Sunteți pe pagina 1din 21

Ghid de conversaţie german

Germana este vorbită ca limbă oficială în Germania, Austria, părţi din Elveţia,
Liechtenstein. Este de asemenea vorbită în departamentul francez Alsace (germană:
Elsass), în provincia italiană Alto Adige (germană Südtirol), părţi din Luxemburg şi o
mică parte din Belgia.

Ca şi în multe alte limbi europene, există două conjugări ale verbului pentru persoana a
II, pentru a exprima felul relaţiei între vorbitor şi ascultător. Dacă eşti familiarizat cu
cineva, foloseşte du; dacă relaţia este pur formală, foloseşte Sie. În comparaţie cu limba
română, "du" este folosit pentru "tu", iar "Sie" pentru "Dumneavoastră". Dacă vorbeşti cu
cineva, pe care-l apelezi cu numele mic foloeşte forma du. Din punct de vedere
gramatical, forma Sie este persoana a III-a plural. (Nu întreba de ce.) În ghidul de
conversaţie, prima formă este du, a doua este Sie.

Există trei genuri ale substantivului: feminin, masculin şi neutru. Articolul substantivului
depinde de genul său: die (f), der (m) şi das (n).

În plus, limba germană foloseşte declinări pentru substantive. Există patru cazuri
gramaticale: nominativ, genitiv, dativ şi acusativ. Fiecare dintre ele depinde de genul şi
numărul substantivului.

O particularitate a limbii germane, este că toate substantivele, chiar şi cele din mijlocul
propoziţiei, încep cu literă mare.

Există foarte multe şi foarte diferite dialecte în ţările vorbitoare de germană. Un german
din nord şu unul din sud s-ar înţelege foarte greu, dacă ambii şi-ar vorbi dialectele
regionale. Binenţeles, toată lumea înţelege limba standard, dar nu toată lumea poate să o
vorbească corect. În general, cu cât vi de mai din sud, cu atât înţelegi mai greu dialectul.

Pe linia de coastă din nord, multă lume vorbeşte un dialect numit Plattdüütsch. Unii spun
că ar fi o limbă distinctă, de sine stătătoare, apropiată de olandeză şi germană.

Germana vorbită în partea germană a Elveţiei se numeşte Schwyyzerdüütsch.

Ghid de pronunţie
În cele mai multe cazuri, pronunţia germană nu este vagă, dacă urmăreşti câteva reguli.
Invers, să ştii cum se scrie un cuvânt când îl auzi, este ceva mai mult de lucru.

Vocale

Vocalele germane sunt vorbite asemănător în mai toate regiunile.

a
ca şi 'a' în "masă"
e
ca şi 'e' în "tren"
i
ca şi 'i' în "bingo"
o
ca şi 'o' în "dor"
u
ca şi 'u' în "tu"
ä
ca şi 'e' în "tren"
ö
ca şi 'oe'
ü
ca şi 'u'
y
ca şi 'iu' în "ciuc" (la fel ca 'ü')

Lungirea vocalelor

O vocală este mai scurtă dacă urmează un dublet de consoană. Asta se întămplă doar din
cauza dubletului.

Pe de altă parte, dacă urmează un 'h', acesta nu este pronunţat, dar lungeşte vocala. O
mică excepţie este 'i', care este lungit prin adăugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'. Deci, h-ul
în Hahr face pe a-ul mai lung e-ul din Tier face i-ul mai lung. (Vezi "Diftongi" mai jos.)

Consoane

Consoanele tind să fie pronunţate destul de tare (probabil cu excepţia lui 'r').

b
ca şi 'b' în "bară"
c
ca şi 'ţ' în ţară înainte de 'i' şi 'e'; va şi 'c' în "cameră" altfel
d
ca şi 'd' în "dinte"
f
ca şi 'f' în "fotoliu"
g
ca şi 'g' în "gang"
h
ca şi 'h' în "hamster"
j
ca şi 'i' în "iobag"
k
ca şi 'c' in "cameră"
l
ca şi 'l' in "liţă"
m
ca şi 'm' in "mamă"
n
ca şi 'n' in "niţă"
p
ca şi 'p' in "porc"
q
ca şi 'q' in "quantum" (urmat de "u", aproape întodeauna)
r
ca şi 'r' în "rob", dar nu atât de tare, 'r' în "Arm" se pronunţă mai încet
s
ca şi 'z' în "zarzavat"
t
ca şi 't' în "top"
v
ca şi 'f' în "fată"
w
ca şi 'v' în "victorie"
x
ca şi 'x' în "xilofon"
z
ca şi 'ţ' în ţară
ß
ca şi 's' în "sirop"

