Zaharia Stancu

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Sigla academia romana.gif Membru titular al Academiei Romne
Zaharia Stancu
Zaharia Stancu.jpg
Na?tere 5 octombrie 1902
Salcia, Romnia
Deces 5 decembrie 1974 (72 de ani)
Bucure?ti, Republica Socialista Romnia
Ocupa?ie poet, romancier
Partid politic Partidul Muncitoresc Romn
Partidul Comunist din Romnia
Na?ionalitate romna Flag of Romania.svg
Studii Facultatea de Litere din Bucure?ti
Parin?i Tudor Stancu Mitroi ?i Maria (n. Delcca Bratu)
Fra?i trei
Casatorit(a) cu Nicolina Paun
Copii Horia, medic ?i scriitor
Activitatea literara
Activ ca scriitor 1920 - 1974
Mi?care/curent literar realism, realism socialist, naturalism
Opera de debut 1920 - Mai pu?ina ingratitudine, ziarul Victoria din Turnu Magurel
e
Opere semnificative Descul?, Jocul cu moartea, ?atra, Padurea nebuna, Antolo
gia poe?ilor tineri
Laureat al Premiului Herder
Director al Teatrului Na?ional din Bucure?ti
Deputat n Marea Adunare Na?ionala
modifica Consulta?i documenta?ia formatului
Literatura romna
Pe categorii
Istoria literaturii romne
Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporana
Curente n literatura romna
Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Simbolism - Naturalism
Modernism - Tradi?ionalism
Semanatorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism
Scriitori romni
Lista de autori de limba romna
Scriitori dupa genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi
Poe?i - Esei?ti
Nuveli?ti - Proza scurta
Literatura pentru copii
Portal Romnia
Portal Literatura
Proiectul literatura
v d m
Zaharia Stancu (n. 5 octombrie 1902, Salcia, jude?ul Teleorman - d. 5 decembrie
1974, Bucure?ti) a fost un scriitor romn, poet, romancier, prozator, director de
teatru, jurnalist ?i publicist, academician, laureat al Premiului Herder.
A fost ?i continua sa fie controversat din cauza atitudinii politice reflectate n
parte din literatura sa.
Zaharia Stancu ?i-a nceput cariera literara ca gazetar ?i poet liric, a devenit u
n militant activ de stnga, romancier angajat dupa razboi, n primii ani ai puterii
populare. Ulterior a scris proza realista, naturalista, marcata nsa de un lirism
specific. A renceput sa scrie poezie n ultimii ani ai vie?ii.
Romanul sau Descul? (1948) a fost masiv promovat n perioada comunista, fiind cel
mai tradus roman al unui autor de expresie romna ?i parcurgnd globul n sandale de au
r, dupa cum i placea autorului sa spuna. A fost tradus n 24 de limbi pna n 1988, prin
tre altele, existnd o traducere ?i n limba japoneza.[1]
Cu toate acestea, n opinia mai multor critici, car?ile lui importante sunt romane
le ?atra, Jocul cu moartea ?i Padurea nebuna (Dili-orman; doua cuvinte provenite
din doua limbi, care definesc aria sa natala, Diliorman sau Teleorman).[2][3][4]
[5]
Cuprins [ascunde]
1 Biografie
2 Controverse politice, acuze de oportunism. Antifascism ?i proletcultism
2.1 nainte, n timpul razboiului mondial ?i imediat dupa acesta
2.2 Anii 50-60. Conflictul cu Ceau?escu
2.3 Acuzat de a fi fost agent al Siguran?ei Statului
2.4 Dupa Revolu?ia din 1989
3 Opera lui Zaharia Stancu n teatru ?i film
4 Repere biografice importante ordonate cronologic
5 Opera
6 Referin?e critice
7 Note
8 Bibliografie
Biografie[modificare | modificare sursa]
Zaharia Stancu s-a nascut n 1902 n localitatea Salcia, jude?ul Teleorman, n Cmpia Du
narii. Dupa ce a abandonat ?coala la vrsta de 13 ani, a lucrat n diverse meserii pn
a n 1919, cnd ?i-a continuat studiile de literatura ?i filosofie la Universitatea
din Bucure?ti.
Dupa ce a primit diploma de licen?a (1933), a lucrat ca editor, a condus sau a c
olaborat la reviste precum Azi, Lumea Romneasca, Revista romna, Gndirea.
A fost recunoscut att ca poet ct ?i ca prozator de valoare nca din perioada interbe
lica, in cercurile literare ?i de catre publicul larg.
