Sunteți pe pagina 1din 16

1

Caracterizarea hidrologica a anului 2008



Din punct de vedere hidrologic, anul 2008 s-a caracterizat prin valori ale
debitelor sub mediile multianuale in partea de vest si de sud a tarii, iar in bazinele
raurilor din Banat,i in cea mai mare parte a bazinului raului Mures si in nordul tarii
aceste valori s-au situat peste mediile multianuale.
Fenomene hidrologice periculoase s-au inregistrat in luna iulie 2008 cand
s-au produs viituri importante pe raurile Tisa, Viseu, Bistra, Crasna, Suceava, cursurile
superioare si mijlocii ale Moldovei si Siretului, pe Prutul superior si pe afluentii sai.
Aceste viituri au fost determinate de cantitatile insemnate de precipitatii cazute in
nordul tarii si in Ucraina, nivelurile si debitele inregistrate pe cursurile de apa afectate
depasind la unele statii hidrometrice valorile maxime istorice.

Scurgerea medie
Regimul hidrologic in anul 2008 la statiile hidrometrice analizate s-a situat in cea
mai mare parte a teritoriului tarii sub valorile medii multianuale.
In cursul anului 2008 regimul hidrologic a prezentat valori ale debitelor medii
peste cele multianuale (coeficienti moduli >1.00) in bazinele hidrografice Iza, Viseu, Tur,
Somesul Mare, Lapus, Mures, pe cursul inferior al Somesului, pe raurile din Banat, pe
raurile Bistrita, Moldova, Suceava, Prut, pe Siretul superior si mijlociu si in bazinele
superioare ale Oltului, Barladului, Trotusului si (Fig.1).


Fig. 1. Scurgerea medie anuala (coeficienti moduli)
2
Valori subunitare ale coeficientilor moduli au fost determinate pe celelalte rauri:
Crisuri, Jiu, Vedea, Arges, Ialomita, Buzu, Rm. Srat, Putna, pe cursurile mijlocii i
inferioare ale Oltului, Barladului si Trotusului si pe raurile din Dobrogea.
Repartitia scurgerii lunare si anuala a debitelor medii inregistrate in anul 2008
raportate la valorile medii multianuale ( coeficienti moduli-K) la statii hidrometrice din
diverse bazine hidrografice, este prezentata in figura 2.




























Fig 2. Repartitia debitelor medii lunare si anuale la statii hidrometrice din principalele zone
geografice ale tarii (coeficienti moduli )

S.H. BISTRA- RAUL: VISEU
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
2. 5
3. 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual

S.H. POD ARI- R AU L : JIU
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Km ed l un
Km ed anual


S.H. SATU MARE- RAUL: SOMES
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual
S.H . HOGH IZ- R AU L : OLT
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
2. 5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual


S.H. CHISINEU CRIS - RAUL: CRISUL ALB
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed l un
Kmed anual

S.H . B U DE STI- R AU L : AR GE S
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Km ed l un
Km ed anual


S.H. ZERIND- RAUL: CRISUL NEGRU
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual
S.H. SLOBOZIA - RAUL: IALOMITA
0. 0
0. 2
0. 4
0. 6
0. 8
1. 0
1. 2
1. 4
1. 6
1. 8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual


S.H. ARAD- RAUL: MURES
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual

S.H. LUNGOCI- RAUL: S IRET
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
2. 5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual


S.H. LUGOJ- RAUL: TIMIS
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual
S.H. OANCEA- RAUL: PRUT
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual


3

In ceea ce priveste scurgerea sezoniera, in lunile de iarna, debitele medii pe
cursurile interioare au prezentat valori sub mediile multianuale in bazinul inferior al Jiului,
pe Vedea, pe cursul mijlociu si inferior al Argesului, pe cursul superior si mijlociu al
Ialomitei si in bazinele raurilor din partea vestica a tarii. In celelalte zone ale tarii valorile
coeficientilor moduli au fost supraunitare (Fig.3.a.).