Diftongi uzuali şi legaturi

au
ca şi 'au' în "miau"
ae
transcriere pentru 'ä' dacă nu este disponibilă tastatura germană
ah
ca şi 'a' în "bar", mai lug decât 'a'.
äu
ca şi 'oi' în "căsoi"
ei
ca şi 'ai' în "mai"
eu
ca şi 'oi' în "căsoi"
eh
'e' lung
ie
ca şi 'ii' în "copii", mai lung decât 'i'.
ieh
la fel ca 'ie'.
oe
transcrierea lui 'ö' în lipsa tastaturii germane
oh
ca şi 'oo' în "alcool", mai lung decât 'o'.
ue
transcrierea lui 'ü' în lipsa tastaturii germane
uh
ca şi 'u' în "mult", mai lung ca 'u'.
ch după 'a', 'o' şi 'u
ca şi 'h' în "hartă"
ch după 'i' şi 'e'
între 'h' din "hartă" şi 'ş' din "şiret", ca şi 'ci(â)' în "ciumă"
ch la începutul cuvântului
ca şi 'c' în "caracter"
ck
ca şi 'cc' în "accident"
ng
ca şi 'ng' în "împung"
ph
ca şi 'f' în "faţă"
sch
ca şi 'ş' în "şiret"
sp la începutul cuvântului
ca şi 'şp' în "şpriţ"
ss
ca şi 's' în "vis", spre deosebire de 'ß', scuretează vocale pe care o succede. Folosit
şi pentru transcrierea lui 'ß' în lipsa tastaturii germane
st la începutul cuvântului
ca şi 'şt' în "şterge"

Listă de fraze uzuale


De bază

Salut. Alo.
Hallo. (Halo)
Bună. (informal)
Hi. (HAI)
Ce mai faci? / Ce mai faceţi?
Wie geht's? (Vii ghets?)
NOTĂ: În germană, asta este chiar o întrebare, nu doar o formă de salutare.
Deci, mai bine rămâneţi la 'Hallo' .
Bine, mulţumesc.
Danke, gut. (Danche, gut)
Cum te cheamă?
Wie heißt du? / Wie heißen Sie? (Vii haist du? / Vii haisăn Zii?)
Numele meu este ______ .
Ich heiße ______ . (Ihi haise _____ .)
Încântat de cunoştiinţă.
Sehr angenehm. (Zer anghenem)
NOTĂ: Mai degrabă în utilizarea formală a limbii.
Te rog / Vă rog.
Bitte. (Bitte)
Mulţumesc.
Danke. (Danche)
Cu plăcere.
Bitte. (Bitte)
Da.
Ja. (Ia)
Nu.
Nein. (Nain)
Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (captarea atenţiei)
Entschuldigung. (Entşuldigung)
Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (pardon)
Entschuldigung. (Entşuldigung)
Îmi pare rău.
Tut mir Leid. (Tut mir laid)
La revedere
Auf Wiedersehen. (Auf Viiderzeeăn.)
Pa (informal)
Tschüß. (Cius)
Nu vobesc [bine] germana.
Ich kann nicht [so gut] deutsch. (IŞ can niŞt [zo gut] doitş)
Vorbiţi româna?
Sprichst du / Sprechen Sie rumänisch? (Şprihst du / Şprehăn zII RU-me-niŞ?)
Vorbeşte cineva de aici româna? Kann hier jemand rumänisch? (Can hir iemand
rumeniş?)
Ajutor!
Hilfe! (Hilfe!)
Bună dimineaţa.
Guten Morgen. (Gutăn Morghen)
Bună seara.
Guten Abend. (Gutăn Abănd)
Noapte bună.
Gute Nacht. (Gute Naht)
Nu înţeleg.
Ich verstehe es nicht. (IŞ fărŞtee niŞt)
Unde este baia?
Wo ist die Toilette? (Vo ist di toalette?)
Probleme