Gloria ?i recunoa?terea majora le-a cunoscut nsa dupa razboi, fiind promovat de p
uterea comunista din ra?iuni ideologice.
A fost director al Teatrului Na?ional din Bucure?ti (1946-1952, 1958-1968), memb
ru al Comitetului de direc?ie al Editurii pentru Literatura ?i Arta (din 1948),
pre?edinte al Uniunii Scriitorilor (din 1947) ?i al Societa?ii Scriitorilor Demo
cra?i din Romnia (din 1948). A publicat romanul Descul? n anul 1948, opera sa anga
jata fiind inclusa n toate programele ?colare din perioada comunista.
A fost exclus din Partidul Muncitoresc Romn, apoi reprimit.
A fost descris ca intelectual de servici al regimului[6] din cauza faptului ca s-a
manifestat oportun la adresa unor scriitori ca Howard Fast sau Boris Pasternak.
n 1955 a devenit membru titular al Academiei Republicii Populare Romne[7], dupa ce
se afirmase deja plenar n via?a politica, ca deputat n Marea Adunare Na?ionala (1
948-1952), imediat dupa proclamarea Republicii. n 1966, la un an de la instalarea
la putere a lui Ceau?escu, Stancu a preluat, pentru al doilea mandat, ?efia Uni
unii Scriitorilor.
A fost sarbatorit cu fast la aniversarea a 70-a.
A ncetat din via?a n 1974, la vrsta de 72 de ani.
Controverse politice, acuze de oportunism. Antifascism ?i proletcultism[modifica
re | modificare sursa]
nainte, n timpul razboiului mondial ?i imediat dupa acesta[modificare | modificare
sursa]
n perioada interbelica, Zaharia Stancu a trecut de la orientarea gndirista la soci
alismul militant.[8]
n razboi a avut o atitudine vehement antifascista, accentuata spre finele conflic
tului, fapt pentru care a petrecut un scurt timp de deten?ie n lagarul de la Trgu-
Jiu. A fost acuzat de catre unii critici (Ion Coja) ca a manifestat o atitudine
antifascista din oportunism.[9]
n 1945, Zaharia Stancu a publicat Zile de lagar, n care istorise?te momentele petr
ecute n lagarul din Trgu-Jiu (1942-1943).[10]
Pentru simpatiile sale de stnga, publicistul a fost internat alaturi de al?ii, pr
ecum Victor Eftimiu, Mihai Ralea, Ion-Gheorghe Maurer, Zaharia Boila. Printre al
tele, n volum, el a relatat faptele de glorie care l-au apropiat de mi?carea comu
nista. n anii 1930, laudase activitatea ministrului de Externe Nicolae Titulescu,
promotorul destinderii rela?iilor romno-sovietice.[11]
Ion Coja descrie situa?ia astfel: n Zile de lagar, Zaharia Stancu, acest profitor al
diferitelor regimuri (culminnd cu parvenirea totala din perioada comunista), car
e nu a luptat pe front nici macar o zi, ?i permite, tocmai pentru a scuipa laturi
le de pe trecutul sau duplicitar ?i a se cura?a de mizeria burgheza n fa?a comuni
?tilor, sa scrie despre martirul poet Radu Gyr. [9]
La Lumea Romneasca, angajase redactori comuni?ti urmari?i de Siguran?a. Scriam cu
pistolul pe masa ?i ma mir ?i astazi cum nu s-a gasit atunci un nebun sa-mi gaur
easca ?easta, scria Zaharia Stancu. n deten?ie, s-a remarcat printr-o greva a foam
ei, ce a ?inut 10 zile. De la Maurer a renva?at atunci cum sa mannce fara sa-i fie
rau. Meniul trebuia sa con?ina zeama de lamie, zeama de portocale, mai trziu ceai,
pe urma lapte, fara pine ?i carne.
Anii 50-60. Conflictul cu Ceau?escu[modificare | modificare sursa]
n 1951, Stancu a publicat volumul Calatorind prin URSS. Note ?i impresii de drum.
[12]
El a scris despre edificii semnificative pentru mi?carea comunista interna?ionala.