Fig. 3.a. Scurgerea medie de iarna (coeficienti moduli)

In primavara anului 2008 regimul hidrologic al raurilor din Romania s-a situat
peste mediile lunare multianuale in bazinele Iza, Viseu, Tisa, Somes, Muresul superior
si inferior, Crisul Alb si pe raurile din Banat. In restul teritoriului tarii coeficientii moduli ai
scurgerii medii sezoniere au avut valori subunitare. (Fig.3.b).

Fig. 3.b. Scurgerea medie de primavara (coeficienti moduli)
4
In sezonul de vara s-au inregistrat valori ale debitelor medii mai mici decat
normalele in bazinul Muresului, al Siretului inferior si in bazinele din jumatatea de sud a
tarii. (Fig.3.c).
In luna iulie regimul hidrologic s-a situat peste mediile multianuale lunare, cele
mai mari valori inregistrandu-se pe raurile din nordul tarii, in Maramures, in bazinele
superioare ale Siretului si Prutului si pe afluentii lor.

Fig. 3.c. Scurgerea medie de vara (coeficienti moduli)


Fig. 3.d. Scurgerea medie de toamna (coeficienti moduli)

In sezonul de toamna (lunile septembrie - noiembrie) debitele raurilor au
prezentat valori sub media multianuala in cea mai mare parte a teritoriului. In partea de
est a tarii si in bazinele inferioare ale raurilor Mures, Bega Veche, Bega, Timis, Barzava
5
s-au determinat coeficienti moduli supraunitari la statiile hidrometrice situate pe
cursurile de apa din aceste zone (Fig 3.d.).
In figura 4 se prezinta curbele de durata ale valorilor medii zilnice inregistrate in
cursul anului 2008 raportate la debitul mediu multianual (coeficienti moduli) la statii
hidrometrice din bazinele Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Jiu, Arges, Siret si Prut.





























Fig. 4. Curbele de durata la diferite statii hidrometrice (coeficienti moduli)



S.H. BISTRA - RAUL: VISEU
0.01
0.1
1
10
100
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K

S.H. PODARI - RAUL: JIU
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K


S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K

S.H. BUDESTI- RAUL: ARGES
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K


S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRU
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K

S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRET
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K


S.H. ARAD - RAUL: MURES
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K

S.H. OANCEA - RAUL: PRUT
0.01
0.1
1
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
p%
K


6
Scurgerea maxima
In anul 2008 cele mai mari valori ale debitelor s-au inregistrat in lunile de
primavara (martie-mai) in bazinele raurilor Somes, Mures, Crisuri, pe cursuri din Banat,
pe Oltul mijlociu si inferior, in bazinele Arges-Vedea, Ialomita, Buzau, Putna, Rm. Sarat,
Siretul inferior si rauri din Dobrogea. Viiturile produse la sfarsitul iernii si cele din prima
jumatate a primaverii au o origine mixta (pluvio-nivala), iar cele din sezonul de vara si
toamna au origine pluviala. Efectul combinat al precipitatiilor si cedarii de apa din
stratul de zapada datorat conditiilor meteorologice a determinat cresteri ale valorii
debitelor de apa in lunile martie si aprilie.
In luna iulie s-au produs viituri importante pe raurile Tisa, Bistra, Crasna, Oltul si
Jiul superior, Siret, Barlad, Prut si afluentii sai.
In luna decembrie s-au inregistrat cele mai mari valori ale debitelor in bazinul
mijlociu si inferior al Jiului si pe raul Cerna (Fig. 5.).
Du
narea
M
ures
Ol t
S
i
re
t
P
r
u
t
VII
IV-V
XII
III-IV
VII

Fig. 5. Scurgerea maxima. Luna producerii viiturilor.

Cele mai importante fenomene hidrologice s-au produs in ultima decad a lunii
iulie (23-31 iulie) cand s-au inregistrat cresteri deosebite ale nivelurilor si debitelor pe
raurile Tisa, Viseu, Vaser, pe cursul superior si mijlociu al Siretului, pe Suceava, pe
Prutul superior si pe cursul superior si mijlociu al Moldovei.
Variatia scurgerii maxime in cursul anului 2008 se poate evidentia si prin
reprezentarea grafica a coeficientilor moduli determinati la statii hidrometrice din diverse
bazine hidrografice (Fig. 6).


