Sunteți pe pagina 1din 6

1858-1860

Se nscrie n octombrie 1858 n clasa a III-a la Scoala primara National Hauptschule (Scoala primara ortodoxa orientala) din
Cernauti. Frecventeaza aici si clasa a IV-a n anul scolar 1859/1860.Nu cunoastem unde face primele doua clase primare,
probabil ntr-un pension particular. Are ca nvatatori pe Ioan Litviniuc si Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici.
Cadre didactice cu experienta, nvatatorii sai participa la viata culturala si ntocmesc manuale scolare. Termina scoala primara
cu rezultate bune la nvatatura. Nu s-a simtit legat, afectiv, de nvatatorii sai si nu-i evoca n scrierile sale.
1860-1863
Se nscrie n septembrie 1860 la Ober Gymnasium, liceul german din Cernauti, nfiintat n 1808, singura institutie de nvatamant
liceal la acea data n Bucovina anexata de Imperiul habsburgic n 1775. Se impune n cursul anilor prin buna organizare
administrativa si marea severitate n procesul de nvatamnt. Profesorii se recrutau, cu precadere, din Austria, ntocmesc studii
si colaboreaza la publicatiile vremii. Se nfiinteaza si o catedra de romna, destul de trziu, dupa 1848. Este ocupata de Aron
Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu romnesc, n patru tomuri, tiparit la Viena ntre 1862 si 1865, cea dinti istorie a literaturii
romne n texte. Frecventeaza cursurile la Ober Gymnasium si fratii sai, Serban, Nicolae, Georghe si Ilie. Termina clasa I cu
rezultate bune la nvatatura. Nu are nota la romna pe primul semestru si este clasificat de Miron Calinescu, erudit n istoria
bisericii ortodoxe romne. Se nscrie n septembrie 1861 n clasa a II-a si are profesor de romna pe I. G. Sbiera, succesorul lui
Aron Pumnul la catedra, culegator din creatie populara si autor de studii de Tinuta academica. Il califica, n amndoua
semestrele, cu note maxime la romna. Obtine insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner, latina si la Johann Haiduk, pe
amndoua semestrele, la matematica. Mai trziu va marturisi ca ndepartarea sa de matematica se datora metodei rele de
predare. Se nscrie n septembrie 1862 din nou n clasa a II-a, frecventeaza cursurile numai primul semestru si se retrage, cum se
arata n catalog, ca "privatist" (elev-particular). Are note foarte bune la toate materiile. I. G. Sbiera i da la romna calificativul
"vorzglich" (eminent). Este remarcat de Ernst Rudolf Neubauer, profesorul de istorie, ca un elev cu nsusiri exceptionale. Poet,
prozator si ziarist, Ernst Rudolf Neubauer va fi primul director al liceului german din Radauti nfiintat n 1872. Inceteaza din
viata Ilie, n 28 decembrie n Spitalul ostirii din Bucuresti. Face primele clase la Ober Gymnasium din Cernauti, clasa a IV-a la
Liceul romano-catolic din Sibiu si se nscrie n septembrie 1861 la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie din Bucuresti;
pierde prin moartea lui Ilie pe cel mai aproape dintre fratii sai.
1864-1865
Demersuri la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice sa obtina o bursa pentru continuarea studiilor; nu sunt ncununate de
succes. Se angajeaza n noiembrie 1864 la Consiliul Permanent Judetean Botosani "scriitor al cancelariei sale". Face
corespondenta si ntocmeste actele oficiale. Are coleg pe George Manea Foxaneanu, care l numeste Mihael Eminescu probabil
pentru preocuparile literare. Isi da demisia n 5 martie 1865 si o motiveaza prin "dorinta de a urma studiile colegiale din
Gimnaziul Plenariu din Bucovina". Destinul l va conduce pe alte drumuri.
1866
Inceteaza din viata la Cernauti n 12/24 ianuarie Aron Pumnul, carturar si mare personalitate a luptei nationale n Bucovina sub
stapanirea austriaca. I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul, ntocmeste mpreuna cu ctiva elevi o brosura omagiala
Lacramioarele nvataceilor gimnasisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat ntr-a 12/24
ianuarie 1866; este difuzata n timpul ceremonialului funebru. Brosura cuprinde sapte poezii, toate fara titlu, cinci semnate: M.