S-a plimbat pe sub zidurile Kremlinului, a vizitat Muzeul lui Lenin, Mausoleul
lui Lenin, Galeriile Tretiakov, Biblioteca Lenin, Muzeul Marii Revolu?ii din Oct
ombrie, strada Gorki, Pia?a Ro?ie. Cu evlavie, n numeroase rnduri, Stancu ?i-a afirm
at dragostea ne?armurita fa?a de marea putere sovietica ?i genialul parinte al popoar
elor Iosif Stalin. Mna i tremura cnd a?terne cteva gnduri n car?ile de oaspe?i ale in
u?iilor vizitate. Cople?it de emo?ie a stat la capatiul lui Lenin, care doarme somn
greu, adnc, dupa o via?a de zbucium ?i lupta, de truda ?i triumf.
Ai vrea sa traie?ti mereu la Moscova, sa treci mereu pe lnga zidurile ro?ii-rugini
i ale Kremlinului, vechi parca de cnd lumea, sa-?i arunci privirile la sutele de
ferestre luminate, ntrebndu-te: dincolo de care din ele, la acea ora de noapte, cnd
ntunericul atrna ca un ciorchine uria? deasupra ora?ului, lucreaza tovara?ul Iosi
f Vissarionovici Stalin?, nota, n alte pagini, scriitorul.
Stancu a fost exclus din Partidul Muncitoresc Romn, n timpul verificarilor membril
or de partid (1950). A facut ntruna cereri sa fie reprimit. Gheorghiu-Dej ?i-a da
t acordul, nsa mai tinerii membri ai Biroului Politic s-au opus. Cel mai virulent
a fost Nicolae Ceau?escu.
Primul secretar al Partidului a pus problema litera?ilor ntr-o ?edin?a a Biroului
Politic (BP), n 10 mai 1962. Argumentele lui Gheorghiu-Dej pareau ntemeiate. Eu cre
d ca este bine sa mergem n ntmpinarea dorin?ei acelor intelectuali, oameni de ?tiin
?a, oameni de vaza, care doresc sa fie membri de partid ?i sa le dea aprobarea ns
a?i conducerea partidului, sa fie un act al conducerii partidului, a zis Gheorghi
u-Dej. Ei sa nu fie primi?i prin organiza?iile de baza. Propunea ca aspiran?ii sa
redacteze cereri individuale, Secretariatul CC sa le discute ?i presa sa le publ
ice, dimpreuna cu aprobarea Biroului Politic. [13]
Acuzat de a fi fost agent al Siguran?ei Statului[modificare | modificare sursa]
mpotriva autorului romanului Descul? s-au pronun?at, pe rnd, Ion Gheorghe Maurer, N
icolae Ceau?escu, Alexandru Draghici, Emil Bodnara?. Cu to?ii l-au acuzat ca fus
ese agent de Siguran?a. Noi avem ?i ce a dat el, a plusat Nicolae Ceau?escu. Dupa ca
re a precizat ca Zaharia Stancu fusese efectiv agent, pna dupa 23 august 1944. Avem
documente n acest sens. ?eful Securita?ii, Alexandru Draghici, a completat portret
ul controversat al publicistului. n tinere?e, a spus el, lucrase ca agent acoperi
t n jude?ul Teleorman. n timpul discu?iilor, Ion Gheorghe Maurer ?i Leonte Rautu ?
i-au nuan?at pozi?ia.
Maurer, avocat n perioada interbelica, a recunoscut ca, ilegalist fiind, colabora
se cu folos cu Zaharia Stancu. Iar scriitorul nu-l daduse. Adica, n jargonul fo?til
or ilegali?ti, nu-l tradase Siguran?ei. ?i Leonte Rautu a pus o vorba buna, de?i
pastra rezerve fa?a de primirea scriitorului n partid. Din sursele sale, reie?ea
ca Stancu avusese activitate informativa pe timpul razboiului. Dar nu n rndurile
comuni?tilor, ci printre al?i intelectuali. Se compromisese ?i altfel. n timpul c
onflictului sovieto-finlandez, publicase articole mpotriva URSS. Totu?i, dupa 23
august 1944 s-a repliat rapid, prin activitate democratica. Iar la sugestia conduc
erii PCR, a redactat ?i publicat diverse articole.
Numai Ceau?escu a ramas pe pozi?ii pna la final, sco?nd la iveala ca, ?i n timpul ?
colii, elevul Stancu oferea informa?ii serviciilor secrete. L-a determinat astfe
l pe Gheorghiu-Dej sa ceara verificarea atenta a documentelor strnse la Ministeru
l de Interne, la dosarul scriitorului. Ultimul cuvnt i-a apar?inut stapnului documen
telor secrete depuse la minister. Draghici, care-l etichetase pe Stancu un intele
ctual oportunist, a promis ca va analiza ?i activitatea democratica ?i contra demo
cra?iei.