7
































Fig. 6. Variatia scurgerii maxime in cursul anului 2008 (coeficienti moduli)



S.H. BISTRA- RAUL: VISEU
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. PODARI- RAUL: JIU
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. SATU MARE- RAUL: SOMES
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. HOGHIZ- RAUL: OLT
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. CHISINEU CRIS- RAUL: CRISUL ALB
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
2. 5
3. 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. BUDESTI- RAUL: ARGES
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. ZERIND- RAUL: CRISUL NEGRU
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. SLOBOZIA- RAUL: IALOMITA
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. ARAD- RAUL: MURES
0. 0
0. 2
0. 4
0. 6
0. 8
1. 0
1. 2
1. 4
1. 6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. LUNGOCI- RAUL: SIRET
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. LUGOJ- RAUL: TIMIS
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
2. 5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

S.H. OANCEA- RAUL: PRUT
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmax lun
Kmax anual

8
In intervalul 23-31 iulie 2008 s-au inregistrat cresteri deosebite de niveluri si
debite, la nceput datorita precipitatiilor insemnate din nordul tarii si din Ucraina care au
avut ca efect in prima parte a acestui interval formarea de viituri puternice, cu niveluri
situate peste cotele de pericol pe cursul superior al Moldovei si pe afluentul sau
Moldovita, pe Suceava si afluentii sai, pe Siretul superior si mijlociu, pe Prutul superior,
pe Tisa, Viseu si Crasna, iar apoi datorita propagarii acestor viituri si pe cursurile mijlocii
ale Siretului si Prutului. De asemenea au fost depasite si cotele de inundatie i cele de
atentie pe multe ruri din nordul tarii.
Precipitatiile, care au generat aceste viituri majore au totalizat n intervalul 22-27
iulie cantitati ntre 150-250 l/m
2
, avand doua nuclee, care au produs doua viituri
succesive la interval de o zi. Debitele maxime au avut valori foarte mari, n unele
seciuni de ru din bazinele menionate depasind debitele istorice inregistrate n mai
1970 sau n martie 2001 pentru bazinele rurilor Vieu si Iza - sau cele din iulie 1969
inregistrate in bazinul Siretului i Prutului si au avut probabilitati de depasire mici, de
1% (o dat la o sut de ani) i 2% (o dat la 50 de ani).
O particularitate a viiturilor succesive din bazinul Siretului a fost c maximele au
avut valori apropiate. De exemplu:
- pe rul Suceava la staia hidrometric ibeni: prima viitur a avut un debit
maxim de 858 m
3
/s - 25.07. ora 10.00, iar cea de-a doua viitur un debit
maxim de 966 m
3
/s- 26.07. ora 21-27.07. ora 1
- pe rul Suceava la staia hidrometric Icani : prima viitur a avut un debit
maxim de 1640 m
3
/s -25.07. ora 16.00, iar cea de-a doua viitur un debit
maxim de 1946 m
3
/s -27.07. ora 4.00
- pe rul Siret la staia hidrometric Lespezi: prima viitur a avut un debit
maxim de 1561 m
3
/s - 26.07.ora 2.00, iar cea de-a doua viitur un debit
maxim de 1855 m
3
/s - 27.07 orele 16-17
- pe rul Siret la staia hidrometric Drgeti: prima viitur a avut un debit
maxim de 2410 m
3
/s - 28.07 orele 7-9 i cea de-a doua viitur un debit
maxim de 2676 m
3
/s - 29.07. ora 2.00.
Caracteristica viiturilor succesive produsein bazinele Viseului si Izei a constat n
faptul c cea de-a doua viitura a avut un debit maxim aproape dublu fata de prima.
Intensitatea viiturilor produse in bazinele afectate de inundatii se poate constata
si din amplitudinea diferentei dintre nivelul maxim atins si coat de pericol, precum si de
durata n care nivelurile s-au situat peste cotele de inundatie.


