Sunteți pe pagina 1din 3

Alexandru cel Bun

Domn al Moldovei (1 400-1 432), fiul lui Roman I Muşat ocupă


tronul cu ajutorul lui
Mircea cel Bătrân a desăvârşit reorganizarea politică şi
administriativă a Moldovei.
La 25 martie 1 400 depune jurământ omagial regelui Poloniei.
La începutul domniei, relaţiile dintre Alexandru cel Bun şi regele
polon Vladislav Iagiello au fost încordate.

După 1 400 lituanienii au trimis soli în Ţara Românească cu scopul de


a-l convinge pe Mircea cel Bătrân să accepte înlocuirea domniturului
Alexandru cel Bun. Acesta însă nu a acceptat şi mai mult l-a sprijinit pe
domnul Moldovei, care a reuşit să-şi consolideze domnia şi să poată trata
poziţiei sigure normalitazea relaţiilor cu regatul polono-lituanian
Recunoaşterea noului domnitor al Moldovei s-a realizat prin chemarea
acestuia la masa tratativelor.
Noului domn al Moldovei i-a revenit rolul de a clarifica situaţia biseri-
cii moldoveneşti, a relaţiilor ei cu Patriarhia din Constantinopol, care provo-
case grave neînţelegeri între locuitori, frământări care ameninţau unitatea şi
existenţa statului. În jurul anului 1 404 situaţia internă a Moldovei se
deosebea de cea anterioară lui Alexandru cel Bun. Autoritatea centrală
dispunea de forţă şi prestigiu ca să-şi poată impune hotărârile.
Documentul omagial de la 1 august 1 404 menţiona cincisprezece
dintre dregătorii domnitorului. Netemându-se de surprize interne, domnul
Moldovei Alexandru cel Bun a luat hotărârea de a se întâlni cu regele
Vladislav Iagiello, cu care să discute relaţiile dintre cele două state. Înainte
de 1 august 1 404, domnul Moldovei şi suita sa sosise în Cameniţa unde a
fost întâmpinat cu ceremonialul cuvenit de regele polon.
Alexandru cel Bun împreună cu douăzeci şi opt dintre principalii săi
sfetnici şi colaboratori, înainte de 6 octombrie 1 407, a reînnoit omagiul faţă
de regele polon, Vladislav Iagiello. La cerea negustorilor din Lemberg s-au
discutat relaţiile comerciale dintre Polonia şi Moldova.
În septembrie anul următor, delegaţii negustorilor poloni se aflau la
Suceava şi au euşit să-l covingă pe domn să semneze privilegiul comercial,
prin care li se acordau avantaje deosebite faţă de cele avute anterior.

