardoseala estimat 1,54 ---
1.3 greutate instalaii suspendate de
planee
estimat 0,15 ---
1.4 plafoane false estimat 0,15 ---
1.5 perei despritori estimat 0,20 ---
2. Aciuni variabile
2.1 zpada
k 0 t e i k
s c c s 1,28 CR 1-1-3-2005
2.2 vnt w(z) = q
ref
x c
e
(z) x c
p
NP-082-04
2.3 ncrcri datorita exploatrii:
- utila pe acoperi --- 2,0 STAS 10101/2A1-87
- utila pe planeele curente --- 3,0 STAS 10101/2A1-87
3. Aciuni accidentale
3.1 seism
k k d I k , b
m T S F
P100-1/2006
6
3.2 Evaluarea aciunilor variabile

(1) Evaluarea aciunii zpezii (CR 1-1-3-2005)

Valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe acoperi, s
k
:


k 0 t e i k
s c c s ((2.3)- CR-1-1-3-2005)

in care:
i
- coeficientul de forma pentru ncrcarea din zpada pe acoperi care se
determina in funcie de forma acoperiului;
i
=
1
=0,8 - acoperi de tip terasa: =0
0
(Tabel 3.1, pct. 3.1);
c
e
- coeficientul de expunere al amplasamentului construciei;
c
e
= 0,8 - acoperi cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2);
c
t
- coeficientul termic;
c
t
= 1,0 acoperi cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2);
s
0k
- valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe sol [kN/m
2
], in amplasament;
s
0k
=2,0 kN/m
2
- amplasament municipiul Braov (tabel A1, Anexa A);

2
k
m / kN 28 , 1 0 , 2 0 , 1 8 , 0 8 , 0 s

(2) Evaluarea aciunii vntului (NP-082-04)

Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului:

w(z) = q
ref
x c
e
(z) x c
p
((1) NP 082 04)

in care:
q
ref
presiunea de referin a vntului;
q
ref
=0,5kPa amplasament Braov (Anexa A, harta de zonare figura A.2)
c
e
(z) factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului;
c
e
(z) = c
g
(z) x c
r
(z) (pct.11.1)

c
g
(z) factorul de rafala
c
r
(z) factorul de rugozitate
c
g
(z)=1+g[2I(z)]
in care:
g=3,5 factorul de vrf
2I(z) =2 x 0,23 = 0,46 dublul coeficientului de variaie a fluctuaiilor vitezei
amplasament Braov (Anexa A, tabelul A1)
c
g
(z)=1+3,5 x 0,46=2,61
2
0
0
2
r r
)
z
z
)(ln z ( k ) z ( c
k
r
(z
0
) = 0,24 factor funcie de tipul de teren
zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2)
z =30,9m inaltimea construciei deasupra terenului
z
0
= 1,0m lungimea de rugozitate in funcie de teren
zona urbana dens construita (pct. 7.2, tabelul 1)
68 , 0 )
0 , 1
9 , 30
(ln 24 , 0 ) z ( c
2 2
r

7
c
e
(z)=2,61x0,68=1,78
c
p
coeficientul aerodinamic de presiune
c
p
=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)
c
p
=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)

Presiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,8=0,71kPa = 0,71kN/m
2
Suctiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,3=0.27kPa = 0,27kN/m
2


(3) Evaluarea ncrcrilor datorit exploatrii
Pentru evaluarea ncrcrilor datorita exploatrii a se vedea valorile din Tabelul 1.

3.3 Evaluarea aciunilor accidentale
(1) Evaluarea aciunii seismului (P100-1/2006)

Se adopta Metoda de calcul cu spectru de rspuns ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006.