Eminoviciu (privatist), St. Stefureac (cl. VI), I. Ieremievici (cl. V) iar E. Franzos si Ehrlih publica n germana. Poeziile
nesemnate apartin, probabil, lui I. G. Sbiera. Aron Pumnul este n poezia de debut a lui Eminescu, La moartea lui Aron Pumnul,
cum o ntituleaza editorii "geniul mare al desteptarii" Bucovinei. Cadenta si fluiditatea unor versuri ne dau dreptul sa
presupunem ca nu era la ntia poezie. Tot acum trimite Familiei din Pesta poezia
"De-as avea", care se publica n numarul din 25 februarie/19 martie 1866. Iosif Vulcan, redactorul revistei, o nsoteste cu o nota
redactionala. "Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de numai 16 ani, care cu primele ncercari poetice ne-
a surprins placut." Poezia e semnata: M. Eminescu, cum va proceda de aici nainte. O familie cu numele Eminescu se afla n
comuna Lupu, de lnga Blaj si un elev cu acest nume frecventeaza cursurile la liceul din Blaj. Intreprinde n aprilie-octombrie
prima calatorie n Transilvania pe urmele strabunilor sai. Il nsoteste pe Ioan Neamtu din Feldru, elev la Scoala reala greco-
ortodoxa din Cernauti. Intra n Transilvania prin pasul Tihuta, coboara pe Valea Somesului si ajunge la Dej de unde i scrie lui
Iosif Vulcan ca se afla n drum spre Blaj. La sfrsitul lui mai ajunge la Trgu-Mures, i cunoaste pe Ioan Cotta si Teodor
Cojocaru, studenti la teologie si calatoresc mpreuna pna la Blaj. Biografii sai sunt de parere ca dorea sa-si continue studiile n
orasul de pe Trnave.Avem n aceasta privinta numai marturii orale, nu si documente. Bogata activitate literara. Publica n
Familia "O calarire n zori" (15/27 mai), "Din strainatate" (17/29 iulie), "La Bucovina" (16/26 august), "Speranta" (11/23
septembrie), "Misterele noptii" (16/28 octombrie), iar n "Umoristul" (29 septembrie/11 octombrie) cealalta revista a lui Iosif
Vulcan "Asta vreau dragul meu", sub forma de cuplet. Incepe publicarea "novelei svedice" a lui Onkel Adam (Karl Anton
Wertterberg) "Lantul de aur", pe care o traduce din germana. Tot acum strnge material pentru romanul "Geniu pustiu", pe care
l elaboreaza n perioada preuniversitara si ramne n manuscris. Calatoria lui Eminescu n Transilvania marcheaza, remarca G.
Calinescu, intrarea n alta vrsta.
1867-1868
Este n trupa lui Iorgu Caragiale din octombrie 1867 si ntocmeste memorii catre organele administrative pe care le semneaza
"Iorgu Caragiale si asociatii sai". Din trupa lui Iorgu Caragiale trece n cea a lui Mihail Pascaly, care l angajeaza ca "sufleur II
si copist". In manuscrise se pastreaza mai multe piese copiate de el, care se joaca pe scena. I se ncredinteaza si interpretarea
unor roluri mai mici.Insoteste trupa lui Mihail Pascaly n turneul pe care l ntreprinde n Transilvania n mai-august 1868. Da
reprezentatii la Brasov, Sibiu, Lugoj, Arad si Oravita si i se face, pretutindeni, o primire triumfala. Publica n Familia poezia
"Ce-Ti doresc eu Tie, dulce Romnie" (2/14 aprilie 1867) una din cele mai cunoscute ode ale sale nchinate patriei, "La
Heliade" (18/30 iunie 1867), evocare a personalitatii "batrnului bard" care si trimite la "Ieremiada" lui Schiller. Viata n mediul
teatral sta la baza poeziilor publicate tot n Familia, "La o artista" 18/30 august 1868) si "Amorul unei marmure" (19
septembrie/1 octombrie), cu imagini din Mira, piesa de teatru care apartine anilor 1868 - 1869.
1869
Publica n Familia poeziile "Junii corupti" (31 ianuarie/11 februarie), nrudita cu "Geniu pustiu" prin evocarea atmosferei
revolutionare si "Amicului F. I." (30 martie/11 aprilie) nchinata lui Filimon Ilea, cu care se mprieteneste la Blaj n 1866, mai
trziu profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti. Se nfiinteaza la Bucuresti, n 1 aprilie, Cercul Literar "Orientul", cu
Grigore Haralamb Grandea, presedinte si V. Gr. Pop si I. Badescu, secretari; editeaza revista "Albina Pindului", orientata spre
creatia populara si literatura franceza si germana.Face parte din colectivul nsarcinat sa culeaga folclor n Moldova. Nu stiu sa fi
facut cercetari pe teren; manuscrisele cuprind un mare numar de texte din creatia populara. Publica ntr-o foaie volanta
ndoliata, n aprilie, oda funebra, "La moartea principelui Stirbey", ncetat din viata la Nisa, n 1/13 aprilie 1869. Foaia volanta
mai cuprinde o poezie de Vasile Demetrescu (V. D. Paun) si una de Ion (Ionita) Bodescu, cu care se va ntlni si mai trziu la
Botosani. Barbu Dimitrie Stirbey se face cunoscut prin masurile sale administrative. Eminescu se va referi la ele n articolele de
la Timpul, un deceniu mai trziu. Se nscrie n 2 octombrie la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena, ca
"ausserordentlich" (auditor extraordinar); nu avea bacalaureatul. Se nscrie n 20 octombrie n Societatea Literara Sociala
"Romnia", nfiintata n 1867; iar n 23 octombrie si n Societatea Literara Stiintifica a romnilor din Viena; initiaza demersuri
pentru unificarea lor. Il cunoaste pe Ioan Slavici (n. 1848), student la drept, care efectua stagiul militar; participa la sedintele
celor doua societati si leaga o prietenie exemplara.