Datorita opozi?iei lui Ceau?escu ?i a lui Draghici, scriitorul a mai a?teptat do
i ani n anticamera Partidului Comunist. Abia n 1964, la pachet cu George Iva?cu, a
reprimit carnetul ro?u. Numai ca i s-a facut un favor, fiindu-i calculata vechi
mea nca de la prima cerere, din 26 martie 1960. L-au admis aceia?i tovara?i care
l-au respins, cu doi ani nainte. Dar anii de peniten?a i-au spalat pacatele lui Sta
ncu.[13]
Dupa Revolu?ia din 1989[modificare | modificare sursa]
Odata cu prabu?irea sistemului comunist, Stancu este eliminat treptat din progra
mele ?colare, apoi condamnat la o relativa uitare.[necesita citare]
Reversul medaliei a facut ca, fiindu-i promovate timp de decenii opere ndoielnice
, sa ajunga sa fie cunoscut ?i definit prin ?i de acestea, literatura de reala v
aloare scrisa de el trecnd n plan secund.[necesita citare]
Recent, un oarecare proces de reabilitare a fost nceput de c?iva litera?i, intelec
tuali ?i autori marcan?i. Astfel, Valeriu Rpeanu ntr-un articol din Curierul Na?io
nal din 2012 afirma:
Cei o suta zece ani c?i s-au mplinit n toamna aceasta de la na?terea lui Zaharia Sta
ncu au constituit un prilej de medita?ie legata de destinul acestei tumultuoase,
pasionale, nelini?tite personalita?i care ?i-au legat numele de numeroase opere
, fapta lui rasfrngndu-se pozitiv asupra multor tarmuri ale vie?ii spirituale romne?
ti timp de aproape cinci decenii. ntr-o existen?a nu prea lunga (1902-1974), ulti
mii trei ani fiind marca?i de un accident cerebral care l-a lovit, dar nu l-a do
bort, vigoarea sa mo?tenita de la parin?ii ?i stramo?ii sai ?arani i-a dat puteri
sa fie prezent n fruntea ob?tii scriitorilor ?i sa apere scrisul romnesc ntr-o vre
me n care loviturile oficiale ncepeau sa se nte?easca.
Poet, prozator, ziarist, constructor ?i conducator de ziare ?i reviste ce ?i-au
cucerit un loc n istoria presei ?i literaturii romne, director mul?i ani al Teatru
lui Na?ional din Bucure?ti, pre?edinte al Uniunii Scriitorilor, pe orice tarm a f
ost prezent, Zaharia Stancu nu a fost un figurant, n-a ndeplinit o sarcina, cum se
spunea dupa 23 august. Dimpotriva, a fost un luptator fara cru?are, care se anga
ja cu toata fiin?a lui pentru promovarea adevaratei literaturi, a culturii romne?
ti ?i straine.[14]
Criticul Alex ?tefanescu scria n 2002 n Romnia literara:
Poetul continua sa nregistreze frumuse?ea lumii nconjuratoare, dar o face ?tiind bi
ne ca n curnd nimic nu-i va mai apar?ine. El ?i viziteaza pentru ultima data planet
a natala nainte de-a o parasi.
Exista versuri n care poetul anun?a ca nu mai are mult de trait - pe un ton fires
c ?i tocmai de aceea tulburator:
Acum sunt un om n amurg,/ Ora amiezii a fost dulce, dulce./ n cuibul ei din fulgi d
e zapada/ Luna s-a dus sa se culce. (Om n amurg);
nti a murit frate-meu Alexe./ Cu groapa lui ni l-a furat pamntul/ Eu am ramas afara
sa ma bata/ Soarele, ploaia ?i vntul.// Pe urma a murit mama,/ Maria o chema, num
e sfnt./ Surorile mele au gatit-o,/ Iar noi, fiii ei, am pus-o-n mormnt./.../ Eu a
m ramas iara?i afara,/ Dar ct o sa mai ntrzii pe-aici? etc.