1
Între anii 1 408 şi 1 413 s-au înfiinţat oficial episcopiile de Roman şi
Rădăuţi. Tot Alexandru cel Bun a aprobat şi actul din treizeci iunie 1 401,
pentru organizarea bisericii armeneşti.
La lupta de la Griinwald (15 iulie 1410), dusă între poloni şi teutoni,
s-a încheiat cu înfrţngerea cavalerilor teutoni. Alexandru cel Bun a trimis un
puternic contingent în ajutorul polonilor pentru că ordinul teutonic fusese de
acord ca, în cazul unei victorii împotriva Poloniei, Moldova să revină regelui
maghiar.
În 1418 moare soţia lui Alexandru cel Bun şi acesta se căsătoreşte
apoi cu sora marelui cneaz Vitoki, vară primară a regelui Vladislav Iagiello,
pentru a întări alianţa cu Polonia.
Golul produs de dispariţia luminoasei personalităţi a domnitorului
Mircea cel Bătrân l-a copleşit pe Alexandru cel Bun, căci acum, îi revenea
sarcina de a rezolva direct sau pe cale diplomatică situaţia politică din Ţara
Românească. Acolo boierii, împărţiţi în două tabere, se angajaseră în lupte
sângeroase pentru succesiunea la domnie.
În 1419, când ameninţarea otomană îi provoca îngrijorări,
domnitoriul Alexandru cel Bun a considerat că trebuie întărită alianţa cu
Polonia, căci ţara îi era ameninţată de primejdii. Astfel a reînnoit tratatul de
alianţă cu regele Vadislav Iagiello, tratat prin care s-a prevăzut din nou
ajutor reciproc împotriva tuturor duşmanilor comuni.
Alexandru cel Bun a avut relaţii strânse cu Bizanţul şi în organizarea
de stat a introdus legislaţia bizantină, a completat ierarhia administrativă, toţi
dregătorii primind atribuţii şi denumiri similare cu cele din anturajul
îmbăratului bizantin.
O altă etapă a activităţii domnitorului moldovean a fost marcată de
pregătirea proiectatei expediţii antiotomane, care urma să aibă loc în
1426.corpul expediţionar, format din poloni, lituanieni şi moldoveni s-a
destrămat. Dan al II-lea, domn al Ţării Româneşti, primind ajutor din partea
lui Sigisnund de Luxemburg, a reuşit să-i învingă pe turci.
Moldova s-a bucurat de linişte în anii 1427,1428. Din 1428 Ţara
Românească trece sub influenţa lui Mircea cel Bătrân, deşi turcii controlau
ambele maluri ale Dunării. Pentru a proteja Chilia împotriva unor eventuale
atacuri, în vara anului 1425 Alexandru cel Bun a dispus să se construiască
un baraj la vărsarea Dunării în mare pentru ca nici o corabie să nu poată urca
pe Dunăre.
În vara anului 1431 are loc războiul împotriva regatului polon
susţinută de Sigismund de Luxemburg în care intraseră lituanienii, cavalerii
teutoni şi moldovenii. Coaliţia antipoloneză a suferit o pierdere grea prin
moartea lui Alexandru cel Bun la începutul enului 1432.

2
Domnise mai mult de trei decenii, timp în care a reuşit să dea ţării sale
puterea de a se impune în politica europeană, iar în interior buna orânduială,
siguranţa şi autoritatea unei bune administraţii. A ţinut deschise drumurile
comerciale, negustorii străini au primit garanţii pentru vămi şi libertatea de
vinde şi cumpăra în Moldova.
În interior, după o domnie de 32 de ani, a închegat o ţară căreia i-a
lăsat o oaste puternică şi o administraţie nouă. Deşi nu a avut o comportare
aspră a reuşit să-şi stăpânească boierii şi în aceşti ani Moldova nu a avut
lupte interne. A rămas în amintirea poporului a un ostaş viteaz şi plin de
grijă pentru toţi locuitorii.
Capacitatea multilaterală a lui Alexandru cel Bun nu s-a manifestat
numai în organizarea şi reorganizarea economică, politică, administrativă şi
militară a ţării sale, ci şi în domeniul cultural, fiind un mare susţinător şi
animator al creaţiei artistice şi în general al aşezămintelor de cultură. În
timpul domniei lui s-a pictat interiorl celui mai vechi monument din
Moldova, biserica ctitorită de Bogdan I în Rădăuţi. Alexandru cel Bun a
construit o biserică de piatră în Mănăstirea Neamţ, un corp de clădiri unde
poposea el şi suita sa, o clopotniţă din care se păstrează încă partea
inferioară. A înconjrat mănăstirea cu zid de piatră, întărit cu turnuri. Tot în
timpul domniei lui, Mănăstirea Neamţ a ajuns un puternic centru cultural.
Alexandru ceb Bun a reconstruit vechea mănăstire Moldoviţa şi a
înzestrat-o cu sate, heleşteie şi obiecte de cult.Mănăstirea Bistriţa este de
asemenea ctitoria sa. Mănăstirea Bistriţa a fost în timpul domnie lui un
important centru cărturăresc din Moldova.
Alexandru cel Bun este al doilea ctitor al statului românesc de la est
de Carpaţi fiind dat ca exemplu cum trebuie condus un stat.

S-ar putea să vă placă și