Lasă-mă în pace.
Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las / Lasăn Zii miŞ in Ruee)
Nu mă atinge / atingeţi!
Fass / Fassen Sie mich nicht an! (Fas / Fasăn Zii miŞ niŞt an)
Chem poliţia.
Ich rufe die Polizei. (Ih rufe dii Poliţai)
Poliţia!
Polizei! (Poliţai!)
Stai! Hoţ!
Halt! Ein Dieb! (Halt! Ain Diib!)
Am nevoie de ajutor.
Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (IŞ brauhe daine / Ire Hilfe)
Este o urgenţă.
Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal)
M-am pierdut.
Ich habe mich verirrt. (IŞ habe miŞ fărirt)
Mi-am pierdut bagajele.
Ich habe meine Tasche verloren. (IŞ habe maine Taşe fărloren)
Mi-am pierdut portmoneul.
Ich habe mein Portemonnaie verloren. (...IŞ habe main portmonéh fărloren)
Notă: Portmonnaie este de origine franceză, dar folosit în germană.
Sunt bolnav.
Ich bin krank. (IŞ bin cranc)
Sunt rănit.
Ich bin verletzt. (IŞ bin fărleţt)
Am nevoie de un doctor.
Ich brauche einen Arzt. (IŞ brauhe ainăn Arţt)
Pot să folosesc telefonul tău / dvs.?
Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can iŞ dain / Ir Telefon benuţăn)

Numere

1
eins (ains)
2
zwei (ţvai)
3
drei (drai)
4
vier (fir)
5
fünf (fiunf)
6
sechs (zex)
7
sieben (ziiben)
8
acht (aht)
9
neun (noin)
10
zehn (ţen)
11
elf (elf)
12
zwölf (zvoelf)
13
dreizehn (draiţen)
14
vierzehn (firţen)
15
fünfzehn (fiunfţen)
16
sechzehn (zexţen)
17
siebzehn (zibţen)
18
achtzehn (ahtţen)
19
neunzehn (noinţen)
20
zwanzig (ţvanţig)
21
einundzwanzig (ain und ţvanţig)
22
zweiundzwanzig (ţvei und ţvanţig)
23
dreiundzwanzig (drai und ţvanţig)
30
dreißig (draisih)
40
vierzig (firţih)
50
fünfzig (fiunfţih)
60
sechzig (zexţih)
70
siebzig (zibţih)
80
achtzig (ahtţih)
90
neunzig (noinţih)
100
(ein)hundert (hundărt)
200
zweihundert (ţvei hundărt)
300
dreihundert (drai hundărt)
1000
(ein)tausend (tauzănd)
2000
zweitausend (ţvai tauzănd)
1.000.000
eine Million (aine milion)
1.000.000.000
eine Milliarde (aine miliarde)
1.000.000.000.000
eine Billion (aine bilion)
numărul _____ (tren, autobuz, etc.)
Nummer _____ (număr)
jumătate
halb (halb)
jumătatea
die Hälfte (dii helfte)
mai puţin
weniger (venigăr)
mai mult
mehr (mer)

Timp

acum
jetzt (ieţt)
mai târziu
später (spetăr)
înainte
vor (for)
dimineaţă
Morgen (morgăn)
dimineaţa
morgens (morgăns)
mâine dimineaţă
morgen früh (morgăn friu)
după-amiază
Nachmittag (nahmittag)
după-amiaza
nachmittags (nahmittags)
seară
Abend (abănd)
seara
abends (abănds)
noapte
Nacht (naht)
noaptea
nachts (nahts)

Ceasul

ora unu
ein Uhr (ain Ur)
ora două
2 Uhr (ţvei Ur)
prânz
12 Uhr sau Mittag (ţvoelf Ur sau Mittag)
ora treisprezece
13 Uhr (draiţen Ur)
ora paisprezece
14 Uhr (firţen Ur)
miez de nopţii
Mitternacht sau 0 Uhr sau 24 Uhr (mittărnaht sau nul Ur sau firundţvanţih Ur)

Durată

_____ minut(e)
_____ Minute(n) (Minute (Minutăn))
_____ oră(ore)
_____ Stunde(n) (Ştunde (Ştundăn))
_____ zi(le)
_____ Tag(e) (Tag(e))
_____ săptămână(săptămâni)
_____ Woche(n) (Vohe (Vohăn))
_____ lună(luni)
_____ Monat(e) (Monat (Monate))
_____ an(i)
_____ Jahr(e) (Iar(e))