Dar ?i mai impresionante sunt poemele n care nu ni se spune nimic despre apropier
ea mor?ii ?i care ne transmit totu?i sentimentul ireparabilului, prin strania de
ta?are cu care poetul trece n revista frumuse?ile lumii. Se simte ca o face pentr
u ultima oara:
Pamntul ne poarta pe umar./ Ce u?ori suntem!... Libelule./ Albinele harnice sunt s
atule,/ Stupii de zumzet n-apuc sa-i mai numar./ Ploua peste noi diminea?a/ Ploa
ie de lumina, limpede, calma. (Pamntul ne poarta pe umar);
Viscolul are vlaga pu?ina,/ l seaca soarele primaverii./ Candele mici, de lumina/
Aprind vi?inii, prunii, merii.// Fluturul vie?uie?te cteva zile,/ Nici ct mireasma
castanilor./ n oceanele globului sunt/ Topite zapezile tuturor anilor. (Norii se
bat n capete) etc.
Poezia din poezia lui Zaharia Stancu (ca ?i poezia din proza sa), a?a u?oara ?i
volatila cum este (ca mireasma castanilor) reprezinta centrul de greutate al ntregi
i lui opere.[8]
Despre opera Zaharia Stancu, Nicolae Manolescu a afirmat:
Zaharia Stancu ar merita o relectura fara prejudeca?i. Ma voi referi deocamdata l
a romanele sale de tinere?e, ignorate de critica interbelica si postbelica, abia
mentionate la bibliografie.[10]
... iar despre omul Zaharia Stancu:
ntr-o anumita mprejurare, am putut verifica ?i caracterul omului. I se repro?au mul
te, ?i de dinainte de razboi, ?i din primii ani ai regimului comunist, la care s
-a adaptat fara dificultate. Nu i se ierta articolul despre Pasternak, cnd acesta
primise Nobelul ?i fusese obligat de autorita?ile sovietice sa-l refuze. Nici d
iscursuri rostite n fa?a lui Ceau?escu, de?i uneori era evident ca se compromitea
pe sine ca sa apere Uniunea noastra al carei pre?edinte era. Cum spuneam, am ap
elat la el ntr-o problema personala. A intervenit imediat acolo unde trebuia.[15]
O suma de remarci subtile ?i fine insinuari despre via?a lui Stancu a formulat f
ostul sau secretar particular, scriitorul Vlad Mu?atescu, n memoriile sale public
ate ?i n emisiunea Cafeneaua literara la TVR [16]
Opera lui Zaharia Stancu n teatru ?i film[modificare | modificare sursa]
Proza lui Zaharia Stancu nu este u?or de pus n scena, efectul actului artistic fi
ind generat cu precadere de descriere ?i nara?iune, mai pu?in de dialog. Cu toat
e acestea, cteva titluri au stat la baza unor remarcabile produc?ii.
Dupa nuvela Costandina, regizorul Cornel Popa a realizat un spectacol omonim, pr
odus de Televiziunea Romna, avnd n distribu?ie pe Margareta Pogonat, Emanoil Petru?
, Ica Matache, Dana Dogaru, Constantin Cojocaru, Eugenia Maci, Dan Condurache, B
oris Petroff. Piesa este reprogramata periodic de diverse canale ale Televiziuni
i publice de peste trei decenii.
n 1976 a avut loc premiera filmului lui Andrei Blaier Prin cenu?a imperiului, cu
Gheorghe Dinica ?i Gabriel Oseciuc, ecranizare a romanului Jocul cu moartea.[17]
n 1982 este realizat filmul Padurea nebuna, de Alexandru Corjos, ecranizare a rom
anului cu acela?i nume. n distribu?ie: Florin Zamfirescu, Ion Besoiu, Hora?iu Mal
aele.[18]
Repere biografice importante ordonate cronologic[modificare | modificare sursa]
1902 - La 5 octombrie, se na?te n comuna Salcia, jude?ul Teleorman, al patrulea c
opil, din a doua casatorie a lui Tudor Stancu Mitroi ?i al Mariei (nascuta Delcc
a Bratu). Ambii parin?i aveau voca?ia narativa caracteristica ?aranilor din Cmpia
Dunarii.
1911 - ncepe ?coala primara n satul natal cu nva?atorul Gheorghe Popescu-Bragadiru
care l apreciaza. ...ntre 1911 ?i 1915 citisem sute de carti ?i ?tiam ct elevii buni
din ultimele clase de liceu.
1915 - Este ucenic la o tabacarie din Ro?iorii de Vede ?i baiat de pravalie.
1917 - Lucreaza ca argat pe mo?ia boiereasca din Lisa.
ncearca sa se stabileasca n Bucure?ti, ca vnzator de ziare.
Tot n 1917 face calatoria la sudul Dunarii care, mult mai trziu, se va esen?ializa
n romanul Jocul cu moartea. Continua sa citeasca foarte mult, fiind arhivar la J
udecatoria din Turnu Magurele.
