Sunteți pe pagina 1din 12

INTRODUCERE

Conservarea resurselor naturale este o problema fundamentala a omenirii , care odata


rezolvata va facilita si solutionarea celorlalte problem cu care secolul actual se confrunta.
Micarea de mediu , un termen care include conservarea resurselor i politica verde, este o
micare diversa, care are in vedere atat tiinele sociale cat si cele politice in ceea ce priveste
abordarea problemelor de mediu. Ecologitii susin gestionarea durabil a resurselor i grija
pentru mediul nconjurtor prin schimbri n politica public cat i in comportamentul
individual. Cu scopul de recunoatere a umanitii ca participant si nu duman al ecosistemelor,
micarea este centrat pe ecologie, sntate, i drepturile omului. Miscarile de mediu sunt cat se
poate de vaste i poate include orice subiect legat de mediul nconjurtor, conservarea, si
biologie, precum i conservarea peisajului, florei i faunei, pentru o varietate de scopuri i
utilizri.
Libera conservare are in vedere protejarea zonelor naturale pentru consum durabil,
precum i pentru consumul tradiional (vntoare, pescuit, capturarea)
Conservarea mediului este procesul n care implica conservarea aspectele naturale ale
mediului , prin rempdurire, reciclare, sau pentru controlul polurii, in vederea susinerii
calitatii naturale a vieii.
Sntatea mediului dateaz din timpul erei progresiste, i se concentreaz pe standardele
urbane, cum ar fi apa curat, tratarea apelor uzate , precum i creterea populaiei stabile.
Sntatea mediului se raporteaza deasemenea si la nutriie, medicin preventiv, imbatranire,
precum i alte preocupri specifice bunstarii umane. Este vzut ca un indicator pentru starea
mediului, sau un sistem de avertizare timpurie pentru ceea ce se poate ntmpla omului.
Justiia de mediu este o micare care a nceput n SUA n anii 1980 i urmrete o
conexiune intre sfera sociala si sfera ecologica , urmarind in acelasi timp prevenirea rasismului ,
cat si preocuparile legate de mediu.
Micarea anti-nuclear se opune folosirii unor tehnologii nucleare. Iniial aceasta miscare
a avut drept principal scop dezarmarea nuclear, insa mai trziu accentul a nceput s se
contrabalanseze spre alte probleme, n principal, pe proteste impotriva utilizarii energiei
nucleare.


DEFINIREA TEMEI

Asemenea unei adieri care strapunge un incendiu forestier, revelaiile eco-glasnost
din anii 1980 au hrnit furia unui public larg suprimat de regimul comunist. Ca rspuns la lipsa
de aciune a statului, cetenii au format sute de organizaii de mediu care au hotarat s ia
problema n propriile mini. Impactul politic al grupurilor de interese de mediu a fost
intensificat de dispariia autoritii centralizate i afinitate natural fata de problemele de mediu
i etnice n perspectiva sovietica. Ca urmare, grupurile de mediu au avut un rol essential in
schimbarea epocii sovietice i post-sovietice. ntr-o societate n care statul
a ncercat s organizeze i s controleze practic toate activitile sociale, rapida
mobilizare a organizaiilor neguvernamentale independente (ONG-uri) este
remarcabila i indic apariia unei "societi civile".
Cu toate acestea,insa, numeroasele obstacole rmn: birocraiei a descurajat iniiativele
cetenilor, iar autoritile, ameninate de de voci independente i puternice, au pus de cele mai
multe ori piedici, acestor noi masuri . Mai mult , comunicatiile reduse au contracarat
interactiuniile dintre grupuri, iar bugetul redus al acestora a impiedicat angajarea in cadrul
unui program pe scar larg. De asemenea , reformele economice si revoltele civile din acea
perioada au distras atentia, cel putin pentru o perioada, de la miscarile de mediu fapt care a
determinat o evolutie lenta a acestor grupuri de protest.