Fora tietoare de baz F
b,k
aplicat pe direcia de aciune a micrii seismice n modul
propriu de vibraie k este

k k d I k , b
m T S F ((4.8 P100)-1/2006)
unde:
k
m este masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k ;
k
T perioada proprie n modul propriu de vibraie k ;

in care :
I
=1,2

este factorul de importanta-expunere al construciei ;

clasa de importanta II (Tabel 4.2);
T S
d
- spectrul de proiectare pentru acceleraii, exprimat in m/s
2
;
T
c
=0,7s si T
B
=0,07s amplasament Braov (pct. 3.1, fig. 3.2);
q
) T (
a (T) S
g d
deoarece T>T
B
(T perioada fundamentala este estimata la
s 85 , 0 s 75 , 0 );
a
g
=0,2g=0,2x9,81=2,16 - acceleraia terenului pentru proiectare;
amplasament Braov ( fig. 3.1);
4 q factorul de comportare al structurii - structura in cadre duale (tabelul 6.3);
) T ( - spectru normalizat de rspuns elastic funcie de perioada de colt (vezi fig.14);

8

Fig.14

In programul de calcul utilizat se introduce spectrul normalizat de rspuns elastic din fig.14
pentru Tc=0,7s vezi fig.14.

4. Evaluarea maselor

Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evalueaz din combinaia de ncrcri
conform tabel 4.1 din CR 0-2005:

TABEL 2
ncrcarea Factor
Greutatea proprie 1,0
Instalaii suspendate de planeu 1,0
Pardoseala 1,0
Plafon fals 1,0
Perei despartitori 1,0
Grinzi secundare 1,0
Utila 0,4

Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 2.

Predimensionarea elementelor structurii, se realizeaz pe baza experienei de proiectare si
a unor relaii simplificate de calcul pentru determinarea strii de eforturi si deformaii in
elementele structurale.

5. Analiza modala
5.1 Modelul elastic

Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu un program de calcul spaial.
Modelul realizat este tridimensional in care planeele din beton armat au fost modelate cu
elemente finite de tip membrana (in programul ETABS).


T
C
0.7s
=0.05

T
C
=0.7s
9
5.2 Etapele analizei modale:

1. Configurarea geometrica a structurii;

2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul
lui Poison, rezistenta la curgere si rezistenta la rupere);

3. Definirea seciunilor (tipul seciunii cu dimensiunile acesteia);

4. Discretizarea structurii toate barele structurii au fost definite cu elemente
finite de tip beam;

5. Definirea plcii de beton armat cu elemente finite de tip membran;

6. Definirea rspunsului spectral - se introduce spectrul normalizat de rspuns elastic in
cazul structurii analizate s-a introdus spectrul din fig.14;

7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2);

8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;

9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista);

10. Atribuirea tipului de seciune pentru fiecare element;

11. Atribuirea incarcarilor pe elemente;

12. Atribuirea numrului gradelor de libertate;

13. Atribuirea parametrilor analizei modale (numrului de moduri proprii de vibraie);
Se definesc attea moduri proprii de vibraie pana cnd suma maselor modale
sa fie de cel puin 90% din masa totala, pe ambele direcii.

14. Definirea ipotezelor de ncrcare pentru rspunsul spectral pe cele 2 direcii
principale (UX si UY) se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul
static echivalent;

15. Definirea ipotezelor de ncrcare;

16. Definirea combinaiilor de ncrcri;

17. Se ruleaz analiza static liniar;

Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraie, vectori si
valori proprii, factorii de participare a maselor).

Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 3.