1920 - Debuteaza n ziarul Victoria din Turnu Magurele cu un pamflet, Mai pu?ina i
ngratitudine, cu referire la pensia mizerabila a vaduvei lui Co?buc.
1921 - Publica n Ziarul stiin?elor ?i al calatoriilor, sub pseudonimul Mitroi Th.
?tefan, articolul Note de drum, povestind o experien?a de via?a ce va fi transf
igurata n Jocul cu moartea. Debuteaza cu poezie n Adevarul literar artistic ?i n su
plimentul literar al ziarului Romnia noua, condus de Ion Minulescu ?i Alfred Mo?o
iu. Colaboreaza ?i la Sagetatorul (Mihail Sorbul) ?i Universul literar.
1920-1922 - Urmeaza liceul, n particular, la Ro?iorii de Vede (episod transferat n
Padurea nebuna). n memoriile sale risipite, scriitorul insista asupra studiilor
pentru ca nu-i place sa treaca drept autodidact.
1924 - Intra n gruparea revistei Gndirea prin intermediul lui Cezar Petrescu, unde
publica versurile care vor alcatui volumul de debut. Frecventeaza ?i cenacluril
e literare ale Capitalei (Eugen Lovinescu, Mihail Dragomirescu) ?i cenaclul revi
stei Viea?a noua, condus de Ovid Densusianu.
1925 - Se casatore?te cu Nicolina Paun, nva?atoare din Turnu Magurele, iar peste
un an se na?te unicul sau fiu, Horia, care va deveni medic ?i scriitor.
1926 - Pentru sonetul Via?a, publicat n revista ?ara noastra, condusa de Octavian
Goga, este premiat de Societatea Scriitorilor Romni. Efectueaza stagiul militar.
1927 - Debuteaza editorial cu volumul Poeme simple, premiat de Societatea Scriit
orilor Romni.
1928 - ?i ncheie studiile liceale (bacalaureatul n 1931 la Pite?ti) ?i se nscrie la
Facultatea de Litere din Bucure?ti, cu licen?a n 1932. Este func?ionar public. Du
pa alte surse, Zaharia Stancu nu ?i-ar fi ncheiat studiile.
1932 - La nceputul anului, apare revista Azi, avndu-l ca director pe Zaharia Stanc
u, la care au colaborat scriitori straluci?i: Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Vlad
imir Streinu, Ion Pillat, Ion Vinea, Gib Mihaescu, Alexandru Sahia, Geo Bogza. A
zi a aparut pna n 1940. Este ?i redactor la Credin?a.
1934 - Alcatuie?te Antologia poe?ilor tineri cu o postfa?a de Ion Pillat, un ade
varat eveniment literar.
1937 - mpreuna cu Constantin Clonaru editeaza cotidianul Lumea Romneasca, aparut pn
a n 1940. Ziar de stnga (Geo Bogza publica reportaje de pe fronturile din Spania),
polemizeaza cu Stelian Popescu de la Universul, ziar fascizant.
1943 - Este internat n lagarul de la Trgu-Jiu, de unde impresii cristalizate n volu
mul Zile de lagar.
1946 - Este numit director al Teatrului Na?ional din Bucure?ti.
1948 - Apare romanul Descul?, a carui redactare ncepuse cu un an n urma, sub forma
memorialistica directa, ?i tiparita, n serial, n saptamnalul Contemporanul. Pna n 19
88 aparusera peste 20 de edi?ii ?i fusese tradus n 24 de limbi.
1949 - n adunarea generala din 25-27 martie s-a hotart nfiin?area Uniunii Scriitori
lor. Pre?edinte de onoare a fost ales Mihail Sadoveanu iar pre?edinte activ Zaha
ria Stancu.
1954-1955 Este laureat al Premiului de Stat ?i membru al Academiei Romne.
1964 - Devine deputat n Marea Adunare Na?ionala.
1962-1964-1966-1972 - Este ales ?i reales n func?ia de Pre?edinte al Uniunii Srii
torilor, cel mai profund, frumos ?i devotat breslei (Alexandru Balaci).
1971 - Prime?te premiul interna?ional "Gottfried von Herder".
1972 - La mplinirea vrstei de 70 de ani este sarbatorit ca o mare valoare na?ional
a.
1974 - La 5 decembrie moare la Bucure?ti.