Studiu de caz: Impactul protestelor de mediu asupra pricipalelor puteri ale Rusiei

Prin prezentul studiu de caz se incearca evidentierea faptului ca protestele de mediu au
avut un impact crucial in dezvoltarea si evolutia principalelor puteri ale Rusiei.
Odata cu revelaiile politicii glasnost, cetenii au devenit contieni de faptul c
condiiile de mediu din cartierele in care locuiau erau departe de a fi favorabile, fapt care a
determinat amploarea ingrijorarii cu privire la problemele de mediu .
ntr-un sondaj efectuat de URSS Goskomstat din anul 1989 , 1 din 10 persoane
chestionate a afirmat faptul ca mediul a fost problema cea mai grav cu care tara s-a
confruntat.Surprinzator, curatarea si ingrijirea mediului a subclasat alte problemevizibile si
presante precum tensiunile etnice, nedreptate social, asisten medical, sracia, i crima.1
ntre anii 1990 i 1991, diferite anchete oficiale ale URSS Goskomstat au relevat c
aproape jumtate di populatia mediului urban consider condiiile de mediu din cartierele lor ca
fiind "nesatisfctoare".2 n iulie 1991, un alt sudiu efectuat de agenia rusa de statistica a
raportat c trei sferturi dintre cei interdeviati considera conditiile de mediu din orasul lor ca fiind
intolerabile 3
ntr-un alt sondaj realizat n regiunea din jurul Moscovei, n primvara anului
1990,degradarea mediului a fost clasat ca fiind cea mai importanta problema social. Dintre cei
intervievai, 98.1 la suta au evaluat problema ca fiind "importanta" sau "foarte importanta".4
Dintre toate problemele de mediu, cetenii sunt cel mai puternic antinucleari. Dou
referendumuri neoficiale efectuate n1990 ilustreaz cat se poate de pregnant dezacordul
populatiei pentru puterea nucleara . n luna februarie, alegtorii dinntr-un ora mic din Munii
Ural s- au prezentat la urne pentru a decide soarta staiei de Energie Atomica Bashkir, situata la
30 de kilometri distan. Referendumul organizat a atras un vot de 80 la suta din alegtori, 99 la
suta dintre acestia votand pentru oprirea imediata a constructiei centralei. Trei luni mai trziu, n
oraul rusesc din Voronej (populaie 895,000), un grup local a luat initiativa organizarii unui
referendum privind soarta unui sistem de incalzire urmana prin propulsie nuclear. 82 la suta din
populatia cu drept de vot au mers la urne, dintre care 96 la suta dintre acestia au votat impotriva
sistemului respectiv.
Miscarile de mediu au atras un mare respect din partea opiniei publice, n principal ca
urmare a eforturilor acestora de a descoperi adevrul despre condiiile ecologice. n primvara
anului 1990 un sondaj efectuat printre moscovii menionate anterior, a aratat fapul ca Micarea
Verde a ctigat ncrederea a peste 54 la sut din populaiei. Numai Biserica Ortodox Rus (64
la sut) i armata (56 la sut), au cantata mai mult. In josul listei a fost PCUS (39 la sut),
sindicatele profesionale oficiale (37 la sut), precum i guvernul (28 la sut) .