1870
Frecventeaza n semestrul de iarna 1869/1870 cursurile de la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena. Asista la
prelegerile tinute de Robert Zimmermann, istoria filozofiei, filozofia practica, conversatii filozofice Karl Zigmund Barasch-
Rappaport, principii filozofice, exercitii filozofice si lecturi din Descartes, Spinoza si Leibniz, istorie si critica a notiunilor
divine, Theodor Vogt, introducere n filozofie pe baza Metafizicii lui Aristotel. Are rezerve fata de profesorii vienezi pentru
atitudinea lor fata de filozofia kantiana. Publica n ziarul Albina n doua numere din 7/19 si 9/21 articolul "O scriere critica". Ia
apararea lui Aron Pumnul mpotriva atacurilor lui Dimitrie Petrino din brosura, "Putine cuvinte despre coruperea limbii romne
n Bucovina" tiparita la Cernauti n 1869 aratnd ca meritul profesorului cernautean sta n faptul ca da "consistenta si constiinta
nationala maselor"si face din ele "o natiune". Publica n Familia n 18/30 ianuarie articolul "Repertoriul nostru teatral",
examinare critica a productiei romnesti teatrale si inaugureaza cu aceste articole intrarea sa n publicistica culturala. Publica n
Federatiunea din Pesta o suita de trei articole: "Sa facem un congres", (5/17 aprilie), "In unire e taria"(10/22 aprilie) si
"Echilibrul" (22 aprilie/4 mai, 29 aprilie/11 iunie); n care examineaza criza dualismului austro-ungar; ataca bazele sale
constitutionale si l califica "o fictiune diplomatica". Justitia ungara i intenteaza un proces de presa; nu cunoastem mersul si nici
sfrsitul sau. Inaugureaza cu articolele din Federatiunea semnate Varro, intrarea n publicistica politica. O delegatie de studenti
romni din Viena ntre care se afla si Eminescu face o vizita lui Al. I. Cuza la spitalul din Dubling. Il cunoaste la Viena pe Iacob
Negruzzi, care evoca ntlnirea n amintirile sale. Isi ncepe colaborarea la Convorbiri literare, cu poezia "Venere si Madona"
(15 aprilie), careia i urmeaza "Epigonii" (15 august) si proza "Fat-Frumos din lacrima"(1/15 noiembrie). O bogata
corespondenta cu Iacob Negruzzi, redactorul foii iesene.
1871
Aglaia, sora sa, se casatoreste la Ipotesti n 7 ianuarie cu Ioan Drogli, profesor n Cernauti; Au trei copii: Veturia, moarta de
mica, Georg si Ioan. Publica n Convorbiri literare n 1 martie poezia "Mortua est"; a treia poezie dupa "Venere si Madona" si
"Epigonii"; si retine atentia lui Maiorescu care i recunoaste talentul. Are loc la 8 aprilie sedinta de unificare a
celor doua societati studentesti din Viena; ocazie cu care ia nastere Societatea Academica Sociala Literara "Romnia juna" din
Viena; sunt alesi Ioan Slavici, presedinte, si Eminescu, bibliotecar; societatea, cunoscuta sub numele de "Romnia juna", se va
impune ca una din cele mai importante societati studentesti. Se tine serbarea de la Putna din 14-16 august, organizata de
studentii romni de la Universitatea din Viena. Slavici este presedinte al comitetului de organizare iar Eminescu, secretar.
Programata pentru august 1870 se amna din cauza izbucnirii razboiului franco-german. Poetul justifica aceasta hotarre ntr-un
articol, "Notita asupra proiectatei ntruniri la mormntul lui Stefan cel Mare la Putna", publicat n Convorbiri literare n 15
septembrie 1870. La serbarea care reuneste studentii din provinciile romnesti participa si personalitati ale vietii culturale
romnesti, expresie a solidaritatii nationale. Congresul studentesc propus de Eminescu si tine lucrarile dupa festivitate n 16/28
august; se adopta ca program de actiune a tinerei generatii lupta pentru unitatea culturala, care sa conduca si la cea politica. Se
nscrie n octombrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Viena; si si ntrerupe studiile n timpul pregatirii Serbarii de la
Putna si a Congresului studentesc.
1872
Frecventeaza cursurile Facultatii de Drept a Universitatii din Viena n semestrul de iarna 1871/1872 si semestrul de vara 1872.
Audiaza prelegerile profesorilor: Robert Zimmermann, istoria filozofiei, Theodor Vogh, pedagogie si logica, Rudolf Ihering,
drept roman, Heinrich Siegel, dreptul german, Karl Ludwig Ritter von Arndts, drept roman. Alaturi de prelegerile acestor
profesori frecventeaza si cursurile lui Lorenz Jacob von Stein, filozofia dreptului si economie politica, Franz Xavier von
Neumann-Spallart, statistica, Ernst Brcke, fiziologie si anatomie microscopica, Joseph Hyrtl, anatomie descriptiva si
topografica; asista la consultatii si disectii si participa la experientele de fizica ale lui Nicolae Teclu de la Academia Comerciala
din Viena. Manuscrisele cuprind un mare numar de texte din epoca studiilor vieneze.
Participa n septembrie, pentru prima oara, la sedintele "Junimii" iesene; unde citeste nuvela "Sarmanul Dionis" si poeziile
"Egipetul", "Inger si demon" si "Floare albastra". Publica n Convorbiri literare n 1 octombrie "Egipetul", fragment din
"Panorama desertaciunilor", poem de evocare a succesiunii civilizatiilor umane.Publica n Convorbiri literare n 1 decembrie si
1 ianuarie 1873 nuvela "Sarmanul Dionis". Epocii studiilor vieneze apartin nsemnarile filozofice si de drept, precum si marile
poeme ramase n manuscris.La ndemnul lui Maiorescu se nscrie n 18 decembrie cu o adeverinta de absolvire a Liceului din
Botosani; la Facultatea de Filozofie a Universitatii Friedrich-Wilhelm din Berlin; primeste peste cteva luni o bursa de la T.