9
Astfel:
- pe rul Vieu n seciunea staiei Bistra nivelul maxim inregistrat in data de
27.07 ora 1 a depit cu 2m cota de pericol, iar cota de inundatie a fost
depasita timp de 18 ore;
- pe rul Iza la Strmtura cota de pericol a fost depasita cu 1.05 m in data de
27.07 ora 1, iar cota de inundatie a fost depasita timp de 14 ore;
- pe rul Suceava n seciunea statiei Icani nivelul maxim inregistrat n data de
27.07 ora 4 a depasit cu 1.7 m cota de pericol, iar cota de inundatie a fost
depit timp de 40 ore;
- pe rul Siret n seciunile staiiilor hidrometrice
o Lespezi, nivelul maxim inregistrat in data de 27.07 orele 16-17 a
depit cu 1.05 m cota de pericol, iar cota de inundatie a fost depasita
timp de 42 ore
o Nicolae Balcescu, nivelul maxim nregistrat n data de 28.07 orele 15-
16 a depit cu 2.25 m cota de pericol, iar coat de inundatie a fost
depit timp de 130 ore
o Drageti nivelul maxim nregistrat n data de 29.07 ora 2 a depit cu
0.94 m cota de pericol, iar cota de inundatie a fost depasita timp de
126 ore
- pe Prut n sectiunea statiei Oroftiana nivelul maxim inregistrat in data de
26.07 orele 13-15 a depasit cu 2.17 m cota de pericol, iar cota de inundatie a
fost depasita timp de 136 ore, iar in sectiunea Rdui-Prut, nivelul maxim
inregistrat in data de 28.07 orele 21-24 a depit cu 5.3 m cota de pericol, iar
cota de inundatie a fost depit timp de 116 ore.
Viiturile majore produse in cea de-a treia decada a lunii iulie 2008 care au produs
inundarea multor localitati si terenuri din bazinele rurilor Viseu, Iza, Suceava, cursul
superior al Moldovei, cursul superior si mijlociu al Siretului si cursul superior al Prutului
au inregistrat in unele sectiuni de ru, debite maxime mai mari decat debitele istorice si
au avut valori a cror probabilitate de depasire a fost de o data la 100 de ani.

In figura 7 se prezinta harta cu probabilitatile scurgerii maxime determinate la
statiile hidrometrice selectate. Probabilitati de depasire cuprinse intre 1% si 10% s-au
determinat in partea de nord si de est a tarii, la statii hidrometrice situate pe raurile Iza,
Viseu, Siret, Prut, Suceava si Moldovita.
10

Fig. 7. Scurgerea maxima. Probabilitati (%)

Scurgerea minima
Cele mai mici valori ale debitelor s-au nregistrat in lunile august si
septembrie in cea mai mare parte a tarii. In lunile noiembrie si decembrie s-au produs
valori minime ale debitelor in partea de nord-est a tarii, in bazinele raurilor Siret si
Prut, pe Oltul superior si mijlociu si in bazinele raurilor Vedea si Arges (Fig. 8).
Du
e
n
ar a
M
ures
Olt
S
i
r
e
t
P
r
u
t
XI-XII
IX
VIII
VIII
VIII-IX

Fig. 8. Scurgerea minima. Luna in care s-a produs.

11
In ceea ce priveste scurgerea medie lunara minima anuala in cea mai mare parte
a teritoriului tarii valorile debitelor medii lunare se situeaza sub probabilitatea de 75%.
Valori ale probabilitatilor debitelor minime lunare cuprinse intre 75% si 95% s-au
determinat la statiile hidrometrice situate pe cursul inferior ale Vedei si pe raurile din
Banat: Nera, Caras si Barzava (Fig. 9).
Debitele medii minime zilnice au valori ale probabilitatilor peste 80% pe raurile
Crisul Repede, Nera, Caras, Gilort, Bistrita (b.h. Olt), in bazinul superior al Dambovitei,
pe Doftana si pe cursul inferior al Buzaului (Fig. 10.).