Miscarile de protest si puterea politica

Cel mai bun mod de a masura puterea micrii de mediu este prin examinarea impactului
acesteia asupra procesului de politica a guvernului. Cu scopul de a atrage admiratia publicului,
muli politicieni incearca o evidentiere a constientizarii problemelor de mediu i a dorinei
acesora de a le rezolva. Funcionari i politicieni viziteaza frecvent locuri ecologice fierbinti cu
scopul de a oferii masuri de prim ajutor . De exemplu, n august 1990, Boris Eln, preedintele
recent ales al Sovietului Suprem al Federaiei Ruse, a profitat de aceast perioad linitit politic
pentru a face un tur de trei sptmni din Siberia i Orientul ndeprtat, cu scopul unei evaluari a
conditiilor de mediu. Un an mai trziu, in Campania sa electorala pentru preedinia Rusiei, Eln
a fcut din nou un tur al principalelor pucte ecologice fierbinti, cum ar fi Regiunea Chelyabinsk
si Insula Sahalin.
Obsesia pentru consolidarea imaginii publice, a creat probleme chiar i KGB-ului, care a
avut mari dureri de cap in demonstrarea afinitatii acestei agentii pentru contientizarea
problemelor de mediu. n octombrie 1990, Agenia de tiri TASS a remarcat faptul c KGB-ul a
pregtit un raport de contestare a planurile militare de a utiliza un dispozitiv nuclear pentru a crea
o instalaie de stocare subteran pentru deeuri in apropierea Muntilor Ural, in oraul
Chelyabinsk.13 Cu ocazia aniversrii a saptezeci de ani de functionare a ageniei este prezentat
un proiect de securitate care ilustreaza responsabilitatea KGB-ului pentru problemele de mediu.
Proiectul a fost att de ndrzne, incat a pretins fapul ca agentia este partial responsabila pentru
decizia guvernului de a anula proiectul Siberian din 1986 referitor la diversiunea de rauri.
Atat autoritatiile locale, cat si cele nationale, apeleaza de cele mai multe ori la grupuri de
expertiza, din randul organizatiilor de mediu, cu scopul de a pune presiuni asupra unor decizii
care pot dauna populatiei. Relatia existent dintre oficialii de mediu si populatie constituie un
avantaj considerabil in lupta impotriva industriei birocratice.
Astfel, desi Ucraineni, i s-a cerut sa s depun o declaraie de impact asupra mediului (EIS)
pentru proiecte de dezvoltare, acestia au fost capabili de a face presiuni asupra Ministerului de
Mediu din Ucraina s renune la standardele lor i s accepte planurile diferitelor organizatii.
Potrivit unui oficial de la Agenia de Mediu, protestele independente desfurate de grupuri de
mediu, mpreun cu presiunea public au avut un rol esentialsi indispensabil in protejarea
diferitelor zone ale tarii, care, in aplicarea proiectului initial ar fi fost complet distruse.
Dovezi ale unei aliane n cretere ntre functionarii specializati pe problemele ecologice
i micarea de mediu, poate fi vzut prin orientarea agentiilor guvernamentale spre noile ziare
aparute specializate in probleme ecologice si chiar prin infintarea, alaturi de diferite grupuri
locale, a unor ziare care au ca punct central acest domeniu..n 1991, Agentia de Mediu din
Moldova a anunat publicarea unui ziar ecologic, Abe natura, odata cu inceperea miscarii Verzi
din Moldova. De asemenea Comitetul pentru Protecia Naturii s-a alturat unei ramuri locale a
All-Russian Society , o organizatie specializata in protejarea naturii, cu scopul infiintarii si
gestionarii unui ziar , Ziarul ecologic.