Maiorescu, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice pentru trecerea doctoratului.
1873
Audiaza la Facultatea de filozofie a Universitatii din Berlin n semestrul de iarna 1872/1873, semestrul de vara 1873, semestrul
de iarna 1873/1874 si semestrul de vara 1874 prelegerile lui Eugen Dhring, filozofie si economie politica, Eduard Zeller,
istoria filozofiei, Hermann Bonitz, istoria filozofiei grecesti, C. N. Althaus, filozofia hegeliana, Karl Richard Lepsius, istoria
Egiptului, Karl Wilhelm Nitsch, istoria romana, Heinrich Dernburg, dreptul roman, Iohann-Christian Poggendorff, geografia
fizica, Hermann-Ludwig-Ferdinand von Helmholtz, fizica, Emil Du Bois-Reymond, stiinte naturale. Din cele patru cursuri pe
care le tine Dhring prezinta un interes aparte cele despre optimism si pesimism si economie nationala. Alaturi de cursurile
obligatorii, se preocupa de "psihologia popoarelor", disciplina ntemeiata de H. Steinthal si M. Lazarus n 1860. Manuscrisele
cuprind note de curs la Zeller, Droysen si Lepsius, un studiu, Economia nationala, un mare numar de extrase privind "psihologia
popoarelor".Gheorghe, fratele mai mare, locotenent n armata romna este pus n disponibilitate din cauza de boala. Se sinucide
la Ipotesti n 21 septembrie.
1874
Maiorescu privind trecerea doctoratului spre a ocupa catedra de filozofie la Universitatea din Iasi; pentru care nu se considera
pregatit sa tina prelegeri universitare; putea face comentarii de texte din Schopenhauer si Kant, ncepe traducerea tratatului lui
Kant, "Critica ratiunii pure"; si amna astfel sustinerea doctoratului la Berlin optnd pentru Jena, pretext fata de Maiorescu
pentru ntreruperea studiilor universitare.
Calatorie n august n Knigsberg, orasul lui Kant, la Cracovia si la Lemberg; investigatii n arhive; necesitatea unei pregatiri n
slavistica; traduce gramatica paleoslava, care ramne n manuscris.
Consiliul de Ministri l numeste, la propunerea lui Maiorescu, bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi cu ncepere din 10
septembrie, post n care va desfasura o sustinuta activitate pentru mbogatirea Bibliotecii Centrale cu publicatii din vechiul scris
romnesc.Delegat n comisii formate din profesori universitari si din nvatamntul mediu sa asiste la examene la institutiile de
nvatamnt iesene.
Ii raspunde Veronicai Micle n noiembrie 1874 la invitatia pe care i-o face sa participe la seratele ei literare.
Inceteaza din viata la Berlin, n 29 noiembrie, Serban, fratele mai mare, medic cu renume care studiase medicina la Ereangen,
Mnchen si probabil si la alte universitati germane. Este al treilea fiu al caminarului, dupa Ilie si Gheorghe, care sfrseste tragic
n plina ascensiune intelectuala.Colaboreaza la Convorbiri literare cu articole culturale si cu poezia "Imparat si proletar", prima
versiune a poemului "Umbre pe pnza vremii".
1875
Corespondenta cu F. A. Brockhaus, privind colaborarea sa la enciclopedia germana, Conversation Lexikon, prilej cu care
propune introducerea de noi articole, neacceptata de editor.Este nlocuit la conducerea Bibliotecii Centrale din Iasi n 1 iulie si
numit revizor scolar peste judetele Iasi si Vaslui.Dimitrie Petrino, succesorul sau la conducerea Bibliotecii Centrale, solicita
trimiterea sa n judecata pentru nereguli n gestiunea bibliotecii dar acuzatiile se dovedesc nentemeiate si instanta dispune
sistarea urmaririi.Activitate de un dinamism iesit din comun: inspectii la scoli, asistenta la examene, numirea si revocarea
personalului didactic, conferinte cu nvatatorii, rapoarte catre prefecturi si Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice. In aceste
mprejurari l cunoaste pe Ion Creanga (n. 1839), nvatator la Scoala nr. 2 din Pacurari, nceputul legendarei lor prietenii.Trimite
Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice n 19 iulie Tabloul general de organizare a scoalelor rurale din judetul Iasi; un
adevarat model de lucrare statistica prin conceptie si sistematizarea
(Raluca Eminescu- mama poetului)datelor, iar n 5 septembrie Tabloul general pentru organizarea scoalelor rurale din judetul
Vaslui. Il nsoteste cu mai multe anexe, o mica monografie a situatiei scolilor rurale din judetul Vaslui; cele doua Tablouri...
sunt folosite de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice ca instrumente de lucru. Duce la Cernauti brosura Rapirea Bucovinei
dupa documente autentice ntocmita de Ioan Slavici cu o prefata de M. Kogalniceanu. Brosura cuprindea documente privind
anexarea Tarii de Sus a Moldovei (numita mai trziu Bucovina) la Imperiul habsburgic n 1775.