10

TABEL 3
Mod Perioada
Mase modale de translaie pe
direciile principale ale
structurii (%)
Suma maselor modale de
translaie pe direciile principale
ale structurii (%)
Mase modale de rotaie pe
direciile principale ale
structurii (%)
Mase modale de rotaie pe
direciile principale
ale structurii (%)
UX UY UZ SUM UX SUM UY SUM UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
1 1.059213 71.2769 0.838 0 71.2769 0.838 0 1.0765 96.4775 0.8672 1.0765 96.4775 0.8672
2 0.989861 0.6678 77.099 0 71.9447 77.9369 0 98.6658 0.9553 0.3859 99.7424 97.4327 1.2531
3 0.8523 1.3359 0.1174 0 73.2806 78.0544 0 0.1116 1.7308 71.1369 99.8539 99.1636 72.39
4 0.361917 17.4925 0.0088 0 90.773 78.0632 0 0.0031 0.6028 0.3972 99.857 99.7664 72.7873
5 0.347805 0.0026 14.8059 0 90.7756 92.8691 0 0.0406 0.0006 0.1023 99.8977 99.767 72.8895
6 0.294053 0.2417 0.0006 0 91.0173 92.8697 0 0.001 0.0004 17.8149 99.8987 99.7673 90.7044
7 0.206109 4.5479 0.0068 0 95.5652 92.8765 0 0 0.2093 0.3466 99.8987 99.9766 91.051
8 0.196182 0.0104 3.5205 0 95.5756 96.3969 0 0.0812 0.0003 0.0534 99.9799 99.9769 91.1044
9 0.1681 0.1111 0.0008 0 95.6867 96.3977 0 0.0003 0.0019 4.5207 99.9802 99.9788 95.625
10 0.144407 2.0676 0.005 0 97.7543 96.4027 0 0 0.0037 0.1366 99.9802 99.9825 95.7617
11 0.14408 0.0205 0.015 0 97.7747 96.4177 0 0 0 0 99.9802 99.9825 95.7617
12 0.144057 0.06 0.0009 0 97.8347 96.4186 0 0 0.0001 0.0028 99.9802 99.9826 95.7645

Comentarii :
a) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 71.2769%
b) modul 2 de vibraie: translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 77.099%;
c) modul 3 de vibraie: torsiune cu factor de participare a maselor 1,3359% pe direcia X si 0,1174% pe direcia Y;
d) suma maselor modale pentru primelor 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.

Pe baza caracteristicilor dinamice, programele de calcul stabilesc valorile si distribuia incarcarilor orizontale echivalente din aciunea
seismica.

6. Calculul static liniar considernd structura omogena.

Cu elementele definite la paragrafele (3), (4) si (5) si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial in domeniul elastic pentru
stabilirea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale in combinaiile de aciuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de
Serviciu.

11
Au fost definite 6 combinaii de incarcari:
- doua combinaii de ncrcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.),
- doua combinaii de ncrcare in gruparea fundamentala normata (S.L.E.N.)
- patru combinaii de ncrcare in gruparea speciala (S.L.U. cu aciunea seismica)
Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 4.

TABEL 4
S
t
a
r
e
a

L
i
m
i
t
a

U
l
t
i
m
a

(
S
.
L
.
U
.
)

Combinaia Ipoteze Factor Tipul ipotezei
Gruparea
fundamentala de
calcul cu vnt pe
direcia X
(GFCX)
greutate proprie 1,35 Static
greutate grinzi secundare 1,35 Static
utila 1,5 Static
instalaii suspendate de
planeu
1,35 Static
vnt X 1,5 Static
pardoseala 1,35 Static
plafoane false 1,35 Static
perei despartitori 1,35 Static
Gruparea
fundamentala de
calcul cu vnt pe
direcia Y
(GFCY)
greutate proprie 1,35 Static
greutate grinzi secundare 1,35 Static
utila 1,5 Static
instalaii suspendate de
planeu
1,35 Static
vnt Y 1,5 Static
pardoseala 1,35 Static
plafoane false 1,35 Static
perei despartitori 1,35 Static

Gruparea speciala
pe direcia X
(GSX)
greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi secundare 1,0 Static
utila 0,4 Static
instalaii suspendate de
planeu
1,0 Static
pardoseala 1,0 Static
seism X 1,0 Spectru
plafoane false 1,0 Static
perei despartitori 1,0 Static
Gruparea speciala
pe direcia Y
(GSY)
greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi secundare 1,0 Static
utila 0,4 Static
instalaii suspendate de
planeu
1,0 Static
pardoseala 1,0 Static
seism Y 1,0 Spectru
plafoane false 1,0 Static
perei despartitori 1,0 Static
Gruparea speciala
pe direcia X
0 , 2 1 , 1
ov