Opera[modificare | modificare sursa]
Albe, poeme, Bucure?ti, 1937;
Clopotul de aur, versuri, Bucure?ti, 1939;
Iarba fiarelor, Bucure?ti, 1941;
Oameni cu joben, roman, Bucure?ti, 1941;
Ani de fum, versuri, Bucure?ti, 1944;
Brazda ngusta ?i adnca, Bucure?ti, 1944;
Zile de lagar, Bucure?ti, 1945;
Secolul omului de jos, Bucure?ti, 1946;
Clopotul, Bucure?ti, 1947;
Descul?, Bucure?ti, 1948; reeditat n 1960, 1968, 1970, 1973 etc.
Dulaii, roman, Bucure?ti, 1955;
Florile pamntului, Bucure?ti, 1958;
Darie, Bucure?ti, 1960;
Jocul cu moartea, roman, Bucure?ti, 1961;
Costandina, povestiri, Bucure?ti, 1962;
Padurea nebuna, roman, Bucure?ti, 1966; reeditat n 1972
Jocul cu moartea, roman, Bucure?ti, 1968;
Vntul ?i ploaia, I-III, Bucure?ti, 1969 (vol. 1 - Vulpea; vol. 2 - Frigul; vol. 3
- Roza);
Povestiri de dragoste. Groapa. Lupoaica. Costandina. Uruma. Liliacul. Ce mult te
-am iubit. Bucure?ti, 1970;
Cantec ?optit, versuri, Bucure?ti, 1970;
Ce mult te-am iubit, roman, Bucure?ti, 1970;
Pentru oamenii acestui pamnt. Articole, cuvntari, interviuri, confesiuni. 1961-197
1, Bucure?ti, 1971;
?atra, roman, Bucure?ti, 1971;
Scrieri, I-XI, Bucure?ti, 1971-1979;
Sabia timpului, versuri, Bucure?ti, 1972;
?aptezeci, versuri, antologie ?i pref. de A. Martin, Bucure?ti, 1972;
Descul?, roman, cu 20 de gravuri n lemn de Fred Micos, Bucure?ti, 1973;
Sa nu ui?i, Darie, antologie ?i pref. de Adriana Mitescu, Bucure?ti, 1973;
Triumful ra?iunii, culegere de articole, Bucure?ti, 1973;
Poeme cu luna. Bucure?ti, 1974;
Uruma, roman, Bucure?ti, 1974;
Referin?e critice[modificare | modificare sursa]
O. Sulu?iu, Na?iunea, III, nr. 831, 1949;
F. Brunea-Fox, Adevarul vremii, 1949;
P. Comarnescu, Na?iunea, nr. 62, 1949; idem, n Universul, nr. 84, 1949;
Ov. Stancu Crohmalniceanu, Via?a Romneasca, nr. 7, 1955;
L. Raicu, Via?a Romneasca, nr. 12, 1955;
Stancu Arghir, Zaharia Stancu, 1957;
G. Calinescu, Contemporanul, nr. 15, 1956;
Stancu Damian, ncercari de analiza literara, 1956;
D. Micu, Romanul romnesc contemporan (1944 - 1959), 1959;
V. Ardeleanu, Steaua, nr. 3, 1962;
G. Dimisianu, Gazeta literara, nr. 38, 1963;
P. Georgescu, Secolul 20, nr. 7-8, 1964;
L. Raicu, Gazeta literara, nr. 9, 1964;
Perpessicius, Alte men?iuni de istoriografie literara ?i folclor, II, 1964;
R. Enescu, Tribuna, nr. 8; 40, 1963;
V. Bugariu, Zaharia Stancu, 1974;
G. Calinescu, Istoria literaturii romne. Compendiu, 1968;
C. Ciopraga, Personalitatea literaturii romne, 1973;
Ov. Crohmalniceanu, Literatura, II;
M. Dragan, Reac?ii critice, 1975;
Ov. Ghidirmic, Zaharia Stancu sau interoga?ia nesfr?ita, 1977;
Al. Piru, Panorama deceniului literar romnesc 1940-1950, 1968;
N. Balota, De la Ion la Ioanide, 1974;
I. Rotam, O istorie a literaturii romne, II, Bucure?ti, 1972;
E. Simion, Scriitori, I;
N. Balota, Universul prozei, 1976;
C. Ungureanu, Proza romneasca de azi, 1985;
Mariana Ionescu, Introducere n opera lui Zaharia Stancu, 1985;
A. Cosma, Romanul romnesc contemporan, I, 1989;
I. Al. Stanescu, Dic?ionar al oamenilor de cultura, arta ?i ?tiin?a din jude?ul
Teleorman, 1993;