1876
Tine n 1 martie n cadrul Prelectiunilor populare, organizate de "Junimea" ieseana conferinta Influenta austriaca asupra
romnilor din Principate; expunere teoretica n care sintetizeaza tezele conceptiei sale social-politice, pe care o reelaboreaza si o
publica sub forma de studiu n Convorbiri literare n 1 august.Continua activitatea ca revizor scolar si critica organele
administrative pentru lipsa de interes fata de scolile din mediul rural.Trimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice n 4
mai o replica drastica privind modul n care nu-si facea datoria.Consiliul Permanent propune n 18 mai destituirea sa din postul
de revizor scolar.Este redactor la Curierul de Iasi cu ncepere din 19 mai; si si schimba statutul n ziarist profesionist; ocupatia
convenea si personalitatii sale.Foaie oficiala, Curierul de Iasi ncepe sa apara n 31 martie 1868, cu o periodicitate neregulata;
"Partii neoficiale" i se rezerva o singura pagina.Publica informatii din razboiul din Balcani, cronici despre viata culturala
ieseana, prezentari de carti si ziare; "pagina neoficiala" ia aspect de publicatie enciclopedica.Se stinge din viata la Ipotesti n 13
august Raluca, mama sa, macinata de cancer. Este nmormntata lnga biserica ctitorita de caminar si de ea.Publica n foiletonul
Curierului de Iasi schita La aniversara (9 iulie) si nuvela Cezara (6, 11, 13, 15, 18 august) si n Convorbiri literare poeziile:
Melancolie, Craiasa din povesti, Lacul si Dorinta (1 septembrie), Calin (file din poveste) (1 noiembrie) si Strigoii(1 decembrie).
1877
Prezinta n 5 ianuarie n Colectorul literar pentru ambele sexe, care apare la Piatra Neamt; unde subliniaza importanta
publicatiilor provinciale n valorificarea creatiei populare.Informeaza cititorii n 29 aprilie despre bombardarea Calafatului de
artileria turceasca, act pe care l considera drept o agresiune. si exprima convingerea ca armata romna va juca un rol important
n razboiul din Balcani.Informeaza cititorii n 11 si 13 mai despre declararea independentei de guvernul romn.
Deschide cu articolul [ "O recenziune..."] publicat n Convorbiri literare n 1 august polemica cu G. Zotu n apararea "Logicii lui
Maiorescu" acuzat de plagiat; pe care o continua cu "Observatii critice", articol publicat n Curierul de Iasi (12 august); si
reprodus n Timpul n 6, 7, 8 septembrie; polemica pregateste plecarea lui la Bucuresti.Elogiaza n doua articole din 12
octombrie eroismul armatei romne n luptele de la Grivita si Plevna, pe frontul, din Balcani aflndu-se si Matei, fratele sau,
locotenent n armata romna.Paraseste n 25-26 octombrie redactia Curierului de Iasi; determina n configuratia Partii neoficiale
n curs de un an si jumatate o deschidere spre viata politica si economica si spre miscarea culturala si artistica.Incepe ntre 27
octombrie-4 noiembrie activitatea ca redactor la Timpul, cotidianul bucurestean, ntemeiat n 15 martie 1876; organ de presa al
Partidului Conservator.Publica n Timpul n 11, 13, 14, 18, 21 si 23 decembrie "Icoane vechi si icoane noua", studiu privind
tezele sale social-politice; model de tratare a problemelor politice prin discursul critic si limbajul elevat, rar ntlnit n presa
vremii.
1878
Gheorghe Eminovici, tatal sau, nstraineaza partea sa din mosia razaseasca de la Ipotesti sa acopere obligatiile dotale asumate la
casatoria Aglaei cu Ioan Drogli n 1871.Publica n Timpul n 3, 4, 7, 8, 10 si 14 martie "Basarabia, studiu istoric" privind
aceasta provincie romneasca campania de presa contra politicii anexioniste a imperiului tarist.
Inceteaza din viata D. Petrino n 4 mai; i recunoaste talentul; victima a "coteriei politice".Este scos din redactia Timpului
pentru orientarea politica ce o da ziarului. Trimis la Floresti, n Oltenia, la mosia lui N. Mandrea, unde ramne din mai si pna
n iulie; traduce primul volum al tratatului lui Eudoxiu Hurmuzachi Fragmente zur Geschichte der Rumnen. Se tipareste cu
titlul Fragmente din istoria romnilor n 1879.Inceteaza din viata n 4 august Stefan Micle, rector al Universitatii din Iasi;
Veronica Micle staruie pe lnga Eminescu sa intervina n reglementarea drepturilor la pensie dupa sotul ei.I. A. Cantacuzino,
redactorul sef al ziarului Timpului i cere lui Maiorescu ntr-o scrisoare din 19 octombrie sa intervina pe lnga Eminescu, care
transforma ziarul n tribuna a propriilor opinii.
Participa la Iasi la a XV-a aniversare a "Junimii" iesene n 12 noiembrie; I. L. Caragiale citeste "O noapte furtunoasa", iar I.
Slavici nuvela "Gura satului"; nu avem informatii ca poetul ar fi citit din scrierile sale.Publica n Convorbiri literare poeziile
"Povestea teiului", "Singuratate", "Departe sunt de tine"(1 martie) si evocarea "Pastele" (16 aprilie), cu referiri la Goethe,
Mozart, Rafael, Newton.
1879
Deschide n 18 aprilie campania de presa n afacerea Warszawsky si denunta ntr-o suita de articole abuzurile n rechizitiile
facute n timpul Razboiului de Independenta sub patronajul guvernului liberal; ruinarea taranimii.