(pt. stlpi si
diagonale ntinse)
(GSX2)
greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi secundare 1,0 Static
utila 0,4 Static
instalaii suspendate de
planeu
1,0 Static
pardoseala 1,0 Static
seism X 2,0 Spectru
plafoane false 1,0 Static
pereti despartitori 1,0 Static
12

TABEL 4
S
t
a
r
e
a

L
i
m
i
t
a

U
l
t
i
m
a

(
S
.
L
.
U
.
)

Combinaia Ipoteze Factor Tipul ipotezei
Gruparea speciala pe
direcia Y
0 , 2 1 , 1
ov

(pt. Stlpi si diagonale
ntinse)
(GSY2)

greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi
secundare
1,0 Static
utila 0,4 Static
instalaii suspendate de
planeu
1,0 Static
pardoseala 1,0 Static
seism Y 2,0 Spectru
plafoane false 1,0 Static
perei despartitori 1,0 Static
S
t
a
r
e
a

L
i
m
i
t
a

d
e

S
e
r
v
i
c
i
u

(
S
.
L
.
S
.
)

Gruparea
fundamentala normata
cu vnt pe direcia X
(GFNX)
greutate proprie 1,0
Static
greutate grinzi
secundare 1,0 Static
utila 1,0
Static
instalaii suspendate de
planeu
1,0
Static
vnt X
0,7
Static
pardoseala
1,0
Static
plafoane false 1,0
Static
perei despartitori 1,0
Static
Gruparea
fundamentala normata
cu vnt pe direcia Y
(GFNY)
greutate proprie 1,0
Static
greutate grinzi
secundare 1,0 Static
utila 1,0
Static
instalaii suspendate de
planeu
1,0
Static
vnt Y 0,7 Static
pardoseala
1,0
Static
plafoane false 1,0
Static
perei despartitori 1,0
Static



6.1Verificarea deformaiilor

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100/1-2006.
h 0075 , 0 d q d
e s
(Anexa la Exemplul 1 pct. F6)

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism)
conform P100/1-2006.
h 025 , 0 d q c d
e s
(Anexa E pct. E2).

in care:

d
s
- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice;
q = 4 - factorul de comportare specific tipului de structura (vezi pct.2.2);
d
e
- deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic
sub incarcari seismice de proiectare;
13
=0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice
asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h inaltimea de nivel
c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Tabelul 5 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.

Verificarea la SLS
direcia transversal: 0075 , 0 0038208 , 0 002388 , 0 4 4 , 0 h / ) d q max(
X e

direcia longitudinal: 0075 , 0 0026272 , 0 0,001642 4 4 , 0 h / ) d q max(
Y e

Verificarea la SLU
direcia transversal: 025 , 0 009552 , 0 002388 , 0 4 1 h / ) d q c max(
X e

direcia longitudinal: 025 , 0 0,006568 0,001642 4 1 h / ) d q c max(
Y e

TABEL 5
Etaj Directie Combinatie Nod DriftX DriftY
E7 Max Drift X GSX 30.9 0.00161
E7 Max Drift Y GSX 30.9 0.000219
E7 Max Drift X GSY 30.9 0.000241
E7 Max Drift Y GSY 30.9 0.001039
E6 Max Drift X GSX 27.3 0.002183
E6 Max Drift Y GSX 27.3 0.000263
E6 Max Drift X GSY 27.3 0.000308
E6 Max Drift Y GSY 27.3 0.001435
E5 Max Drift X GSX 23.7 0.002337
E5 Max Drift Y GSX 23.7 0.000286
E5 Max Drift X GSY 23.7 0.000324
E5 Max Drift Y GSY 23.7 0.001564
E4 Max Drift X GSX 20.1 0.002388
E4 Max Drift Y GSX 20.1 0.0003
E4 Max Drift X GSY 20.1 0.000328
E4 Max Drift Y GSY 20.1 0.001642
E3 Max Drift X GSX 16.5 0.002236
E3 Max Drift Y GSX 16.5 0.00028
E3 Max Drift X GSY 16.5 0.000305
E3 Max Drift Y GSY 16.5 0.001531
E2 Max Drift X GSX 12.9 0.002029
E2 Max Drift Y GSX 12.9 0.000254
E2 Max Drift X GSY 12.9 0.000265
E2 Max Drift Y GSY 12.9 0.001428
E1 Max Drift X GSX 9.3 0.001436
E1 Max Drift Y GSX 9.3 0.000272
E1 Max Drift X GSY 9.3 0.000153
E1 Max Drift Y GSY 9.3 0.001509
P Max Drift X GSX 4.8 0.000933
P Max Drift Y GSX 4.8 0.000147
P Max Drift X GSY 4.8 0.000099
P Max Drift Y GSY 4.8 0.001087
Nota:
h / d DriftY
h / d DriftX
Y e
X e

ey x e
d ; d diferena intre deplasarea nivelului superior si deplasarea nivelului inferior
14


Fig.15 - Diagrama deplasrilor maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe direcia X.
15


Fig. 16 - Diagrama deplasrilor maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe direcia Y.






16



Fig.17 - Deformata structurii din gruparea fundamentala normata cu vnt pe X Fig.18 - Deformata structurii din gruparea fundamentala normata cu vnt pe Y








17


Fig.19 - Deformata structurii din gruparea speciala pe direcia X Fig.20 - Deformata structurii din gruparea speciala pe direcia Y











18
6.2 Starea de eforturi




Fig.21 - Diagrama de moment Ax 3
din gruparea fundamentala de calcul
cu vnt pe direcia X [tm]
Fig.22 - Diagrama de forta axiala Ax 3
din gruparea fundamentala de calcul
cu vnt pe direcia X [t]
Fig.23 - Diagrama de forta tietoare Ax 3
din gruparea fundamentala de calcul
cu vnt pe direcia X [t]











19










Fig.24 - Diagrama de moment Ax 3
din gruparea speciala
pe direcia X [tm]
Fig.25 - Diagrama de forta axiala Ax 3
din gruparea speciala
pe direcia X [t]
Fig.26 - Diagrama de forta tietoare Ax 3
din gruparea speciala
pe direcia X [t]







20

Fig.27 - Diagrama de moment Ax I
din gruparea fundamentala de calcul
cu vnt pe direcia Y [tm]

Fig.28 - Diagrama de forta axiala Ax I
din gruparea fundamentala de calcul
cu vnt pe direcia Y [t]

Fig.29 - Diagrama de forta tietoare Ax I
din gruparea fundamentala de calcul cu
vnt pe direcia Y [t]
21

Fig.29 - Diagrama de moment Ax I
din gruparea speciala
pe direcia Y [tm]

Fig.30 - Diagrama de forta axiala Ax I
din gruparea speciala
pe direcia Y [t]

Fig.31 - Diagrama de forta tietoare Ax I
din gruparea speciala
pe direcia Y [t]


22
6.3 Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3 exprimata ca
raie intre S
ef
/S
cap
( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)


Fig.32 - S
ef
/S
cap
in combinaia cea mai defavorabila (GSX2)

Fig.33 - S
ef
/S
cap
in combinatia cea mai defavorabila (exclusiv GSX2 si GSY2)
23

Fig.34 - S
ef
/S
cap
in combinatia cea mai defavorabia (GSY2)

Fig.35 - S
ef
/S
cap
in combinaia cea mai defavorabila (exclusiv GSX2 si GSY2)


Diagonalele se verifica la ntindere, la efortul din aciunea seismica amplificata cu 2 (se
considera ca diagonala comprimata a ieit din lucru) in program se verifica automat la
efortul cel mai defavorabil (compresiune).