Miscarile de mediu si puterea economica

Protestele n cretere din anii 1980 au avut un impact puternic asupra economiei regiunii,
ecologistii facand presiuni pentru o solutionare mai rapida a problemelor legate de poluare.
n total, peste 1.000 de uniti de producie au fost nchise, permanent sau temporar, n 1989
pentru inclcarea regulilor de de protecie a mediului,.19 Doar in Moscova, 72 de linii de
producie au fost inchise.20 Un lider sindical a subliniat faptul c peste 100 de plante din
industria chimic au fost interzise n mijlocul anilor 1990, pe motivul ca acestea generau un mare
grad de poluare zonei in care culturile erau amplasate.21 Astfel, in 1990 au fost pierdute
5200000 de tone de ngrminte, 951000 de tone de suc, 400.000 de tone de celuloz, 387000
de tone de metanol, 500.000 de tone de polimeri, i peste 250.000 tone de cauciuc sintetic, fapt
care a generat o adevarata panica in randul economistilor care afirmau ca miscarile de protest ar
putea conduce Rusia catre un nedorit declin economic. 22 ntr-adevr, n raportul privind
performana economiei sovietice n timpul primul trimestru al anului 1990, s -a recunoscut faptul
ca economia Rusiei se afla intr-o scadere, declin generat in mare parte inchiderii in masa a
fabricilor care nu indeplineau conditiile ecologice de baza.
Energia este de asemenea un sector n care publicul si organizatiile de mediu practic au
eliminat deciziile politice. Rapoartele mass-media au sugerat constant c nicio central nuclear
nu a indeplinit conditiile de siguranta impuse, fapt care a generat o adevarata revolta in randul
publicului. Teribilul accident de la Cernobl, a forat, prin presiune publica, abandonarea a 60 de
proiecte, inclusiv mult disputatele Crimeea, Rostov, Tatariya, precum i staiile atomice de
energie de la Bashkiriya. Capacitatea de generare a acestor centrale a fost estimata la un total de
160 milioane kilowatts.24 , fapt care a obligat autoritatiile la o reevaluare completa a planurile
de dezvoltare a energiei nucleare.
Astfel, cu mai puin energie nuclear pe care s se bazeze n viitor, regiunea va
fi nevoita sa se axeze mai mult pe petrol, crbune, gaze naturale, precum i pe resursele
hidroelectrice. Insa, acestea opiuni sunt limitate, presiunea publica mpotriva deturnrii de ap i
de scufundare a terenurilor pentru proiecte hidroelectrice i mpotriva utilizrii n continuare a
centralelor electrice pe baza de carbune ingreuneaza si mai mult intreaga situatie.
ntr-una din primele sale aciuni, primul Consiliu Municipal ales n mod democratic,
a votat in mai 1990 stoparea construcia staiei Severnaya- planificata a fi cel mai mare
generator de gaz pentru incalzire i instalaii de putere din Europa.28 Acestia au subliniat c
pierderile masive de cldur n distribuie de reea, estimate la 25-40 la sut, ar putea fi reduse cu
o izolarea mai bun a conductelor de nclzire i construcii locale de dimensiuni mai mici
generatoare de cldur i alte facilitati.29
n mod neateptat, activismul de mediu a avut, de asemenea, un efect si n
zona de produse farmaceutice. O mare parte din medicamentele din regiune sunt produse de
de dou sectoare cu un trecut ecologic patat si anume, industria metalurgica i chimica
Protestele de mediu au oprit producia de produse farmaceutice de la Azot , ntreprinderea de
producie din Kemerovo, la Nairit Yerevan, i la topitorul de cupru din Kirovgrad. Potrivit
Ministrului de sanatate URSS Igor Denisov, industria farmaceutic intern a fost n msur s
ndeplineasc in anul 1990, 39 la suta din cererea Uniunii Sovietice pentru medicamente ,n
scdere de la 52 la suta in urma cu cinci ani. Denisov a prezis c producia intern ar putea
scdea pana la 30 la sut n 1991, datorita protestelor masive.32
n timpul pregtirii pentru a doua reuniune a Congresului Deputailor Poporului, n
Decembrie 1989, Comitetul Suprem Sovietic privind protectia Sanatatii Publice a remarcat de
asemenea criza de medicamente in care se afla URSS-ul. S- a raportat faptul c opoziia local a
mpiedicat amplasarea de fabrici pentru producerea de noi produse farmaceutice, inclusiv cele
producatoare de seringi de unic folosin, necesare pentru a evita rspndirea SIDA.33
Din cele 36 de proiecte farmaceutice al Ministerului Industriei Medicale i Microbiologice
programate pentru planul 1986-1990, 21 au fost oprite datorita refuzului forele locale din
opozitie de a aloca terenul necesar. 35 Reputaia Ministerului Industriei Medicale i
Microbiologice a suferit dramatic , fiind infatisat in randul populatiei drept un poluator
important si influent, care isi urmeaza propriul scop facand abstractie de alterarea mediul
inconjurator .

Miscarile de mediu si puterea militara

Sub regimul sovietic, armatatei i-a fost constant permisa poluarea flagranta a mediul
fcnd apel la imperativul de securitate naional, industria de aparare constituind o parte foarte
mare din economia tarii. Cu toate acestea, la sfritul anilor 1980 i nceputul anilor 1990
prerogativa de a aciona militar, fara a tine cont de opinia public, a inceput sa fie contestata, fapt
care a generat o crestere a miscarilor de mediu. n 1990, sectorul de aprare a fost supus unor
critici dure dup ce a fost implicat n deterioarea extreme de grava a vieii marine din Marea
Alb lng Arhanghelsk si dup accidentele industriale de la fabrica de explozibili din Gorlovka,
n estul Ucrainei i la o instalaie nuclear materiale de la Ust-Kamenogorsk n estul Kazahstan-
ului. Acestea i multe alte ciocniri au generat opresiunea publica , fata de activitiile militare,
care erau considerate a fi o adevarata ameninare pentru mediul inconjurator.
Vorbind la o conferin internaional privind controlul armelor de la Paris, n
Ianuarie 1989, ministrul de Externe Eduard evardnadze a anunat c URSS va ncepe
distrugerea stocurilor sale de produse chimice de la o unitate de arme, secreta o perioada destul
de mare de timp. Cetenii din Chapaevsk (populaie 97,000) au fost uimii in momentul in care
au aflat ca la doar douzeci kilometri de oraul lor se afla o unitate strist- secreta . Insa socul s-a
transformat repede intr-o indignare profunda fata de faptul c Ministerul Aprrii a ndrznit s
construiasc uzina in acea regiune dens populate fr a studia impactul asupra mediului i fr
consimmntul publicului. Acest fapt a determinat inceperea unei ample campanii de protest
care s-a concentrat asupra problemelor de siguran i a problemelor grave de poluare deja
existente din regiune, cauzate de ctre autoritile locale si uzinele chimice. O comisie de
experi destinata s incerce o conciliere cu protestatarii a concluzionat c echipamentele uzinei
sunt sigure , atata timp cat nu apar accidente neprevazute
Comunitatea a fost insa extreme de nemulumita cu astfel de constatri.
Cu 60.000 de semnturi n mn i rui protestatarii au frecventat constant amplasamentul
uzinei , incercand sa se opuna inceperii operatiunilor , fapt care a fortat Moscova sa trimita o alta
comisie pentru a evalua situatia.39 n august 1989, Comisia, condus de Nikolai Laverov,
preedinte al Comitetului de Stat al URSS de tiin i Tehnologie, a recomandat incetarea
activitatii uzinei de 50 de milioane de ruble, pe motivul gravelor problem de poluare existente in
regiune. Guvernul a fost de acord n cele din urm i a decis s transforme uzina si sa distruga
intregul stoc de arme chimice
n aprilie 1990, Radio Kiev a anunat c o comisie guvernamental condus de
academicianul Yevgenii Velikhov a recomandat dezmembrarea unei rachete balistice de
avertizare timpurie dintr-o staie aflata n apropierea oraului Mucacevo n Ucraina de vest si a
unui radar, n construcie din 1985, la un cost de 100 milioane ruble. Timp de doi ani, localnicii
au protestat impotriva construciei radarului pe motive de pericol pentru sntate din cauza
radiaiilor electromagnetice i din cauza volumului mare de ap care va fi folosit de catre
sistemele de racier. 700000 ceteni au semnat o petiie cernd nchiderea acesteia. n ianuarie
1990, micarea a ctigat puterea, insa cu toate acestea, locuitorii s-au plns c armata a accelerat
construcia. n luna august, Moscova s-a conformat n cele din urm aderat, cerand demolarea
statiei si restaurarea teritoriului pana la forma lui initiala.
Cel mai mare impact al micrii de mediu impotriva puterii militare l-a avut insa,
problema armelor nucleare , in special programul de testare de la Semipalatinsk. Uniunea
Sovietic efectuat primul test al unui dispozitiv atomice la Semipalatinsk pe 29 august 1949. De
atunci, se cunosc ca ar fi fost efectuate , pe stepa deluroas din estul Kazahstanului, peste 300 de
explozii nucleare. Dei locuitorii erau evacuati din zona nainte de un test muli oameni au vorbit
despre seria de abuzuri si musumalizari care aveau loc in acea zona. Pana in anii 1990, o
jumtate de milion de oameni au trit n imediata vecintate a intervalului de testare
Semipalatinsk. Ca rspuns la solicitrile publice, a fost trimisa in acea zona o comisie
guvernamental pentru a examina condiiile de sntate, precum i pentru a supraveghea arhivele
medicale. Comisia a stabilit ca, pana la 10.000 de persoane care locuiesc n mai multe regiuni
adiacente intervalului de testare au fost contaminate n timpul testelor atmosferice. Cercetatorii
au remarcat, de asemenea, c indicatorii de sntate n regiune au aratat un declin in timpul
perioadei de testare, dar de atunci mortalitatea a revenit la media naional. Cu toate acestea,
vorbim de meninerea unor rate ridicate de cancer, avort spontan, caderea parului, boli de piele,
depresie, si suicid n rndul populaiei regiunii. Guvernul sovietic a mpiedicat insa studii
aprofundate epidemiologice ale regiune prin meninerea unui control strict asupra datelor privind
sntatea.