Publica studiul "Cestiunea evreiasca" n 24 mai si 12, 13 si 21 iunie; cercetare economica sustinuta cu date statistice.
T. Maiorescu adreseaza ziarului Timpului o scrisoare cu data de 14 iulie 1879; cerndu-i sa faca cunoscut ca nu colaboreaza la
acest cotidian si nu-si asuma raspunderea pentru articolele publicate n coloanele sale.Angajeaza Timpul n 25 octombrie n
dezbaterea publica privind rascumpararea cailor ferate; demonstreaza ntr-o suita de articole ca se opera o afacere oneroasa
pentru statul romn.Publica n Convorbiri literare poeziile "De cte ori iubito", "Rugaciunea unui dac", "Att de frageda" (1
septembrie), "Afara-i toamna", "Sunt ani la mijloc", "Cnd nsasi glasul", "Freamat de codru", "Revedere", "Foaie vesteda",
"Despartire" ( 1 octombrie). Vine la Bucuresti Veronica Micle si este prezentata de Eminescu drept "logodnica sa".
1880
Sedinta de constituire a Clubului politic n 3 februarie, sub presedintia lui Emanoil (Manolache) Costache Epureanu si Theodor
Rosetti; ntocmesc si dau publicitatii Programul Partidului Conservator. Nu participa la constituire T. Maiorescu, P. P. Carp si
G. Gr. Cantacuzino, pe motiv ca Programul cuprindea numai generalitati, la care puteau subscrie si adversarii politici.Clubul
politic preia si ziarul Timpul si l numeste pe Eminescu redactor-sef; Emanoil (Manolache)Costache Epureanu i recunoaste
marea capacitate polemica n publicistica cotidiana.Matei, fratele mai mic, se casatoreste n 5 februarie cu Matilda Ilian,
profesoara de istorie din Braila; a doua oara se va casatori cu Ana Condeescu din Mizil iar a treia oara cu Silvia Maieru din
Bistrita; capitan n armata romna si veteran de razoi. inceteaza din viata la Bistrita n 12 decembrie 1929 n vrsta de 73 de ani.
Este singurul din fiii caminarului care se bucura de longevitate.Publica Studii asupra situatiei n 17, 19, 22 si 24 februarie prin
care si inaugureaza activitatea la ziarul Timpul ca redactor-sef; dezvolta tezele din Programul Partidului Conservator n sensul
conceptiei sale social-politice.Deschide campania de presa n 5 august n chestiunea dunareana; cea mai lunga campanie de
presa din activitatea sa publicistica n apararea suveranitatii nationale.Maiorescu publica la sfrsitul lui decembrie n revista
Deutsche Revue un nou program al Partidului Conservator, "Zur politichen Lage Rumniens": Eminescu l traduce si l publica
n Timpul n 31 decembrie cu titlul, "Despre situatia politica a Romniei".Este ocupat, tot anul, n publicistica cotidiana si
publica o singura poezie, "O, mama", n Convorbiri literare n 1 aprilie.
1881
Publica articolul "Patologia societatii noastre", n 4 ianuarie; examineaza, ca un clinician, starea societatii romnesti.
Comenteaza n doua articole din 8 si 12 februarie proiectul lui Vasile Conta privind reforma nvatamntului; respinge
propunerea de scoatere a studiului limbilor clasice din programele scolare.Publica Creditul mobiliar n 16 17, 18, 19, 23 iulie si
3 4 august, studiul fundamental, cu o excelenta documentare; demonstreaza ca institutia se nfiinta pentru operatii de
specula.Conducerea Partidului Conservator discuta n 22 noiembrie despre apropierea unor membri marcanti ai sai de Partidul
Liberal care primesc si functii n guvernarea liberala; intra n conflict direct cu conducerea Partidului Conservator; i numeste pe
cei care si abandoneaza principiile "saltimbanci politici!"Publica n Convorbiri literare poeziile "Scrisoarea I" (1 februarie),
"Scrisoarea II"(1 aprilie), "Scrisoarea III"(1 mai), "Scrisoarea IV" (1 septembrie). "Scrisoarea V" se publica postum n 1890;
"Scrisoarea III" o reproduce n Timpul n 10 mai; contemporanii vad n ea un pamflet antiliberal.Apare la Leipzig antologia
ntocmit de Mie Kremnitz, Rumnische Dichtungen, cu poezii traduse de Carmen Sylva. Sunt incluse si 21 poezii de Eminescu.
1882
Este nlocuit la conducerea ziarului Timpului si vine ca redactor-sef Grigore G. Paucescu cu ncepere din 1 ianuarie; ramne
redactor pentru partea politica, cu obligatia sa dea trei articole pe saptamna.