Zile

astăzi
heute (hoi-te)
ieri
gestern (GES-tàrn)
mâine
morgen (MOR-găn)
săptămâna aceasta
diese Woche (DII-ze VO-he)
ultima săptămână
letzte Woche (LEŢ-te VO-he)
săptămâna următoare
nächste Woche (NEX-te VO-he)
Luni
Montag (MON-tak)
Marţi
Dienstag (DIINS-tak)
Miercuri
Mittwoch (MIT-voh)
Joi
Donnerstag (DO-nărs-tak)
Vineri
Freitag (FRAI-tak)
Sâmbătă
Samstag (ZAMS-tak)
Duminică
Sonntag (ZON-tac)

Luni

Ianuarie
Januar (Ianuar)
Februarie
Februar (Februar)
Martie
März (Merţ)
Aprilie
April (April)
Mai
Mai (Mai)
Iunie
Juni (Iuni)
Iulie
July (Iuli)
August
August (August)
Septembrie
September (Zeptembăr)
Octombrie
Oktober (Octobăr)
Noiembrie
November (Novembăr)
Decembrie
Dezember (Deţembăr)

Scrierea ceasului şi a datei

Data şi ceasul se scriu exact în aceaşi formă ca şi în română, lucru care se întâmplă şi în
multe alte limbi europene. De exemplu, data şi timpul se scrie:

• 24. Aug 2004, 15.30 (notaţi punctul după numărul 24)

Culori

negru
schwarz (şvarţ)
alb
weiß (vais)
gri
grau (grau)
roşu
rot (rot)
albastru
blau (blau)
galben
gelb (gelb)
verde
grün (griun)
portocaliu
orange (o-RANJ)
roz
rosa (RO-za)
maro
braun (braun)

Transport

Autobuz şi tren

Cât costă biletul spre _____? (autobuz, tren)


Wieviel kostet eine Fahrkarte nach _____? (Vifiil costăt aine Farcarte nah _____)
Cât costă un bilet spre _____? (avion)
Wieviel kostet ein Ticket nach _____? (Vifiil costăt ain Tichet nah _____)
Un bilet până la _______, vă rog.
Bitte eine Fahrkarte nach _____. (Bitte aine Farcarte nah _____.)
Unde merge acest tren/autobuz?
Wohin fährt dieser Zug/Bus? (Vohin fert diizăr Ţug/Bus?)
Unde este trenul/autobuzul spre _____?
Wo ist der Zug/Bus nach _____? (Vo ist der Ţug/Bus nah _____?)
Opreşte acest tren/autobuz în _____?
Hält dieser Zug/Bus in _____? (Helt diizăr Ţug/Bus in _____?)
Când pleacă acest tren/autobuz la _____?
Wann fährt der Zug/Bus nach _____ ab? (Van fert der Ţug/Bus nah _____?)
La ce oră ajunge acest tren/autobuz în _____?
Wann kommt dieser Zug/Bus in _____ an? (Van comt diizer Ţug/Bus in _____
an?)

Direcţii

Cum ajung la _____ ? (oraşe)


Wie komme ich nach _____ ? (Vii come iŞ nah _____ ?)
Cum ajung la _____ ? (locuri, străzi)
Wie komme ich zu _____ ? (Vii come iŞ ţu _____ ?)
...gară?
...der Bahnhof? (der Banhof?)
...staţia de autobuz?
...die Bushaltestelle? (dii Bushalteştele?)
...aeroport?
...der Flughafen? (der Flughafăn?)
...centru?
...Stadtmitte? (...)
...căminul pentru tineri?
...die Jugendherberge? (dii Iugănherberge?)
...hotelul _____ ?
...das _____ Hotel? (das _____ Hotel)
...consulatul Român/Moldovean?
...das ____ Konsulat? (das _____ Consulat?)
Unde se află multe...
Wo gibt es viele... (?) (Vo gibt es file...?)
...hoteluri?
...Hotels? (Hotels?)
...restaurante?
...Restaurants? (Restorants?)
...cluburi de noapte?
...Bars? (Bars?)
...cluburi?
...Kneipen? (Cnaipăn?)
...atracţii turistice?
...Sehenswürdigkeiten? (Zeănsviurdihcaităn?)
Poţi / Puteţi să-mi arătaţi pe hartă
Kannst du / Können Sie mir das auf der Karte zeigen? (Canst du / Kionăn Zii mir
das auf der Carte ţaigăn)
stradă
Straße (Ştrase)
La stânga.
Links abbiegen. (Linx abbiigăn.)
La dreapta.
Rechts abbiegen. (Rehţ abbiigăn.)
stânga
links (linx)
dreapta
rechts (rehţ)
înainte
geradeaus (gheradeaus)
spre _____
Richtung _____ (Rihtung)
după _____
nach dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (nah dem(m) / der(f) / dem(n)_____)
înainte de _____
vor dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (for dem(m) / der(f) / dem(n)_____)
Atenţie la _____.
Achte/Achten Sie auf den(m)/die(f)/das(n) _____. (Ahte / Ahtăn Zii auf den(m) /
die(f) / das(n) _____.)
intersecţie
Kreuzung (Croiţung)
nord
Norden (Nordăn)
sud
Süden (Siudăn)
est
Osten (Ostăn)
vest
Westen (Vestăn)
în sus
bergauf (bergauf)
în jos
bergab (bergap)

Taxi

Taxi!
Taxi! (Taxi!)
Duceţi-mă la _____, vă rog.
Bitte bringen Sie mich zu/nach _____. (Bitte bringen Zii mih ţu / nah _____.)

Notă: Folosiţi 'zu' pentru străzi şi locuri şi 'nach' pentru oraşe şi sate.

Cât costă până la _____?


Wieviel kostet es zu/nach _____? (Viifil costăt es ţu / nah _____?)
Duceţi-mă acolo, vă rog.
Bringen Sie mich bitte dahin. (Bringen Zii mih bitte dahin.)

Gazdă

Aveţi câteva camere disponibile?


Sind noch Zimmer frei? (Zind noh Ţimer frai?)
Cât costă o cameră pentru o persoană/două persoane?
Wieviel kostet ein Einzelzimmer/Doppelzimmer? (Vifiil costăt ain
Ainţălţimer/Dopălţimăr...)
Are camera...
Hat das Zimmer... (Hat da Ţimăr...)
...cearşafuri?
...Bettlaken? (Betlakăn?)
...o baie? (toaletă)
...eine Toilette? (aine Toilete)
...un duş? (shower)
...eine Dusche? (aine Duşe)
...un telefon?
...ein Telefon? (ain Telefon)
...un TV?
...einen Fernseher? (ainăn Fernzehăr)
Pot să văd camera mai întâi?
Kann ich das Zimmer zuerst sehen? (Can iŞ das Ţimăr ţuerst zehăn?)
Aveţi ceva mai liniştit?
Haben Sie etwas ruhigeres? (Hanăn Zii etvas ru-i-găs)
...mai mare?
...größeres? (groesărăs)
...mai curat?
...sauberes? (zaubărăs)
...mai ieftin?
...billigeres? (biligărăs)
OK, o iau.
OK, ich nehme es. (Ochei, iŞ neme es.)
Voi sta _____ noapte (nopţi).
Ich bleibe eine Nacht (_____ Nächte). (IŞ blaibe aine Naht (_____ Nehte).)
Notă: Plural pentru 'Nacht' este 'Nächte' .
Puteţi să-mi sugeraţi un alt hotel?
Können Sie mir ein anderes Hotel empfehlen? (Coenăn Zii mir ain andărăs Hotel
empfelăn?)
Aveţi un seif?
Haben Sie einen Safe? (Habăn Zii ainăn Zafe?)
...vestiare?
...Schließfächer? (Şliisfehăr?)
Este inclus micul-dejun/cina?
Ist Frühstück/Abendessen inklusive? (Ist Friuştiuc / Abăndesăn?)
La ce oră este micul-dejun /cina?
Wann gibt es Frühstück/Abendessen? (Van gibt es Friuştiuc / Abăndesăn?)
Vă rog să-mi curăţaţi camera.
Würden sie bitte mein Zimmer sauber machen. (Viurdăn Zii bitte main Ţimăr
zaubăr mahăn?)
Mă puteţi trezi la _____?
Können Sie mich um _____ Uhr wecken? (Coenăn Zii miş um _____ Ur vecăn?)
Vreau să plec.
Ich möchte gehen. (IŞ moehte gheăn.)

Bani

Acceptaţi lei româneşti / moldoveneşti?


Nehmen Sie rumänische / moldawische lei? (Nemăn Zii rumenişe / moldavişe
lei?)
Acceptaţi cărţi de credit?
Kann ich mit Kreditkarte zahlen? (Can iŞ mit Creditcarte ţalăn?)
Puteţi să-mi schimbaţi nişte bani?
Können Sie für mich Geld wechseln? (Coenăn Zii fiur miŞ geld vecsăln?)
Unde pot să schimbi bani?
Wo kann ich Geld wechseln? (Vo can iŞ geld vecsăln?)
Puteţi să-mi schimbaţi un cec de călătorie?
Kann ich hier Traveler-Schecks einlösen? (Can iŞ hiir Trevelăr-Şecs ainloesăn?)
Unde pot să schimb un cec de călătorie?
Wo kann ich Traveler-Schecks tauschen? (Vo can iŞ Trevelăr-Şecs tauşăn?)
Care este rata de schimb?
Was ist der Wechselkurs? (Vas ist der Vecsălcurs?)
Unde este un bancomat (ATM)?
Wo ist ein Geldautomat? (Vo ist ain Geldautomat?)

Mâncare

O masă pentru o persoană/doi oameni, vă rog.


Ein Tisch für eine Person/zwei Personen, bitte. (Ain tiŞ fiur aine perzon/ţvai
perzonăn, bitte.)
Pot să văd meniul, vă rog?
Ich hätte gerne die Speisekarte? (IŞ hete gherne di Şpaizecarte?)
Aveţi o specialitate a casei?
Gibt es eine Spezialität des Hauses? (Gibt es aine Şpeţialitet des Hauzăs?)
Există o specialitate locală?
Gibt es eine Spezialität aus dieser Gegend? (Gibt es aine Şpeţialitet au diezăr
Gegănd?)
Sunt vegetarian.
Ich bin Vegetarier. (IŞ bin Veghetariăr.)
Nu mănânc porc.
Ich esse kein Schweinefleisch. (IŞ ese kain Şvainflaiş)
Nu mănânc decât cuşer.
Ich esse nur koscher. (IŞ ese nur cuşer.)
Puteţi să îl/o faceţi mai puţin gras(ă)?
Könnten Sie es bitte nicht so fett machen? (Coentăn Zii es bitte niht zo fet
mahăn?)
meniul zilei
Tagesessen (Tagăsesen)
a la carte
a la carte (...)
mic-dejun
Frühstück (Friuştiuc)
pachet
Lunch sau zweites Frühstück (Lunci sau Friuştiuc)
cafea
Kaffee (Cafee)
mâncare de prânz
Mittagessen (Mittagesăn)
Aş vrea _____.
Ich möchte _____. (IŞ moechte _____.)
Vreau de mâncare cu ____
Ich möchte etwas mit ____ (IŞ moechte etwas mit ____)
pui
Huhn (Hun)
carne de vită
Rindfleisch (Rindfleiş)
peşte
Fisch (Fiş)
şuncă
Schinken (Şincăn)
crenvuşti
Wurst (Vurst)
brânză
Käse (Cheze)
ouă
Eier (Aiăr)
salată
Salat (Zalat)
legume (proaspete)
(frisches) Gemüse ((frişăs) Gemiuze)
fructe (proaspete)
(frisches) Obst ((frişăs) Obst)
pâine
Brot (Brot)
pâine prăjită
Toast (Toast)
găluşte
Nudeln (Nudăln)
orez
Reis (Rais)
fasole
Bohnen (Bonăn)
Îmi aduceţi un pahar de _____?
Könnte ich ein Glas _____ haben? (Coente iŞ ain Glas _____ habăn?)
Îmi aduceţi o cană cu _____?
Könnte ich eine Tasse _____ haben? (Coente iŞ aine Tase _____ habăn)
Îmi aduceţi o sticlă de _____?
Könnte ich eine Flasche _____ haben? (Coente iŞ aine Flaşe _____ habăn?)
cafea
Kaffee (Cafee)
ceai
Tee (Tee)
suc
Saft (Saft)
apă minerală
Mineralwasser sau Sprudel(-wasser) (Mineralvasăr sau Şprudăl)
apă (plată)
Leitungswasser (Laitungsvasăr)
bere
Bier (Biir)
Notă: Măcar în Germania şi Austria, ar trebui să menţionaţi ce fel de bere vă
trebuie. Există: Export ('Lager' în Elveţia), Pils, Hefeweizen ('Weißbier' în
Bavaria), dunkels Hefeweizen, Alt (în Rheinland), Kölsch ("în Köln"), Bockbier
(câteodată în sudul Germaniei).
vin roşu/alb
Rot-/Weiß-wein (Rot-/Vais-vain)
Îmi daţi puţin(ă) _____?
Kann ich etwas _____ haben? (Can iŞ etwas _____ habăn?)
sare
Salz (Salţ)
piper
Pfeffer (Pfefăr)
unt
Butter (buttăr)
Mă scuzaţi, ospătar! (captarea atenţiei chelnerilor)
Entschuldigung! (Entşuldigug!)
Am terminat.
Ich bin fertig. (IŞ bin fertig.)
A fost delicios.
Es war hervorragend. (Es var herfor-ragănd.)
Vă rog luaţi farfuriile.
Würden Sie bitte abräumen? (Viurdăn Zii bitte abroimăn)
Nota, vă rog.
Die Rechnung, bitte. (Dii Rehnung, bitte.)

Baruri

Serviţi alcool?
Haben Sie alkoholische Getränke? (Habăn Zii alcoolişe Getrenche?)
Este cu servire la masă?
Kommt eine Bedienung zum Tisch? (Comt aine Bediinung ţum Tiş?)
O bere/două beri, vă rog.
Ein Bier/zwei Bier, bitte. (Ain Biir/ţvai Biir, bitte)
Notă: Măcar în Germania şi Austria, ar trebui să menţionaţi ce fel de bere vă
trebuie. Există: Export ('Lager' în Elveţia), Pils, Hefeweizen ('Weißbier' în
Bavaria), dunkels Hefeweizen, Alt (în Rheinland), Kölsch ("în Köln"), Bockbier
(câteodată în sudul Germaniei).
Un pahar de vin roşu/alb, vă rog.
Ein Glas Rot-/Weißwein, bitte. (Ain Glas Rot-/Vaisvein, bitte)
Un sfert/O optime de vin roşu, vă rog.
Ein Viertel/Achtel Rotwein, bitte. (Ain Fiirtăl/Ahtăl Rotvain, bitte)
Notă: Este un obicei comandarea vinului la sfert sau optime (dintr-un litru).
O bere mică/mare, vă rog
Ein großes/kleines Bier, bitte. (Ain grosăs/clainăs Biir, bitte)
La jumătate, vă rog. (o halbă de bere)
Eine Halbe, bitte. (Aine Halbe, bitte)
Notă: Probabil, acest lucru nu va fi înţeles în nordul Germaniei.
O sticlă, vă rog.
Eine Flasche, bitte. (Aine Flaşe, bitte)
Un cola cu rom, vă rog.
Bitte eine Cola mit Rum. (Bitte aine Cola mit Rum)
Notă: În germană, la fel ca în română produsul în care se toarnă aroma, este pus
pe primul loc.
whiskey
Whiskey (Uiski)
vodka
Wodka (Vodca)
rom
Rum (Rum)
apă
Wasser (Vasăr)
suc de club
??? (...)
apă tonică
tonic water (tonic uatăr)
suc de portocale
Orangensaft sau doar O-Saft (Oranjănzaft sau O-Zaft)
Cola (suc)
Cola (Cola)
Aveţi cumva ceva gustări?
Haben Sie irgendwelche Snacks? (Habăn Zii irgăndvelhe Snecs?)
Încă unul(m)/una(f), vă rog.
Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte. (Noh ainăm(m)/aine(f)/ains(n), bitte)
Încă un rând, vă rog.
Noch eine Runde, bitte. (Noh aine Runde, bitte)
Când se închide?
Wann schließen Sie? (Van şliisăn Zii?)

Cumpărături

Aveţi aşa ceva, mărimea mea?