D. Mamica, Analogii, 1995;
N. Manolescu, Romnia literara, nr. 42, 1999.
Note[modificare | modificare sursa]
^ "Quaderni del Premio Letterario Giusepe Acerbi numer 6 anno 2005 Letteratura d
ella Romania", articol de Roberto Merlo, pagina 200, n italiana: "nonch il romanzo
romeno pi tradotto di tutti i tempi (in 24 lingue fino al 1988)" traducere: roma
nul cel mai tradus din toate timpurile (n 24 de limbi pna n 1988)
^ Drago? Vi?an, ?atra - epopeicul roman de razboi al lui Zaharia Stancu
^ Ion Simu?, Calatorie spre necunoscut
^ Alex. ?tefanescu, Zaharia Stancu, citat de Cititor de proza
^ Ovidiu Ghidirmic, prefa?a la Padurea nebuna
^ http://www.sferapoliticii.ro/sfera/152/art11-arhiva.html Stelian Tanase, Zahar
ia Stancu
^ Membrii Academiei Romne din 1866 pna n prezent
^ a b Alex ?tefanescu, La o noua lectura: Zaharia Stancu, Romnia literara, nr. 40
din 2002
^ a b Ion Coja, Sa nu ui?i, Darie, cine a fost Zaharia Stancu!
^ a b (Nicolae Manolescu, Un scriitor aproape uitat, Romnia literara nr. 42 din 1
999 )
^ http://jurnalul.ro/calendar/zaharia-stancu-agent-siguranta-625352.html
^ 1949. Stalingradul vazut de scriitorul frunta? Zaharia Stancu, revista Histori
a
^ a b Florin Mihai, Cerberul Ceau?escu contra lui Zaharia Stancu, agentul Siguran
?ei, Historia
^ Valeriu Rpeanu, Zaharia Stancu - scriitorul adevarat, omul care a nfruntat furtu
nile, Curierul Na?ional, 13 noiembrie 2012
^ Nicolae Manolescu, Domnul Zaharia Stancu, Romnia literara nr. 40 din 2002
^ Vlad Mu?atescu, Aventuri aproximative, Adevarul Holding, ISBN 973-184-861-7)
^ http://www.cinemagia.ro/filme/prin-cenusa-imperiului-389/
^ http://www.cinemagia.ro/filme/padurea-nebuna-3178/
Bibliografie[modificare | modificare sursa]
Eugen Lovinescu, Istoria literaturii contemporane, I-IV, 1926 - 1929, Editura An
cara - vol.III pag. 117-118.
Nicolae Iorga, Istoria literaturii romne?ti contemporane, vol. II, Bucure?ti, Edi
tura Adevarul, 1934, pag. 293.
George Calinescu, Istoria literaturii romne de la origini pna n prezent, edi?ia a I
I-a, Bucure?ti, Editura Minerva, 1982, pag. 870.
Pompiliu Constantinescu, Scrieri, vol. IV, Editura Minerva, Bucure?ti, 1970.
Perpessicius, Opere, I-XII, 1966-1983, vol. III, Editura Minerva, Bucure?ti, 196
8, pag. 100-101.
?erban Cioculescu n Gazeta Literara, anul IV, nr.24, 1957.
Cornel Ungureanu, Zaharia Stancu n luptele cu nalta societate, Romnia literara nr.
15/2007
Casa memoriala Zaharia Stancu, o farma din via?a scriitorului, Adevarul, 10 decem
brie 2010
Monica Andronescu n dialog cu criticul literar Razvan Voncu, Frumos ca un actor d
e cinema, enigmatic ca un suveran oriental, Jurnalul na?ional, 3 noiembrie 2010
Ion Murgeanu, Zaharia Stancu la judecata de apoi a literaturii
Alex ?tefanescu, Zaharia Stancu, Romnia literara nr. 40/2002
Clara Margineanu, Descul? ntr-un cntec ?optit, Cultura, Jurnalul na?ional, 1 marti
e 2010
Venera E. Dumitrescu, In memoriam Zaharia Stancu, Observatorul cultural, 11 iuli
e 2002
Artur Silvestri, Revolta fondului neconsumat. Cazul Zaharia Stancu, Editura Cath
isma, 2010, ISBN 973-7609-50-2
Cornel Ungureanu, Geografia literaturii romne, azi (vol. I, Muntenia), Editura Pa
ralela 45, Colec?ia Sinteze, Pite?ti, 2003