Se nscrie n "Societatea Carpatii" nfiintata n 24 ianuarie, cu scopul de a sprijini lupta nationala a romnilor de sub stapniri
straine.Publica n 28 martie darea de seama asupra volumului lui Ioan Slavici, "Novele din popor", care marca un moment
important n dezvoltarea prozei romnesti.Participa n 4 aprilie la sedinta "Junimii" bucurestene; citeste "Luceafarul".Evoca
ntr-un necrolog publicat n 25 aprilie personalitatea lui Vasile Conta, intelectual de nalta tinuta, prieten al lui Mihai Eminescu
si al lui Ion Creanga.Studentii din societatea "Romnia juna" din Viena tin n 5 iunie o sedinta festiva n onoarea "Junimii"
iesene si a Convorbirilor literare; elogierea operei lui Eminescu, cu ecou si n presa transilvaneana.Scrisoare trimisa Veronicai
Micle din Constanta n 16 iunie; vede pentru prima data Marea Neagra, "nemarginire pururea miscata".Sedinta a "Junimii"
bucurestene tinuta n 28 octombrie; lecturi din lucrarile pregatite pentru "Almanahul Romniei June" din Viena; se citeste si
"Luceafarul"; Maiorescu l citeste si la Buftea n familia Stirbey n 31 octombrie.Paraseste sedinta "Junimii" bucurestene din 17
noiembrie, n semn de protest pentru prezenta lui Al. Candiano-Popescu, participant la detronarea lui Al. I. Cuza; asupra acestei
chestiuni insista n repetate rnduri n publicistica sa.
1883
Constituirea Societatii Presei Romne n 13 februarie, cu B. P. Hasdeu presedinte, D. A. Laurian si G. Steriade vicepresedinti,
M. Minovici casier, Eminescu, I. G. Bibicescu si G. Missail membri; se opune alegerii lui C. A. Rosetti ca presedinte.Sedinta a
"Junimii" bucurestene tinuta n 30 martie; asista si Iosif Vulcan; i nmneaza poeziile:"S-a dus amorul", "Cnd amintirile", "De
acum", "Ce e amorul?", "Pe lnga plopii fara sot", "Si daca...", "Din noaptea"; se publica succesiv n Familia, ultima n 1884.
De acum se tipareste n volum cu titlul "Adio".Apare la Viena n aprilie "Almanahul Societatii Academice Social-Literare
Romnia Juna", n care se publica "Luceafaru"l, elaborat pe ntinderea a mai bine de un deceniu; este reprodus n Convorbiri
literare n august.Pleaca la Iasi ca delegat al ziarului Timpul, n 3 iunie sa asiste la festivitatea dezvelirii statuei lui Stefan cel
Mare; duce poezia "Doina", nsa nu o citeste n fata publicului.Publica n 15 iunie articolul "Mai lesne se torc"; critica politica
guvernelor ungare de maghiarizare a toponomiei si onomasticii romnesti.Este declarat n 28 iunie alienat mintal si internat la
"Institutul Caritatea" al doctorului Alexandru Sutu pentru "ngrijiri speciale".Apare n Convorbiri literare n 1 iulie "Doina",
invocatie a lui Stefan cel Mare, geniul tutelar al poporului romn.Conducerea Timpului o ia Mihail Paleologu, care publica n 3
iulie o notita la cronica prin care informeaza cititorii ca fostul redactor fusese atins subit de-o "grava boala", Cu plecarea lui
Mihai Eminescu din redactie nceta si epoca de glorie a cotidianului bucurestean.Pleaca la Viena la sfrsitul lui octombrie
nsotit de Alexandru Chibici Reuneanu, un vechi prieten al sau; este internat n Institutul de la Ober Dbling, azi cartier al
Vienei; cheltuielile sunt acoperite prin contributiile membrilor "Junimii" bucurestene. Editura Socec tipareste la sfrsitul lui
decembrie volumul M. Eminescu, Poezii cu un portret al poetului, o prefata de T.Maiorescu si ntr-o frumoasa tinuta grafica;
sunt reunite poeziile publicate ntre 1870 si 1883. Volumul marcheaza consacrarea sa definitiva ca mare poet; va cunoaste multe
reeditari si sta si la baza traducerilor n limbi straine.
1884
Maiorescu l viziteaza la Ober Dbling n 1 ianuarie nsotit de Constantin Popasu, varul sau; acesta poarta de grija poetului n
timpul internarii sale n spital.Inceteaza din viata n 9 ianuarie Gheorghe Eminovici, tatal poetului; este nmormntat la Ipotesti,
alaturi de sotia sa si Gheorghe, fiul sau.Scrisoare catre Alexandru Chibici Revneanu din 22/24 ianuarie; document biografic
fundamental privind stapnirea deplina a facultatilor intelectuale.Apare n Convorbiri literare, la 1 februarie, poezia "Diana"
elaborata ntre 1874 1882.Paraseste Institutul de la Ober Dbling n 14/26 februarie si ntreprinde o calatorie n Italia nsotit de
Al. Chibici Revneanu.Se sinucide la Ipotesti n 7 martie Nicolae; dupa Ilie, Gheorghe si Serban este al patrulea fiu al
caminarului care si sfrseste viata tragic; este nmormntat la Ipotesti alaturi de parintii sai si Gheorghe, fratele sau; numai ei
mai amintesc de prezenta familiei, peste veacuri la Ipotesti.Este numit prin decret n 24 septembrie subbibliotecar la Biblioteca
Centrala din Iasi. Preda n octombrie lectii de geografie si statistica la Scoala Comerciala din Iasi.Intocmeste lunar n februarie
iulie statele de plata pentru personalul bibliotecii si rapoarte catre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice; trimite adrese
pentru restituirea cartilor mprumutate si face propuneri pentru achizitionarea de noi publicatii.Apare n Convorbiri literare n 1
iulie "Sara pe deal"; poezie elaborata ntre anii 1871 1872.In august septembrie se afla la bai la Odessa; corespondenta cu Vasile
Burla si P. Novleanu cu informatii bogate privind timpul petrecut aici.