Prima organizaie de opoziie a luat fiin in 1989, dupaa ce din cauza unui accident gazul
a fost ventilat in timpul unui test. n termen de un an,organizatia a colectat peste 1 milion de
semnturi pentru inchiderea sitului de testare Semipalatinsk. Tactica grupului a fost in principal
organizarea unor demonstratii in diverse orase din intreaga republica. Pn n anul 1991,Nevada-
Semipalatinsk a devenit cea mai mare organizaie i cel mai influent opozant din Kazahstan,
avand sprijin intr-o varietate de personalitati, de la intelectuali pana la oameni de rand.
Ca rspuns la presiunea tot mai mare, prim-ministrul sovietic Nikolai Rjkov a anunat n
noiembrie 1989 c testele ulterioare se vor opri pana la sfarsitul anului respectiv. O sptmn
mai trziu, Sovietul Suprem URSS a solicitat un studiu privind nchiderea permanenta a acestui
loc, invocand o rezolutie de urgenta de protectia a mediului, fapt care a determinat prelungirea
amanarii reinceperii testarii pana in martie 1990.
Conflictul Semipalatinsk culminat insa n 1991. Pn n primvara anului, Ministerul
Aprrii i aliatul su, Ministerul de Putere atomic i Industrie, au redus cererea lor de la trei
teste la doua si mai poi la un singur test inainte de inchiderea permanenta a acestui loc
Potrivit unor oficiali, Ministerul Aprrii al URSS a oferit iniial Kazahkstan-ului 250,000 de
ruble pentru cele trei explozii care urmau s fie efectuate n 1991, iar pana n iunie, armata a
ridicat oferta la 1 miliard de ruble. n iulie, se pare ca oferta a fost ridicata la 5 miliarde de ruble
insa doar pentru dou teste, insa se pare ca aceste plati nu au fost niciodata facute .Cum
ncercarea de lovitura de stat din nousprezece-douzeci i unu august 1991 a euat nchiderea
Semipalatinsk a devenit o realitate care nu mai putea fi evitata.. Pe 29 august a fost programata la
ordinul preedintele Nazarbaev, o explozie, acesta emitand un decret official de nchidere
imediata a sitului. Era prea tarziu pentru Ministerul Aprrii al URSS sa se mai opuna acestei
decizii, fapt care i-a constrains sa accepte fara alte interventii aceasta inchidere.






CONCLUZII

In ciuda succeselor majore, precum cel de la Semipalatinsk, majoritatea grupurilor
ProMediu sunt slab organizate, mici, i, adesea, cu o durata scurta de viata. In aprilie
1990, co-preedintele Partidului Verde din Leningrad a numrat aproximativ 60 de "organizaii
ecologice", n acest ora, dintre care majoritatea au avut mai mult de o duzin de membrii.
Grupurile de mediu se concentreaz de obicei pe o singur problem din localitatea lor. Ca n
orice alt parte din lume, coalitia dintre aceste grupuri este insa extreme de inghegata, grupurile
extinzandu- si spectrul ideologic catre tot mai multe si mai variate probleme . Sre exemplu,
Uniunea Cernobl, fondat n octombrie 1989, i propune s serveasc ca suport i grup de
advocacy juridic pentru victimele accidentului nuclear. De asemenea aceasta organizatie a
participat la importante operatiuni de curatare a zonei si la strangerea unor importante fonduri
pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a lucra.
Desi fiecare grup are propria sa agend, multe principii sunt similare, precum i
obiectivele exprese-ecologice care cuprind monitorizarea i evaluarea calitatii mediului, educaia
public, curatarea diferitelor zone i aciunea politic direct. De exemplu, ONG-uri de mediu
canalizeaza adesea o mare parte din resursele lor in programe de informare cu scopul de a- si
spori credibilitatea si de a oferi surse alternative de dezvoltare Dei agentiile guvernamentale
au fcut progrese majore n transferul de informaii catre domeniul public, mai rmn insa foarte
multe lucruri necunoscute care sunt pastrate ascunse si care trebuie accesate de catre grupurile e
mediu in vederea solutionarii acestora.
Mai multe date oficiale eliberate sunt considerate suspecte sau incomplete, grupurile de
mediu argumentand ca publicarea acestora ar fi un risc mult prea mare pentru politicieni, risc pe
care acestia nu sunt dispusi sa si-l asume, fapt care conduce grupurile la o mobilizare proprie
prin achizitionarea de eechipamente de monitorizare pentru realizarea unor studii independente.
Spre exemplu, Organizatia Mondiala Verde, folosind mai multe dispositive de monitorizare a
radiatilor a reusit sa demonstreze printr-o serie de sondaje neoficiale nivel ridicat de radiaii din
raul Yenisei, radiatii cauzate de cele 26 de instalatii nucleare.
De asemenea, ecologitii apeleaza la omologii lor din Vest pentru achizitionarea de
echipamente de monitorizare, precum si pentru schimul de informatii, informatii care sunt
considerate independente si credibile.Proiectul "Copiii de la Cernobil ale celor de la
. Greenpeace a condus la achizitionarea unui camion special dotat cu echipamente de
diagnosticare pentru a cltori n zonele afectate cu scopul de a evalua conditiile de mediu si
solutiona problemeleexistente.
Deoarece membrii ONG-urilor includ oameni de tiin de nalt calificare, grupurile au
de multe ori scopul de a servi ca o surs independent de expertiz atat pentru public, cat si
pentru factorii de decizie politic.Fondul Ecologic Chelyabinsk, de exemplu, apeleaza frecvent la
specialistii medicali si stiintifici pentru a evalua i pentru a informa publicul despre condiiile
de mediu.
De asemenea, multe grupuri de mediu pun un accent puternic pe educarea publicului, n
special a tinerilor, despre ecologie i mediu. Activitii descriu adesea publicul larg ca fiind
"ecologic analfabet"-o consecin a dezinformarii practicate de guvernului sovietic. Este foarte
dificila insa schimba opiniile oamenilor, pentru a ii determina s neleag gravitatea situaiei in
care se afla. Pentru a corecta aceast atitudine., multe grupuri au deschis biblioteci de mediu ,cu
donaii care de multe ori provin din strintate, precum i incercarea de educarea a publicului
prin propriile lor publicaii,prin mass-media, chiar si prin scoli.
n ciuda succeselor lor, organizaiile de mediu au ntmpinat obstacole serioase. Deoarece
organizarea de asociaii independente a fost interzis pentru att de mult timp de ctre Uniunea
Sovietic a descurajat n multe regiuni, grupurile de mediu care erau nevoite sa consume o parte
considerabil a energie de lucru doar pentru a se stabili, majoritatea grupurilor trezindu-se intr-o
lupta pe dou fronturi, atat ecologice cat i politice. Insa, determinarea grupurilor de mediu a
reusit sa strapunga in mare parte aceste neajunsuri. Organizaiile sunt din ce n ce mai
profesioniste reusind tot mai usor sa capteze atenia i sprijinul organizaiilor internaionale de
mediu.
Scara de deteriorare a mediului n fosta Uniune Sovietic, necesit insa msuri
costisitoare,iar lipsa acuta de resurse poate duce la o grava problema ecologica.Pentru a ajunge
la un compromis satisfctor ntre obiectivele de protecie a mediului i mbuntirea bunastarii
populaiei o societatea trebuie s neleag consecinele aciunilor sale, att pentru
economie i pentru mediul nconjurtor Astfel, micarea de mediu are un rol proeminent
in promovarea publica a constientizarii cu privire la importanta unei societi nepoluat i
sntoase.