Fig. 9. Scurgerea minima lunara. Probabilitati (%)

Fig.10. Scurgerea minima zilnica. Probabilitati (%)

12
In figura 11 sunt prezentate graficele coeficientiilor moduli rezultati din valorile
celor mai mici debite medii minime zilnice ale fiecarei luni din cursul anului 2008 precum
si media minima zilnica anuala raportate la valorile multianuale ale debitelor medii
minime zilnice la statii hidrometrice din principalele zone geografice ale tarii.




























Fig. 11. Variatia scurgerii medii minime zilnice (coeficienti moduli)




S .H . B IS T R A - R AU L : V IS E U
0 . 0
1 . 0
2 . 0
3 . 0
4 . 0
5 . 0
6 . 0
7 . 0
8 . 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K
K m i n l u n
K m i n a n u a l
S .H. POD AR I - R AUL : JIU
0. 0
1. 0
2. 0
3. 0
4. 0
5. 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lun a
K
K m in l un
K m in anual
S .H . S A T U M AR E - R AU L : S OM E S
0 . 0
1 . 0
2 . 0
3 . 0
4 . 0
5 . 0
6 . 0
7 . 0
8 . 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K
K m i n l u n
K m i n a n u a l
S.H. H OGH IZ- RAUL : OLT
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
2. 5
3. 0
3. 5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lun a
K
K mi n lun
K mi n anual

S .H . C H IS IN E U C R IS - R A U L : C R IS U L A L B
0 . 0
1 . 0
2 . 0
3 . 0
4 . 0
5 . 0
6 . 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K
K m i n l u n
K m i n a n u a l
S .H . B U D E S T I- R AU L : AR GE S
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
2. 5
3. 0
3. 5
4. 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
K m in l un
K m in anual

S .H . ZE R IN D - R A U L : C R IS U L N E G R U
0 . 0
1 . 0
2 . 0
3 . 0
4 . 0
5 . 0
6 . 0
7 . 0
8 . 0
9 . 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K m i n
K m i n l u n
K m i n a n u a l
S .H . S L OB OZIA- R AU L : IAL OMIT A
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
2. 5
3. 0
3. 5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
K m in l un
K m in anual

S .H . A R A D - R A U L : M U R E S
0 . 0
1 . 0
2 . 0
3 . 0
4 . 0
5 . 0
6 . 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K
K m i n l u n
K m i n a n u a l
S .H . L U NGOC I - R AU L: SIR ET
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
2. 5
3. 0
3. 5
4. 0
4. 5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Kmi n
K mi n l un
K mi n anual

S .H . L U G O J - R A U L : T IM IS
0 . 0
1 . 0
2 . 0
3 . 0
4 . 0
5 . 0
6 . 0
7 . 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2
L u n a
K
K m i n l u n
K m i n a n u a l
S.H. OAN CE AI - R AU L: P RU T
0. 0
0. 5
1. 0
1. 5
2. 0
2. 5
3. 0
3. 5
4. 0
4. 5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Km i n
K m in lun
K m in anual

13
Scurgerea de aluviuni in suspensie

Scurgerea medie anuala de aluviuni in suspensie, raportata la valorile medii
multianuale prezinta coeficienti moduli subunitari in cea mai mare parte a teritoriului
Romniei.
Cele mai mari valori ale debitelor medii de aluviuni in suspensie s-au produs
pe cursuri de apa din nordul tarii pe cursuri de apa din Maramures, din bazinul
superior al Somesului, Siretului si pe afluentii Prutului si pe cursul superior si mijlociu al
Muresului, iar cele mai mici valori ale coeficientilor modului (<1.00) pe rauri din vestul si
din jumatatea de sud a teritoriului (Fig.12).

Fig. 12. Scurgerea medie de aluviuni in suspensie. Coeficienti moduli.

In figura 13 sunt este prezentata variatia scurgerii medii de aluviuni in suspensie
raportata la debitele medii multianuale de aluviuni in suspensie la statii hidrometrice
amplasate pe rauri din diverse bazine hidrografice.





14



































Fig. 13. Variatia scurgerii medii de aluviuni in suspensie (coeficienti moduli)

S.H. BISTRA - RAUL: VISEU
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual
S.H. PODARI - RAUL: JIU
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual


S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual
S.H. CORNET - RAUL: OLT
0.0
0.5
1.0
1.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual


S.H. CHISINEU CRIS - RAUL: CRISUL ALB
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
4.5
5.0
5.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual
S.H. BUDESTI - RAUL: ARGES
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual


S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRU
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual
S.H. SLOBOZIA - RAUL: IALOMITA
0.0
0.5
1.0
1.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual


S.H. ARAD - RAUL: MURES
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual
S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRET
0.0
0.2
0.4
0.6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual


S.H. LUGOJ - RAUL: TIMIS
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual
S.H. OANCEA - RAUL:PRUT
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
K
Kmed lun
Kmed anual


15
Fenomene de iarna

In cursul anului 2008 formatiunile de iarna s-au manifestat in lunile ianuarie-
februarie si foarte putin in ultima parte a anului fiind caracteristice fenomenele de
gheata la maluri, sloiuri, naboi, ace de gheata.
Durata fenomenelor de iarna s-a situat in general mult sub valoarea medie
multianuala. Fenomenele de iarna au fost prezente mai mult pe cursuri de apa cu
bazine de receptie mici si in zone ale tarii cu altitudine mare.
Cele mai timpurii aparitii ale formatiunilor de iarna au fost inregistrate in ultima
decada a lunii noiembrie.
Formatiunile de gheata (gheata la maluri) au fost in extindere si intensificare in
zilele de 23 -25 noiembrie si au fost prezente pe cursurile superioare ale Muresului,
Oltului, Ialomitei, Bistritei, Moldovei, Trotusului, Putnei, Buzaului si pe unii afluenti ai lor.
S-a inregistrat curgere de nboi (zapada inghetata in albie) in bazinul superior si
mijlociu al Bistritei si pe unii afluenti ai Oltului si Argesului.
In luna decembrie formaiunile de gheata (gheata la maluri, pod de gheata,
naboi, sloiuri) au fost in extindere si intensificare, astfel ca la sfarsitul lunii erau prezente
pe raurile din toate bazinele hidrografice, predominand gheata la maluri si curgerile
frecvente de nboi pe Vieu, Some, Lpu, Mures, Aries, Trnava Mare, Oltul mijlociu
i pe afluenii lui, pe Ialomia, Bistrita si pe cursurile superioare ale Crisului Repede si
Timisului.
Cele mai tarzii disparitii ale fenomenelor de gheata s-au produs in general la
sfarsitul lunii februarie iar pe cursurile de apa mici din zonele montane in cursul lunii
martie.
Podul de gheata a fost un fenomen foarte slab reprezentat la majoritatea statiilor
hidrometrice in cursul iernii anului 2008, durata acestuia fiind in general sub media
multianuala .
In tabelul nr.1 sunt prezentate spre exemplificare date si informatii privind
fenomenele de iarna inregistrate la statii hidrometrice situate pe rauri din diverse zone
ale tarii.




16
Tabel nr.1
Fenomene de inghet produse in iarna anului 2008

Nr
crt


Raul

Statia
hidrometrica

Durata fenomenelor
de iarna
(zile)
Cea mai timpurie
aparitie a
fenomenelor de iarna
Cea mai tarzie
disparitie
a fenomenelor
de iarna

Durata podului de
gheata
(zile)
Produse
2008
Medie
multianuala
Produse
2008
Din
perioada
de obs.
Produse
2008
Din
perioada
de obs.
Produse
2008
Medie
multian.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Somes Satu Mare 18 45 28.12 16.11 20.02 26.03 - 19
2 Cr. Negru Tinca 3 29 - 16.11 07.01 16.03 - 21
3 Mures Alba Iulia 30 49 29.12 09.11 19.02 20.03 - 28
4 Olt Hoghiz 25 44 28.12 18.11 19.02 19.03 4 34
5 Arges Malu Spart 12 35 - 09.11 16.01 30.03 - 26
6 Siret Lungoci 16 58 - 09.11 18.01 30.03 - 18
7 Buzau Nehoiu 36 65 23.11 09.11 21.02 27.03 - 27
8 Prut Radauti 28 82 28.12 03.11 24.01 06.03 18 57