1886
Apare n Albumul literar n 15 martie scos de "Societatea Studentilor Universitari Unirea" din Iasi, poezia "Nu ma ntelegi",
elaborata n 1876-1880.Intocmeste n octombrie ultimul stat de plata pentru personalul bibliotecii; traduce, ca bibliotecar,
tratatul lui Franz Bopp, Kritische Grammatik der Sanskritic Sprache, demonstratie de amploare a capacitatii sale intelectuale;
manuscrisul n 3 caiete se pastreaza la "Biblioteca Centrala Universitara M. Eminescu" din Iasi.
Este internat n 9 noiembrie la ospiciul de la Manastirea Neamt.Apare n Convorbiri literare n decembrie poezia "La steaua",
elaborata n 1878-1883.
1887
Trimite de la Manastirea Neamt n ianuarie poezia "De ce nu-mi vii?"; scrisa naintea sederii de aici si care se publica n
Convorbiri literare n 1 februarie.Protesteaza n 26 ianuarie mpotriva initiativei lui Al. Vlahuta privind lansarea de subscriptii n
folosul sau.Paraseste ospiciul de la Manastirea Neamt n 8 aprilie si se stabileste la Botosani; este ngrijit de Henrieta, sora sa,
cu un rar devotament si de doctorul Francisc Iszok; l rentlneste pe Ioan (Ionita) Scipione Badescu stabilit la Botosani unde
redacta Curierul romn.(Ultima fotografie a poetului, realizata in atelierul Jean Bielig din Botosani la 1887)In iulie august se
afla la baile de la Hall din Austria, cu evidente ameliorari ale sanatatii.
Inceteaza din viata la Cernauti n 10/22 noiembrie Ivan Drogli, sotul Aglaiei; cu doua decenii mai n vrsta dect ea, casnicia nu
a fost dintre cele mai fericite; ramne sa se ngrijeasca de educatia si pregatirea scolara a lui Georg si Ioan, cei doi copii ai
lor.Veronica Micle i daruieste volumul ei de poezii, cu dedicatia "Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o marturie de nestearsa
dragoste."
1888
Corespondenta lui si a Henrietei cu Cornelia Emilian nceputa mai nainte, protectoarea lor n lunile de suferinta, la Botosani.
Apare ideea cumpararii unei case aici sa traiasca pna la sfrsitul vietii..Consiliu de familie la Ipotesti n 22 martie pentru
aducerea Aglaiei de la Cernauti, spre a trai mpreuna. Nici acest proiect nu se mplineste. Aglaia se recasatoreste la Cernauti n
18 februarie 1890 cu Heinrich Gareiss Edle von Gareiss, ofiter n armata austriaca; mbratiseaza cariera armelor si Georg si
Ioan, fiii ei, si ajung ofiteri n armata austriaca. Aglaia se stinge din viata la Cernauti n 30 iulie 1900, iar Georg si Ioan mor n
primul razboi mondial. Se stinge, cu ei, n linie directa, familia caminarului n Bucovina.Iacob Negruzzi propune n Adunarea
Deputatilor sa i se acorde lui Eminescu o pensie viagera pentru merite deosebite n literatura romna.Pleaca la Bucuresti n 12
aprilie, nsotit de Veronica Micle, spre marea suparare a Henrietei, uitata la Botosani care si va sfrsi viata n saracie, n 14
octombrie 1889.Traduce n august septembrie piesa lui Emilie Augier, "Le jouer de fute"; contemporanii o credeau scriere
originala.si reia activitatea publicistica n 13 noiembrie, cu articolul "Iconarii d-lui Beldiman", publicat n Romnia libera,
organul de presa al gruparii junimiste din Partidul Conservator; publica un nou articol, Iar iconarii, n 20 noiembrie; se ocupa,
tot de propaganda religioasa, prin icoane.Fondatorii ziarului Fntna Blanduziei l cheama n 4 decembrie sa deschida publicatia
lor; publica articolul Fntna Blanduziei, ca editorial programatic; cu aprecieri asupra filozofiei germane si vietii politice
europene. n 11 decembrie apare editorialul Fond si forma, pledoarie pentru reforme cuprinzatoare n sprijinul populatiei
productive; scris sub impresia rascoalei taranesti din martie iunie 1888 iar n 25 decembrie, articolul 1888, privire retrospectiva
asupra vietii politice din Europa.
1889
Publica n Fntna Blanduziei n 1 ianuarie articolul "Ziua de mne", profesiune de credinta n mentinerea pacii n Europa; se
ncheie cu acest articol activitatea sa ziaristica nceputa n 1870.Este internat n 2 februarie n Spitalul Marcuta, de unde este
transferat la "Institutul Caritatea".Incep n 8 aprilie formalitatile pentru acordarea pensiei viagere; este prea trziu.Inceteaza din
viata la "Institutul Caritatea" n 15 iunie; este nmormntat n Cimitirul Bellu. Inceteaza din viata Veronica Micle (3 august
1889) si Ion Creanga (31 decembrie 1889)."Ape vor seca n albie scrie G. Calinescu n biografia lui Eminescu si peste locul
ngroparii sale va rasari padure sau cetate, si cte-o stea va vesteji pe cer n departari, pna ce acest pamnt sa-si strnga toate
sevele si sa le ridice n teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale."