Coroana de substitutie reprezinta un mijloc de terapie protetica ce restabileste in intregime
morfo-functional coroana unui dinte cu leziuni intinse in suprafata si profunzime.
Inlocuirea coroanei naturale a dintelui prin artificiu coronar solizarizat la radacina dintelui prin dispozitiv radicular se numeste agregare radiculare intrinseca. Aceasta metoda are indicatii restranse si bine precizate .Face apel la devitalizarea dintelui si cere desfintarea coroanei clinice a acestuia. Coroana de substitutie este o restaurare protetica unidentara de substitutie a coroanei dentare, formata dintr-un dispozitiv radicular, prevazut cu placuta si inel si un dispozitiv coronar sub forma de caseta sau semicaseta. Contraindicatii: Coroanele de substitutie sunt contraindicate cnd radacina este adnc situate n apofiza alveolara.
Cerinte fata de coroana de substitutie. Orice coroana de substitutie, indiferent de particularitatile sale de constructie, de materialul din care va fi confectionata si procesele tehnologice, este alcatuita din doua dispozitive: coroana si pivot. Din punct de vedere clinic si tehnic deosebim cerinte generale fata de coroana de substitutie si particulare fata de pivot. Coroanele de substitutie trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: a. sa nu traumeze tesuturile n zona coletului bontului radicular; b. sa nchida ermetic canalul radicular; c. sa aiba o retentie corespunzatoare; d. sa nu mareasca dimensiunea verticala de ocluzie; e. sa corespunda parametrilor fizionomici.
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE A COROANEI DE SUBSTITUTIE Etapele clinice constau n: a. intervent examinarea pacientului n scopul interventiei iei stomatologice; b. diagnosticul si indicatia terapeutica; c. preparatia dintelui; d. amprentarea; e. proba si adaptarea coroanelor; f. cimentarea coroanei. 1 1..Realizarea modelului. Modelul reprezinta copia pozitiva a cmpului protetic redat cu cea mai mare exactitate. Este realizat prin turnarea pastei de ghips n amprenta sau prin electroplacare. Recomandari tehnologice pentru obtinerea caracteristicilor a. pasta de ghips este turnata si amprenta se vibreaza permanent, dar temperat; b. par dimensiunea particulelor, ticulelor, timpul de priza, expansiunea si rezistenta mecanica sunt factori fizici importanti pe care unii producatori i mentioneaza pe eticheta ambalajului; c. deformarea amprentei se poate produce daca se rastoarna dupa ce a fost umpluta cu ghips si presata cu putere peste o alta cantitate de ghips de pe masa de lucru; d. impregnarea amprentei cu apa, glicerina sau ulei s-a constatat ca reduce rezistenta la rupere (zdrobire) a modelului de ghips care a fost turnat. 2. Confectionarea machetei. Macheta pe ntru coroana de substitutie Macheta viitoarei coroane prezinta raport de contact intim cu modelul bontului dentar pe toate suprafetele lui.
Tehnici pentru obtinerea machetei a. Tehnica racirii gradate; b. Tehnica prin picurare; c. Tehnica de obtinere a capei prin ambutisarea unui disc din material plastic; d. Tehnica de obtinere a machetei prin aditie dupa conceptia scolii gnatologice; e. Folia de ceara si picurare. 3. Ambalarea machetei; obtinerea tiparului. reprezin Tiparul reprezinta ta o cavitate delimitata de pereti din material refractar. Apare ca faza intermediara n procesul tehnologic de confectionare a machetei si a viitoarei proteze. Tiparul se obtine n urma efectuarii a doua operatiuni: *Prin acoperirea machetei cu pasta de masa de ambalat (cunoscuta sub numele de ambalare) dupa 20 30 min., se produce fenomenul de priza (devine un corp solid); *Prin arderea machetei (ceara sau masa plastica). 4. Topirea turnarea. Reprezinta faza tehnologica n care se materializeaza piesa protetica metalica. Aceasta operatiunii faza cuprinde urmatoarele operatiunii: : a. de alegere calitativa si cantitativa a aliajului; b. de topirea lui; c. de introducere n tipar. 5. Dezambalarea. Este marcata de evidentierea coroanelor turnate care fac corp comun cu tijele de turnare si conul de turnare. Masa de ambalat se fragmenteaza si se desprinde de pe metal odata cu introducerea n apa. ndepartarea totala se efectueaza fizic prin actionarea spatulei n locul unde persista sau prin-un jet de nisip (particule de grund) care este proiectat pe suprafata microprotezei, fiind vehiculat de aerul comprimat. . Prelucrarea coroanei. . Dupa ce tijele sunt sectionate urmeaza prelucrarea, finisarea si lustruirea microprotezei. Restaurarile protetice fixate n cavitatea bucala vor prezenta intotdeauna suprafete extrem de netede, suficient de lustruite, pentru a nu adera saliva si resturi alimentare, sa se formeze depozite, care se coloreaza si devin neaspectuase. COROANA DE SUBSTITUTIE TIP RICHMOND Aceasta constructie este alcatuita din dispozitiv radicular compus, prezentat de pivotul sudat la inelul cu capac si consolidate cu dispozitivul coronar. n timpul de fata inelul cu capac sau capa se stanteaza dupa tehnologia confectionarii coroanelor metalice de nvelis sau poate fi realizata prin turnare o data cu dispozitivul radicular. Coroana de substitutie tip Richmond datorita inelului cu capac (capei) nchide bine canalul radicular si este un dispozitiv de protectie ce mpiedica patrunderea salivei n canalul radicular care poate duce la descementarea lucrarii cu toate urmarile, ntareste peretii bontului supragingival si se contrapune fortelor de rotatie.
Etapele tehnice de laborator model 1. Confectionarea modelului ului cu bont mobilizabil; Turnarea amprentei 2. Confectionarea machetei dispozitivului radicular compus din pivot, placuta inel; 3. Realizarea suprafetei interne; 4. Realizarea fetelor proximale; 5.Modelarea morfologica a suprafetei ocluzale; 6. Realizarea fetelor orale; 7. Realizarea fetei vestibulare; 8. Adaptarea cervicala si definitivarea marginilor; 9. Finisarea, toaleta si detensionarea machetei;
Student : Bilboi Alin Constantin Grupa : 5 An 3 MD