Haben Sie das in meiner Größe? (Habăn Zii das in mainăr Groese?)
Cât costă?
Was kostet das? (Vas kostăt das?)
E prea scump.
Das ist zu teuer. (Das ist ţu toiăr)
Acceptaţi _____?
Nehmen Sie _____? (Nemăn Zii _____?)
scump
teuer (toiăr)
ieftin
billig / günstig (bilih / giunstih)
Nu-mi permit.
Ich kann es mir nicht leisten. (IŞ can es mir niht laistăn)
Nu-l/N-o vreau.
Ich will es nicht. (IŞ vil es niht)
Ştiu că acesta nu este preţul normal.
Ich weiß, dass das nicht der normale Preis ist. (IŞ vais, das das niht der normale
Prais ist)
Mă înşelaţi.
Sie wollen mich abzocken. (Zii volăn mih abţocăn)
Notă: De fapt, traducerea ar fi: Sie betrügen mich. Dar sună prea dur. Cuvântul
abzocken este mai degrabă familiar.
Nu mă interesează.
Ich bin nicht daran interessiert. (IŞ bin niht daran interesiirt)
OK, îl/o iau.
OK, ich nehme es. (OK, IŞ neme es)
Îmi daţi o pungă?
Kann ich eine Tüte haben? (Can iŞ aine Tiute habăn?)
Expediaţi (în străinătate)?
Versenden Sie auch (nach Übersee)? (Verzendăn Zii auh (nah Ueberze)?)
Am nevoie de ...
Ich brauche ... (IŞ brauhe ...)
...pastă de dinţi.
...Zahnpasta. (...Ţanpasta)
...o periuţă de dinţi.
...eine Zahnbürste. (...aine Ţan briuste)
...tampoane.
...Tampons. (...Tampons)
...săpun.
...Seife. (...Zaife)
...şampon.
...Shampoo. (...Şampu)
...ceva pentru dureri. (ex. aspirină sau nurofen)
...Schmerzmittel. (...Şmerţmităl)
Notă: Medicamente găsiţi doar în farmacii
...ceva pentru răceală.
...etwas gegen Erkältung. (...etvas gegpn Ercheltung)
...tablete pentru stomac.
....Magentabletten (...Magpntabletăn)
...un brici.
...ein Rasierer. (...ain Raziirăr)
...o lamă. (de ras)
...eine Rasierklinge. (...aine Taziirclinge)
...o umbrelă.
...ein Regenschirm. (ain Regănşirm)
...loţiune de plajă.
...Sonnencreme. (...Zonăncreme)
...o vedere.
...eine Postkarte. (...aine Postcarte)
...timbre.
...Briefmarken. (...Briifmarcăn)
...baterii.
...Batterien. (...Bateriăn)
...hârtie pentru scris.
...Schreibpapier. (...Şraibpapiir)
...un pix.
...ein Stift. (...ain Ştift)
...cărţi în română.
...rumänischsprachige Bücher. (...rumeniş-şprahige Biuhăr)
...reviste în română.
...rumänischsprachige Zeitschriften. (...rumeniş-şprahige Ţaitşriftăn)
...un ziar în română.
...eine rumänischsprachige Zeitung. (...aine rumeniş-şprahige Ţaitung)
...un dicţionar român-german.
...ein Rumänisch-Deutsch Wörterbuch. (...ain Rumeniş-Doitş Voertărbuh)

Maşini

Vreau să închiriez o maşină.


Ich möchte ein Auto leihen. (IŞ moehte ain Auto laiăn)
Primesc asigurare?
Kann ich es versichern? (Can IŞ es fărziihărn?)
stop (semn de circulaţie)
stop (stop)
sens unic
Einbahnstraße (Ainbanştrase)
a da prioritate
Vorfahrt gewähren (Forfart gheverăn)
parcarea interzisă
Parkverbot (Parcvărbot)
limită de viteză
Geschwindigkeitsbeschränkung (Geşvindihcaits-beşrencung)
benzinărie
Tankstelle (Tancştele)
benzină
Benzin (Benţin')
motorină
Diesel (Diizăl)

Autoritate

N-am făcut nimic.


Ich habe nichts getan. (iŞ HAbe nihts geTAN)
A fost o neînţelegere.
Das war ein Missverständnis. (Das var ain mis-văr-STEND-nis)
Unde mă duceţi?
Wohin bringen Sie mich? (vohin bringăn Zii mih?)
Sunt arestat?
Bin ich verhaftet? (BIN iŞ vărhaftăt)
Sunt un cetăţean român/moldovean.
Ich bin rumänischer/moldawisher Staatsbürger. (IŞ bin rumenişăr / moldavişăr
Ştatsbiurgăr)
Vreau să vorbesc cu ambasada/consulatul român/moldovean.
Ich will die rumänische/moldawisch Botschaft / das rumänische/moldawische
Konsulat sprechen. (IŞ vil dii rumenişe/moldavişe Botşaft / das
rumenişe/moldavişe Consulat sprehăn)
Vreau să consult un avocat.
Ich will mit einem Anwalt sprechen. (IŞ vil mit ainăm Anvalt sprehăn)
Pot doar să plătesc o amendă acum?
Kann ich jetzt einfach die Strafe zahlen? (Can IŞ ieţt ainfah dii Ştrafe beţalăn?)