Cadrele necontravantuite se verifica daca preiau minim 25% din aciunea seismica.
Aceasta verificare se face prin nsumarea reaciunilor orizontale a cadrelor
necontravantuite si raportarea acesteia la suma reaciunilor orizontale pe ntreaga structura
(corespunztoare gruprii de aciuni care conine si seismul).
In cazul in care condiia nu este ndeplinita se amplifica aciunea seismica cu raportul
dintre 25% si procentul efectiv preluat de cadrele necontravantuite si se verifica din nou
toate elementele cadrelor necontravantuite.
24

7. Calculul static neliniar.

7.1 Elemente generale
Incarcarile gravitaionale din gruparea speciala sunt meninute constante iar ncrcarea
seismica stabilita la pct. (3) creste monoton pana la atingerea deplasrii orizontale
maxime, acceptate de norma dup care se proiecteaz construcia. Creterea monotona a
incarcarilor seismice va continua si dup depirea valorii limita a deplasrii orizontale
pana la atingerea coeficientului
ov
1 , 1 (tab. 3.7), amplificat cu 1,2 1,5. Aceasta cretere
este necesara pentru a putea compara energia disipata de structura cu cea indusa de
seism.


In aceasta etapa de calcul se urmrete:
- ordinea formarii articulaiilor plastice si distribuia acestora pe structura;
- evitarea formarii articulaiilor plastice in stlpi, cu excepia prii inferioare a stlpilor de la
primul nivel si a prii superioare a stlpilor de la ultimul nivel;
- ncadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara sau zona disipativ.

Dirijarea articulaiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop se
realizeaz prin:
- " jocul " rigiditilor grinda - stlp la cadre necontravantuite (mrirea caracteristicilor
geometrice a stlpilor) ;
- mrirea rigiditii stlpilor i/sau realizarea continuitatii grinzilor pe stlpi

Rotirile maxime admisibile au aceleai valori, practic in toata literatura tehnica de
specialitate. Pentru ncadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se mrete rigiditatea de
ansamblu a structurii.

7.2 Etapele analizei statice neliniare:

1. Definirea tipurilor de articulaiilor plastice si stabilirea caracteristicilor acestora pentru
fiecare element:
(1) stlpi articulaii plastice de tip P-M
2
-M
3
(axiala-moment pe direcia 2-moment
pe direcia 3)
(2) grinzi articulaie plastica de tip M
3
(moment pe direcia 3)
(3) contravntuiri articulaie plastica de tip P (axiala)
2. Atribuirea articulaiilor plastice pentru fiecare element ;
La elementele de tip beam (grinzi si stlpi) zonele potenial plastice se definesc la
fata nodului grinda stlp (in program se seteaz valorile relative 0 si respectiv 1).
La elementul de tip beam dublu articulat se definete o singura zona potenial plastica
pe lungimea barei (se seteaz 0 sau 1).
3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar
(1) Ipoteza 1 PUSH - este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si
incarcarile datorate exploatrii cu coeficienii specifici combinaiei care conine
aciunea seismica;
(2) Ipoteza 2 PUSH X structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza
PUSH, si se aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 1 de
vibraie care este in cazul nostru pe direcia X. Se selecteaz direcia de
monitorizare a deplasrii UX;
25
(3) Ipoteza 3 PUSH Y structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza
PUSH, si se aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 2 de
vibraie, care este in cazul nostru pe direcia Y. Se selecteaz direcia de
monitorizare a deplasrii UY;
4. Se ruleaz analiza statica neliniar .
Pentru zonele potenial plastice cu comportare caracteristica curba ductila este data in
Fig. 36.
Coordonatele punctelor A, B, C, D si E care definesc curba au fost date dup FEMA 273.
Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care
coincid cu FEMA 273.
Pentru contravntuirile in X punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor
si deformaiilor specifice limita.
La elementele ncovoiate sau ncovoiate cu fora axiala (grinzi, respectiv stlpi) zonele
potenial plastice se definesc la capetele barei.
La diagonalele contravntuirilor incrucisate in X este suficient sa se considere zona
potenial plastica amplasata la unul dintre capetele barei.

Pentru PMM respectiv M
3
curbele caracteristice sunt generate automat de ctre
program, n conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 36).

a) b)
Fig.36 - Curba caracteristica fora (generalizata) - deplasare (generalizata):
a) Fora normalizata (Q/Q
CE
) Deformaie (rotire, deplasare)
b) Fora normalizata (Q/Q
CE
) Deformaie normalizata ( /
y
; /
y;
sau /h)
unde:
- rotire
- deplasare

In funcie de deplasarea maxima se definesc criterii de performanta (vezi Fig. 37).

Fig. 37 - Criterii de performanta


26
Criteriile de performan pentru cele 3 nivele sunt:
(1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy)
(2) LS - Sigurana Vieii (Life Safety)
(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)

Valorile deformaiilor (sau rotirilor de bara) acceptate pentru criteriile de mai sus difer in
funcie de tipul de seciune si de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaiile
sunt date in cap. 5 din FEMA 273.
In prezentul exemplu de calcul pentru grinzi si stlpi (ncovoiere, respectiv ncovoiere cu
fora axiala) s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele
date de FEMA273.
Valorile setate in program pentru contravntuirile in X la care bara comprimata iese din
lucru prin pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.38.




Fig. 38 Curba caracteristica pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica la ntindere si
compresiune. (Pierderea stabilitatii barei se definete prin setarea valorilor
coordonatelor E, D, C, B conform FEMA273)






27
7.3 Rezultatele analizei statice neliniare

Fig.39 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH X


Fig. 40 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH Y
28

Fig. 41 - PUSH X - pasul 2



Fig. 42 - PUSH X - pasul 35

29

Fig. 43 - PUSH X - pasul 74(final)



Fig. 44 - PUSH Y - pasul 2

30

Fig. 45 - PUSH Y - pasul 20




Fig. 46 - PUSH Y - pasul 54 (final)

31
Anexa la Exemplul 1

F6. Deplasri relative de nivel admisibile

(1) Verificarea deplasrii relative de nivel la starea limit de serviciu,
S . L . S
r
d , are drept
scop meninerea funciunii principale a cldirii n unor seisme care au o probabilitate
mai mare de apariie dect aciunea seismic de proiectare, fr degradri sau
scoateri din uz ale cror costuri s fie exagerat de mari n comparaie cu costul
structurii;

(2) In cazul unor cldiri cu destinaie special ( ex. stabilimente de ocrotire a sntii ,
centrale nucleare, centrale electrice, cldiri ce adpostesc echipamente sensibile) se
pot face verificri suplimentare cu limitarea mai sever a deplasrilor dect cele
prevzute la F6(3);

(3) verificarea deplasrii relative de nivel se face cu relaia:


S.L.S
a r,
S . L . S
r
d d
(F5)
n care:


r
S . L . S
r
d q d
(F6)

S . L . S
r
d deplasarea relativa de nivel sub aciunea seismic;
factor de reducere care ine seama de perioada de revenire mai scurt a
aciunii seismice. Valoarea factorului este :
0,4 pentru cldiri ncadrate n clasele I si II de importan
0,5 pentru cldirile ncadrate n clasele III i IV de importan
q factor de comportare specific tipului de structur ( vezi tab. 6.3)
r
d deplasarea relativ de nivel, determinata printr-un calcul static elastic n
grupare de ncrcri care conine i seismul (conform Cap.4);
S . L . S
a , r
d valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel, care pentru cazurile
curente de cldiri se ia din tabelul F8

Tabel F8
Valori admisibile ale deplasrilor relative de nivel
S . L . S
a , r
d
Nr.
crt
Tipul elementului nestructural folosit
S . L . S
a , r
d
1. Cldiri cu elemente nestructurale din materiale
fragile fixate de structur
0,005h
2. Cldiri cu elemente nestructurale din materiale
ductile fixate de structur
0,0075h
3. Cldiri la care elementele nestructurale sunt
astfel fixate nct nu sunt influenate de
deformaiile structurii de rezisten
0,010h
4 Cldiri fr elemente nestructurale 0.010h
n care: h nlimea de nivel